Cauzele deflatiei

Deflatia

Deflatia reprezinta o scadere generalizata a nivelului preturilor bunurilor si serviciilor din economie. Apare atunci cand rata inflatiei scade sub 0% (o rata negativa a inflatiei). Inflatia reduce valoarea reala a banilor cu timpul. In schimb, deflatia creste valoarea reala a banilor-moneda nationala. Acest fapt ne permite sa cumparam mai multe bunuri cu aceeasi cantitate de bani.

Economistii considera, in general, ca deflatia este o problema intr-o economie moderna, deoarece creste valoarea reala a datoriei si poate agrava recesiunea.

Cauzele deflatiei

In modelul IS-LM( echilibrul investitiilor si economiilor-modelul echilibrului preferintei pentru lichiditate si oferta de bani), deflatia este cauzata de o schimbare a curbei cererii si ofertei de bunuri si servicii, si anume o scadere a nivelului cererii agregate. Aceasta inseamna ca este un declin intre cat de mult o economie doreste sa cumpere si pretul curent al bunurilor. Deoarece pretul bunurilor scade, consumatorii tind sa amane cumparaturile si consumul pana cand preturile scad si mai mult, ceea ce reduce activitatea economica. Din moment ce astfel se incetineste capacitatea de productie, investitiile scad, de asemenea, conducand la si mai multe reduceri ale cererii agregate, ilustrand spirala inflationista. Un raspuns la scaderea cererii agregate sunt stimulii, fie de la banca centrala, marind cantitatea de bani, sau de la autoritatea fiscala, crescand cererea si imprumuturile cu rate de dobanda mai mici decat cele disponibile pentru entitatile private.

Potrivit conceptiilor actuale, delfatia este asociata riscului: unde riscul profitului activelor tinde spre negativ, investitorii si cumparatorii vor prefera sa stocheze valuta si nu sa o investeasca. Se produce o capcana a lichiditatii sau neajunsuri care ademenesc investitiile, producandu-se mai multe locuri de munca si productie spre vanzare. O banca centrala nu poate in mod normal sa ceara dobanda negativa pentru bani si chiar o dobanda 0 produce deseori un efect mai putin stimulant decat rate de dobanda usor mai crescute. Intr-o economie inchisa, acest lucru se intampla din cauza ca o dobanda 0 implica un profit 0 al investitiilor guvernamentale, sau chiar un profit negativ pe termen scurt. Intr-o economie deschisa creeaza „carry trade”(comertul cu valuta) si devalorizarea valutei. O valuta devalorizata produce preturi crescute ale importului fara ca neaparat sa stimuleze exoporturile la acelasi nivel.

In teoria monetara, deflatia trebuie sa fie asociata fie cu reducerea ofertei de bani, fie cu reducerea vitezei de rotatie a banilor sau o crestere a numarului tranzactiilor. Dar oricare dintre efectele de mai sus pot aparea separat, fara deflatie.

Deflatia este o stare naturala a oricarei economii, cand cantitatea de bani nu creste la fel de rapid ca populatia si economia. Cand acest lucru se intampla, PIBul pe locuitor scade, banii devin mai rari si, in consecinta, puterea de cumparare creste. Acest fenomen are loc si atunci cand imbunatatiri ale eficientei productiei diminueaza preturile generale ale bunurilor. Un alt motiv este competitia pe piata care deseori ii determina pe producatori sa scada preturile bunurilor.

In economiile de piata, deflatia poate fi cauzata de o combinatie a cererii si ofertei de bunuri si cererii si ofertei de bani, in special de descresterea cantitatii de bani si cresterea cererii de bunuri.

Deflatia datoriilor este un fenomen complicat, asociat cu sfarsitul creditelor pe termen lung.

Deflatia creditelor

In economille bazate pe credit, moderne, deflatia poate fi cauzata de banca centrala, initiind rate mari de dobanda (de ex. pentru a controla inflatia). O rata lenta a imprumuturilor duce la mai putini bani in circulatie, pe masura ce viteza de circulatie a banilor se reduce, rezultand o scadere a cererii de bunuri si servicii. Scaderea cererii determina scaderea preturilor. Astfel, ia nastere spirala deflationista(preturile scad sub costurile de productie). Afacerile, incapabile sa obtina profit, indiferent de cat de mici stabilesc preturile, sunt lichidate. Bancile obtin active care se depreciaza dramatic din moment ce imprumuturile ipotecare se realizeaza si daca vand aceste active, situatia doar se inrautateste. Pentru a incetini sau stopa spirala deflationista, bancile vor renunta la acordarea de imprumuturi neperformante. Aceasta este o masura „de criza”, deoarece creditele se restrictioneaza, din moment ce nu mai sunt bani de imprumutat, care mai departe reduce cererea etc.

Efecte

Deflatia este in general privita negativ, pentru ca genereaza scaderea interesului producatorilor de a vinde, scaderea productiei, restrangerea firmelor , scaderea cererii si cresterea somajului. Sunt desucarajate investitiile private, pentru ca sunt reduse asteptarile unui profit viitor, cand preturile prevazute sunt scazute. In consecinta, cu investitii private scazute, spirala deflationista poate cauza un colaps in cererea agregata. Fara „riscurile ascunse ale inflatiei”, poate fi mai prudent pentru institutii sa pastreze banii decat sa ii cheltuie pe investitii. Acest comportament este criticat de economisti.

Spirala deflationista

O spirala deflationista reprezinta o situatie cand scaderile preturilor conduc la scaderea productiei, care, la randul ei, duce la venituri mici si cerere scazuta, diminuand si mai mult preturile. Din moment ce o scadere generalizata a preturilor este numita deflatie, o spirala deflationista apare cand reducerile preturilor creeaza un cerc vicios, unde o problema exacerbeaza propria sa cauza.

Combaterea deflatiei

De-a-lungul perioadelor dificile de deflatie, tintirea unei rate de dobanda(metoda uzuala folosita pentru a determina cata moneda sa fie produsa) poate fi ineficienta, deoarece chiar si scaderea ratei dobanzii la 0 pe termen scurt poate rezulta intr-o rata reala a dobanzii care este prea mare pentru a atrage posibili imprumutatori. In secolul 21, a fost incercata metoda unei rate mici de dobanda, dar nu poate fi „foarte” negativa, pentru ca oamenii au posibilitatea sa retraga numerar din conturile bancare daca au o rata negatuva a dobanzii. Astfel, banca centrala trebuie sa stabileasca direct o tinta pentru cantitatea de bani si poate folosi metode extraordinare pentru a creste oferta de bani, de exemplu cumpararea de active financiare de tipul celor care nu sunt in mod normal folosite de banca centrala ca rezerve(precum garantiile ipotecare).

Odata cu progresul monetar, concentrarea in combaterea deflatiei a fost pusa pe extinderea cererii, reducand ratele de dobanda.

Aranjamente speciale de imprumut

Cand banca centrala diminueaza ratele nominale ale dobanzii la 0, nu se mai poate stimula cererea prin reducerea ratelor dobanzii. Aceasta este „faimoasa” capcana a lichiditatii. Cand deflatia se instaleaza, este nevoie de „aranjamente speciale” pentru a imprumuta bani cu o rata nominala a dobanzii 0 (care poate fii inca o rata reala a dobanzii foarte crescuta, din cauza ratelor inflatiei negative) pentru a creste in mod artificial cantitatea de bani.

Romania s-a pregatit de deflatie cu cea mai mare crestere de preturi in criza din UE.-articol din 2009

 Cand vine vorba de evolutia preturilor in Romania, cei 25 de ani de postcomunism au aratat o singura directie: in sus. Brusc, insa, de cand s-a ieftinit petrolul, rata inflatiei a inceput sa scada, ceea ce a generat temeri ca preturile agregate ar putea sa scada, lucru numit de economisti "deflatie" si considerat de unii dintre ei un fenomen foarte periculos. Inainte sa ajungem la himerica deflatie, un ochi aruncat in urma arata ca Romania a reusit performanta necinstita sa faca criza cu cele mai mari cresteri de preturi si de taxe din UE, concomitent cu reducerea salariilor din sistemul bugetar, anunta 

Japonia: ghinion de deflație

In momentul cresterii PIB ului Japoniei, preturile au inceput sa scada. Yenul a ajuns la cea mai inalta cotatie din ultimii 14 ani. Interesanta este practicarea unei rate a dobanzii apropiata de 0 de catre Banca Japoniei(0,1%). Datoria publica a ajuns la valoarea dubla a PIBului.

https://en.wikipedia.org/wiki/Deflation

https://logec.ro/japonia-ghinion-de-deflatie/

http://m.hotnews.ro/stire/19095013

http://www.forbes.com/sites/jamesgruber/2014/04/27/japan-deflation-to-end/#7e511ec7509b