Definirea Conceptului de Inundatii

Inundația reprezintă în sensul cel mai general, acoperirea cu apă a unui spațiu care în mod normal este emers sau uscat. Dintre multiplele definiții care au fost date inundațiilor de-a lungul timpului (Chow, 1973; Ward, 1975, 1978; ș.a.), ca fenomene hidrologice, considerăm că cea mai adecvată este cea din Glosarul Internațional de Hidrologie OMM – UNESCO (1992) conform căreia inundația reprezintă „punerea în submersie a albiei majore de către apa care debordează din albia minoră sau acumularea apei provenite din precipitații sau topirea zăpezilor în zone cu drenaj natural insuficient”.

Interactiunea directa dintre factorii atmosferici, respectiv precipitatii si bazinul hidrografic, care are un mod aparte de a raspunde la precipitatii conduc la inundatii (Fig.1).

  Fig. 1 Schema raspunsului B.H.

Bazinul hidrografic este cel care ajuta la transformarea precipitatiilor in debite, transformarea fiind una neliniara si care depinde de o serie de factori favorizanti ca: factorii geomorfologici, factorii geologici, factorii pedologici, vegetatia si factorii antropici.

Precipitatiile abundente, coroborate cu scurgerile pe versanti, formarea zapoarelor si/sau topirea stratului de zapada, dar si caracteristicile fizico-geografice, cum ar fi geometria BH (marime, forma, altitudine) precum si geometria retelei hidrografice (sistemul de pante si lungimi) conduc la inundatii.

Pentru intocmirea hartilor de inundabilitate, este indispensabil cunoasterea spatiala a caracteristicilor bazinului hidrografic.

Efectele negative ale inundatiilor

Indiferent de natura lor, calamitatile naturale au adus dezastrul si moartea, impiedicand evolutia umana si nu numai.

Cel mai frecvent dezastru il reprezinta inundatiile, avand efecte negative asupra mediului (provocand pagube economice si dezechilibre ecologice) si totodata provocand pierderea de vieti omenesti. In timpul inundatiilor are loc poluarea apelor de suprafata, prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apei, prin descompunerea animalelor inecate, prin ruperea conductelor de transport a produselor petroliere etc.

Cele mai frecvente si puternice inundatii se produc in Asia de Sud-Est din cauza musonilor, in China, in America de Sud, in tarile dezvoltate din Europa, Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia, cu toate ca s-au luat masuri de protectie costisitoare.

In China, Fluviul Galben (Huang He) a produs 1500 de inundatii puternice in ultimele doua milenii, schimbandu-si cursul obisnuit, reversand totodata un volum imens de apa. Acest fluviu a provocat cele mai ingrozitoare inundatii consemnate in istorie, din cauza cursului neregulat, provocandu-se cresteri bruste de nivel, si al malurilor din zona de campie putin inalte. In inundatia produsa in anul 1887, se estimeaza ca aproximativ 1 milion de oameni au murit si au pierit ulterior prin foame un numar si mai mare. Fluviul Huang este denumit “Tristetea Chinei” cu toate ca inundatiile provocate in delta fluviului Chang, situate mai la sud, au adus si ele numeroase dezastre. In anul 1931, dupa cateva saptamani de ploi torentiale, nivelul fluviului Chang a crescut cu 30 m deaspura nivelului sau normal, deversarea peste digurile existente provocand decesul a mai bine de trei milioane de oameni.

Inundatiile din 1987 si 1988 din Bangladesh au dus la moartea prin inecare a 2600 de persoane, cauza principala fiind defrisarile in masa. Aceste inundatii au provocat imense pierderi economice (aproximativ trei miliarde de dolari) si importante pierderi materiale.

Inundatiile cele mai puternice produse in Romania in ultimii 100 de ani au lasat in urma mii de victime-morti, disparuti si zeci de mii de sinistrati.

Din relatarile a diversi autori, se constata ca inundatii pe teritoriul Romaniei s-au produs cu regularitate, ca o consecinta a climatului temperat continental: in secolul al XVI – lea s-au produs 10 inundatii de proportii, in secolul al XVII- lea s-au produs 19 inundatii, in secolul al XVIII- lea se mentioneaza 26 de inundatii, in secolul XIX- lea 28 iar in secolul al XX- lea sunt consemnate 42 de inundatii. Se poate observa ca frecventa inundatiilor a crescut odata cu trecerea anilor, o prima consecinta fiind cea legata de schimbarile climatice, dar si de reducerea capacitatii de transport in albiile minore ale arterelor hidrografice, ca urmare a aluvionarilor, a indiguirilor, a despaduririlor din bazinele de receptie-colectare dar si a diferitelor constructii in albia majora.

Principalele zone inundabile de pe teritoriul Romaniei sunt urmatoarele: Campia Crisurilor, Campia Dunarii, Campia Banatului, zona Somes-Crasna, Bazinul Siretului, Bazinul Prutului, Bazinul Oltului, Bazinul Muresului, Bazinul Argesului, Bazinul Calmatuiului, Bazinul Ialomitei, Bazinele Jiului si Somesului.

Din punct de vedere natural, ploile abundente sunt cele mai importante cauze ale producerii inundatiilor, deoarece caderea unor cantitati foarte mari intr-un timp scurt, in conditiile unei permeabilitati reduse a solului, face ca apa sa se scurga spre reteaua de vai, generand viituri, depasirea capacitatii de transport a albiilor majore provocand inundatii. Un exemplu de o asemnea viitura este cea produsa in orasul Brieg, din Alpii Elvetieni, in data de 24 septembrie 1993, vinovat fiind paraul Saltina. La primele ore a diminetii a inceput o ploaie torentiala ce a crescut progresiv in intensitate. Dupa trecerea viiturii s-au inregistrat zeci de victim si importante pagube materiale.

Topirea brusca a zapezii are un rol important in formarea viiturilor. Topirea zapezilor concomitant cu caderea precipitatiilor produc viituri catastrofale. O asemenea viitura a fost inregistrata in tara noastra in luna mai 1970 pe raurile Transilvania, Olt, Siret si Dunare.

Din harta zonelor cu risc potential la inundatii din Romania, furnizata de Administratia Nationala Apele Romane, se poate observa ca o parte mare a tarii noastre este vulnerabila la acest fenomen (Fig. 2).

Fig. 2 Harta zonelor cu risc potential la inundatii (Administratia Nationala Apele Romane)

In spatial hidrografic dobrogean, cursurile de apa au lungimi reduse, ce nu depasesc 60 de km, iar bazinele de receptive au o suprafata redusa. Aceasta situatie face ca pericolul viiturilor sa nu apara atat din cauza precipitatiilor de durata, cat si datorita pantelor mari ale vailor si versantilor ce marginesc aceste vai si unde, in perioade scurte de concentrare a viiturilor, produse de ploile foarte intense, se ajunge la inundatii de proportii.

In tabelul 1 se prezinta analiza unor viituri inregistrate la diferite statii hidrometrice din Dobrogea:

Tabel 1 Viituri inregistrate la statiile hidrometrice din Dobrogea (Adminstratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral)

Din cauza precipitatiilor abundente din 22.06.2004, au fost inundate zece localitati din judetul Constanta si anume: Municipiul Constanta, Ovidiu, Navodari, Lumina, Horia, Tortomanu, Pantelimon, Ciobanu, Crucea si Mircea Voda. Inundatiile au distrus sau au dus la deteriorarea unui numar de 1185 de case si anexe, 28 de obiective socio-economice, 28 de poduri, peste 65 de km de drumuri judetene si comunale, 120 fantani, retele de alimentare cu apa si canalizare au fost deteriorate, respectiv 1170 ha de teren agricol a fost inundat.

In perioada 22-23 septembrie 2005 s-a inregistrat la Costinesti o viitura care a distrus locuintele din fostul sat Schitu. S-au inregistrat pagube material prin distrugerea rambleului de cale ferata pe o lungime de circa 1.5 km (rambleu care a obturat cursul vaii torentiale), a numeroase drumuri de acces, case si moteluri, terase si restaurant. Viitura s-a propagate de unde din amonte de drumul European dinspre localitatea Biruinta unde in 24 de ore s-au inregistrat peste 300 mm, inregistrandu-se si pierderi de vieti omenesti. Cu aceasta ocazie o mare parte din lacul Costinesti a redevenit golf prin spalarea perisipului si a zonei de plaja o o lungime de circa 2 km.

Managementul riscului la inundatii