Determinarea Pragului de Audit și Asigurare

UNIVERSITATEA «VASILE ALECSANDRI» DIN BACĂU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTER POSTUNIVERSITAR

« CONTABILITATEA ȘI AUDITUL AFACERILOR »

Proiect la Standarde de audit și asigurare

CONDUCǍTOR ȘTIINȚIFIC,

Conf. univ. dr. BOTEZ DANIEL

MASTERAND,ANUL II

MANGHIUC (GHICA) ANGELA

Bacǎu

-2016-

UNIVERSITATEA «VASILE ALECSANDRI» DIN BACĂU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTER POSTUNIVERSITAR

« CONTABILITATEA ȘI AUDITUL AFACERILOR »

Determinarea pragului de audit și asigurare

CONDUCǍTOR ȘTIINȚIFIC,

Conf. univ. dr. BOTEZ DANIEL

MASTERAND,

MANGHIUC (GHICA) ANGELA

Bacǎu

-2016-

CUPRINS

1. Prezentarea societății comerciale La Auras Impex S.R.L………………………4

2. Standardul internațional de audit 530 „Eșantionarea în audit și alte proceduri de

testare selective” ……………………………………………………………………..7

3. Cerințele Standardului înternațional de Audit 530………………………………..8

4.Evaluarea riscului inernt……………………………………………………………10

5.Efectuarea de procedure de audit………………………………………………….13

PREZENTARE SC AURAS IMPEX SRL

Prezentare

Principalul obiect de activitate al societății îlreprezintă, conform clasificațieiCAEN ,4520 – Intretinerea si reparareaautovehiculelor.Activitatea tipografică a început în anul2013 cu personal calificat in domeniul tipografic, societatea avand in dotare un utilaj tipografic PROFLEX330 FLEXOGRAPHIC PRINTING PRESS, pentru tiparul flexografic.

Date generale

Creșterea permanentă a producției strategii de marketing eficienteșiunei imbunătățiri constante a caracteristicilor tehnice fizicerealizate se datorează unei ale utilajelor din dotare, aspect demonstrat de :

– creșterea în permanentă a numărului de clienți;

– creșterea calității produselor.

Echipa de management și resursele umane

Echipa de management este reprezentată de:

– Administrator:

– Director Economic:

Departament Productie-1 inginer mecanic, 2 tipografi,

Departament tehnic :Inginer mecanic:

Managementul firmei apreciază resursele umane ca fiind cele mai importante resurse ale organizației. Din aceste considerente, politica în domeniul resurselor umane este concentrată pe:

-satisfacția angajaților din punct de vedere financiar și al mediului de lucru. Astfel, menținere și motivarea forței de muncă prin exemplu lpersonal al managementului firmei reprezintă un punct forte al AURAS IMPEX SRL, creindu-se premisele de dezvoltare pe termen lung;

-acordarea egalității de șanse la angajarea atât femeilor, cât și bărbaților, singurul criteriu de apreciere fiind competența și seriozitatea.

Tiparul flexografic

Tiparul flexografic constă în tipărirea hârtiei în sistem rolă-rolă ( se alimentează mașina cu role de hârtie și rezultă la eliminare role de hârtie tipărită).

Ca procese tehnologice care se desfășoară în ordine logică și cronologică, avem:

-pregătirea formei-include prelucrarea imaginii pe calculator până când aceasta devine compatibilă cu cerințele clientului, apoi realizarea clișeelor se face externalizat

-tipărirea propriu-zisă-include fixarea clișeelor pe cilindri de tipar încărcarea cu cerneala potrivită,executarea potrivelilor (reglaje fine ce vizează suprapunerea exactă a imaginilor transferate de pe clișee pe hârtie sau alte suporturi) până la 6 grupuri de culoare, tiparirea și eliminarea rolelor ;

-sortarea-dispare ca proces tehnologic

-ambalarea-este operația de împachetare a rolelor în folie stretch sau în cutii. Coletele se etichetează la rândul lor, pe eticheta de pe fiecare colet fiind înscrise numărul comezii, beneficiarul, denumirea produsului, cantitatea/colet,numele ambalatorului, data ambalării.

Transportul produselor tipografice catre clienti revine in sarcina societatii AURAS IMPEX SRL.

Schematic, procesul tehnologic se prezintă astfel :

Într-un mediu de afaceri aflat într-o permanență schimbare, cu cerințe legislative și competitive din ce în ce mai complexe și mai sofisticate, stabilirea strategiei unei companii este, pentru managementul ei, de multe ori, similară unei echilibristici periculoase pe sârmă.

În acest context, auditul integrat îi confera unei organizații o siguranța ridicată privind gradul de control asupra operațiunilor sale și o indruma în vederea îmbunătățirii acestora. Nu trăim într-o lume utopică, cu zero riscuri și nici un auditor nu își propune acest lucru, deoarece este imposibil de realizat.

2. Standardul internațional de audit 530 „Eșantionarea în audit și alte

proceduri de testare selective”

Acest standard are ca principal scop elaborarea de standarde și oferă îndrumări privind utilizarea eșantionării în audit și a altor modalități de selectare a elementelor pentru testare în cazul proiectării procedurilor de audit pentru a colecta probe de audit.

Odată cu începerea procedurilor de audit, auditorul trebuie să determine metode adecvate de selectare a elementelor pentru testare, astfel încât probele adunate să vină în întâmpinarea obiectivelor testelor de audit.

Pe parcursul auditului financiar, auditorul trebuie să adune probe de audit competente, rezonabile și relevante. Eșantionarea în audit presupune aplicarea procedurilor de audit pentru mai puțin de 100% din elementele din cadrul soldului unui cont sau unei clase de tranzacții, astfel încât toate eșantioanele să aibă posibilitatea de a fi selectate.

Pentru obținerea probelor de audit, auditorul trebuie să folosească raționamentul profesional pentru a aprecia riscul de audit și a concepe procedurile de audit care să asigure un risc redus până la un nivel acceptabil.

Procedurile pentru obtinerea probelor de audit includ inspectarea, observarea, investigarea și confirmarea, calculul și procedurile analitice. Aplicarea acestor proceduri implică adesea selecția unităților pentru testare din cadrul unei populații.

Auditorul poate decide să aplice eșantionarea în audit asupra soldului unui cont sau unei clase de tranzacții. Eșantionarea în audit poate fi aplicată folosindu-se metode de eșantionare nestatistice sau statistice.

Pentru a determina mărimea eșantionului, auditorul trebuie să ia în considerație dacă riscul de eșantionare este redus până la un nivel minim acceptabil. Mărimea eșantionului este afectată de nivelul riscului de eșantionare pe care auditorul este dispus să-l accepte. Cu cât riscul pe care auditorul este dispus să-l accepte este mai scăzut, cu atât eșantionul va fi mai mare.

Auditorul trebuie să ia în considerare rezultatele eșantionului, natura și cauza oricărei erori identificate, precum și efectul lor posibil asupra obiectivului testului.

Auditorul trebuie să evalueze rezultatele eșantionului pentru a determina dacă evaluarea preliminară a caracteristicilor relevante ale populației sunt confirmate sau trebuie să fie revizuite.

Conform standardului Internațional de Audit 530 eșantionarea in audit presupune aplicarea procedurilor de audit pentru mai puțin de 100% din elementele din cadrul soldului unui cont sau unei clase de tranzacții, astfel încât toate eșantioanele să aibă posibilitatea de a fi selectate.

În cazul eșantionului auditorului auditorul trebuie să ia în considerare obiectivele specifice care trebuie realizate și combinația de proceduri de audit care pare să fie cea mai bună pentru atingerea acestora.

3. Cerințele Standardului internațional de audit 530

Proiectarea și dimensiunea eșantionului și selectarea elementelor de testat

1.1. În proiectarea unui eșantion de audit, auditorul trebuie să ia în considerare scopul procedurii de audit și caracteristicile populației din care va fi extras eșantionul.

Pentru eșantionare am ales clienții societății auditate din perioada 1 ianuarie 2013-31 decembrie 2013. Soldul contului 4111”Clienți” din balanța de verificare la 31 decembrie 2013 corespunde cu soldul din balanta analitica din decembrie 2013. De asemenea, am constatat că debitorii au fost corect înregistrați în contabilitate.

Această procedură de audit are următoarele obiective:

asigurarea că suma inclusă în soldul contului 4111 „Clienți” există în realitate;

asigurarea că debitorii înregistrați în contabilitate la 31 decembrie 2013reflectă sumele datorate de către terți societății;

asigurarea că toate sumele datorate de terți companiei la sfârșitul anului sunt incluse în conturile debitorilor;

asigurarea că sumele reprezentând creanțe ale companiei la sfârșitul anului sunt corect contabilizate;

asigurarea că debitorii respecta termenele privind incasarea debitelor conforme cu termenele inscrise in contractele de prestarii servicii tipografice;

asigurarea că se constituie un provizion adecvat pentru datoriile a căror valoare contabilă ar putea să nu fie realizabilă,daca este cazul;

asigurarea că plățile în avans sunt corect înregistrate.

1.2. Auditorul trebuie să determine o dimensiune a eșantionului suficientă pentru a reduce riscul de eșantionare la un nivel acceptabil de scăzut.

Pentru eșantionare am ales clienții aferenți perioadei ianuarie 2013 – decembrie 2013.

Dimensiunea eșantionului am stabilit-o pe baza pragului de semnificație. Nivelul pragului de semnificație trebuie revizuit la momente adecvate pe parcursul auditului. Atunci când auditorul identifică factori care pot genera revizuirea pragului de semnificație planificat, auditorul ar trebui să ia în considerare și să documenteze impactul asupra abordării auditului.

Baza de calcul

Justificarea nivelului de prag de semnificație ales

Comentarii privind privind pragul de semnificație final

Mărimea eșantionului este afectată de nivelul riscului de eșantionare pe care auditorul este dispus să îl accepte. Cu cât riscul pe care auditorul este dispus să îl accepte este mai scăzut, cu atât eșantionul va fi mai mare.

EVALUAREA RISCULUI INERENT

După stabilirea pragului de semnificație, am calculat mărimea eșantionului.

1.3. Auditorul trebuie să selecteze elementele eșantionului astfel încât fiecare unitate de eșantionare din cadrul populației să poată fi selectată.

Pe baza mărimii eșantionului am obținut clienții situați deasupra pragului de semnificație și sub pragul de semnificație.

Auditorul trebuie să selecteze elementele eșantionului pornind de la premisa că toate unitățile de eșantionare din cadrul populației pot fi selectate.

O alta metoda de selectare a eșantionului este metoda selectării sistematice. Pentru calculul intervalului de eșantionare am împărțit numărul unităților de eșantionare la dimensiunea eșantionului, și am obținut valoarea 4.

Pentru stabilirea elementelor eșantionului am pornit de la clientul cu soldul cel mai mare, iar apoi din lista ordonată descrescător a clienților am selectat fiecare a treia parte.

2. Efectuarea de proceduri de audit

2.1. Auditorul trebuie să efectueze proceduri de audit, adecvate scopului propus, cu privire la fiecare element selectat.

Procedura nr.1: Obțineți sau pregătiți un tabel principal al debitorilor și confruntați-l cu bilanțul.

Pentru această procedură am avut în vedere două obiective și anume : asigurarea că debitorii sunt corect evidențiați în contabilitate în conformitate cu legislația corespunzătoare și standardele contabile aplicabile, și asigurarea că debitorii cu termen de încasare până la un an și mai mare de un an sunt identificați și prezentați corect în contabilitate.

Potrivit bilanțului la data de 31 decembrie 2013 am constatat existența corelației dintre bilanț și balanța debitorilor (clienților). De asemenea, potrivit balanței debitorilor m-am asigurat că aceștia sunt corect evidențiați în contabilitate în conformitate cu legislația corespunzătoare și standardele contabile aplicabile.

Procedura nr.2: Pregătiți un comentariu care să explice componența soldurilor debitorilor. Comparați soldurile și durata de încasare a debitorilor cu cele din anii anteriori, precum și cu așteptările noastre.

Potrivit bilanțului, valoarea totală a creanțelor în anul 2013 a crescut comparativ cu anul 2012, de la 137866 lei la 522835 lei.

Clienții au un sold final debitor de 522835 lei și au o pondere de 95,82% din total creanțe. Termenul de încasare al debitorilor, atât în anul 2012 cât și în anul 2013 este mai mic de 1 an. Pentru această constatare am avut în vedere nota explicativă 5.

Nu au fost constituite provizioane pentru creanțe nerecuperabile deoarece nu s-au înregistrat valori pentru existența unor conturi restante.

Procedura nr.3

Pentru eșantionare am ales clienții aferenți perioadei ianuarie 2013- decembrie 2013. Potrivit balanței clienților și a balanței de verificare la 31 decembrie am constatat că debitorii înregistrați în contabilitate la finele exercițiului reflectă sumele datorate de către terți companiei. De asemenea am constatat că sumele reprezentând creanțe ale companiei la sfârșitul anului sunt corect înregistrate.

Pentru a verifica înregistrarea corectă în contabilitate am verificat facturile :

000873 din 17.10.2013 emisă la Jidvei SRL pentru livrarea de etichete vin,

000903 din 06.12.2013 emisă către Prutul SA reprezentând livrări deetichete ulei,

000894 din25.11.2013 emisă către Mineral Quantum SRL pentru livrare de etichete pentru apa și

factura nr.000898 din 02.12.2013 emisă către Bermas SA Suceava pentru etichete bere.

Am constatat că nu au fost efectuate stornări după data vânzării.

Societatea nu are întreprinderi afiliate sau asociate. De asemenea, societatea nu are solduri aflate în litigiu.

Procedura nr.4 : Testați prin verificare facturile din perioada imediat apropiată sfârșitului exercițiului financiar și cea de după sfârșitul exercițiului : pentru a vă asigura că acestea sunt înregistrate în perioada contabilă corectă,și pentru a vă asigura că rulajul stocurilor este înregistrat în perioada corectă.

Am verificat facturile :

nr. 000906 din 16.12.2013 emisă la Jidvei SRL pentru livrarea de etichete vin,

;

nr. 000909 din 19.12.2013 emisă către Prutul SA reprezentând livrări deetichete ulei,

 ;

nr. 000907 din17.12.2013 emisă către Mineral Quantum SRL pentru livrare de etichete pentru apa si

factura nr.000908 din 17.12.2013 emisă către Bermas SA Suceava pentru etichete bere.

M-am asigurat că rulajul stocurilor este înregistrat în perioada corectă și că acestea sunt înregistrate în perioada contabilă corectă.

În cazul acestei proceduri am avut în vedere asigurarea că separarea dintre înregistrarea vânzărilor, a documentelor de livrare și stocul perioadei curente și viitoare a fost efectuată corect.

Procedura nr.6: Obțineți sau pregătiți un tabel de cheltuieli plătite în avans și comparați cu anul precedent. Îdentificați elementele semnificative.

Am revizuit notele contabile 15 din 14.12.2013 și 20 din 22.12.2013.

Cheltuielile plătite în avans sunt în sumă de 19.331 lei și reprezintă cheltuieli ce urmează a fi decontate în exercitiul financiar 2014, și cuprind:

cheltuieli pentru organizarea unui spectacol în scopuri umanitare cu ocazia sărbatorilor de iarnă, în acest scop are loc închirierea unei săli, a echipamentului de proiecție și alte utilități ;

cheltuieli cu abonamente și publicitate.

Am obținut asigurarea că plățile în avans sunt corect înregistrate.

Procedura nr.7: Obțineți sau pregătiți un tabel separat al debitorilor cu termen de încasare mai mare de 12 luni.

Conform notei explicative 5 (situația creanțelor) am constatat că societatea SC Auras Impex SRL nu are debitori cu termen de încasare mai mare de 12 luni. În balanța clienților sunt prezentați doar acei debitori ce au un termen de încasare mai mic de 1 an.

Procedura nr.8: Asigurați-vă că situațiile financiare sunt conforme cu legislația corespunzătoare și standardele contabile aplicabile.

Am constatat că debitorii sunt corect evidențiați în contabilitate în conformitate cu legislația corespunzătoare și standardele contabile aplicabile și faptul că debitorii cu termen de încasare până la un an sunt identificați și prezentați corect în contabilitate

2.2. Dacă procedura de audit nu este aplicabilă elementului selectat, auditorul trebuie să efectueze procedura asupra unui element înlocuitor.

Procedura de audit s-a putut aplica tuturor elementelor selectate și astfel nu a fost necesară utilizarea de alte elemente.

Soldurile conturilor de creanțe au fost confirmate de toate elementele supuse eșantionării.

Rezultatele procesului de confirmare externă împreună cu rezultatele celorlalte proceduri de audit aplicate, generează suficiente probe de audit privind afirmația auditată.

Confirmarea creanțelor-clienți este cel mai important test al detaliilor crențelor clienților.

Confirmarea externă a unei creanțe oferă probe credibile și relevante de audit privind eficacitatea procedurilor privind independența exercițiilor financiare.

Am utilizat confirmările externe pentru soldurile conturilor de creante comerciale.

Atunci când aplică procedurile de confirmare, auditorul trebuie să mențină controlul asupra procesului de selectare a destinatarilor cererilor, asupra întocmirii și expedierii cererilor de confirmare și asupra răspunsurilor la aceste cereri. În cazul în care clientul controlează întocmirea solicitării de confirmare, se ocupă de trimiterea ei prin poștă sau receptuonează răspunsurile, auditorul pierde controlul și totodată independența, și astfel fiabilitatea probei este redusă.

Pentru credibilitatea probelor rezultate din confirmare am recurs la trimiterea scrisorilor de confirmare cât mai aproape de date de închidere a bilanțului contabil. Confirmarea creanțelor făcută la câteva luni înainte de sfârșitul exercițiului contabil produce probe mai puțin fiabile.

2.3. Dacă auditorul nu poate aplica procedurile de audit proiectate, sau proceduri corespunzătoare alternative cu privire la un element selectat, auditorul trebuie să selecteze drept o deviație de la controlul prescris, în cazul testelor controalelor, sau drept o denaturare, în cazul testelor de detaliu.

Procedurile de audit proiectate elementului „Clienți” au putut fi aplicate fără nici o problemă, nu au existat pierderi de documente care ar fi putut pune în dificultate realizarea procedurii de audit. Nu au fost selectate deviații de la controlul prescris, în cazul testelor controalelor, sau drept o denaturare în cazul testelor de detaliu.

3. Natura și cauza deviațiilor și denaturărilor

3.1. Auditorul trebuie să investigheze natura și cauza oricăror deviații sau denaturări identificate și să evalueze efectul lor posibil asupra scopului procedurii de audit și a altor domenii ale auditului.

În urma investigațiilor elementelor eșantionului, am constatat că nu există erori deviații sau denaturări care să afecteze scopul procedurii de audit.

Nu am identificat erori care ar fi putut să ia naștere ca urmare a unui eveniment izolat.

3.2. În circumstanțele extrem de rare în care auditorul consideră o denaturare sau o deviație descoperită în cadrul unui eșantion drept o anomalie, auditorul trebuie să atingă un grad ridicat de certitudine că acea denaturare sau deviație nu este reprezentativă pentru populație. Auditorul trebuie să atingă acest grad de certitudine prin efectuarea de proceduri de audit suplimentare pentru a obține suficiente probe de audit adecvate că acea denaturare sau deviație nu afectează restul populației.

În urma efectuării procedurilor de audit, am ajuns la concluzia că în cadrul populației auditate nu există deviații și denaturări. Rezultatele eșantionului nu au efect asupra obiectivului testului, ca urmare nu este necesară efectuarea de proceduri de audit suplimentare.

4. Extrapolarea denaturărilor

4.1. În cazul testelor de detaliu, auditorul trebuie să extrapoleze denaturările identificate în eșantion la ansamblul populației.

Deoarece nu s-au stabilit denaturări asupra elementelor eșantionului, nu este necesară extrapolarea denaturărilor la întreaga populație.

5. Evaluarea rezultatelor eșantionării în audit

5.1. Auditorul trebuie să evalueze:

Rezultatele aferente eșantionului; și

Măsura în care utilizarea eșantionării în audit a furnizat o bază rezonabilă pentru concluziile referitoare la populația care a fost testată.

Pe baza auditului efectuat pot exprima o opinie independentă cu privire la situația creanțelor societății La Auras Impex S.R.L. Auditul s-a desfășurat în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România.

Am observat că atât în cursul anului 2012 cât și în 2013 societatea nu a înregistrat ajustări ale valorii creanțelor.

Ca urmare a auditării vechimii creanțelor comerciale, am constatat faptul că toate creanțele au termen de lichiditate mai mic de un an.

Cifra de afaceri netă a societății înregistrată la data de 31.12.2013 a fost obținută din veniturile aferente activității de comerț ,chirii și pari servicii..

Volumul total al creanțelor la sfârșitul anului 2013 a crescut cu 300084 lei, respectiv cu222,21% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Consider că probele de audit pe care le-am obținut sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.

În urma evaluării rezultatelor eșantionului, rezultă că în eșantion nu am constatat erori sau denaturări ce pot evidenția că soldul unei clase de tranzacții conține greșeli semnificative. Nu este cazul să solicit conducerii să investigheze denaturările și potențialul unor denaturări viitoare și să facă ajustările necesare.

Am constatat că debitorii sunt corect evidențiați în contabilitate în conformitate cu legislația corespunzătoare și standardele contabile aplicabile.

Bibliografie:

Marin Toma, Initiere in Auditul situatiilor financiare, editura CECCAR, Bucuresti, 2001.

I. Florea, I. Macovei, R. Florea, M. Berheci, “introducere in expertiza contabila si auditul financiar”, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005

Directiva Europena a VIIIa

ISA

Standarde CARF