Decalaje în Dezvoltarea Economică la Nivelul Regiunii Vest

Decalaje în dezvoltarea economică la nivelul Regiunii Vest

Teodor – Florin CILAN

Facultatea de Științe Economice, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, B-dul Revoluției, Nr. 77, 310130 Arad, România, Tel./Fax +4 0257-280679

Abstract: West Region is one of the most developed areas in Romania. The macroeconomic indicators are relevant in showing the development level. I used in my approach three of these indicators: Gross Domestic Product, Gross Added Value, Labour productivity. Although we can constantly find West Region on the second place, after Bucharest-Ilfov Region, there are some consistent disparities between the counties forming the region. Thus Timiș and Arad counties place well over the national average, while Hunedoara and Caraș – Severin usually place considerably under the national average. This is a problem that can be solved only by applying coherent development policies at national an regional level.

Keywords: Gross Domestic Product, Gross Added Value, Labour productivity, development, region, disparities.

INTRODUCERE

Principalii indicatori macroeconomici calculați la nivel regional sunt: Valoarea Adăugată Brută (VAB) și Produsul Intern Brut (PIB). Indicatorii sunt exprimați în prețurile curente ale fiecărui an. Valoarea adăugată brută regională a fost calculată în prețuri de bază iar produsul intern brut regional a fost calculat în prețuri de piață. Relația între PIBR (Produsul Intern Brut Regional) și VABR (Valoarea Adăugată Brută Regională) este:

PIBR = VABR + IP + TV – SP

unde:

IP = Impozite pe produse, inclusiv TVA;

TV = Taxe Vamale;

SP = Subvenții pe produse.

Alături de VAB și PIB, am exprimat și analizat în lucrarea de față și productivitatea muncii, urmărind corelațiile dintre aceasta și ceilalți doi indicatori macroeconomici

Regiunea Vest este considerată a fi o regiune în creștere, cu rezultate economice superioare mediei naționale, adesea pe locul doi, după Regiunea București – Ilfov. În această regiune indicatorii economici au cunoscut evoluții semnificative, atât Produsul Intern Brut Total, cât și Produsul Intern Brut pe Locuitor crescând de la un an la altul, în concordanță cu tendința de pe plan național, însă într-un ritm mai susținut.

PRODUSUL INTERN BRUT

Regiunea Vest se află pe locul șapte între regiunile de dezvoltare în ceea ce privește dimensiunea Produsului Intern Brut. Repartiția PIB la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare arată că Regiunea Vest contribuie cu 10,4% la crearea PIB-ului României (în anul 2006). Explicația valorii reduse a acestui indicator la nivelul Regiunii Vest constă în dimensiunile reduse ale regiunii comparativ cu celelalte regiuni din România.

Tabelul 1

Produsul Intern Brut la nivel național și regional, 1998-2007 – milioane lei prețuri curente –

Sursa: INS, Conturi Naționale Regionale 1998 – 2004 și Anuarul Statistic al României 2008

Tabelul 2

Creșterea relativă a Produsului Intern Brut la nivel național și regional, 1998-2007

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor din Tabelul 1

Se poate observa din Figura 1 o creștere peste media națională a Produsului Intern Brut în perioada 1998 – 1999, după care creșterile de la an la an au urmat modelul modificărilor la nivel național, cu o ușoară tendință de situare peste media națională a județelor Timiș și Arad și sub media națională a județelor Caraș – Severin și Hunedoara. Aceasta nu face altceva decât să confirme încă odată că motoarele Regiunii Vest sunt Timișul și Aradul, două județe care cunosc o dezvoltare economică continuă, susținută atât de sectoarele economice preponderente cât și de poziționarea geografică a acestora, care le conferă un mare avantaj, fiind porțile de intrare dinspre Europa de Vest. Chiar dacă celelalte două județe au înregistrat creșteri sub media regională și națională, totuși diferențele nu sunt foarte mari, existând ani în care acestea au depășit creșterile înregistrate în Timiș sau Arad.

Problema județelor Caraș-Severin și Hunedoara se referă în principal la valorile absolute ale indicatorilor, valori substanțial mai mici in raport cu celelalte două județe. Totuși, faptul că creșterile relative sunt apropiate este un aspect pozitiv care arata ca decalajele existente nu se adâncesc și mai mult. Astfel, prin politici coerente de susținere a zonelor defavorizate și printr-un bun management al autorităților locale în ceea ce privește atragerea fondurilor structurale, disparitățile existente vor putea fi reduse într-un interval de timp nu foarte mare.

Fig. 1 – Creșterea anuală a Produsului Intern Brut la nivel național și regional, 1998 – 2007

Indicatorul elocvent pentru determinarea nivelului de dezvoltare economică îl reprezintă însă Produsul Intern Brut pe locuitor. Astfel, în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, Regiunea Vest se află pe locul doi pe țară fiind devansată doar de Regiunea București – Ilfov. Dacă Produsul Intern Brut/locuitor al Regiunii Vest reprezenta în anul 2000, 102,85% din Produsul Intern Brut/locuitor la nivel național, acesta a ajuns în 2007 să reprezinte 115,64% rezultând un nivel ridicat de dezvoltare economică a regiunii (vezi Tabelul 3).

În ciuda acestui fapt, PIB-ul pe locuitor al Regiunii Vest reprezenta în 2007 doar 48,2% (12.000 euro) din media Uniunii Europene situându-se pe locul doi după Regiunea București – Ilfov care a înregistrat un PIB pe locuitor de 23.000 euro (92,2% din media UE). Acest procent de 48,2% continuă să fie unul redus, chiar dacă se situează peste nivelul mediu național de 41%.

Tabelul 3

Nivelul PIB pe locuitor în Regiunea Vest față de media națională, 2000 – 2007

Sursa: INS, www.insse.ro și Anuarul Statistic al României 2008

Fig. 2 – Evoluția PIB pe locuitor în Regiunea Vest față de media națională, 2000 – 2007

Evoluția PIB-ului pe locuitor în termeni reali (PIB exprimat în PPS – Power Purchase Standard) confirmă tendința de creștere a acestui indicator în prețuri curente.

Figura 3 este elocventă pentru sublinierea modului de evoluție a disparităților atât intra cât si inter regionale. Se observă ca dacă la nivelul anului 2000 graficele pornesc aproape din același punct, la nivelul anului 2007 dispersia acestora ajunge să fie una foarte mare. Dacă Județul Timiș a înregistrat o dezvoltare mult peste media națională și regională, Județul Arad a evoluat relativ identic cu Regiunea Vest, situându-se deasupra mediei naționale. Nivelul decalajelor intraregionale este semnalat de poziționarea celorlalte două județe ale regiunii semnificativ sub media națională.

De remarcat evoluțiile din perioada 2006 – 2007 care arată menținerea relativ constantă a decalajelor în raport cu anii precedenți în care acestea s-au accentuat. Mai mult de atât Județul Hunedoara prezintă o tendință de apropiere de media națională în perioada 2006 – 2007, după ce a înregistrat un trend negativ în acest sens începând cu anul 2000.

Tabelul 4

PIB pe cap de locuitor la nivel național și al Regiunii Vest, 2000 – 2007 – lei prețuri curente –

Sursa: INS, www.insse.ro și Anuarul Statistic al României, 2008

Fig. 3 – Evoluția PIB pe cap de locuitor, 2000 – 2007

Creșterea relativă a PIB/locuitor a fost de 107,25% în perioada 2000 – 2002, înregistrându-se astfel cea mai dinamică evoluție din țară după Regiunea București-Ilfov, semnal că ritmul de dezvoltare al Regiunii Vest a fost unul foarte accentuat. După cum arată Tabelul 5 această creștere s-a menținut relativ peste nivelul mediu național cu mici excepții (perioada 2004 – 2005).

Tabelul 5

Creșterea relativă a PIB pe locuitor la nivel național și regional, 2000-2007

Sursa: INS, www.insse.ro și Anuarul Statistic al României, 2008

VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ

Structura Valorii Adăugate Brute Regionale s-a modificat în favoarea creșterii contribuției sectorului serviciilor și industriei, diminuându-se contribuția agriculturii.

Tabelul 6

PIB-ul și VAB Regională Vest – milioane lei prețuri curente –

Sursa: http://www.timis.insse.ro/cmstimis/rw/pages/statReg.ro.do

Structura Valorii Adăugate Brute Regionale pe categorii de resurse arată că sectorul serviciilor a crescut în raport cu producția internă a Regiunii Vest, producția agricolă a scăzut, ceea ce, raportat la creșterea activelor agricole, este o mărturie a scăderii productivității din acest sector, iar industria are o pondere relativ constantă începând cu anul 2000.

Tabelul 7

Participarea principalelor sectoare economice la formarea VAB în Regiunea Vest

Sursa: calcule realizate pe baza datelor Direcției Regionale de Statistică Timiș

Fig. 4 – Evoluția structurii VABR în Regiunea Vest pe sectoare economice, 2002 – 2006

Analizând ponderea pe care sectoarele de activitate o dețin în Valoarea Adăugată Brută Regiunii Vest, se constată că cea mai ridicată contribuție la formarea VABR o are sectorul serviciilor (53,73% în anul 2006).

În cadrul acestui sector, o pondere ridicată o deține domeniul tranzacțiilor imobiliare, remarcându-se o creștere importantă a ponderii acestui domeniu în VABR de la 14,23% în 2000 la 18,1% în 2006. Se observă o contribuție scăzută dar constantă a sectorului hotelier la formarea VABR.

Comerțul a înregistrat o scădere continuă începând cu anul 1998 până în anul 2002, după care putem observa un reviriment, însă de mică amploare, ajungând în anul 2006 să aibă o contribuție de 10,6%.

Industria are în continuare un aport ridicat la formarea VABR (aprox. 35%). Deși se observă o ușoară tendință de scădere a ponderii acestui sector în VABR în anii 2003 și 2004, la nivelul anului 2006 ponderea industriei în formarea VABR a depășit procentul de 37%.

În ceea ce privește domeniul construcțiilor, contribuția acestuia la formarea VABR înregistrează o tendință generală de creștere, acesta deținând în anul 2006 7,54% din VABR.

Contribuția sectorului agricol la formarea VABR cunoaște oscilații destul de importante, astfel că în anul 2001 ponderea acestui sector în VABR a cunoscut o creștere importantă față de anul precedent, pentru ca în 2002 să scadă din nou la 15,04% din VABR, ajungând în 2006 la un procent de doar 9,15%.

PRODUCTIVITATEA MUNCII

Productivitatea muncii este un alt indicator al nivelului dezvoltării economice stând la baza bunăstării și creșterii economice pe termen lung. Acest indicator înregistrează un nivel scăzut în raport cu media europeană, datele raportate pentru anul 2008 indicând la nivel național atingerea procentului de 50,2% din media UE-27. Se observă o tendință consistentă de creștere, deși procentul este încă mult prea redus, plasând România în coada clasamentului UE-27.

La nivelul Regiunii Vest productivitatea muncii înregistrează un nivel cu puțin superior mediei naționale (+3,75%).

Tabelul 8

Productivitatea muncii la nivel național și al Regiunii Vest, 2002 – 2007

Sursa: calcule realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, 2008 și a datelor Direcției Regionale de Statistică Timiș

Dacă în cazul evoluției PIB pe locuitor se poate observa o diferențiere mai pronunțată, Figura 5 indică o situație puțin diferită vis-á-vis de productivitatea muncii. Astfel Județul Timiș se situează și în acest caz peste media națională și regională, însă Județul Arad are o evoluție relativ asemănătoare celei de la nivel național, regiunea poziționându-se doar cu puțin peste media națională așa cum am precizat și mai sus. Aceste diferențieri se explică prin rata de ocupare mai mare care se înregistrează în Regiunea Vest și mai ales în județele Timiș și Arad și arată că eficiența utilizării factorului uman în Regiunea Vest nu depășește cu mult eficiența medie la nivel național. Se remarcă evoluția Județului Hunedoara, care după ce a înregistrat cea mai slabă productivitate a muncii începând cu anul 2003, a revenit în anul 2007, depășind Județul Caraș – Severin.

O altă cauză a nivelului redus al productivității o constituie întreprinderile inovative, a căror pondere la nivel național este de doar 21,1% față de media UE de 51%. Regiunea Vest înregistrează cea mai scăzută pondere a întreprinderilor inovative de doar 11,1%, aceasta fiind o frână serioasă în creșterea productivității muncii. Legat de întreprinderile inovative se poate constata și ponderea redusă a cheltuielilor de cercetare – dezvoltare, atât la nivel național, cât și la nivelul Regiunii Vest.

Avantajul Regiunii Vest este dat în primul rând de nivelul de pregătire al forței de muncă, din acest punct de vedere, regiunea situându-se pe locul doi după București – Ilfov cu 15,76% populație ocupată cu studii superioare și 65,92% populație ocupată având un nivel mediu de pregătire.

Fig. 5 – Evoluția productivității muncii la nivel național și al Regiunii Vest, 2002 – 2007

CONCLUZII

Regiunea Vest este cu siguranță caracterizată prin importante disparități intraregionale, disparități legate de dezvoltarea economică cât și de structura ocupațională. În sensul reducerii acestor dezechilibre, instituțiile decizionale vor trebui să formuleze un amplu plan de dezvoltare regională, dar mai ales să urmărească aplicarea măsurilor sintetizate la nivel teoretic.

Problemele din sectorul industrial în Hunedoara și Caraș-Severin vor putea fi remediate prin luarea unor seturi de măsuri concrete care să urmărească:

depoluarea, asigurarea protecției mediului și modernizarea echipamentelor de extracție în zonele exploatărilor miniere. Chiar daca s-au făcut pași pozitivi în acest sens, industria miniera din Valea Jiului rămâne unul din principalii poluatori prin activitățile conexe extracției huilei;

sprijin pentru înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și pentru diversificarea activităților economice non agricole din gospodăriile agricole;

încurajarea activităților turistice; renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale; revitalizarea tradițiilor folclorice și meșteșugărești  ale locuitorilor din regiune;

– crearea unui sistem de educație și formare/reconversie profesională bazat pe un parteneriat universitar, în sistemul învățământului la distanță;

Aceste măsuri sunt de natură a crea noi locuri de muncă și a genera o dezvoltare economică durabilă.

Celelalte două județe, Timiș și Arad sunt încadrate pe un trend ascendent, însă procesele generatoare de creștere economică trebuie continuate și dezvoltate astfel încât să se asigure și aici durabilitatea celor realizate. Vor trebui luate măsuri având în vedere următoarele direcții:

menținerea atractivității pentru firmele multinaționale mai ales din sfera IT și automotive. Apariția și dezvoltarea clusterelor industriale este esențială pentru atingerea acestui deziderat;

subvenționarea activităților agricole, agricultura fiind un sector cu un potențial deosebit în regiune, mai ales în Timiș și Arad, datorită amplasării în Câmpia de Vest.

Concluzionând, am putea sintetiza toate obiectivele și măsurile mai sus amintite subliniind necesitatea susținerii următoarelor idei:

creșterea gradului de atractivitate a regiunii, în primul rând prin dezvoltarea infrastructurii (vezi autostrăzile: Nădlac – Arad – Timișoara – Lugoj – Deva și Timișoara – Belgrad);

potențialul turistic al regiunii trebuie exploatat de o manieră mult mai eficientă;

o mai bună corelare a ofertei cu cererea de forță de muncă prin implicarea tuturor actorilor regionali din acest domeniu (administrații publice, patronate, instituții de învățământ universitar și preuniversitar);

dezvoltarea și diversificarea activităților economice din regiune prin inovare, atragerea de investiții strategice și dezvoltarea mediului de afaceri;

îmbunătățirea și conservarea calității factorilor de mediu în vederea asigurării dezvoltării durabile.

BIBLIOGRAFIE

Băbăiță, I.; Oțil, M.; Pipa, D., 2008, Regional disparities regarding Gross Domestic Product in România, Caiete de drept internațional, Conferința Științifică Internațională „Economia României post-aderare. 2 ani în Uniunea Europeană”, Reșița;

Dobre, I.T., 1998, Model de analiză și prognoză a dezvoltării economico – sociale în profil territorial, Ed. ASE, București;

Faur, Gh., 2005, Dezvoltarea Regională și finanțele publice locale, Ed. Concordia, Arad;

Fujita, M; Krugman, P.; Venables, A.J., 2001, The Spatial Economy (Cities, Regions and International Trade), MIT Press, Massachusetts;

Georgescu, G., 2003, Reforma economică și dezvoltarea durabilă, Ed. Economică, București;

* * * – Conturi Naționale Regionale, 1998 – 2004, 2007, Institutul Național de Statistică;

* * * – Disparități la orizontul anului 2008, Comisia Națională de Prognoză;

* * * – Programul Operațional Regional 2007 – 2013, 2007, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, București;

* * * – Anuarul Statistic al României 2002-2007, www.insse.ro;

* * * – Anuarul Statistic al României 2008;