Dezvoltarea Abilităților Practice ÎN Activitățile Extracurriculare ÎN Ciclul Primar

COORDONATELE CERCETĂRII

TEMA: „ DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR PRACTICE ÎN ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ÎN CICLUL PRIMAR”

MOTIVAȚIA

Trăim într-un secol în care informațiile, valorile se redimensionează cu fiecare clipă pe care o trăim. Un individ trebuie să practice o permanentă învățare pentru a se adapta unei realități dinamice, dar ritmul cu care acesta preia și prelucrează cunoștințele determină un decalaj între realitate și reprezentările individului. Conștientizarea acestei probleme ne determină să identificăm acele modalități concrete prin care putem învăța mai repede și mai bine, cum să ne dezvoltăm abilitățile de viață ca să facem față acestei schimbări. De-a lungul carierei didactice ne preocupă atât identificarea problemelor lumii contemporane, cât și strategiile și mijloacele prin care putem facilita dezvoltarea cu scopul unei adaptări mai temeinice orientată spre viitor.

La copiii din ciclul primar am observat că au dificultăți în ceea ce privește dezvoltarea abilităților de viață, în special a abilităților practice, motiv pentru care mă interesează: cum anume ar putea fi facilitată această dezvoltare. Din cauza faptului că numărul orelor alocate abilităților practice, respectiv educației tehnologice este mic, se pune problema în ce măsură pot fi organizate activități extracurriculare prin care elevii sunt puși în situații de a exersa ca să obțină rezultate cât mai bune, să li se dezvolte abilități practice, de multe ori necesare pe tot parcursul vieții. Acest domeniu este strâns legat de viața cotidiană, de mediul în care trăim și de provocările zilnice ale lumii contemporane.

Familiarizarea elevilor cu tehnicile specifice acestei discipline pornește de la observațiile directe în mediul înconjurător, când au posibilitatea să perceapă sensul noțiunilor de materiale naturale și sintetice, sensul muncii care, aparent nesemnificative, asigură continuitatea vieții pe Pământ. Abilitățile practice sunt prezente zi de zi în viața noastră, atunci când lucrăm pe calculator, când amenajăm o cameră, când gătim ceva de mâncare, când lucrăm în grădină, când ne pregătim bagajul pentru plecarea în excursie, sau când pregătim o surpriză pentru cei dragi.

Oricât de importantă ar fi lecția ca formă de organizare a procesului instructiv-educativ, aplicațiile practice devin mai atractive și utile prin implicarea elevilor în activitățile extracurriculare desfășurate în natură, în cadrul cercurilor practic-aplicative, a serilor distractive, în muzee, sau alte locații .

SCOPUL

Demersul meu în realizarea acestei lucrări și-a propus să evidențieze rolul pozitiv pe care îl au activitățile extracurriculare în dezvoltarea abilităților practice la elevii din ciclul primar, aducând elemente noi în formarea și dezvoltarea personalității copiilor.

Elevii pot învăța și exersa tehnici de lucru variate, iar prelucrarea cu răbdare și imaginație a unor materiale diverse permite obținerea prin utilizarea unor diferite tehnici a unor obiecte deosebite, precum și dezvoltarea unor calități estetice, aprecierea frumosului, dezvoltarea orizontului cultural al copiilor, cultivarea sentimentelor patriotice, îi învață pe copii să iubească, să protejeze și să respecte natura.

OBIECTIVELE GENERALE ALE CERCETĂRII:

formarea reprezentărilor și noțiunilor de abilități practice prin participarea activă a elevilor la activitățile extracurriculare întreprinse;

dezvoltarea interesului elevilor pentru disciplinele abilități practice și educație tehnologică prin cunoașterea însușirilor materialelor naturale și sintetice;

utilizarea unor metode și tehnici adecvate de determinare obiectivă a nivelului de dezvoltare al elevilor, adecvarea sau elaborarea altora noi;

determinarea nivelului de dezvoltare anterioară al elevilor la abilități practice și educație tehnologică;

înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de elevii lotului experimental la evaluările inițială, formativă și evaluarea finală;

analiza relației dintre rezultatele școlare și situațiile de învățare în care au fost implicați elevii prin: interpretarea calitativă și cantitativă a rezultatelor elevilor la evaluări, analiza climatului educațional, al climatului interpersonal, a comunicării interpersonale, a inteligenței interpersonale, a motivației și a satisfacției în activitatea didactică, a factorilor care stimulează sau frânează dezvoltarea;

cuantificarea și măsurarea gradului de implicare a celor doi componenți ai binomului educațional – elev și profesor – în derularea activităților extracurriculare;

proiectarea unor situații de învățare în care elevii prin exersare își dezvoltă abilitatea practică de bună calitate și temeinică;

experimentarea unor situații de învățare în care elevii își dezvoltă abilități practice și calități estetice.

IPOTEZA CERCETĂRII

Dacă se vor desfășura cât mai frecvent activități extracurriculare, în deosebi cu scopul învățării, exersării sau aprofundării unor tehnici practice, atunci se asigură eficientizarea dobândirii unor deprinderi și abilități practice temeinice, necesare pe tot parcursul vieții, stimulând creativitatea, imaginația și dezvoltând personalitatea elevilor; creșterea nivelului de performanță al elevilor

VARIABILELE CERCETĂRII

Variabila independentă:

Implicarea elevilor în situații de învățare, în cadrul unor activități extracurriculare, bazate pe metoda observării, metoda exercițiului și utilizarea unor tehnici specifice, în vederea dobândirii unor abilități practice.

Variabila subiect:

Vizează particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor și cunoștințele, experiențele și abilitățile anterioare ale lor, în funcție de mediul din care provin și de educația anterioară.

Varibila dependentă:

Creșterea nivelului de performanță al elevilor prin utilizarea unor tehnici de lucru și a metodei exercițiului în efectuarea produselor dorite. Rezultatele elevilor vor putea fi observate, interpretate și măsurate.

COORDONATELE MAJORE ALE CERCETĂRII:

Locul de desfășurare a cercetării:

Cercetarea a fost realizată la Școala Gimnazială „Miron Neagu”, din Sighișoara, județul Mureș, la clasa a IV-a A, de către învățătoarea Cozoș Elena – Nicoleta.

Perioada de cercetare:

Cercetarea a fost realizată de-a lungul a 8 luni, în anul școlar 2014 – 2015.

Eșantionul de subiecți:

Prin observație sistematică și directă, prin informațiile culese ca urmare a testărilor lucrărilor elevilor prin observarea directă, am stabilit că cea mai potrivită modalitate este formarea eșantionului/grupului unic, format din 17 subiecți, elevii clasei a IV-a A, de la Școala Gimnazială „Miron Neagu”, Sighișoara, clasă condusă de mine.

Eșantionul de conținut:

Investigația științifică a constat în proiectarea și realizarea unor situații de învățare în cadrul activităților extracurriculare. Aceste situații de învățare au fost alese și aplicate ținând cont de nivelul de dezvoltare al abilităților practice la grupul unic experimental:

Realizarea unor construcții libere sau după model, care să implice observarea

funcționării unor mecanisme.

Demonstrații de realizare a unor machete sau modele.

Compararea produsului cu modelul inițial sau cu produsele altora, în funcție de un

criteriu determinat.

Realizarea de miniproiecte în care elevii să îmbine cunoștințele dobândite.

Situațiile experimentale au fost următoarele:

Confecționarea unor tablouri cu flori – Quilling

Confecționarea unui tablou cu flori- Plierea hârtiei

Confecționarea unor obiecte decorative din materiale refolosibile

Aplicație cu materiale din natură: flori, frunze uscate

Modelaj cu argila, pictură – Turnurile Cetății Medievale-Sighișoara, căni, farfurii

Prepararea unor produse culinare – turtă dulce, salam de biscuiți, sandvișuri

Croșetatul – flori pentru felicitări de 8 martie, prinzători de cratițe

Colaj – Mărțișoare

Sistemul metodologic al cercetării

Cercetarea întreprinsă a avut caracterul unui experiment de instruire în cadrul căruia s-a desfășurat o activitate formativă cu elevii, cu valoare aplicativă imediată și caracter ameliorativ.

De regulă, o cercetare se sprijină pe complementaritatea metodelor, chiar dacă una sau alta devine dominantă. Sistemul metodologic utilizat în cadrul acestei cercetări a inclus: metoda autoobservației, metoda observației sistematice, metoda observației ca participant, experimentul pedagogic, (ca principală metodă de investigare), metoda analizei produselor activității subiecților educației, metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare, metoda convorbirii individuale și colective, metode logice de prelucrare și interpretare a datelor, metode matematice de întocmire a statisticilor și de interpretare a datelor, metode de prezentare a rezultatelor.

a). Experimentul psihopedagogic – Această metodă a constituit principala metodă utilizată în cercetarea întreprinsă deoarece mi-am propus ameliorarea unor situații actuale, am formulat o ipoteză de lucru și am organizat un experiment pentru confirmarea sau infirmarea acesteia. În cadrul experimentului am parcurs mai multe etape

În etapa cu caracter constatativ (testarea inițială) am stabilit nivelul de dezvoltare al câtorva abilități practice de bază.

În etapa experimentului propriu-zis am introdus situațiile de învățare proiectate. Am desfășurat permanent observări și observații directe pentru a verifica realizarea obiectivelor stabilite, am notat rezultatele elevilor pentru a proiecta și angaja elevii în situații de învățare cu scop corectiv, de dezvoltare a abilităților practice.

În etapa de control am consemnat rezultatele în tabel pentru a stabili diferențele obținute și eficiența modelului de învățare utilizat, pentru a stabili temeinicia achizițiilor elevilor și pentru a verifica dacă între investiția de timp, resursele educaționale și rezultatele obținute există o relație liniară de proporționalitate.

Pe tot parcursul cercetării s-a folosit observarea directă sistematică și cu scopul de a surprinde comportamente ale elevilor, iar datele statistice au fost redate în mod sugestiv prin tabele și grafice pentru a putea compara evoluția dintre cele două faze ale experimentului.

b). Metoda observației – Această metodă a fost utilizată pentru cunoașterea directă și sistematică a diferitelor aspecte ale activității elevilor, în special la calitatea produselor obținute atât în faza constatativă cât și în etapa experimentală.

În etapa constatativă observațiile s-au centrat asupra identificării piedicilor în dezvoltarea abilităților practice.

În etapa experimentului formativ observațiile au vizat identificarea nevoilor. A scopurilor, atitudinilor și motivației elevilor; perceperea reacției acestora în situațiile de învățare proiectate și aplicate precum și a transformărilor survenite la nivelul dezvoltării abilităților practice și eficiența strategiilor didactice și a mijloacelor de învățământ; identificarea greșelilor tipice și a dificultăților întâmpinate de elevi la nivelul dezvoltării pragmatice în scopul găsirii unor soluții practice de înlăturare a lor.

c). Metoda exercițiului – Această metodă a fost metoda de bază în cadrul situațiilor de învățare proiectate și aplicate în etapa experimentală. În literatura de specialitate metoda exercițiului este indicată ca metoda cea mai eficientă pentru formarea și dezvoltarea abilităților practice. Pentru efectuarea unei lucrări mai complicate elevii trebuie să exerseze de mai multe ori anumiți pași pentru a obține un rezultat cât mai bun. Sunt elevi care trebuie să exerseze mai mult, iar alții își însușesc foarte repede anumite tehnici, acest lucru depinzând și de nivelul de vârstă al elevilor, dar și de particularitățile individuale ale fiecăruia. Este demonstrat faptul că multe dintre abilitățile noastre nu depind de vârstă și că majoritatea lor pot fi dezvoltate prin exerciții. Conform teoriei pedagogice aplicarea conștientă și sistematică a exercițiilor de învățare, în cazul nostru cu caracter pragmatic, se formează și se dezvoltă deprinderile care devin treptat abilități. „Exercițiul este mama învățării”.

d). Studiul produselor elevilor – În timpul experimentului formativ am studiat o varietate și un număr mare de produse realizate cu elevii în cadrul orelor de abilități practice și educație tehnologică, precum și alte produse realizate voluntar. Din analiza detaliată a acestora am obținut informații valoroase despre cantitatea și calitatea rezultatelor, nivelul abilității formate și a performanțelor elevilor. Studiul acestor produse a favorizat alegerea strategiilor optime și a mijloacelor de învățământ care să fie cele mai eficiente pentru asigurarea dezvoltării optime de abilități practice la elevi. Convorbirile purtate cu elevii, atât cele purtate la nivelul colectivului de elevi cât și cele individuale, s-au centrat asupra experienței lor cognitive și afective, asupra identificării și satisfacerii nevoilor, scopurilor și obiectivelor acestora. Am insistat permanent pe cunoașterea părerii elevilor despre eficiența strategiilor didactice și mijloacelor de învățământ utilizate în procesul de predare – învățare, pe identificarea părerii lor despre instrumentele de evaluare și autoevaluare folosite.

e). Metodele logice de prelucrare și interpretare a datelor includ: analiza, deducția, sinteza, analogia, clasificarea și altele, utilizate ca proceduri de operare asupra informației rezultate din cercetare.

f). Metodele matematice, statistice, de prelucrare și interpretare a datelor – am utilizat ca metode de investigare, de prelucrare și interpretare a datelor culese, dar și produsele elevilor. În cadrul cercetării am studiat, în special, nouă abilități practice de bază care pot fi dezvoltate în cadrul activităților extracurriculare.

g). Metoda de prezentare a rezultatelor – este metoda de prezentare tabelară și pe diagrame a rezultatelor cercetării de către aplicant.

Capitolul IV

DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI DIDACTIC

IV.1. Cercetarea în etapa constatativă

IV.1.1. Obiectivele cercetării în etapa constatativă

Obiectivele generale ale cercetării în etapa constatativă au fost următoarele:

Alcătuirea eșantionului de conținut, respectiv selectarea elementelor de conținut

care au constituit obiectul cercetării;

Selectarea eșantionului de elevi;

Identificarea nivelului de dezvoltare al abilităților practice anterioare ale elevilor prin evaluarea lucrărilor acestora;

Utilizarea unor metode și tehnici adecvate de determinare obiectivă a nivelului de

pregătire al elevilor, adaptarea sau elaborarea altora noi.

IV.1.2. Analizarea nivelului abilităților elevilor

Am observat direct produsele elevilor și modul cum efectuează ei diverse operații și activități.

Stabilirea, în modul cel mai eficient, al nivelului de dezvoltare ale unei abilități practice se face prin observarea directă, pe parcursul orelor de curs, a modului de lucru și a produselor efectuate de către elevi. Am observat direct produsele finite ale elevilor și le -am evaluat, ținând cont de cerințele mele, de tehnicile folosite, de felul cum au fost ele transpuse în practică de către elevi, pentru a putea stabili ce s – a efectuat în mod corect, ce se poate corecta și în ce fel.

Elevii sunt și ei capabili să se autoevalueze corect, mai ales la disciplinele: matematică, limba română, geografie, istorie, unde se pot aplica și testări scrise. La disciplina abilități practice intervine viziunea și interpretarea artistică, iar elevii sunt de multe ori subiectivi. Testarea scrisă nu este prea potrivită deoarece criteriul de bază aici este realizarea practică, dovedirea abilităților și deprinderilor practice. Așadar, testarea inițială s-a realizat prin observarea directă și analiza produselor realizate de elevi. Am urmărit și atitudinea lor față de lucrări, pe baza observațiilor sintetice.

A ști să faci ceva înseamnă nu numai să efectuezi și să termini o lucrare, ci și acea lucrare să aibă și o valoare estetică și chiar utilitară. Așa cum am mai zis, modul cel mai eficient este analiza produselor pe baza observării directe și notarea rezultatelor elevilor ținând cont de itemii propuși și standardele corespunzătoare.

Abilitățile urmărite au fost: decupare, pliere/îndoire, asamblare, lipire, croșetat, modelare, rularea hârtiei(quilling), colectare/sortare(materiale refolosibile), aranjare(colaj).

Voi prezenta, în continuare testele inițiale pe care elevii le-au întreprins în primele ședințe de cerc practic – educativ „Mâini dibace și harnice”. Au participat de fiecare dată toți cei 17 elevi din eșantionul de subiecți prezentat anterior. Probele s-au desfășurat în condiții optime.

Testul nr. 1

Tema: Peisaj de toamnă

Obiective:

Să folosească corect materiale din natură în realizarea unor lucrări cât mai complexe, armonioase;

Să decupeze și să dea forme cât mai variate frunzelor presate utilizate;

Să aplice și să respecte tehnicile de decupare, lipire, asamblare dobândite în activitățile desfășurate anterior.

Strategii didactice:

– resurse materiale: hârtie de carton colorat format A4, frunze și flori presate, semințe, conuri de brad, foarfece și adeziv:

– resurse procedurale: observarea, conversația, explicația, exercițiul, Turul galeriei;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: tăiere, asamblare, lipire, suprapunerea formelor

Tehnica de lucru: colaj cu materiale de origine vegetală – sortare, decupare, aranjare

Sarcina de lucru:

Veți realiza un tablou, cu tema la alegere, utilizând frunzele, florile, conurile, colectate în timpul drumeției prin împrejurimile școlii. Aceste frunze le-am presat și le-am lăsat să se usuce pentru a le putea folosi la această activitate. Veți lucra individual timp de 50 de minute. Mai aveți nevoie de o foaie de carton colorat pentru suport, creion pentru trasarea conturului, foarfece, adeziv pentru lipici și frunzele și florile pe care le puteți decupa pentru a le da forma dorită, după imaginația proprie.

Fig. IV. 1. Lucrări cu materiale din natură

Testul nr. 2

Tema: Felicitări, mărțișoare

Obiective:

Să folosească corect materiale și ustensilele pentru tehnica quilling în realizarea unor lucrări cât mai complexe, armonioase;

Să ruleze corect benzile de hârtie pe acul de quilling și să dea forme cât mai variate florilor, frunzelor utilizate în realizarea felicitărilor și mărțișoarelor;

Să lipească, să asambleze și să obțină produse frumoase și corect realizate.

Strategii didactice:

– resurse materiale: hârtie de carton colorat pentru suport, fâșii de hârtie colorată pentru quilling, ac de qulling, șnur de mărțișor, lipici și foarfece;

– resurse procedurale: observarea, conversația, explicația, exercițiul;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: rulare, tăiere, asamblare, lipire, suprapunerea formelor.

Tehnica de lucru: rularea hârtiei-quilling, asamblare, lipire,colaj;

Sarcina de lucru:

Veți realiza o felicitare, în tehnica Qulling. Felicitarea va fi oferită mamelor cu ocazia venirii primăverii, deci ea poate reprezenta și un mărțișor. Felicitarea va cuprinde una sau mai multe flori realizate din cel puțin trei sau cinci petale obținute prin tehnica Quilling, respectiv rularea fășiilor de hârtie colorată pe acul de quilling, obținerea melcului, la dimensiunea pe care o doriți voi, presarea la un capăt sau la ambele capete pentru obținerea formei petalelor, iar apoi asamblarea și lipirea pe suportul de carton colorat al felicitării.

Veți lucra individual timp de 50 de minute.

Produsele realizate de elevi:

Figura IV. 2. Felicitări și mărțișoare-Quilling

Testul nr. 3

Tema: Căni și farfurii

Obiective:

Să folosească corect materiale și ustensilele pentru tehnica modelajului în realizarea

unor lucrări cât mai complexe, armonioase;

Să modeleze corect pasta de lut, respectând pașii de lucru și să dea forme cât mai

variate cănilor și farfuriilor ce doresc să le obțină;

Să realizeze produse frumos decorate prin pictarea pe produsele modelate, după

propria imaginație, a diferitelor decorațiuni;

Să identifice diverse soluții pentru valorificarea produselor sau să le găsească

diverse utilizări.

Strategii didactice:

– resurse materiale: pastă de lut – cu întărire la aer, planșetă de modelaj, un cuțit de lemn pentru modelaj, pensula, culori acrilice, un vas cu apă, cârpă.

– resurse procedurale: demonstrația, observarea, conversația, explicația, exercițiul;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: frământarea, modelarea, turtirea, asamblarea, decorarea.

Tehnica de lucru: modelaj;

Sarcina de lucru:

Veți realiza o cană sau o farfurie din pastă de lut. Veți folosi lut cu întărire la aer, planșetă, un cuțit de lemn pentru o cât mau bună modelare și obținere a formei dorite, culori acrilice și pensulă pentru decorarea produselor obținute.

Veți lucra individual timp de 60 de minute.

Produsele realizate de elevi:

Fig. IV. 3 Cănițe și farfurii – Modelaj

Testul nr. 4

Tema: Tablou cu flori

Obiective:

Să folosească corect materiale și ustensilele pentru tehnica împletirii firelor textile

cu acul de croșetă în realizarea unor lucrări cât mai complexe și armonioase;

Să realizeze lanțul corect, respectând pașii de lucru și să-i dea forme cât mai

variate prin asamblare și lipire, obținând un tablou decorativ cât mai frumos, după propria imaginație și creativitate;

Să aplice corect tehnica asamblării și lipirii obținând un produs curat și armonios;

Să identifice diverse soluții pentru valorificarea produselor sau să le găsească

diverse utilizări.

Strategii didactice:

– resurse materiale: fire textile de diferite culori, ac de croșetă, nasturi colorați, lipici, foaie de carton colorat A4 pentru suport;

– resurse procedurale: demonstrația, observarea, conversația, explicația, exercițiul;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: împletirea firelor de lână cu croșeta, asamblare, lipire.

Tehnica de lucru: croșetat

Sarcina de lucru:

Veți realiza un tablou decorativ cu flori pe care le veți obține din fire de lână croșetate. Pentru aceasta aveți nevoie de fire de lână colorată, ac de croșetă, nasturi colorați, carton pentru suport, foarfecă și lipici.

Lanțul trebuie să fie cât mai lung pentru a putea să realizați din el o floare, după ce formă doriți voi. Veți împleti apoi un alt lanț, de altă culoare și îl veți lipi pe carton dându-i o altă formă. Din lână colorată verde veți realiza frunzele. În mijlocul fiecărei flori veți lipi un nasture colorat.

Veți lucra individual timp de 60 de minute.

Produsele realizate de elevi:

Fig. IV.4. Tablou cu flori – Croșetat

Testul nr. 5

Tema: Ferma bunicilor

Obiective:

Să folosească corect materiale și ustensilele pentru tehnicile: modelare, asamblare,

decupare, lipire;

Să realizeze o machetă a fermei bunicilor, creând cât mai multe elemente

decorative, prin cât mai multe tehnici cunoscute din lecțiile anterioare;

Să aplice corect tehnica asamblării și lipirii obținând un produs curat și armonios,

respectând proporțiile.

Strategii didactice:

– resurse materiale: placă de polistiren pentru suportul machetei, foarfece, lipici, bucăți mai mici de polistiren pentru realizare de diverse obiecte, plastilină, planșetă pentru modelaj, bețe de frigărui, acuarele, pensule, carioci, bețe de la înghețată, bucățele de carton pentru casuță;

– resurse procedurale: demonstrația, observarea, conversația, explicația, exercițiul;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: modelare, decupare, asamblare, lipire.

Tehnica de lucru: tehnici de lucru combinate: modelaj, decupare și lipire, asamblare.

Sarcina de lucru:

Veți realiza o machetă care să reprezinte ferma bunicilor de la țară. Aveți nevoie de materiale diverse: placă de polistiren pentru suportul machetei, foarfece, lipici, bucăți mai mici de polistiren pentru realizare de diverse obiecte, plastilină, planșetă pentru modelaj, bețe de frigărui, acuarele, pensule, carioci, bețe de la înghețată, bucățele de carton pentru căsuță.

Veți lucra pe grupe, iar această machetă va cuprinde , la final, produsele fiecărei grupe. Fiecare grupă va respecta câte o tehnică dintre cele cunoscute și aplicate și cu alte ocazii: modelaj, decupare și lipire, asamblare.

Echipa nr. 1 – va modela, din plastilină animalele de la fermă și florile din fața casei.

Echipa nr. 2 – va realiza pomii din livadă.

Echipa nr. 3. – va realiza căsuța.

Echipa nr. 4.- va realiza gardul și poarta.

La sfârșit veți monta, fixa, asambla și lipi toate elementele pentru obținerea machetei.

Produsele realizate de elevi:

Fig. IV. 5. Ferma bunicilor

IV.2. Experimentul didactic formativ

IV.2.1. Obiectivele cercetării în etapa experimentului didactic formativ

Obiectivele cercetării în etapa experimentului didactic formativ au fost următoarele:

Proiectarea unor situații de învățare desfășurate în activități extracurriculare, în care

elevii pot învăța și exersa tehnicile învățate și își pot forma abilitățile vizate.

Experimentarea unor situații de învățare în cadrul unor activități extracurriculare în

cadrul cărora elevii pot utiliza și exersa tehnicile învățate și își dezvoltă abilitățile practice.

Cuantificarea și măsurarea gradului de implicare a celor doi componenți ai binomu-

lui educațional-elev și profesor – în derularea activităților didactice extracurriculare.

Analiza relației dintre rezultatele obținute și situațiile de învățare organizate în cadrul unor activități extracurriculare în care au fost implicați elevii prin: interpretarea calitativă și cantitativă a rezultatelor elevilor după consemnarea, analiza și evaluarea produselor, analiza climatului educațional, a climatului interpersonal, a comunicării interpersonale, a inteligenței interpersonale,, a motivației și a satisfacției în activitatea didactică, a factorilor care stimulează sau frânează dezvoltarea abilităților practice.

IV.2.2. Descrierea și analizarea activităților experimentale

Analizarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute prin observații directe a produselor elevilor și a activității lor în etapa constatativă, și în urma aplicării testării inițiale, am primit acele indicii pe baza cărora am putut proiecta și aplica, în cadrul activităților extracurriculare, acele situații de învățare care să contribuie la dezvoltarea abilităților practice vizate.

Situația de învățare nr. 1 Aplicații cu materiale din natură – Colaj cu frunze și flori presate

Clasa a IV-a

Tipul activității: activitate extracurriculară în cadrul cercului „Mâini dibace și harnice”

Subiectul: Vaza cu flori

Obiectivele operaționale: pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

Să traseze conturul unei vaze pe suport de carton;

Să realizeze prin asamblare și lipire a unor materiale din natură o vază cu flori;

Să obțină o compoziție armonioasă, folosindu-și creativitatea, imaginația și originalitatea;

Să participe cu interes și plăcere la activitate;

Să aprecieze obiectiv lucrarea personală precum și lucrările colegilor.

Strategii didactice:

– resurse materiale: hârtie de carton colorat format A4, frunze și flori presate, foarfece și adeziv:

– resurse procedurale: observarea, conversația, explicația, exercițiul, Turul galeriei;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: tăiere, asamblare, lipire, suprapunerea formelor.

Tehnica de lucru: colaj cu materiale de origine vegetală – sortare, decupare, aranjare

Sarcina de lucru:

Veți realiza un tablou cu o vază plină cu flori utilizând frunzele colectate în timpul drumeției prin împrejurimile școlii. Aceste frunze le-am presat și le-am lăsat să se usuce pentru a le putea folosi la această activitate. Veți lucra individual timp de 60 de minute. Mai aveți nevoie de o foaie de carton colorat pentru suport, creion pentru trasarea conturului vazei, foarfece, adeziv pentru lipici și frunzele și florile pe care le puteți decupa pentru a le da forma dorită, după imaginația proprie.

Mod de realizare:

Pasul 1. Observați și verificați dacă aveți pregătite materialele enumerate. Verificați dacă frunzele sunt curate și uscate. Evitați folosirea frunzelor care nu sunt uscate total.

Pasul 2: Observați forma vazelor expuse pe masă! Vă rog să vă decideți care formă vă place cel mai mult.

Pasul 3: Desenați conturul vazei pe cartonul de suport al lucrării. Respectați proporțiile!

Pasul 4: Alegeți frunzele și florile cu care doriți să lucrați!

Pasul 5: Decupați frunzele corespunzător pentru a putea umple conturul vazei. Folosiți frunze de nuanțe diferite

Pasul 6: Aplicați adeziv în interiorul vazei desenate, iar apoi pe margini, fără a depăși conturul! Fixați frunzele având grijă să nu rămână spații libere. Apăsați ușor frunzele, cu degetele, pentru a se lipi foarte bine de carton.

Pasul 7: Lipiți flori și frunze pentru a umple vaza! Trebuie să țineți seama să fie cel puțin trei flori cu codițe și frunze în jurul lor.

Pasul 8: Adunați toate frunzele, florile și resturile rămase! Curățăm spațiul de lucru.

Pasul 9: Pe panourile destinate expunerii lucrărilor, vă rog să veniți, pe rând, pentru a afișa propria lucrare.

Pasul 10: Turul galeriei – discutarea lucrărilor, exprimarea părerilor în legătură cu lucrarea proprie și lucrările celorlalți colegi

Evaluarea:

Criterii de evaluare:

a). diversitatea frunzelor și florilor folosite;

b). punctualitatea asamblării;

c). lipirea curată și punctuală;

d). originalitatea compoziției;

e). echilibrul compoziției.

Concluzii:

Elevii au utilizat corect materialele. Au folosit o mare diversitate de frunze (de ulm, stejar, nuc, fag, trandafir, castan) și flori sau petale de flori presate. Au lucrat frumos, corect, îngrijit și au realizat compoziții originale.

Fig IV. 6. Tablou -Vaza cu flori

Situația de învățare nr. 2. Aplicații cu materiale refolosibile – Confecționarea cutiuței pentru creioane – din cutie de conservă

Clasa a IV-a

Tipul activității: activitate extracurriculară în cadrul cercului „Mâini dibace și harnice”, cu ocazia Zilei Pământului

Subiectul: Cutiuța pentru creioane

Obiectivele operaționale: pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

Să aleagă corespunzător o cutie de conservă, din tablă pe care să o învelească într-o hârtie glasată;

Să găsească o utilitate pentru acest obiect, redându-i un aspect plăcut, atrăgător;

Să aplice tehnici combinate pentru împodobirea cutiei învelite în hâtie: decupare, lipire, asamblare;

Să obțină o compoziție armonioasă, folosindu-și creativitatea, imaginația și originalitatea;

Să participe cu interes și plăcere la activitate;

Să aprecieze obiectiv lucrarea personală precum și lucrările colegilor.

Strategii didactice:

– resurse materiale: cutie de conservă din tablă ( de la compot, alune, legume,etc.), hârtie de glasată colorată (autoadezivă), format A4 și resturi colorate de la alte lucrări anterioare, foarfece și adeziv:

– resurse procedurale: observarea, conversația, explicația, exercițiul, Turul galeriei;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: învelire, tăiere, decupare, asamblare, lipire, suprapunerea formelor.

Tehnica de lucru: tehnici combinate de utilizare a hârtiei, colaj cu hârtie.

Sarcina de lucru:

Veți realiza o cutiuță ornamentală utilizând materiale refolosibile: o cutie de conservă pe care voi v – ați ales – o, resturi de hârtie colorată, rămasă de la alte lucrări realizate de voi, lipici și foarfece. Cutiuța, la final, va fi un suport pentru creioanele colorate pe care le folosim la școală.

Veți lucra individual timp de 60 de minute. Mai aveți nevoie de o foaie de hârtie glasată colorată (autoadezivă), pentru învelirea cutiei din tablă, creion pentru trasarea conturului formelor sau florilor și frunzelor pe care le veți decupa și lipi pentru a decora (împodobi) cutia, foarfece, lipici și imaginația proprie.

Mod de realizare:

Pasul 1. Observați și verificați dacă aveți pregătite materialele enumerate. Verificați dacă cutiile sunt curate și uscate. Evitați părțile tăioase ale cutiei!

Pasul 2: Trasați conturul petalelor, florilor, frunzelor, fluturilor, etc, pe care vreți să le lipiți pe cutie pentru a o decora.

Pasul 3: Decupați formele desenate și așezați – le pe farfurioarele de plastic de la colțul băncii pentru a nu le pierde.

Pasul 4: Luați foaia de hârtie colorată autoadezivă și înveliți partea exterioară a cutiei.

Pasul 5: Aranjați și lipiți formele tăiate anterior pentru a decora cutia.

Pasul 6: Dacă doriți să ornați sub forma unei grădini cu floricele tăiați din hârtie verde o fâșie de 30 x 3 cm, decupați zimțat, neuniform, o parte a fâșiei pe care o veți lipi la baza cutiei.

Pasul 7: Lipiți fâșia de hârtie tăiată zimțat la baza cutiei, de jur împrejur, ca și când ar fi un strat de iarbă crescut din pământ. Apoi lipiți florile și dacă doriți puteți decupa și lipi și alte figuri: buburuze, fluturași, albinuțe, etc.

Pasul 8: Adunați resturile rămase! Curățăm spațiul de lucru.

Pasul 9: Pe masa destinată expunerii lucrărilor, vă rog să veniți, pe rând, pentru a așeza propria lucrare.

Pasul 10: Turul galeriei – discutarea lucrărilor, exprimarea părerilor în legătură cu lucrarea proprie și lucrările celorlalți colegi.

Evaluarea:

Criterii de evaluare:

a). aplicarea cât mai uniformă și corectă a hârtiei care învelește cutia;

b). calitatea și cantitatea elementelor aplicate, armonia și acordurile cromatice;

c). decuparea corectă, lipirea curată și punctuală;

d). originalitatea compoziției;

e). echilibrul compoziției, valorificarea optimă a materialelor refolosibile .

Concluzii:

Elevii au utilizat corect materialele. Au combinat diferite tehnici în realizarea produsului. Au creat modele proprii și au descoperit utilitatea produsului obținut. Au lucrat frumos, corect, îngrijit, cu multă plăcere și entuziasm și au realizat compoziții originale. Au apreciat obiectiv lucrarea personală, dar și a colegilor.

Figura IV.7. Cutiuța pentru creioane

Situația de învățare nr. 3 Aplicații cu hârtie colorată – plierea hârtiei – colaj – tablou cu flori

Clasa a IV-a

Tipul activității: activitate extracurriculară în cadrul cercului „Mâini dibace și harnice”, cadoul de 8 martie pentru mama.

Subiectul: Tablou cu flori

Obiectivele operaționale: pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

Să efectueze corect plierea hârtiei – tip evantai, respectând distanța între straturile plierilor;

Să realizeze prin asamblare și lipire, în mod corect și armonios, un tablou cu flori;

Să obțină o compoziție plăcută, folosindu-și creativitatea, imaginația;

Să participe cu interes și plăcere la activitate;

Să aprecieze obiectiv lucrarea personală precum și lucrările colegilor.

Strategii didactice:

– resurse materiale: hârtie colorată, ramă pentru tablou, foarfece și adeziv;

– resurse procedurale: observarea, conversația, explicația, exercițiul, Turul galeriei;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: pliere, îndoire, tăiere, asamblare, lipire;

Tehnica de lucru: pliere – în formă de evantai; colaj, lipire;

Sarcina de lucru:

Veți realiza un tablou cu flori pe care le veți obține prin plierea hârtiei. Veți folosi hârtie colorată, în formă de triunghi, iar plierea o veți realiza începând de la latura cea mai lungă. Fiecare pliere obținută va reprezenta o petală a unei flori. Dacă doriți puteți realiza și frunze, evident folosind hârtie de culoare verde. La sfârșit vom aranja tabloul într-o ramă, el putând fi atârnat pe perete.

Veți lucra individual timp de 50 de minute. Mai aveți nevoie de o foaie de carton colorat pentru suport, foarfece, adeziv pentru lipit și rama.

Mod de realizare:

Pasul 1. Observați și verificați dacă aveți pregătite materialele enumerate.

Pasul 2: Observați forma florilor și a frunzelor expuse pe masă!

Pasul 3: După cum vedeți bucățile de hârtie colorată au forma de pătrat, iar noi avem nevoie de forma unui triunghi. Pentru aceasta, mai întâi vom îndoi pătratul în două, pe diagonală și tăiem pe îndoitură. Vom obține un triunghi.

Pasul 4: Începem să îndoim pornind de la latura cea mai lungă, spre vârf. Prima îndoitură să fie aproximativ de 1 cm, iar celelalte exact la fel. Ne vom folosi de plierea tip evantai – îndoim, muchiem, întoarcem, îndoim, muchiem, întoarcem din nou până vom ajunge la vârful triunghiului.

Pasul 5: Această fâșie pliată obținută o vom îndoi, exact la jumătate, ținând seama că vârful triunghiului să rămână în exteriorul îndoiturii.

Pasul 6: Aplicați adeziv pe o latură din interiorul îndoiturii și lipiți cele două laturi între ele. Astfel veți obține o petală a unei flori, respectiv o frunză.

Pasul 7: Lipiți între ele trei, patru, cinci petale pentru a obține o floare, apoi mai multe flori și frunze pentru a realiza tabloul dorit

Fig. IV. 8. Pașii de realizare a florilor și frunzelor

Pasul 8: Fixați compoziția în interiorul ramei de tablou. Dacă doriți, puteți aplica și alte flori și frunze decupate din hârtia colorată rămasă.

Pasul 9: Adunați resturile rămase! Curățăm spațiul de lucru.

Pasul 10: Pe panourile destinate expunerii lucrărilor, vă rog să veniți, pe rând, pentru a afișa propria lucrare.

Pasul 11: Turul galeriei – discutarea lucrărilor, exprimarea părerilor în legătură cu lucrarea proprie și lucrările celorlalți colegi.

Evaluarea:

Criterii de evaluare:

a). plierea corectă a hârtiei în vederea obținerii florilor și frunzelor;

b). punctualitatea plierii, lipirii și asamblării;

c). acuratețea lucrării;

d). originalitatea compoziției;

Concluzii:

Elevii au utilizat corect materialele. Au realizat un număr mare de flori și frunze. Au lucrat frumos, corect, îngrijit și au realizat compoziții originale.

Fig. IV.9. Tablouri cu flori

În cadrul parteneriatului educațional derulat între școală și Muzeul de Istorie Sighișoara, în anul școlar 2014 – 2015, am participat cu elevii clasei a IV-a, conduși de mine la un program de educație muzeală, propus de d-na Ina Henț. În cadrul acestui program am desfășurat lecții de istorie locală în aer liber, pentru cunoașterea edificiilor orașului și ale Cetății Medievale. Am vizionat filmulețe educative despre trecutul isoric al orașului nostru, obiceiurile și îndeletnicirile locuitorilor din trecut, turnurile reprezentative ale cetății, cele existente și în prezent, dar și cele care nu mai sunt, din diverse motive. Iar una dintre cele mai atractive și îndrăgite activități a fost modelarea și pictarea turnurilor cetății, de către copii, într-o sală a Muzeului de Istorie.

Astfel copiii au avut prilejul de a exersa, într-un mod inedit, tehnica modelajului.

Fig. IV.10. Drumețiile de recunoaștere în Cetatea Sighișoara

Situația de învățare nr. 4 Aplicații cu argilă – modelaj cu lut – Turnurile Cetății Medievale – Sighișoara

Clasa a IV-a

Tipul activității: activitate extracurriculară în cadrul proiectului de educație muzeală „Sighișoara – trecut și prezent”

Subiectul: Turnurile cetății

Obiectivele operaționale: pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

Să realizeze, prin modelaj, forma turnurilor observate în natură și în fotografii;

Să modeleze folosind cât mai economic materialul (pasta de argilă);

Să păstreze proporțiile în realizarea produsului;

Să obțină o compoziție plăcută, cât mai asemănătoare cu originalul – modelul;

Să participe cu interes și plăcere la activitate;

Să aprecieze obiectiv lucrarea personală precum și lucrările colegilor.

Strategii didactice:

– resurse materiale: pastă de argilă (cu întărire la aer), cuțit de lemn pentru modelaj, planșetă, apă, pensulă, culori acrilice;

– resurse procedurale: observarea, conversația, explicația, exercițiul, Turul galeriei;

– resurse temporale: 60 minute + 60 min – activitatea s-a desfășurat pe două părți.

Abilități vizate: frământare, rulare, modelare, turtire, tăiere, asamblare;

Tehnica de lucru: modelaj – basorelief;

Sarcina de lucru:

Veți realiza turnurile cetății, fiecare având câte un turn diferit, sau o clădire reprezentativă a cetății, astfel ca la final să obținem „Cetatea Sighișoara, în miniatură” Veți folosi pastă de lut adusă de la fabrica Cesiro, pe care o veți frământa, modela pentru a-i da forma dorită. Modelul turnului îl aveți pe hârtie, respectiv o fotografie, după care să vă ghidați. Va trebui să redați forma, iar apoi culoarea fiecărei construcții. Construcția trebuie realizată pe verticală, doar baza fiind fixată pe suportul de lucru. Aș vrea să fiți atenți la detaliile arhitecturale.

Veți lucra individual timp de 50 de minute. Mai aveți nevoie de o foaie de carton colorat pentru suport, foarfece, adeziv pentru lipit și rama.

Fig. IV. 11. Observarea clădirilor înaintea modelării

Mod de realizare:

Pasul 1. Observați și verificați dacă aveți pregătite materialele enumerate.

Pasul 2: Observați forma turnurilor și detaliile.

Pasul 3: După cum vedeți bucățile de pastă de argilă sunt tari. Va trebui să frământați pasta pentru a o putea modela. Vă veți folosi de planșetă și cuțitul de lemn, dar și de apă.

Pasul 4: Începem să frământăm și să modelăm păstrând proporțiile și formele.

Fig. IV. 12. Modelarea, după model – fotografie

Pasul 5: Lăsați obiectul obținut la uscat

Fig. IV. 13. Produsele obținute prin modelare

Pasul 6: Pictarea turnurilor – Se desfășoară într-o altă activitate.

Pasul 7: Privim foarte atent culorile din fotografie și ne gândim cum să le folosim pe ale noastre pentru a picta turnul modelat de noi.

Pasul 8: Turnul acum este uscat și putem să-l pictăm.

Fig. IV. 13. Pictarea turnurilor modelate

Pasul 9: Adunați resturile rămase! Curățăm spațiul de lucru.

Pasul 10: Expunerea lucrărilor, vă rog să veniți, pe rând, pentru a prezenta propria lucrare.

Pasul 11: Turul galeriei – discutarea lucrărilor, exprimarea părerilor în legătură cu lucrarea proprie și lucrările celorlalți colegi

Evaluarea:

Criterii de evaluare:

a).forma cât mai aproape de model, obținută prin modelarea lutului;

b).punctualitatea asamblării în vederea realizării produselor;

c).aspectul și acuratețea lucrării;

d).utilizarea judicioasă a materialului.

Concluzii:

Elevii au utilizat corect materialele. Au realizat produse frumoase, aplicând corect tehnica modelajului. Au lucrat frumos, corect, îngrijit și au realizat compoziții apropiate de model ca formă și culori.

Produsele au fost expuse în Muzeul de Istorie Sighișoara, într-o expoziție, iar copiii au primit foarte multe aprecieri și felicitări din partea vizitatorilor.

Fig. IV. 14. Turnurile cetății

Situația de învățare nr. 5 Aplicații cu fire textile – împletituri cu croșetă – tablou cu flori

Clasa a IV-a

Tipul activității: activitate extracurriculară în cadrul cercului „Mâini dibace și harnice”, cadoul de 8 martie pentru mama.

Subiectul: Tablou cu flori,

Obiectivele operaționale: pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

Să efectueze corect împletituri din fire textile, lanț și piciorușe cu croșeta și lână colorată ;

Să realizeze prin asamblare și lipire, în mod corect și armonios, un tablou cu flori;

Să obțină o compoziție plăcută, folosindu-și creativitatea, imaginația;

Să participe cu interes și plăcere la activitate;

Să aprecieze obiectiv lucrarea personală precum și lucrările colegilor.

Strategii didactice:

– resurse materiale: croșetă de 3,5 mm, fire de lână colorată, carton pentru realizarea tabloului, foarfece și adeziv:

– resurse procedurale: observarea, conversația, explicația, exercițiul, Turul galeriei;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: împletirea firelor cu croșeta, asamblare, lipire;

Tehnica de lucru: croșetatul;

Sarcina de lucru:

Veți realiza un tablou cu flori. Pentru asta va trebui să realizați florile prin croșetare, apoi florile obținute le veți asambla și lipi pe cartonul colorat, format A4.

Veți folosi fire de lână colorată, o croșetă, lipici, și o foaie de carton colorat pentru suportul compoziției, foarfece și lipici.

Veți lucra individual timp de 60 de minute

Mod de realizare:

Pasul 1. Observați și verificați dacă aveți pregătite materialele enumerate.

Pasul 2: Observați forma florilor și a frunzelor expuse pe lucrarea model.

Pasul 3: Realizați un lanț de 4 ochiuri. Uniți începutul lanțului cu un „ochi de picioruș orb” pentru a obține un cerc.

Pasul 4: Luați ață pe degetul arătător de la mâna stângă, răsuciți de mai multe ori pentru că de aici veți lua câte un jeteu. Faceți lanț de 3 ochiuri pe care îl vom numi „ picioruș mare”, jeteu pe croșetă, scoatem prin interiorul cercului (de lanț) format. Constatăm că avem pe croșetă trei bucle. Urmează jeteu, scoatem prin primele două bucle, jeteu, scoatem prin următoarele două bucle și când vom avea o singură buclă realizăm un alt lanț de trei ochiuri, jeteu, scoatem prin interiorul cercului, iar apoi prin primele două bucle, până obținem douăsprezece piciorușe mari, respectiv primul rând.

Pasul 5: Pentru realizarea celui de-al doilea rând nu mai putem introduce în cercul de lanț. Așa că introducem croșeta deasupra piciorușului mare de pe primul rând, exact deasupra acestui picioruș. Acolo s-a format o buclă, un ochi.

Pasul 6: Pentru ca cercul să nu se întoarcă în formă de căciuliță, vom croșeta câte două piciorușe mari în fiecare ochi de picioruș mare de pe primul rând. Astfel, pe rândul al doilea vom avea douăzeci și patru de piciorușe mari. Când terminăm rândul al doilea îl unim de primul rând cu un „ ochi de picioruș orb”.

Pasul 7: Ați ajuns la rândul al treilea, ultimul. Realizați lanț de trei ochiuri, jeteu, introduceți croșeta în primul ochi de pe al doilea rând, jeteu, scoateti prin două bucle, jeteu, scoatem prin următoarele două bucle și se formează astfel primul picioruș mare de pe rândul al treilea. Pentru a evita formarea „ pălăriei” trebuie să realizați cu mare atenție, o alternanță astfel: câte două piciorușe într-o buclă, apoi în următoarea buclă un picioruș. Apoi iar câte două piciorușe într-o buclă, apoi unul în urmatoarea buclă(doi, unu, doi, unu). Când terminați și rândul al treilea închideți printr-un „ ochi de picioruș orb”.

Pasul 8: Realizați cel puțin trei flori. Puteți folosi și două culori pentru o floare, schimbând culoarea la capătul unui rând.

Fig.IV. 15. Pașii de realizare a florilor

Pasul 9: Fixați florile pe suportul de lucru, pe cartonul colorat, formând un buchețel. Dacă doriți și mai aveți timp puteți realiza și frunze, din lanț împletit din lână de culoare verde.

Pasul 10: Adunați resturile rămase! Curățăm spațiul de lucru.

Pasul 11: Pe panourile destinate expunerii lucrărilor, vă rog să veniți, pe rând, pentru a afișa propria lucrare.

Pasul 12: Turul galeriei – discutarea lucrărilor, exprimarea părerilor în legătură cu lucrarea proprie și lucrările celorlalți colegi.

Evaluarea:

Criterii de evaluare:

a) realizarea corectă a florilor, prin croșetare;

b) realizarea unui număr cât mai mare al florilor și frunzelor;

c) punctualitatea lipirii și asamblării;

d) acuratețea lucrării;

e) originalitatea compoziției.

Concluzii:

Elevii au utilizat corect croșeta și au reușit să realizeze cel puțin trei flori. Au fost patru fetițe care au realizat flori cu lână de mai multe culori într-o floare. Au realizat un număr mare de flori și frunze. Au lucrat frumos, corect, îngrijit și au realizat compoziții originale.

Fig. IV.16. Tablouri cu flori

Situația de învățare nr. 6. Prepararea unor produse culinare – Căsuțe dulci

Clasa a IV-a

Tipul activității: activitate extracurriculară în cadrul cercului „Mâini dibace și harnice”, concurs.

Subiectul: Căsuțe dulci

Forma de organizare: pe grupe

Obiectivele operaționale: pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

Să efectueze corect asamblarea tuturor părților componente în scopul obținerii unui produs cât mai atractiv;

Să realizeze prin asamblare și lipire, în mod corect și armonios, o prăjitură în formă de căsuță, folosind materialele cât mai economic;

Să obțină o compoziție plăcută, folosindu-și creativitatea, imaginația;

Să participe cu interes și plăcere la activitate și să colaboreze eficient cu colegii din grupul de lucru;

Să găsească diferite soluții pentru valorificarea produsului;

Să aprecieze obiectiv lucrarea personală precum și lucrările colegilor.

Strategii didactice:

– resurse materiale: biscuiți simpli, cubulețe de prăjitură „ Negresă”, ursuleți din gelatină, albuș de ou, zahăr pudră, zeamă de lămâie, gem, cuțit de plastic, linguriță, farfurie, fulgi de cocos, planșetă – suport de lucru.

– resurse procedurale: observarea, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, Turul galeriei;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: asamblare, lipire, decupare, ornare;

Tehnica de lucru: asamblarea formelor;

Sarcina de lucru:

Veți avea de realizat o căsuță dulce, pentru ursuleți. Ei vor fi „ locatarii” acestei căsuțe. Pentru aceasta aveți nevoie de biscuiți simpli, cubulețe de prăjitură „Negresă”, ursuleți din gelatină, albuș de ou, zahăr pudră, zeamă de lămâie, gem, cuțit de plastic, linguriță, farfurie, fulgi de cocos, planșetă – suport de lucru.

Veți lucra pe grupe de câte patru copii. Va câștiga grupa care realizează cele mai multe căsuțe, dar acestea trebuie să fie complete, conținând toate elementele componente, să fie trainice, rezistente și frumos decorate.

…….Timp de 60 de minute.

Mod de realizare:

Pasul 1. Observați și verificați dacă aveți pregătite materialele enumerate.

Pasul 2: Observați forma căsuțelor expuse ca model.

Pasul 3: După cum vedeți aveți nevoie de bucățica de prăjitură peste care veți așeza și lipi cu gem, biscuiții, în formă de acoperiș. Acești biscuiți trebuie decupați, sau rupți pentru a-i putea încadra pe biscuitul – postament, care va rămâne întreg.

Pasul 4: Fiecare grupă are pe masă câte un bol cu: un albuș de ou, o linguriță de lemn; un pahar cu zahăr pudră, un păhărel cu zeamă de lamâie și o farfurie cu nucă de cocos. Mai aveți, de asemenea, o pensulă și un cuțit de plastic.

Pasul 4: Puneți peste albușul de ou zahărul pudră și frecați energic până devine o cremă albă, pufoasă. Turnați zeama de lămâie și mai amestecați până se încorporează foarte bine.

Pasul 5: Luați un biscuit, pentru postament, luați apoi bucățica de prăjitură pe care o veți lipi cu gem pe biscuitul postament, dar nu la mijloc. Trebuie ca în fața căsuței să rămână loc mai mult, pentru a fixa ursulețul.

Pasul 6: Urmează să realizați acoperișul din doi biscuiți pe care va trebui să – i decupați astfel încât să acopere blatul fixat anterior și să se sprijine cu o latură de biscuitul postament. Laturile care vor forma vârful acoperișului va trebui, cu grijă să le răzuiți puțin pentru a se fixa mai bine. Pentru a monta și lipi biscuiții, va trebui să folosiți gem.

Pasul 7: Peste biscuiții folosiți drept acoperiș, dar și pe suprafața liberă de pe biscuitul postament, cu pensula, ungeți glazura albă de albuș pe care ați pregătit-o în bol.

Pasul 8: Luați fulgi de nucă de cocos și presărați peste toată suprafața unsă. Veți obține astfel „ zăpada” care acoperă totul. Dacă doriți diversitate puteți pudra cu zahăr sau să lăsați glazura să se usuce, ea devenind albă.

Pasul 9: La sfârșit, în fața căsuței așezați un ursuleț de gelatină. Îl puteți lipi cu spumă de albuș.

Pasul 10: Adunați resturile rămase! Curățați spațiul de lucru.

Pasul 11: Pe platourile destinate expunerii lucrărilor, vă rog să veniți, pe rând, fiecare grupă, pentru a expune propriile căsuțe lucrare.

Pasul 12: Turul galeriei – discutarea lucrărilor, exprimarea părerilor în legătură cu lucrarea proprie și lucrările celorlalți colegi. Se stabilește grupa câștigătoare, după criteriile enumerate la începutul activității.

Pasul 13: Discutarea și exprimarea părerilor despre modul cum ar putea să valorifice aceste prăjiturele delicioase.

Evaluarea:

Criterii de evaluare:

a).asamblarea corectă a căsuțelor, folosind toate elementele, stabilitatea compoziției;

b). punctualitatea lipirii și asamblării;

c). numărul căsuțelor pe grupe;

d). munca în echipă, contribuția individuală și în cadrul grupului;

e). acuratețea lucrării;

f). folosirea judicioasă a materialelor.

Concluzii:

Elevii au utilizat corect materialele. Au realizat un număr mare de căsuțe, echipa câștigătoare a realizat șapte bucăți, iar celelalte grupe câte cinci bucăți. Au lucrat frumos, corect, îngrijit și s-a colaborat bine în echipă. Aprecierile au fost obiective.

Au găsit soluții viabile de valorificare a produselor. Variantele au fost: cadou pentru o zi de naștere, decorarea mesei de Crăciun, vânzarea la Târgul de Crăciun, surpriză – cadou – pentru bătrânii de la azilul de bătrâni, etc.

Fig. IV. 17. Căsuțe dulci

Situația de învățare nr. 7. – Rularea hârtiei – Quilling – Tablou cu flori

Clasa a IV-a

Tipul activității: activitate extracurriculară în cadrul cercului „ Mâini dibace și harnice”

Subiectul: Tablou cu flori

Obiectivele operaționale: pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

Să efectueze corect rularea hârtiei pe acul de quilling, respectând indicațiile primite;

Să mânuiască corect materialele și ustensilele pentru tehnica Qulling, conform indicațiilor primite;

Să realizeze prin asamblare și lipire, în mod corect și armonios, flori și frunze pentru obținerea unui tablou cu flori;

Să obțină o compoziție plăcută, folosindu-și creativitatea și imaginația;

Să participe cu interes și plăcere la activitate;

Să aprecieze obiectiv lucrarea personală precum și lucrările colegilor.

Strategii didactice:

– resurse materiale: fâșii de hârtie colorată, ac pentru quilling, suport cu cercuri de diferite dimensiuni, foarfece și adeziv:

– resurse procedurale: observarea, conversația, explicația, exercițiul, Turul galeriei;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: rularea pe acul de quilling, tăiere, asamblare, lipire;

Tehnica de lucru: Quilling; colaj, lipire;

Sarcina de lucru:

Veți realiza un tablou cu flori pe care le veți obține prin rularea benzilor de hârtie colorată. Veți folosi hârtie colorată, în formă de fâșii de 3 – 4 mm, iar rularea o veți realiza cu acul special de quilling. Veți obține un melc pe care îl veți folosi pentru realizarea unei petale, prin turtire la un capăt sau la ambele capete. Pentru o floare trebuie să aveți 5-6 petale, de aceeași mărime, pe care le veți lipi între ele pentru a da forma florii. Dacă doriți puteți realiza și frunze, evident folosind hârtie de culoare verde. La sfârșit veți aranja florile și frunzele pentru obținerea tabloului.

Veți lucra individual timp de 60 de minute.

Mod de realizare:

Pasul 1: Observați și verificați dacă aveți pregătite materialele enumerate.

Pasul 2: Observați forma petalelor pe care le puteți obține din melcul de hârtie, expuse pe masă.

Fig.IV. 18. Pașii de realizare a florilor și frunzelor

Pasul 3: După cum vedeți modelele au forme diferite, dar toate se obțin prin rularea pe acul de quilling.

Pasul 4: Începeți să rulați fâșia de hârtie astfel: introduceți un capăt în urechea acului și rulați pâna la celălalt capăt. Atenție să nu rulați foarte strâns pentru că melcul trebuie să iasă ușor de pe ac. Lăsați pe masă să se desfășoare cât de mult doriți, apoi lipiți capătul final de melc. Pentru a obține melci de aceeași dimensiune folosiți rigla gradată, la același diametru.

Pasul 5: Ciupiți un capăt al melcului și veți obține forma de lacrimă. Repetați acești pași până obțineți 5 – 6 – 7 petale și apoi realizăm un melc mai răsucit pentru mijlocul florii.

Pasul 6: Lipiți petalele și veți obține o floare.

Pasul 7: Pentru a obține flori de alte forme trebuie să ciupiți melcul la ambele capete, sau să ciupiți în trei locuri, ca o coroniță și veți obține, prin lipirea mai multor petale, flori de diferite forme.

Pasul 8: Pentru frunze rulați benzile din ambele capete spre mijloc, pe rând, ca și în modelele 13, 17, 18, 19, 36, prezentate în planșa model.

Pasul 9: Asamblați și lipiți florile și frunzele realizate pentru obținerea tabloului dorit.

Pasul 10: Adunați resturile rămase! Curățăm spațiul de lucru.

Pasul 11: Pe panourile destinate expunerii lucrărilor, vă rog să veniți, pe rând, pentru a afișa propria lucrare.

Pasul 12: Turul galeriei – discutarea lucrărilor, exprimarea părerilor în legătură cu lucrarea proprie și lucrările celorlalți colegi.

Evaluarea:

Criterii de evaluare:

a). rularea corectă a benzilor de hârtie, în vederea obținerii florilor și frunzelor;

b). punctualitatea rulării, lipirii și asamblării;

c). acuratețea lucrării;

d). originalitatea compoziției.

Concluzii:

Elevii au utilizat corect materialele și ustensilele de lucru. Au realizat un număr mare de flori și frunze. Au reușit să îmbine și două culori la o petală de floare. Au lucrat frumos, corect, îngrijit și au realizat compoziții originale.

Fig. IV.19. Aspecte din timpul activității

Fig. IV.20. Tablouri cu flori

IV. 3. Cercetarea în etapa postexperimentală – Testarea finală .

IV. 3.1.Obiectivele cercetării în etapa finală

Obiectivele cercetării în etapa postexperimentală – de control, au fost următoarele:

1). Proiectarea unor activități de exersare a abilităților urmărite pentru a fi dezvoltate, în vederea stabilirii gradului lor de formare și dezvoltare, în urma activităților de învățare desfășurate în etapa experimentală;

2). Compararea rezultatelor elevilor cu realizarea obiectivelor operaționale vizate la fiecare abilitate propusă spre dezvoltare;

4). Evaluarea eficienței exersării ținând cont de resursele investite și de realizarea obiectivelor operaționale stabilite;

5). Analiza relației dintre rezultatele obținute și situațiile de învățare în care au fost implicați elevii, prin: interpretarea calitativă și cantitativă a rezultatelor observate.

Testul nr. 1

Tema: Primăvară, bine ai sosit!

Obiective:

Să folosească corect materiale și ustensilele pentru tehnicile: decupare, lipire, quilling, în realizarea unor flori, fluturi și alte componente ale tabloului;

Să execute corect plierea hârtiei pentru obținerea florilor, frunzelor, fluturilor;

Să execute corect tehnica quilling și să dea forme cât mai variate florilor, fluturilor;

Să aplice corect tehnica asamblării și lipirii obținând un produs curat și armonios.

Strategii didactice:

– resurse materiale: hârtie colorată, carton colorat benzi de hârtie și ac qulling, lipici, foaie de carton colorat A4 pentru suport;

– resurse procedurale: demonstrația, observarea, conversația, explicația, exercițiul;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: plierea hârtiei, rularea hârtiei (quilling), decuparea, asamblarea, lipirea.

Tehnica de lucru: decupare, lipire, pliere, quilling, asamblare.

Sarcina de lucru:

Veți realiza un tablou decorativ cu flori, frunze, fluturi, buburuze, copăcei și tot ce mai considerați că ați putea realiza pentru a fi potrivit cu tema „ Primăvară, bine ai sosit!”

Aveți pe mese materialele necesare hârtie colorată, carton colorat, benzi de hârtie și ac qulling, lipici, foaie de carton colorat A4 pentru suport. Iar ca tehnici de lucru veți avea: decupare, lipire, pliere, quilling, asamblare. Aceste tehnici le cunoașteți din activitățile anterioare.

Testul nr. 2

Tema: „ La pădure”

Obiective:

Să identifice și să folosească corect materiale, ustensilele și pașii de realizare pentru tehnicile: modelare, colectare, aranjare, decupare, lipire, în realizarea unor flori, copaci, păsări, animale sălbatice și alte componente ale machetei;

Să execute corect decuparea și lipirea hârtiei pentru obținerea florilor, frunzelor, fluturilor;

Să execute corect tehnica modelării prin mișcarea translatorie a palmelor față de planșeta de lucru, apăsare, adâncire, mișcare circulară, aplatizare și să dea forme cât mai variate florilor, fluturilor;

Să aplice corect tehnica asamblării obținând un produs curat și armonios.

Strategii didactice:

– resurse materiale: plastilină, planșetă, hârtie colorată, carton colorat, crenguțe și frunze uscate, presate, foarfece, lipici, foaie de carton colorat A4 pentru suport;

– resurse procedurale: demonstrația, observarea, conversația, explicația, exercițiul;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: modelarea, decuparea, asamblarea, lipirea.

Tehnica de lucru: modelaj, decupare, lipire, asamblare.

Sarcina de lucru:

Veți realiza o machetă decorativă cu flori, frunze, fluturi, buburuze, copăcei și tot ce mai considerați că ați putea realiza pentru a fi potrivit cu tema „ La pădure”

Aveți pe mese materialele necesare: plastilină, planșetă, hârtie colorată, carton colorat, crenguțe și frunze uscate, presate, foarfece, lipici, foaie de carton colorat A4 pentru suport.

Tehnicile de lucru pe care doresc ca voi să le folosiți (și pe care le cunoașteți deja), sunt: decupare, lipire, pliere, modelaj cu plastilină, asamblare.

Testul nr. 3

Tema: „ Prinzătoare de cratiță”

Obiective:

Să identifice și să folosească corect materialele și ustensilele de lucru;

Să efectueze corect împletituri din fire textile, lanț și piciorușe cu croșeta și lână colorată ;

Să realizeze corect lanțul, piciorușul mic și piciorușul mare, în vederea obținerii produsului dorit;

Să obțină o compoziție plăcută, folosindu-și creativitatea, imaginația;

Să participe cu interes și plăcere la activitate;

Să aprecieze obiectiv lucrarea personală precum și lucrările colegilor.

Strategii didactice:

– resurse materiale: fire de lână colorate, ac de croșetă;

– resurse procedurale: demonstrația, observarea, conversația, explicația, exercițiul;

– resurse temporale: 60 minute.

Abilități vizate: croșetarea.

Tehnica de lucru: împletirea firelor de lână cu acul de croșetă.

Sarcina de lucru:

Veți realiza o prinzătoare de cratiță împlețind firele de lână cu acul de croșetă.

Aveți pe mese materialele necesare: fire de lână colorate, ac de croșetă. Avem de realizat mai întâi lanțul, apoi, fiecare după cum dorește va realiza „ picioruș mic”, sau „ picioruș mare, cu jeteu”, pentru a realiza prinzătoarea care trebuie să aibă forma rotundă, pătrată sau dreptunghiulară. Pe parcursul avansării în realizarea produsului puteți alterna culorile pentru un aspect mai plăcut.

Concluzii

Elevii s-au descurcat foarte bine, au lucrat corect, îngrijit, au respectat tehnicile sugerate, iar experiențele de învățare s-au dovedit a fi foarte benefice pentru toți elevii din eșantionul experimental.

IV.4. Analizarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute în experimentul pedagogic

IV. 4.1. Analizarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute în etapa inițială

Abilitățile urmărite au fost: decupare, pliere/îndoire, asamblare, lipire, croșetat, modelare, rularea hârtiei (quilling), colectare/sortare (materiale refolosibile), aranjare (colaj). În urma observării permanente și a analizei produselor finite, la testările inițiale , rezultatele elevilor le – am consemnat grupându-le pe trei nivele (1, 2, 3), 3 fiind nivelul maxim, 2 fiind nivelul mediu, 1 fiind nivelul minim de dezvoltare.

Tabelul IV.4.1. Nivelul de dezvoltare al abilităților fiecărui elev, în etapa inițială

Nivelul de dezvoltare al abilităților vizate poate fi observat în tabelul de mai sus atât

verticală – pe abilități, cât și orizontală – pe elevi.

IV.4.2.. Prelucrarea și interpretarea nivelului abilităților elevilor

În urma observațiilor directe ale produselor elevilor în etapa inițială, am prelucrat datele obținute și am ajuns la rezultatele trecute în Tabelul IV. 4.2. Aceste date (procentaje) sunt atinse la fiecare abilitate vizată, cu 1 fiind marcat nivelul minim, cu 2 nivelul mediu și cu 3 nivelul maxim atins.

Tabelul IV.4.2. Nivelul de dezvoltare al abilităților elevilor în etapa inițială

Se poate observa că la abilitatea de împletire – croșetare este cel mai slab dezvoltată. Urmează, apoi, abilitățile: rulare a hârtiei, pliere/îndoire și modelare.

Fig. IV.4.3. Diagrame reprezentând nivelul de dezvoltare al abilităților elevilor în etapa inițială

Fig. IV.4.3. Diagrame reprezentând nivelul de dezvoltare al abilităților elevilor în etapa inițială

IV.4.4. Analizarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute în etapa experimentală – experimentul formativ

Rezultatele elevilor în ceea ce privește nivelul de dezvoltare al abilităților practice vizate sunt trecute în tabelul IV.4.4. Aceste consemnări au fost realizate în urma observației direct, pe tot parcursul activităților formative, prezentate în experimentul didactic.

Tabelul IV.4.4. Nivelul de dezvoltare al abilităților elevilor după observarea directă din cadrul experimentului formativ

1). Pe parcursul experimentului didactic, elevii au fost supuși unor situații de învățare diversificate ca formă de organizare, ca elemente de formă de conținut abordate, ca procese psihice solicitate și ca abilități vizate pentru a fi dezvoltate.

După forma de organizare, elevii au lucrat individual, formă în care fiecare elev a rezolvat singur sarcina de lucru, aceasta fiind identică cu cea a colegilor, sau diferită de a colegilor, dar a fost realizată simultan de către toți elevii. Au fost situații de învățare cu formă de organizare pe grupe, în care componenții grupei au colaborat pentru realizarea aceleiași teme, sau au avut de realizat sarcini diferite în realizarea unui produs de grup.

După modul de intervenție al învățătoarei în timpul exersării, elevii au fost implicați în: a). situații de învățare dirijată direct și permanent prin dialog cu elevii; b). situații de învățare dirijată în mod direct de către învățătoare prin diferite modele prezentate elevilor; c). situații de învățare dirijată episodic, prin monitorizare și intervenție pedagogică, la nevoie; d). situații de învățare autonomă, nedirijată de către învățătore.

După modul de comunicare între elevi și învățătoare, elevii au fost implicați în situații de învățare asertivă, în care s-a discutat și s-au clarificat problemele apărute pe parcursul exersării. Au fost respectate și susținute activ drepturile personale în comunicare, elevii dezvoltându – și încrederea în propriile forțe și în eficiența promovării personale.

După demersul cunoașterii, elevii au fost implicați în situații de învățare creativă în care au realizat modele proprii.

Procesele psihice predominant stimulate în cadrul situațiilor de învățare au fost: reprezentarea, perceperea unor obiecte reale, în starea lor naturală, a unor modele obiectuale sau figurative.

2). Pe parcursul experimentelor didactice elevii au fost implicați în situațiile de învățare după principiile constructivismului: situații de învățare specifice în care au fost ajutați să-și dezvolte abilitățile vizate; situații de învățare în care elevii au învățat prin cooperare; situații de cunoaștere specifice, pe baza experienței individuale, prin înțelegere proprie, prin interpretare, prin argumentare, prin utilizarea unui anumit limbaj, prin prelucrare, integrare, generalizare la nivel mintal.

3). În situațiile de învățare organizate și prezentate, elevii au fost plasați pe un anumit nivel de dezvoltare al abilităților practice în cadrul activităților extracurriculare, respectiv nivelul aplicativ al cunoștințelor.

4). Pe parcursul experimentului didactic formativ, elevii au rezolvat sarcinile primite și și – au format și dezvoltat abilitățile practice vizate, prin intermediul obiectivelor operaționale, confirmând ipoteza cercetării. Elevii:

Au ales și au utilizat corect și în timp util materialele.

Au exersat și au aplicat diferite tehnici.

Au combinat diferite tehnici și materiale.

Au creat modele proprii de bună calitate.

Au creat compoziții originale și estetice deosebite.

Au colaborat bine în cadrul grupului la realizarea sarcinilor primite.

Au făcut aprecieri corecte referitoare la propriile lucrări, dar și la lucrările colegilor.

Au găsit soluții viabile de valorificare a produselor realizate.

Au lucrat cu entuziasm, punctualitate și acuratețe.

Aș mai dori să menționez că lucrările realizate de elevi au fost utilizate în participarea la Târgul de Crăciun, la Târgul Mărțișorului, sau au fost oferite cadou celor dragi. Totodată, au participat la mai multe concursuri locale, județene și naționale de creație artistico – plastică, unde au obținut multe premii importante. Aceste succese i-au motivat să se implice în cât mai multe activități extracurriculare și au contribuit și la îmbunătățirea calității vieții de școlar. NU AI DIAGRAME

IV.5. Analizarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute în etapa finală

În urma observațiilor directe ale produselor elevilor în etapa finală, am prelucrat datele obținute și am ajuns la rezultatele trecute în Tabelul IV.5.1. Aceste date (procentaje) sunt atinse la fiecare abilitate vizată, cu 1 fiind marcat nivelul minim, cu 2 nivelul mediu și cu 3 nivelul maxim atins.

Tabelul IV.5.1. Prezentarea rezultatelor finale, pe abilități și nivele de dezvoltare

Fig. IV.5.2. Diagrame reprezentând nivelul de dezvoltare al abilităților elevilor în etapa finală

Se poate observa că nivelul de dezvoltare al abilităților elevilor, în etapa finală, este crescut față de etapa inițială, la fiecare abilitate vizată. La o singură abilitate, respectiv împletire/croșetat, un singur elev a rămas la nivel minim de dezvoltare. La restul abilităților s-a trecut la un nivel superior.

Rezultatele obținute la testările finale arată progresul evident al elevilor din grupul experimental. Toți elevii au trecut la un nivel superior în ceea ce privește dezvoltarea celor nouă abilități practice vizate. Comparând rezultatele inițiale cu cele finale reiese progresul care poate fi observat în prezentarea grafică din fig. IV. 5.3.

Fig. IV.5.3. Diagrame comparative reprezentând nivelul de dezvoltare al abilităților

elevilor în etapa inițială și în etapa finală (diagrama din stânga reprezintă

etapa inițială, iar cea din dreapta reprezintă etapa finală)

IV.6. Analizarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor elevilor obținute prin observații directe ale produselor și a activității lor

Am să prezint rezultatele obținute la fiecare abilitate urmărită pe parcursul experimentului didactic, pentru a putea face o comparație reală între nivelul inițial și cel final .

Tabelul IV.6.1. Nivelul de dezvoltare al abilităților fiecărui elev, comparativ, în etapa inițială și finală

a). Abilitatea de decupare (Fig. IV.6.2.)

Nivelul de dezvoltarea s – a dovedit a fi superior. Niciun elev nu a rămas la nivelul minim de dezvoltare (1), inițial fiind 2 elevi. Nivelul maxim de dezvoltare (3) a fost atins de către 13 elevi, inițial fiind doar 5. Iar la nivelul mediu (2) au rămas 4, inițial fiind 10 elevi.

Decupare

Nivel 1- minim – inițial 2 elevi, final 0 elevi

Nivel 2 – mediu – inițial 10 elevi, final 4 elevi

Nivel 3 – maxim – inițial 5 elevi, final 13 elevi

Fig. IV.6.2. Diagramă comparativă reprezentând rezultatele obținute de elevi în

etapa inițială și în etapa finală, la abilitatea de decupare

b). Abilitatea de pliere, îndoire (Fig. IV.6.3.)

Elevii au obținut rezultate remarcabile. În etapa inițială la nivelul minim (1) au fost 5 elevi, în cea finală niciun elev, la nivel mediu (2) în etapa inițială au fost 10 elevi, iar în cea finală au rămas 9 elevi, dar la nivelul maxim de dezvoltare (3) în etapa inițială au fost doar 2 elevi, iar la cea finală numărul lor a crescut la 8 elevi.

Pliere/îndoire

Nivel 1 – minim – inițial 5 elevi, final 0 elevi

Nivel 2 – mediu – inițial 10 elevi, final 9 elevi

Nivel 3 – maxim inițial 2 elevi, final 8 elevi

Fig. IV.6.3. Diagramă comparativă reprezentând rezultatele obținute de elevi în

etapa inițială și în etapa finală, la abilitatea de pliere, îndoire

c). Abilitatea de asamblare (Fig.IV.6.4.)

Niciun elev nu a rămas la nivelul minim de dezvoltare(1), deși inițial au fost 2 elevi.

La nivelul mediu de dezvoltare(2) au fost inițial 7 elevi, iar numărul lor a scăzut la 3, iar la nivelul maxim de dezvoltare(3) la etapa inițială au fost 8, apoi la etapa finală au ajuns 14 elevi. Nivelul acestei abilități a crescut considerabil.

Asamblare

Nivel 1 – minim – inițial 2 elevi, final 0 elevi

Nivel 2 – mediu – inițial 7 elevi, final 3 elevi

Nivel 3 – maxim – inițial 8 elevi, final 14 elevi

Fig. IV.6.4. Diagramă comparativă reprezentând rezultatele obținute de elevi în

etapa inițială și în etapa finală, la abilitatea de asamblare

d). Abilitatea de lipire (Fig.IV.6.5.)

O îmbunătățire evidentă am constatat și la această abilitate. Numărul minim de dezvoltare nu mai are nici un elev, în etapa inițială era un elev, la nivelul mediu de dezvoltare (2) inițial au fost 10 elevi, în etapa finală a rămas un elev, iar la nivelul maxim de dezvoltare au ajuns 16 elevi, în etapa inițială fiind doar 6 elevi.

Lipire

Nivel 1 – minim – inițial 1 elevi, final 0 elevi

Nivel 2 – mediu – inițial 10 elevi, final 1 elevi

Nivel 3 – maxim – inițial 6 elevi, final 16 elevi

Fig. IV.6.5. Diagramă comparativă reprezentând rezultatele obținute de elevi în

etapa inițială și în etapa finală, la abilitatea de lipire

e). Abilitatea de împletire-croșetare (Fig.IV.6.6.)

La această abilitate un elev a rămas la nivelul minim de dezvoltare (1), dar este singurul din cei 15 elevi existenți în etapa inițială, 14 au progresat. La nivelul mediu de dezvoltare (2) au fost 2 și au ajuns 8 elevi, iar la nivelul maxim de dezvoltare în etapa inițială nu a fost încadrat niciun elev, în etapă finală, după situațiile de învățare au ajuns 8 elevi.

Împletire-croșetare

Nivel 1 – minim – inițial 15 elevi, final 1 elevi

Nivel 2 – mediu – inițial 2 elevi, final 8 elevi

Nivel 3 – maxim – inițial 0 elevi, final 8 elevi

Fig. IV.6.6. Diagramă comparativă reprezentând rezultatele obținute de elevi în

etapa inițială și în etapa finală, la abilitatea de împletire-croșetare

f). Abilitatea de modelare (Fig IV.6.7.)

La această abilitate în etapa inițială niciun elev nu a avut nivelul maxim de dezvoltare (3), însă după activitățile de învățare , la acest nivel s – au ridicat 8 elevi. La nivelul mediu de dezvoltare (2) au fost, în etapa inițială 13 elevi, numărul lor reducându-se la 9, iar la nivelul minim de dezvoltare (1) au fost în etapa inițială 4 elevi toți promovând într-o etapă superioară.

Modelare

Nivel 1 – minim – inițial 4 elevi, final 0 elevi

Nivel 2 – mediu – inițial 13 elevi, final 9 elevi

Nivel 3 – maxim – inițial 0 elevi, final 8 elevi

Fig. IV.6.7. Diagramă comparativă reprezentând rezultatele obținute de elevi în

etapa inițială și în etapa finală, la abilitatea de modelare

g). Abilitatea de rulare a hârtiei (Fig. IV.6.8.)

O îmbunătățire evidentă am constatat și la această abilitate. Numărul minim de dezvoltare nu mai are nici un elev, în etapa inițiala erau 9 elevi, la nivelul mediu de dezvoltare (2) inițial au fost 8 elevi, în etapa finală au rămas tot 8 elevi, iar la nivelul maxim de dezvoltare (3) au ajuns 9 elevi, în etapa inițială fiind zero elevi.

Rulare

Nivel 1 – minim – inițial 9 elevi, final 0 elevi

Nivel 2 – mediu – inițial 8 elevi, final 8 elevi

Nivel 3 – maxim – inițial 0 elevi, final 9 elevi

Fig. IV.6.8. Diagramă comparativă reprezentând rezultatele obținute de elevi în

etapa inițială și în etapa finală, la abilitatea de rulare a hârtiei

h). Abilitatea de colectare (Fig. IV.6.9.)

La această abilitate în etapa inițială 2 elevi au fost situați la nivelul minim de dezvoltare (1), ei promovând la nivele superioare, astfel că în etapa finală niciun elev nu a rămas la acest nivel. La nivelul mediu de dezvoltare (2) au fost în etapa inițială 6 elevi, numărul lor reducându – se la 2, iar la nivelul maxim de dezvoltare (3) în etapa finală au fost 15 elevi, iar in etapa inițială doar 9 elevi.

Colectare

Nivel 1 – minim – inițial 2 elevi, final 0 elevi

Nivel 2 – mediu – inițial 6 elevi, final 2 elevi

Nivel 3 – maxim – inițial 9 elevi, final 15 elevi

Fig. IV.6.9. Diagramă comparativă reprezentând rezultatele obținute de elevi în

etapa inițială și în etapa finală, la abilitatea de colectare

i). Abilitatea de aranjare (Fig. IV.6.10.)

Abilitatea de aranjare a cunoscut și ea un real progres. În etapa inițială, 2 elevi au fost situați la nivelul minim de dezvoltare (1), ei promovând la nivele superioare, astfel că în etapa finală niciun elev nu a rămas la acest nivel. La nivelul mediu de dezvoltare (2) au fost în etapa inițială 11 elevi, numărul lor reducându – se la 4, iar la nivelul maxim de dezvoltare (3) în etapa finală au fost 13 elevi, iar in etapa inițială doar 4 elevi.

Aranjare

Nivel 1 – minim – inițial 2 elevi, final 0 elevi

Nivel 2 – mediu – inițial 11 elevi, final 4 elevi

Nivel 3 – maxim – inițial 4 elevi, final 13 elevi

Fig. IV.6.10. Diagramă comparativă reprezentând rezultatele obținute de elevi în

etapa inițială și în etapa finală, la abilitatea de aranjare

Prin compararea rezultatelor inițiale cu cele finale, se dovedește faptul că cercetarea practic – aplicativă pe care am realizat – o și desfășurat – o cu elevii clasei a IV – a, a contribuit la dezvoltarea abilităților practice de bază, la elevi. Situațiile de învățare aplicate în contexte variate, în cadrul unor activități extracurriculare, au stimulat această dezvoltare în rândul elevilor.

Analiza rezultatelor obținute, confirmă ipoteza cercetării: elevii își dezvoltă abilitățile practice prin exersare dacă sunt puse în diferite situații de învățare desfășurate în cadrul activităților extracurriculare. Valoarea acestor abilități constă în faptul că ele sunt necesare pe tot parcursul vieții și contribuie și la dezvoltarea personalității elevului.