De LA Industrie LA Spatiul Urban Deschis

UNIVERSITATEA DIN ORADEA, FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI ARHITECTURĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE / 2016

Reimaginarea spațiilor urbane:

DE LA INDUSTRIE LA SPAȚIU URBAN DESCHIS

ÎNDRUMĂTOR dr. arh. LUNCAN Andrei

AUTOR stud. arh. RADU Cristina Maria

UNIVERSITATEA DIN ORADEA, FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI ARHITECTURĂ

SPECIALIZAREA: ARHITECTURĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Reimaginarea spațiilor urbane:

DE LA INDUSTRIE LA SPAȚIU URBAN DESCHIS

ÎNDRUMĂTOR dr. arh. LUNCAN Andrei AUTOR stud. arh. RADU Cristina Maria

ORADEA

2016

CUPRINS

ARGUMENT INTRODUCTIV

Pe măsură ce societatea noastră trece de la o economie bazată pe industrie spre o economie bazată pe informație, multe structuri din mediul urban au devenit relicve ale unei epoci apuse. Astfel de structuri abandonate sunt victime ale unei societăți de consum neinteresată de reutilizare. Producția curentă, lineară, nu mai este viabilă în secolul XXI, unde apar tot mai mari probleme de mediu pe zi ce trece. Reducerea consumului, reutilizarea și reciclarea produselor este un concept ce trebuie impus și implementat în construcțiile de astăzi. Clădirile existente dar abandonate reprezintă o sursă semnificativă de resurse care prin reutilizarea adaptivă iși pot continua viața sau pot fi transformate pentru nevoile cetățenilor, în special vechile fabrici ridicate în perioada comunistă, care au încă o structură foarte durabilă.

Criza generată de căderea comunismului, din jumătatea a doua a secolului XX a dus la o situație bizară: numeroase sectoare de producție complet abandonate, zone dezafectate și lăsate în paragină, un mare număr de oameni lăsați fără muncă, etc. Aceste zone oferă o oportunitate perfectă pentru a implementa o regenerare sustenabilă a orașului, care permite o îmbunptățire semnificativă a calității vieții locuitorilor și mediului, și marchează un nou angajament pentru transformarea fostelor situri industriale în programe noi arhitecturale.

Înființată în 1948, întreprinderea Înfrățirea din Oradea a fost una dintre cele mai căutate uzine de mașini unelte din lume. Decenii la rând, produsele realizate aici erau exportate pe cinci continente. Asta până la căderea comunismului în anii 1990, când a început declinul marii întreprinderi. Fabrica a fost vândută în anul 2003 iar în toamna anului 2015 a început din păcate demolarea sa totală, care se află încă în curs de desfășurare. Din păcate structura masivă și deosebită de beton armat a fost irosită și pierdută, fără a încerca o abordare sustenabilă prin reciclare sau reconversie. Aceasta, împreună cu multe alte fabrici din România, m-a facut să vreau sa mă implic în această direcție și să cercetez posibilitățile de schimbare a acestor situații.

În ultimii ani, Oradea se comfruntă cu o renaștere urbană, printr-o transformare treptată a străzilor și a spațiilor publice (ex: proiectul Piața Unirii, restaurarea Cetatății Oradea, transformarea în pietonală a Str. V. Alecsandri) care incurajează cultura și diversele activități pentru comunitate și răspunde caracterului fizic și intrinsec al orașului. Consider că orașul are foarte mare nevoie de o îmbunătățire a spațiilor publice existente, vizual și fizic, înmulțirea spațiilor verzi, cât și o activare a vieții urbane. Astfel, prin oportunitatea adusă de noul sit din apropierea centrului, voi propune dezvoltarea unui lobby urban cu scopul de a aduce noi experiențe orașului, în special pe partea urbană.

În această lucrare voi urmări deci principalele direcții de concepție și integrare a spațiilor urbane, studiind principalii factori care le influentează, beneficiile acestora pentru oraș și locuitori săi, dar și tendințele și direcțiile care apar odată cu secolul XXI.

Voi urmări și beneficiile pe care oamenii și orașul le au din investirea în spații urbane multifuncționale și de calitate.

Studiile de caz și discuțiile cu locuitorii cartierului din ultimul capitol mă vor ajuta la găsirea unor concluzii în cazuri concrete care vor arăta că treptat inițiativele prin proiectarea urbană și evenimente urbane sunt redescoperite și au un rol din ce în ce mai important, într-o lume unde indivizii devin tot mai solitari și dependenți de tehnologie.

În studiul realizat doresc să aflu modalități și direcții noi pentru a realiza viziunea unui oraș viu, înfloritor și sustenabil, pentru a incuraja o comunitate mai sănătoasă, mai conștientă de impactul pe care oamenii îl au asupra mediului și mult mai sociabilă. Voi căuta și un răspuns la întrebarea: cum influențează spațiile urbane orașele și locuitorii acestora?

MOTIVAȚIE

Ca orădeancă, născută și crescută chiar lângă situl platformei Înfrățirea, am trăit prin toate etapele de involuție și dezvoltare a acestei zone. Îmi aduc aminte cu drag de copilărie, dar din păcate și de unele probleme cu care se confruntă cartierul. De la început nu existau spații de joacă amenajate pentru copii, se simțea lipsa spațiilor de relaxare, a parcurilor, a băncilor sau a spațiilor pentru evenimente sau pentru petrecerea timpului liber. Creșterea explozivă a numărului de mașini a dus la reducerea treptată a spațiilor verzi din jurul blocurilor, prin transformarea acestora în spații de parcare. În prezent se construiesc tot mai multe clădiri cu funcția de locuire, a caror beneficiari vor avea parte de aceleași probleme, deoarece deocamdată nu este prevăzută o propunere de salvare a situației.

Prin programul Erasmus am putut studia timp de 2 ani și unele exemple din țările nordice, în special Danemarca, Suedia și Norvegia, unde susteinabilitatea, spațiul urban și evenimentele pentru comunitate au un rol major în viața cetățenilor și în buna funcționare a sistemului. Spațiul urban devine odată cu prima apariție a soarelui un spațiu activ și deschis tuturor, plin de evenimente, muzică, ateliere în aer liber sau alte activități culturale și sociale.

Toate aceste experiențe, împreună cu analizele de urbanism au dus la idea proiectului meu – Centru de polaritate: Lobby urban – care propune regenerarea urbană a fostei platforme industriale Înfrățirea și crearea unui centru sustenabil care să creeze spații urbane pentru comunitate, să aducă activități noi și să devină astfel un activator al mediului urban.

Proiectul propune prin combinarea a 3 funcțiuni principale: afaceri, cultură și comerț, să devină un centru de polaritate în oraș sau chiar în întreaga regiune, integrate unitar și care aduce o nouă abordare a dezvoltării și integrării comunității unui oraș. Designul clădirii se deschide orașului și cetățenilor și crează continuitate fizică la nivelul parterului. Strategia urbană este de a recupera valoarea spațiului public ca un loc de întâlnire la nivel de stradă și să răspundă armonios la îmbinarea de construcție și piață verde. Aici se vor putea organiza numeroase evenimente precum: ateliere de creație, expoziții în aer liber, concerte, târguri, concursuri, jocuri pentru copii, șezători, evenimente, grădini publice, etc.

Astfel spațiul urban devine prin deschidere și rolul primit prin activitățile propuse un lobby urban care aduce experiente noi orașului, al cărui viitor effect vreau să il studiez prin această lucrare.

1. INTRODUCERE

În ultimii ani, activitatea industrială s-a redus sau a dispărut complet din cadrul orașelor lăsând în urmă clădiri și hale uriașe în paragină. Aceasă ”moștenire” a epocii industriale este o provocare pentru arhitecți, urbaniști și toate celelalte părți implicate în organizarea orașului. O dată cu dispariția industriei din orașe apare și problema iminentă a valorificării și reutilizării zonelor industriale.

Revitalizarea urbană constă în realizarea unor serii de intervenții asupra unui astfel de spațiu, construit sau liber, cu scopul de a îmbunătății calitățile sale și de a crea spații care susțin activitățile comunitare. În acest capitol voi explica ce este un spațiu urban deschis și de ce este el atât de important pentru locuitori.

1.1 Spațiul urban deschis

Orașele se dezvoltă tot mai mult de-a lungul secolelor, iar creșterea dramatică a populației din spațiile urbane este considerată esențială pentru a putea asigura un viitor planetei. Migrarea masivă din sate către viața la orașe are un puternic impact social dar si unul asupra mediului. În anul 1800 Londra a fost singurul oraș din lume cu o populație peste 1 milion de oameni, dar cifrele au crescut atât de repede încât în prezent au ajuns la peste 8 milioane de oameni. Acest lucru se întâmplă peste tot în lume, deoarece din ce în ce mai mulți oameni preferă orașele. În prezent aproape jumătate din populația globului trăiesc în mediul urban și se așteaptă ca până în anul 2030, 75% din cei 9 miliarde de locuitori ai lumii vor locui în orașe.

Astfel, mediul urban și orașul capătă un rol foarte important în viața de zi cu zi. Calitatea mediului urban are și va avea un impact asupra unei largi game de elemente precum locuirea, educația, sănătatea, petrecerea timpului liber și munca. În fiecare țară calitatea vieții în orașe vor fi determinate de diferiți factori care aftectează respectiva țară, precum condițiile climatice sau economice.

Creșterile semnificative împreună cu mobilizarea către centrele urbane sunt însoțite de schimbări semnificative în consumul de energie, alimente, materiale și poluare. Creșterea consumului de energie la nivel mondial, împreună cu schimbarea tipurilor de combustibil utilizate, mai ales cei fosili, au dus la niveluri extrem de crescute de poluare în ultimii 100 de ani. Organizațiile de combaterea poluării se cumfruntă cu mari probleme în zonele urbane, în special datorită poluării aerului, apei, zgomotelor și a deșeurilor. Acestea devin o problemă în dezvoltarea calității vieții urbane și a peisajului urban. Spțiile urbane deschise sunt un aspect de o mare importanță și de care ne lovim zi de zi. De multe ori, importanța spațiilor deschise urbane sunt uitate în dezbaterea despre arhitectură și forma construcțiilor. Spațiile deschise ar putea fi considerate mai puțin esențiale în țările nedezvoltate, cu toate că acestea pot oferi numeroase beneficii și oportunități.

Raspunsul la întrebarea ce este un spațiu urban deschis este greu de definit. Interpretarea unui spațiu este diferită pentru fiecare individ. Fiecare persoană, turist, muncitor, tânăr sau bătrân, femeie sau bărbat, are propria percepție. Una dintre definițiile unui spațiu urban deschis poate fi de a unui spațiu liber în oraș, care nu este acoperit de mașini sau clădiri. Pe de altă parte, Tankel sugerează că spațiul deschis nu este doar pământul, sau apa de pe teren în și în jurul zonelor urbane, care sunt sau nu acoperite de clădiri, ci de asemenea și spațiul și lumina de deasupra terenului. Cranz a susținut că spațiile deschise sunt zone largi deschise care poate să fie fluide în măsura în care orașul se poate continua în parcuri și parcurile se pot extinde în oraș. O altă definiție, dată de Jan Gehl , ar fi că spațiul urban deschis este o arenă care permite diferite tipuri de activități, opționale, necesare sau sociale, precum mersul la cumpărături, la școală, sau așteptarea unui autobuz. Ele trebuie să aibă loc, prin urmare existența lor nu depinde de mediul fizic.

Se consideră că există o anume relație între mediul în care trăim și comportament. Această relație poate fi conștientă sau inconștientă și poate avea un efect benefic sau negativ asupra indivizilor și societății în ansamblu. Mediul nu este singurul factor care influențează comportamentul, dar contribuie foarte mult. Se poate observa cel mai bine acest lucru printr-o comparație a zonelor sărace ale lumii, unde guvernul nu pune accentul pe calitatea vieții, și țările bogate, unde calitatea traiului cetățenilor este una dintre priorități.

Spațiile urbane deschise pot fi de mai multe tipuri, definite fizic de proprietate și limite legale, sau folosite de o singură persoană, câteva persoane, sau accesibile pentru toată lumea. Cele mai cunoscute sunt categoriile de termeni legali public, semi-public sau privat.

Spațiițe publice deschise se pot identifica ca piețe, piațete, parcuri, unde oricine este binevenit. Walzer sugera în una din lucrările sale că spațiul public este ”un spațiu pe care îl împărtășim cu străinii, oameni care nu ne sunt rude, prieteni sau colegi de servici. Este spațiu pentru politică, religie, comerț, sport; un spațiu pentru coexistența pașnică și întâlnirea impersonală. Caracterul său exprimă și, de asemenea, condiționează viața noastră pubică, cultura civică, discursul de zi cu zi.”

1.2 Importanța spațiilor urbane deschise

”Spațiul deschis este o parte esențială a patrimoniului urban, un puternic element în formă arhitecturală și estetică a unui oraș, joacă un rol educațional important, este ecologic semnificativ, este important pentru interacțiunea socială și promovează dezvoltarea comunității și sprijină obiectivele economice și activitățile, în special, ajută la reducerea tensiunii inerente și a conflictului din părțile defavorizate din zonele urbane ale Europei; el are un rol important în asigurarea nevoilor recreative și de petrecere a timpului liber a unei comunități și totodată este și o valoare economică.”

Cum orașele se dezvoltă tot mai mult, prin creșterea numărului de oameni, și calitatea vieții pentru oamenii din acele orașe se așteaptă să crească. Astfel spațiile urbane deschise sunt foarte importante, în special întru-un oraș, din numeroase motive. Semnificația unui astfel de spațiu nu este atât de ușor de recunoscut de către unii, deoarece de multe ori nu se realizează importanța unui spațiu deschis în viața urbană de zi cu zi. Printre numeroasele beneficii aduse se numără cele sociale, de sănătate, de mediu și economice.

Beneficiile sociale sunt oportunități noi aduse prin locuri de joacă pentru copii, locuri de odihnă, focusul pe comunitate, cultură sau educație. Beneficiile cele mai evidente și oportunitățile pe care spațiile deschise urbane le asigură sunt probabil activitățile pentru oameni, le oferă posibilitatea de a face diverse lucruri, să ia parte la evenimente sau pur și simplu să existe. Cu aceste oportunități, indivizii, grupurile, sau comunitățile pot avea șansa să se întâlnească, să ducă copii la joacă, să se odihnească, etc. Importanța unui loc de joacă pentru copii este foarte mare deoarece de multe ori cel mic înțelege un mediu urban altfel decât un adult. Jocurile pot fi cele sportive, de tenis, fotbal, baschet, care e dovedit că ajută foarte mult la dezvoltarea unui copil, a abilităților sociale și de colaborare, abilități de negociere, confruntare și rezolvarea problemelor emoționale sau a conflictelor. Jocul este de asemenea important pentru dezvoltarea abilităților cognitive, prin tehnică în special, dar și în dezvoltarea creativității. Totodată posibilitatea de joacă împreună cu alți copii îi aduce pe aceștia mai aproape de lumea adulților și îi ajută să își construiască propria identitate. Jocurile pot fi și pentru adulți și seniori, precum jocul de șah, ping pong, baschet, etc.

Un beneficiu adus de spațiile verzi educației poate fi de exemplu creat prin voluntariat, unde poate fi implicată autoritatea locală și școlile, sau prin scurte plimbări educaționale, unde elevii pot învăța mai ușor despre faună și floră.

Din punct de vedere al sănătății, spațiile urbane oferă nenumărate oportunități precum posibilitatea de exercițiu fizic, de recuperare a bolilor mintale sau post traume, și mai ales îmbunătățește estetica orașului printr-o oază de verdeață. Îmbunătățirea sănătății și a longevității în orașe poate fi realizată prin crearea de spații cu multă lumină naturală și mult aer curat, unde cetățenii să aibe spațiu deschis suficient, pentru grădinărit, activități în aer liber și recreere. Este indicată o oră de activitate zilnică, care poate include mersul pe jos vioi, înot, dans, ciclism, jocuri active, etc.

Latura psihică poate fi și ea îmbunătățită deoarece viața urbană de zi cu zi poate fi destul de stresantă, zgomotoasă și aglomerată. Astfel de stres poate fi diminuat prin simpla plimbare în natură sau în parcuri. Spațiile publie deschise ajută chiar dacă nu în mod conștient, prin îmbunătățirea sănătății fizice și mentale.

Beneficiile aduse mediului sunt în special legate de climă și poluare. Climatul urban poate fi îmbunătățit prin simpla apariție de spații verzi și copaci. În plus, fauna și habitatul micilor animale este asigurat. Poluarea aerului afectează orașele în special, dar acest lucru nu e o noutate deoarece a fost o problemă în curs de creștere începând cu secolul XX. Azi, principalele surse de poluare a aerului sunt procesele industriale și, din ce în ce mai mult, autovehiculele. Din cauza păturii de poluare care acoperă zonele urbane se crează efectul de seră. Estimările indică faptul că în zonele puternic poluate temperatura aerului poate crește cu până la 10°C pe zi. Funcția spațiilor urbane deschise este de a contrubui la îmbunătățirea calității aerului într-un cartier. Prin acest proces dioxidul de carbon esre preluat de vegetație și oxigenul e eliberat în aer. Astfel spațiile verzi joacă un rol vital în îmbunătățirea aerului în mediul urban. S-a calculat că aproximativ 1-2 hectare de copaci sunt necesare pentru a contracara emisiile de dioxid de carbon din utilizarea unei case noi standard . Acest lucru poate fi redus și prin introducerea susteinabilității în primele etape ale proiectării.

Economia are de câștigat prin simpla prezență a spațiilor deschise, care oferă posibilități de promovare a culturii, a târgurilor sau a turismului.

2. ABORDĂRI

Spațiile publice sunt un ingredient vital al orașelor de succes. Ele ajută la construirea unui sentiment de comunitate, identitate civică și cultură. Fiecare comunitate are într-un fel sau altul spații publice, chiar dacă este un parc umbrit prin care mergi pe poteci, un bulevard mărginit cu trotuar, sau o piață înconjurată de clădiri.

În acest capitol voi prezenta câteva din modalitățile și procesele de îmbunătățire si transformare a spațiilor publice, moduri de activare urbană prin procese de ”placemaking”, și felul în care un concept sustenabil poate fi implementat în spațiul urban.

2.1 Moduri de activare și revitalizare urbană

Activarea urbană introduce nevoia creării unor noi răspunsuri pentru complexe urbane care sunt în prezent părăsite sau într-o stare gravă. Siturile fabricilor vechi oferă o oportunitate foarte bună pentru un astfel de manifest. Cu toate provocările cu care se confruntă orașele de astăzi, în special în țările mai slab dezvoltate, poate fi greu de găsit o soluție în crearea de spații vibrante, sigure și atractive publicului.

Un oraș primior și plin de viată poate fi considerat un punct de plecare pentru un oraș sigur, durabil și sănătos. Orașele pline de viață atrag interacțiunile sociale și semnale prietenoase și atractive. Un oraș atrăgător trebuie să aibă spații publice atent proiectate ca să poată sprijini activitățile ce duc la o viată urbană activă. Se spune că oamenii vin acolo unde sunt alți oameni, sunt atrași de activitatea și prezența celorlalți.

Jan Gehl a concluzionat în cartea sa, despre cum să creezi orașele potrivite oamenilor, o serie de principii urbanistice, care trebuie respectate pentru un spațiu urban de succes. Cinci dintre aceste principii sunt prezentate aici:

1. Localizați cu atenție funcțiunile orașului pentru a asigura distanțe scurte între ele și o masă critică de oameni și evenimente.

2. Integrați o varietate de funcțiuni în orașe pentru a conferi versatilitate, o bogăție de experiențe, sustenabilitate socială și sentimentul de securitate fiecărui district urban.

3. Proiectați spațiul urban în așa fel să fie primitor și sigur pentru traficul de pietoni și de biciclete.

4. Asigurați margini permeabile, deschise între oraș și clădiri, pentru ca viața din interiorul clădirilor și din afara spațiului urban să poată relaționa.

5. Căutați să încurajați populația să petreacă mai mult timp în spațiul public, întrucât o mână de oameni care stau timp îndelungat intr-un loc crează o impresie de vitalitate pe care o dă o mulțime prezentă numai o perioadă scurtă. Dintre toate principiile și metodele disponibile, aceasta este cea mai simplă și eficientă.

2.2 Programul ”Placemaking and the Future of Cities”

În anul 2011, UN-Habitat și Proiectul pentru Spații Publice (PPS) au semnat un acord de cooperare, numit ”Transformarea Orașelor prin Placemaking și Spații Publice” pentru valorificarea puterii spațiului public spre binele comunității. Prin recunoașterea și dezvoltarea potențialului pozitiv al spațiilor publice, orașele își pot spori siguranța și securitatea, creare oportunităților economice, îmbunătățirea sănătății publice și crearea de medii diverse. Proiectul a durat timp de 5 ani și și-a îndeplinit obiectivele de a sensibiliza la nivel internațional problemele cu privile la importanța spațiului public, de a realiza un schimb de idei între cei implicați și de a educa noile generații.

Programul a promovat în special susteinabilitatea și mediul social în orașe și prin acțiunile realizate a dus la îmbunătățirea a cel putin 50 milioane de locuitori ai cartierelor sărace.

Proiectul PPS propune o abordare de tip ”Placemaking” dar care nu este suficientă pentru a crea idea de revitalizare a unui spațiu public. Implicarea publicului este unul din necesitățile de bază, fără de care schimbarea nu este posibilă. PPS a creat o serie de instrumente de planificare concepute pentru a permite comunităților să își dezvolte viziunea cartierului până la unul de succes.

În prezent din ce în ce mai multe orașe suferă de probleme la nivel de străzi, piețe, parcuri care sunt de multe ori haotice, prost planificate și neîntreținute. Astfel apar numeroase provocări:

Lipsa spațiului public în special în așezările informale cresc tensiunea și stresul pentru persoanele care trăiesc în condiții aglomerate și inadecvate. În cazul în care se dezvoltă noi spații comerciale și rezidențiale acestea pot distruge spațiul public tradițional pentru a face loc creșterii, perturbând astfel populația și armonia. Spre exemplu, în trecut străzile au fost o parte vitală a domeniului public, oferind un loc pentru comercianți să își vândă marfa, copii se puteau juca, oamenii puteau opri și socializa dar creșterea tot mai mare a numărului de automobile a schimbat complet acest lucru.

Lipsa de planificare a spațiilor publice, care voluntară sau involuntară, separă oamenii pe clasă și venituri, chiar și după religie sau etnie, prin crearea unui spațiu ”public” care este de fapt privat, în spatele zidurilor. Mall-urile care din interior sunt patrulate de agenți de pază sau cluburile care au acces exclusivist, crează iluzia de spațiu public dar el este de fapt privat.

Lipsa de spații publice care îi unesc pe oameni este un foarte mare aspect ignorat în multe orașe. Spațiile publice ar trebui să unească oamenii din toate categoriile sociale, toate vârstele și toate tipurile, fără a avea un grup dominant. În cazul în care spațiul public este absent, inadecvat ori prost conceput, orașul devine din ce în ce mai segregat, ajungând la un oraș periculos, în care tensiunile sociale și economice predomină.

Lipsa de participare și designul prost nu sunt probleme doar a urbaniștilor și designerilor, ci și a publicului, deoarece construirea unui oraș este un proces organic, care nu poate fi creat prin folosirea unui tipar comun. Obiceiurile locale trebuie să fie întotdeauna luate în considerare și onorate.

Dorința de a crea spații mai bune prin implementarea acțiunii placemaking, realizată cu răbdare și ambiție, poate avea rezultate impresionante la nivel de comunitate. Astfel pot fi create spații unde comunitatea se simte în conducere și este implicată, designul servește funcția și nevoile umane sunt îndeplinite.

”Abordarea Placemaking este una definită prin recunoașterea faptului că atunci când este vorba de spații publice, comunitatea este expertul.” Astfel parteneriatele locale sunt esențiale pentru procesul de creare a spațiilor dinamice, sănătoase, publice care servesc în primul rând oameniilor din acel oraș. Spațiile publice sunt de asemenea un obiectiv comun, deoarece fiecare loc, fiecare cultură este unică și trebuie luate în considerare, împreună cu normele sociale, climatice și tradiția locului. Lucruri care funcționează pentru un oraș din Europa de Nord, poate ar fi complet nepotrivit pentru unul din Asia de Sud. În concluzie, fiecare cultură are nevoie să își găsească propriile abordări și instrumente de lucru.

După realizarea proiectului s-a ajuns la o concluzie de 10 cele mai bune practici ce pot fi utilizate ca un ghid pentru viitoare proiecte. Aceste 10 fețe ale abordării placemaking ilustrează procesul pe care PPS și UN-Habitat s-au angajat să îl împartă cu lumea, în speranța de a crea un tipar de pornire pentru proiectele spațiului public..

1. Îmbunătățirea străzii ca spațiu urban

Placemaking se bazează pe un principiul simplu: dacă orașul este planificat pentru mașini și trafic, atunci se vor obține mașini și trafic; dacă v-a fi planificat pentru oameni și spații urbane deschise, se vor obține oameni și spații urbane deschise. Mai mult trafic este inevitabil în prezent, dar decizia de a proiecta străzile noastre ca locuri confortaible și sigure pentru toată lumea, în special pietoni și biciliști, ne aparține.

2. Crearea de scuaruri și parcuri multifuncționale

Un parc urban de calitate este un element de siguranță pentru oraș, unde oamenii care trăiesc în zone urbane dense pot avea parte de un moment de respiro. În timp ce un parc prost planificat sau menținut poate deveni un loc periculos, respingător, care respinge oamenii dintr-o anumită clasă socială, un scuar bine realizat poate deveni o sursă de mândrie a orașului care atrage și conectează cetățenii.

3. Îmbunătățirea economiei locale prin piețe

O economie informală a piețelor publice prosperă în multe orașe din întreaga lume, dar de cele mai multe ori haotic prin: înfundarea străzilor, concurență neloială cu afaceriștii locali și limitând speranța mobilității ascendente a populațiilor marginalizate. Piețele pot totuși să ofere o structură și un cadru de reglementare care ajută micii întreprinzători să crească și pot face o destinație mult mai atractivă pentru cumpărători.

4. Proiectarea clădirilor pentru încurajarea spațiilor urbane

În multe orașe, noi clădiri cresc într-un ritm fără precedent. Comunități masive sunt construite pentru clasa de mijloc, agravând de multe ori problemele sociale dintre bogați și săraci. Cartierele tradiționale sunt înlocuite de clădiri înalte și instituții civice, sau școli și grădinițe cu aspect de fortărețe. Acest trend s-a extins în întreaga lume și este dăunător țesuturilor orașelor.

5. Promovarea unei vieți sănătoase prin spații publice

Un oraș sănătos este unul în care cetățenii au acces la infrastructura de bază, precum apa curată, salubritatea și epurarea apelor uzate, un loc unde alimentele sănătoase sunt disponibile tuturor, un loc sigur unde oamenii, în special femeile și copii se poată bucura de parcuri și piețe în condiții de siguranță și confort.

6. Reinventarea acțiunilor comunitare

Punctul de plecare în elaborarea unui concept pentru un spațiu public ar trebui să fie de a identifica talentele și resursele din cadrul comunității: persoanele care pot oferi o perspectivă istorică, perspective asupra modului în care funcționează zona, precum și o înțelegere a ceea ce este cu adevărat important pentru populația locală. Ințelegerea acestor informații de la începutul procesului va contribui la crearea unui sentiment de proprietate în cadrul proiectului, care poate asigura succesul în anii ce vor urma.

7. Utilizarea puterii celor 10+

Ce se întâmplă dacă un cartier ar avea 10 locuri excelente? Zona ar atinge o masă critică, o serie de destinații unde locuitorii și turiștii, ar deveni cufundați în viața orașului zile întregi una după cealaltă În pasul următor ne întrebăm, cum ar fi dacă un oraș ar putea lăuda 10 astfel de cartiere? Fiecare rezident ar avea acces la spațiile publice la doar câțiva pași de casele lor. Acesta este genul de obiectiv pe care toate orașele trebuie să îl adopte pentru a putea ajunge la revitalizarea vieții urbane.

8. Crearea unui spațiu public prin implicarea tuturor

O abordare pentru dezvoltarea, consolidarea și gestionarea spațiului public necesită numeroase strategii. Implicarea conducerii orașului e esențială în transformarea spațiului public la o scară largă. Se poate spune că sunt nevoie de schimbări de la cel mai de jos la cel mai de sus, cât și invers, pentru a putea realiza strategia. Primul pas în dezvoltarea unui plan la nivel de oraș este de a face o evaluare corectă a spațiilor publice existente, a modului în care ele se desfășoară și a problemelor care le afectează. Evaluarea ar trebui să includă fiecare cartier și să implice în special oamenii care trăiesc acolo.

9. Experimente folosind abordarea: ușor, rapid și ieftin

Spațiile publice sunt lucruri complexe, organice, în care nu te poți aștepta să faci totul corect de la început. Cele mai bune spații evoluează prin experimente cu improvizații create pe termen scurt, care pot fi testate și schimbate în timp. Locuri de stat, o cafenea cu terasă, un eveniment pentru comunitate, o grădină, treceri de pieton pictate, sunt toate exemple care valorifică energia și creativitatea comunității pentru a genera noi utilizări și percepții ale spațiului în tranziție. În cazul în care un lucru nu funcționează, trebuie încercat altceva, daca funcționează, trebuie păstrat și dezvoltat.

10. Restructurarea guvernului să încurajeze spațiile publice

Din păcate, guvernul nu este în general configurat pentru sprijinirea spațiilor publice sau a acțiunilor placemaking. De fapt, structura departamentelor și procesele de care au nevoie, împiedică uneori crearea unui spațiu public de succes. Companiile de transport își văd misiunea doar de trafic în mișcare, parcurile sunt acolo doar pentru a crea un spațiu verde, deci dezvoltarea comunității se axează pe dezvoltarea de proiecte, nu a spațiilor și conexiunilor dintre ele. Scopul final este de a crea locuri, comunități, regiuni mai prospere, mai civilizate și mai atractive pentru toți, astfel ca și procesele guvernamentale să se schimbe pentru a încuraja acest obiectiv.

2.3 Implementarea conceptul ”Cradle to Cradle”

Așezările urbane din toate părțile lumii sunt influențate de forțe noi și puternice care impun o regândire în modul în care zonele urbane sunt realizate pe viitor. Zonele urbane resimt tot mai mult efectele ale fenomenelor precum: schimbări climatice, epuizarea resurselor naturale, insecuritatea alimentară și instabilitatea economică. Acești factori sunt cei care vor remodela semnificativ orașele în secolul ce urmează și trebuie încercată o abordare de gândire sustenabilă. Multe țări în curs de dezvoltare se vor lupta cu o urbanizare rapidă, poate scăpată chiar de sub control. Planificarea urbană viitoare trebuie realizată astfel încât să existe o înțelegere a factorilor care modelează aspectele sociale și spațiale ale orașelor și instituțiile care le gestionează. De asemenea trebuie să recunoască problemele demografice și de mediu și schimbările globale cu impact serios începute încă din anul 1970. Pe lângă populație și climă, aceste schimbări vor avea bineînțeles și un impact asupra zonelor urbane și planificării acestora.

”Cradle to Cradle” este un concept de susteinabilitate introdus de Braungart și McDonugh. Este un concept cu privire la modul în care un produs poate fi proiectat de la început astfel încât, după folosirea lor de-a lungul vieții utile, să poată deveni ”hrană” pentru ceva nou, astfel ”deșeul devine hrană”. în acest mod se crează un ciclu închis între producție, consum după care înapoi la producție, precum deșeurile reciclabile, care devin hrană pentru biosferă. Cradle to Cradle este un concept economic, industrial și global, care urmărește să creeze produse și sisteme eficiente și care nu produc deșeuri. Modelează industria întreagă să protejeze și să îmbogățească ecosistemul, menținând o productivitate sigură cu produse de calitate ridicată și circulație de nutrienți organici și tehnici. Conceptul în sine se aplică nu doar pentru designul industrial și de produs, ci în multe aspecte ale civilizației, precum arhitectură, construcții, urbanism, economie.

Acest principiu eco-eficient a fost aplicat pe scară largă în dezvoltarea produselor. Chiar dacă în prezent, promovarea susteinabilității devine tot mai populară, prin media, guvern sau sectoare private, conceptul este mai puțin cunoscut în urbanism, unde dezvoltarea sustenabilă poate deveni cheia transformării spațiilor urbane. Există o diferență însă între conceptul cradle to cradle eco-eficient și cel eco-efectiv și posibilitățile lor în aplicare.

Conceptul eco-efectiv e cunoscut pentru teoria reciclării produselor după folosirea completă a acestora până la sfârșitul vieții lor, putând fi apoi refolosite cu alte scopuri, conform teoriei ”deșeul devine hrană”. Astfel se crează un ciclu închis între producție și consum. Astfel de exemple pot fi întâlnite de exemplu în compania Nike, unde sunt folosite materiale reciclate pentru crearea de noi produse, sau în Herman Miller, care folosește materiale reciclate pentru noi produse de mobilier, podele sau corpuri de iluminat. Conceptul eco-efectiv este un concept inspirat de natură, care urmărește să creeze sisteme industriale care ajută la salvarea naturii. Prezintă o schimbare în perspectivă, în loc să fie folosite doar resursele naturale, crează o altă oportunitate în proiectare, evitând aruncarea, poluarea și pierderea de materiale și resurse.

Cu toate acestea, Cradle to Cradle nu e doar un concept de reciclarea deșeurilor și producerea altor produse, ci mult mai complex. Proiectarea urbană presupune integrarea conceptului în urbanism, concentrându-ne mai mult pe partea eco-eficientă, a ciclurilor de viață ale produselor materiale.

Termenul eco-eficient constă în a produce și a consuma mai puțin, prin reducere, evitare și sacrificare, cu scopul de a produce zero emisii sau deșeuri. Eco-eficiența este un concept admirabil, dar din păcate nu reprezintă o strategie de succes pe un termen lung, deoarece nu ajunge suficient de adânc.

Planificarea urbană are un puternic impact asupra terenului, o planificare modernă este mult mai probabil axată pe procesul care duce la implementarea conceptului Cradle to Cradle.

Următoarele cinci principii de transformare eco-efective pot ajuta urbanistul la fiecare pas și pot îmbunătăți șansele de success sustenabil în transformarea unei zone urbane.

1. Semnalarea intenției

În realizarea obiectivului, trebuie aleasă o nouă paradigmă în loc de o simplă îmbunătățire a vechilui. Astfel în cazul unei transformări urbane, în loc de a îmbunătăți ceva vechi, daca este posibil trebuie aleasă schimbarea. Aceasta permite o viziune nouă, clară, care comunică în mod clar tuturor și astfel se poate vedea și înțelege intenția de dezvoltare a transformării urbane. E important de asemenea să fie transmis un semnal nu doar despre transformarea materialelor ci și despre cea a valorilor.

2. Refolosire

Un model nou nu înseamnă distrugerea unui lucru vechi. Este important să existe o luptă pentru păstrarea istoriei culturale sau elementelor care pot fi refolosite pentru transformare.

3. Inovația continuă

Prin restaurare nu trebuie să ne oprim în timp și să nu mai inovăm. Nu trebuie să ne concentrăm doar la activitățile de bază ci să dăm oportunitatea inovației, experimentelor și ajustarea la situații noi. Dezvoltarea urbană este de cele mai multe ori un proces pe termen lung și este de multe ori nevoie de ani pentru a considera un proiect finalizat. Până la finalizarea completă a unui proiect, e posibil că comunitatea să se fi schimbat și/sau să apară noi tendințe. Prin urmare este de preferat să se ia în considerare un plan flexibil și ușor ajustabil. Prin oferirea posibilității de a modifica funcția destinată sau a diviza parcelele, în timp acest lucru va stimula diversitatea și functiunile mixte pentru a menține viața în cartier.

4. Înțelegere și continuă dezvoltare

Inovația necesită deschidere la semnalele societății, mediului și a lumii întregi. Acesta nu este un proces prestabilit, ci rezultatul comunicării între toate acestea. E adevărat că schimbarea este dificilă și necesită timp și de multe ori materiale suplimentare, dar trebuie tot timpul oferită. De multe ori decât să petreci timpul încercând să schimbi un plan existent, poate e mai bine să propui un nou plan, sustenabil și inovator atât din punct de vedere al tehnologiilor cât și al societății.

5. Crează responsabilitate între generații

Unul dintre obiectivele principale ale dezvoltării sustenabile este de a proiecta un cartier unde se pot garanta nevoile de bază generațiilor viitoare. Una din modurile în care poate fi făcut acest lucru este prin încercarea unei abordări auto-suficientă în nevoile de bază ale societății noastre moderne precum apa și energia. Aprovizionarea cu alimente poate fi făcută prin crearea de ferme urbane sau stimularea agriculturii urbane și grădinilor în orașe. Locuitorii pot utiliza spațiul pentru a-și genera propria lor hrană. În acest fel nu numai că vor beneficia de hrană proaspătă, dar pot chiar să stimuleze economia locală. Pe lângă produse alimentare ar trebui să li se garanteze disponabilitatea apei curate, prin aplicarea principiilor de reciclare. Dispunerea de energie este un alt factor important pentru generațiile viitoare, care poate fi creat prin încurajarea mijloacelor sustenabile. Printre acestea se numără încurajarea mersului pe jos, bicicletă sau transport în comun, utilizarea de resusre energetice precum cea eoliană, solară, reciclarea apei și stimularea comunităților de a folosi energia pe combustibili cât mai puțin și eficient posibil.

Aceste 5 principii eco-eficiente sunt concentrate mai mult pe participarea și comunicarea între planificatori și societate. În acest fel, conceptul Cradle to Cradle poate fi aplicat mai ușor și mai bine în procesul de planificare urbană modernă. Elaborarea exactă a acestor principii în proiectare este o sarcină nu tocmai ușoară dar ar trebui făcută în etapa de design, pentru a putea fi productivă. Un astfel de experiment cu aplicarea principiului Cradle to Cradle a fost făcut în Amsterdam, în orașul Almere în anul 2008, dar se așteaptă să treacă ani de zile înainte de a putea evalua impactul exact al acestor planificări eco-eficiente la scara unui oraș.

3. STUDII DE CAZ

Studiile de caz conțin o colecție de strategii și metodologii de integrarare urbană a fostelor spații industriale dar și câteva intervenții noi și impactul acestora asupra locuitorilor. Totodată voi prezenta unele proiecte propuse pentru viitor, sustenabile și funcționale, menite să schimbe percepția cetățenilor asupra spațiilor urbane.

Voi încheia capitolul cu o abordare a proiectului propriu.

3.1 Godsbanen Areal

Reconversie din depozit marfar în centru cultural de producție

Locație: Aarhus, Danemarca

Funcțiune: mixtă

Design: 3XN Architects

Suprafață: 10 500 m2

Stare: finalizat în 2012

Centrul de producție și cultură Godsbanen a devenit un centru dinamic al artei și culturii în Aarhus. Spațiul urban este atras în proiect, creind o nouă identitate într-un cadru istoric.

”Este un centru de producție culturală care oferă artiștilor o oportunitate de a crea cultura. Dar nu e numai pentru artiști, toată lumea este binevenită, împreună cu copii. Este o casă de cultură pentru întregul oraș” , spune Dorte Kerstens, angajată la Biroul de Informații.

De la foste șantiere feroviare la vechi depozit de marfuri, vechea cale ferată a devenit un loc vibrant în oraș, cu activitate de-a lungul întregii zile. Noul centru cultural de productie crează un mediu de inspirație și pune accentul pe stimularea producției artistice în primul rând scenografia vizuală și literatura. În același timp, centrul crează un cadru perfect pentru o interacțiune multidisciplinară între artă, afaceri și educație. Cu ateliere deschise tuturor, studiouri, camere de proiectare, teatru, săli de dans și multe altele, Godsbanen oferă ocazia oricui să încerce ceva nou sau să își urmeze pasiunea.

Transformarea vechii căi ferate păstrează elemente din arhitectura industrială a zonei, adăugând în același timp elemente noi, foarte bine încadrate cu zona istorică. Corpul nou cuprinde ateliere, cafenea și restaurant (unde găsim doar produse ecologice locale și de sezon, crescute în grădină), amfiteatre, birouri, amplasate sub un acoperiș perforat și circulabil de mari dimensiuni, cu acces liber și o priveliște deosebită. De aici, de pe acoperișul înclinat se poate observa întregul oraș, muzeul Aros sau rămășițele vechilor căi ferate. Perforațiile cu goluri mari și rotunde, precum un ochi, îți permit să te uiți la interior și să vezi ce se întâmplă jos în clădire.

Tocmai această mare suprafață a acoperișului definește punctul de întâlnire dintre vechile depozite pentru trenurile de marfă și curtea nouă. Proiectul se deschide spre mai multe puncte de acces și crează noi forme de viață atât în zonă, cât și pentru întreg orașul.

Cu focus pe producția culturală, centrul poate fi considerat un centru cultural re-inventat într-o manieră contemporană. Printre activitățile și facilitățile oferite aici se numără:

Centrul pentru arte vizuale Aarhus, unde se pune accentul pe artă și artiștii aarhusieni, colaborările dintre aceștia și implicarea publicului. Sunt oferite ateliere spațioase foarte bine dotate pentru astfel de activități.

Centrul de literatură Aarhus, care devine locul de întâlniri, dezbateri și creație a tuturor interesați pe această temă.

Atelierul de film Aarhus, cu are rolul e a încuraja talentele noi și profesioniștii din lumea filmului. Se organizează consultanță cu artiști ai televiziunii daneze sau internaționale, cursuri și diverse workshopuri.

Centrul pentru artele spectacolului Aarhus, care operează cu artiștii de teatru, vizuali și încurajează proiectele noi și experimentale.

Rethink Aarhus 2017, e noua instituție care se ocupă cu promovarea orașului ca și capitală europeană a culturii în anul 2017. Aici se lansează noi idei și strategii pentru evenimentele ce vor avea loc în anul 2017.

Instututul X este o platformă de afaceri pentru tineri designeri, muzicieni, artiști și antreprenori care se ocupă cu organizarea a diferite evenimente din oraș, publice și private. Împreună cu cetățenii, ei se ocupă și de întreținerea grădinii urbane publice, unde toți sunt încurajați să planteze și să își cultive propriile legume și fructe.

Pe lângă multe alte organizații, există și numeroase ateliere: grafică, lemn, metal, sculptură, laser-cut, textile, pictură, teatru, muzică și spații de închiriat pentru diferite activități și scopuri.

Centrul nu este un loc doar pentru artiști ci este deschis tuturor, familii, bătrâni, copii, pentru oricine e interesat de lucruri noi. Scopul este de a avea centrul Godsbanen în viitor ca o referință culturală în Aarhus, precum și la nivel național sau chiar internațional. Fiind în centrul unei zone urbane imense în curs de dezvoltare, în mod sigur peste câțiva ani peisajul văzut de pe acoperiș se va schimba complet, dar și în interior va oferi multe surprize noi.

3.2 Locuințe Hibride Hamburg

Reconversia unui spațiu industrial în zonă de locuințe hibride

Locație: Hamburg, Germania

Funcțiune: locuințe + mixt

Design: Yegena Architects

Stare: Câștigători competiție 2015

Competiția Ctrl+Space a găzduit un concurs de idei cu scopul de a identifica cea mai bună propunere a unei clădiri cu program mixt, în Hamburg, Germania. Această competiție a plecat de la idea că o clădire de folosință mixtă ar putea oferi răspunsuri la problemele de agolemrare a centrelor urbane cu funcțiunea locuințelor rezidențiale, combinându-le cu prezența activităților publice.

Astfel a apărut tema unei clădiri hibrid, o tipologie care vine ca o reacție împotriva segregării funcționale, promovată și de Cartea de la Atena , ale cărei efecte sunt cunoscute și simțite în viața noastră de zi cu zi, în cele mai multe dintre orașele noastre. Sa dorit crearea unei relații profunde în oraș prin crearea unor noi modele de locuințe experimentale, care trec dincolo de granița unei clădiri rezidențiale tipice. O clădire hibrid aduce prin combinarea a mai multor funcțiuni noi limite ale arhitecturii și urbanismului. Situl este unul cu istorie care se extinde mult în trecut și care a trecut prin multe modificări în timp.

Proiectul câștigător este cel care a reușit să aducă cu succes o valoare respectivei zone, atât locuitorilor cât și spațiului urban. Proiectul este o reinterpretare a locuinței tipice, care rezolvă într-un mod spectaculos o propunere într-un cartier rebel, neconvențional. Fiind un răspuns arhitectural al istoriei locației orașului, diferitele elemente care constituie întregul complex sunt reacții ale mediului urban din împrejurimi, fie în scară sau în configurație. Idea de clădire hibrid este dată de toate podurile și legăturile cu țesutul orașului, fie concrete sau metaforice. Clădirea e accesibilă și deschisă publicului larg, împreună cu toate spațiile publice de care ea dispune. Structura are o prezență

majoră, scheletul exterior accentuează calitatea neterminată a spațiului, și devine un puternic punct vizual în zonă. Valorificând calitățile mediului său și colectând ingredientele esențiale ale unui oraș, proiectul constituie un oraș în oraș, permeabil la exterior, oferind un cadru pentru activitățile urbane, un loc pentru acțiune, atât fizic cât și filozofic.

Din punct de vedere arhitectrual, proiectul este compus ca un oraș-bloc, cu caracter mixt, rezidențial, comercial și spații urbane pentru public. Corpul este gândit ca un bloc modular și fragmentat, 1 volum de ansamblu împărțit în 10 volume mai mici. Compoziția volumetrică diferă în înălțime, aceasta fiind ajustabilă. Ansamblul respectă istoria locului, sit industrial, dar în același timp introduce si promovează principiile varietății în zonă.

3.3 Oasis Terrace

Viitorul centru de cartier și policlinica orașului Singapore

Locație: Singapore

Funcțiune: mixtă

Design: Serie Architects & Multiply Architects

Suprafață: 27.400 m2

Stare: În construcție (finalizare 2017)

Arhitecții londonezi Serie Architects, în colaborare cu Multiply Architects din Singapore au realizat designul proiectului care a caștigat competiția pentru un centru de cartier și policlinică în Singapore, Punggol. Proiectul a primit numele de Terasa Oasis și va deveni noul centru de facilități publice pentru locunțele din cartier.

Construcția se extinde pe o suprafață de 27.400 de metrii pătrați, din care 9.400 de metrii pătrați vor adăposti partea de facilități medicale, în timp ce restul va include grădini comunale, locuri de joacă, sală de sport, spații comerciale, restaurante și spații pentru săli de curs. Se așteaptă ca proiectul să devină pe viitor baza unei noi genrații de dezvoltare integrală.

Prin numeroasele sale aspecte comunale, se dorește încurajarea spiritului de comunitate, în special în legătură cu spațiul urban al sitului. De exemplu, o piață centrală pentru comunitate, încadrată de o serie de terase și grădini luxuriante înclinate spre canalul navigabil, nu va juca doar un rol estetic. Se așteaptă ca prin proiectul de horticultură care în oferă să aducă comunitatea mai aproape, să ofere rezidenților un proiect de care să se bucure și să lucreze împreună. Terasele pavate intercalate între grădini sunt animate de diverse activități cu apa.

Întregul proiect va fi conectat prin rampe și terase verzi încadrate de magazine, cafenele, restaurante, centre de educație și policlinica. Rampa care conectează aceste grădini și terase va oferi trasee de circulație potorești și generoase în sus prin clădire. Pe acoperiș există o grădină mare cu terasă și platforme care oferă perspective prin vederea deschisă a căii navigabile.

Cadrul deschis și conceptul de arhitectură caracterizată printr-un sentiment de simplitate și deschidere permite luminii naturale și brizelor să pătrundă în clădire. Arterele nord-sud și est-vest de circulație conecteaza centrul de restul cartierului, cu accese ușor accesibile, și totodată împarte clădirea în zonă de policlinică și zona spațiilor comerciale. Zona duce direct la marea plaza adăpostită, creind astfel o inimă vibrantă pentru comunitate, unde pot avea loc numeroase evenimente publice sau diverse târguri.

Propunerea, nominalizată ca finalistă la World Architecture Festival's Future Projects , este o demonstrație în formă arhitecturală a uneia dintre viziunile cheie pentru Punggol: integrarea strânsă între comunitate și peisaj.

3.4 Spațiul urban al viitorului: Urban Island Prototype 01

Locație: Seatle, USA

Funcțiune: mixtă

Design: Erick Kristanto

Stare: Competiție câștigată

Spre deosebire de vechile concepte de spații publice care se bazează pe obiecte ca o singură atracție, noul prototip al insulei urbane de către Erick Kristanto, pentru Concursul Intervenții Urbane din Seattle, utilizează diverse activități cu rolul de magneți. Activitățile sunt grupate pe platforma ridicată ca o adiție a complexului centrului din Seattle. Din moment ce toate activitățile propuse sunt mutate pe platforma ridicată, parterul poate fi aproape lipsit de structură și folosit pentru amenajări multifuncționale flexibile.

Din cauza recuperării de după război și a economiei în creștere din anii 70 ' și populația este în creștere. Populația trebuie să își extindă teritoriile pentru locuire și habitatele și prin urmare, orașele cresc rapid. Insensibilitățile umane devin tot mai puternice, provocând grave amenințări ciclului naturii și crează un mediu dezechilibrat. Oamenii au început să se gândească la problemele legate de durabilitate și armonie cu natura pentru a avea șansa la un viitor.

Cum va arăta orașul viitorului? Promovarea susteinabilitatății fără să oprim și să controlăm expansiunea, doar la nivel de locuire umană, este ineficient. Avem nevoie de limitarea activităților umane în zone desemnate, prin proiectarea unui centru care poate găzdui activități maxime și, în același timp, păstrarea ciclului natural de viață. Proiectul Seattle Urban Island este primul prototip de platformă

plutitoare care ar maximiza activitățile umane în partea de sus și natura în partea de jos.

Strategia de a separa spațiul verde natural de spațiul artificial și activ oferă mari avantaje. Situl beneficiază de un maxim de spațiu verde, iar vizitatorii obțin un spațiu maxim de activitate. Această separare conferă de asemenea caracteristici noi celor două niveluri: oferă posibilitatea ca două evenimente diferite să aibe loc în același timp, pe platformă și la sol.

Platforma are programe diferite, inclusiv sportive, culturale, de divertisment, educație și comerciale. Toate programele sunt legate între ele printr-o pistă de alergat cu rolul de circulație în buclă. Platforma în sine este conectată de nivelul solului prin tirajuri verticale, cum ar fi rampa de jogging, lift, scări, și rampa de biciclete. Acest acces facil estompează ierarhia între două nivele. Mai mult decât atât, conexiunea vizuală între platformă și sol este menținută prin crearea unor serii de goluri în platformă. Circulațiile pe verticală sunt dezvoltate pentru a satisface preferințele utilizatorului și de a încuraja oamenii să aibă o viață activă. Există o rampă de biciclete, care aduce ciclistul pe platforma ridicată, și un perete de alpinism pentru cei carora le place provocarea.

De-a lungul căii de circulație principale vizitatorul va găsi spații cu activități diferite, cum ar fi zona de sport în aer liber, bazin de înot, punte de observație, zone pentru concerte, parcuri, restaurante și magazine. Vizitatorii pot avea activități continue într-un singur tur, de exemplu, să ia bicicleta pentru a merge sus, sau să alerge pe pistă, pot înota în piscină și termina pe peretele pentru alpinism. Acest lucru creează un mini-triatlon distractiv, care poate fi un eveniment anual pentru a promova această nouă dezvoltare.

Parterul va fi un spațiu flexibil, deschis, care nu are nici o ierarhie de circulație. Câmpul verde va fi o curte pentru vecinii din împrejurimi. Acest lucru permite oamenilor să se plimbe fără nici o cale de circulație impusă. Există o intrare pentru biciclete, parcare pentru aceștia, un mic atelier și o zona de odihnă. Spațiu de parcare nu este alocat, deoarece acest proiect viitor promovează puternic transportul verde.

Proiectul Seattle Urban Island este conceput ca primul prototip pentru conceptul de alternativă a activităților de la sol. Conceptul de dezvoltare menține pe verticală spațiul public pentru a limita expansiunea orizontală. Proiectul Urban Island promovează puternic spiritul "leave earth on earth". În cazul în care se aplică acest concept, viața de zi cu zi va fi centrată pe platformă, iar structura construită de metal va fi treptat dominată de natura verde.

Modelul insulei urbane poate fi dezvoltată într-o formă mai complexă, urmând cerințele viitorului și contextul sitului. Mai jos sunt câteva exemple cu modul în care structura poate fi personalizată în ceea ce privește programele cerute, contextul și dimensiunea.

La sol se continuă spațiul verde, fără infrastructuri agresive care obstrucționează ciclu natural. Terasa platformei ridicate permite recoltarea apei de ploaie care ar putea fi folosită pentru a furniza apă spațiior verzi și zonelor adiacente: piscina, fântâna, gazonul și toaletele.

Sistemul structural al platformei ar putea fi ușor de construit, demontat, transportat și apoi instalat în alt sit sau chiar reciclat. Un sistem de structură mobilă, flexibilă și pre-turnată scade foarte mult amprenta de carbon și poluărea.

Prototipul Insula urbană permite diferite activități și evenimente ce au loc simultan deasupra și dedesubtul platformei. Mai mult decât atât, se pot creaa diferite scene în diferite spații prin compartimentare, în funcție de evenimente sau vreme.

3.5 Proiectul ”Spații Urbane în Acțiune” ,București

”Spații Urbane în Acțiune reprezintă un proiect pilot derulat în trei cartiere bucureștene (Tineretului, Tei, Timpuri Noi), inițiat de o echipă interdisciplinară formată din arhitecți, urbaniști, antropologi sociali și traineri de educație urbană, pentru copii și adolescenți. Proiectul își propune să acționeze pe mai multe planuri complementare: încercarea de a cunoaște și de a înțelege mai bine trei cartiere bucureștene, modul în care locuitorii se raportează la ele dar și dinamica spațiilor publice; încercarea de a activa diverse spații publice din aceste cartiere prin acțiuni de tip intervenții urbane și evenimente comunitare; demersul pedagogic de a dezvolta noi abilități și modalități de raportare la oraș, în rândul tinerilor, prin activități non-formale de educație urbană derulate în trei școli și două licee bucureștene.”

Proiectul format dintr-o echipă de cercetători, au pornit să studieze problemele pe care cetățenii le au în cele trei cartiere (ex.: neamenajarea spațiilor verzi, lipsa locurilor de parcare, iluminatul public, lipsa siguranței cetățeanului, gunoiul de pe stradă sau din spatele blocului, etc). Acest studiul a fost unul pragmatic și experimental și a avut ca scop descoperirea unor noi modalități de activare a spațiilor publice, care ar putea fi apoi folosite poate la nivel de țară, nu doar în cele trei cartiere inițiale.

Proiectul susținut și de Asociația Komunitas a avut mai multe modalități de observație pentru realizarea acestui proiect, printre care: interviuri, chestionare, fotografii, organizări de mese rotunde cu cetățenii cartierelor, observare.

Problemele urbane apar tot mai des în orașele din România, în special în cele din capitală, deoarece au o calitate forte redusă a spațiilor urbane. Mulți dintre locuitori au o lipsă de responsabilitate asupra propriilor cartiere și nu le percep ca fiind a lor. Ei sunt dezinteresați de participarea în dezvoltarea comunitară sau la luarea unor decizii de planificare urbană. Lipsa de interes se regăsește atât în rândul tinerilor cât și în rândul adulților.

Prin acest proiect din București se dorește realizarea unei comunități mai strâmte între cetățeni, administrațiile locale, etc. Astfel cetățenii pot învăța să abordeze orașul ca un spațiu sacru, nu ca un simplu obiect, și să înceapă să aibe mai mare grijă de el. Durata proiectului a fost una de 18 luni, în cele trei cartiere, unde au fost vizate numeroase tipuri de activități printre care se numără:

• cercetare urbană antropologică derulată în cele trei cartiere – pentru studierea spațiului public și pentru înțegelerea modului în care cetățenii îl utilizează;

• activități de educație civică și pedagogie urbană derulate în școli și licee din cele trei cartiere – pentru formarea unui număr de 75 de elevi ca cetățeni activi și responsabili, conștienți de mecanismele socio-economice care modelează mediul urban;

• activități de animare și activare a spațiilor urbane derulate în cele trei cartiere, pentru susținerea interacțiunii dintre cetățeni în spațiul public;

• evenimente comunitare derulate în cele trei cartiere, menite să aducă rezidenții laolaltă și să contribuie la coagularea comunităților.

Prima metodă de cercetare folosită a fost observarea, pentru a crea-și putea crea o idee a spațiilor. După familiarizare, metoda de observație a dus la discuții informale pe care observatorii le-au avut cu locuitorii cartierelor pe temele principale: probleme și resurse din cartier, petrecerea timpului liber și elemente de istorie urbană. A fost realizat și un experiment de percepere a cartierului mental, prin rugarea cetățenilor să deseneze/schițeze cartierul, granițele acestuia, punctele de acces, elemente principale ale zonei, străzi, spații verzi. Un alt instrument de cercetare a fost fotografia, prin care s-au cules informații prin lentila camerei, surprinzând diferite ipostaze și activități.

Dintre cele trei cartiere am ales cartierul Timpuri Noi pentru o prezentare mai detaliată. Cartierul a fost ridicat în jurul anilor 80, dar este încă în formare, el se întinde între b-dul Mărășești, Splaiul Dâmboviței, Calea Văcărești și Calea Vitan. A existat un ansablu de situri industriale, care dupa 1989 au fost închise după care au început să dispară, lăsând posibilitatea de redefinire a zonei.

Inima cartierului era cândva Fabrica Timpuri Noi, care nu mai există, dar identitatea zonei este dată și recunoscută în continuare de aceasta. Zona este descrisă ca bună și liniștită, unde locuiește ”lumea bună” și oamenii înstăriți. Cartierul este unul în continuă schimbare, în prezent se construiesc foarte multe cădiri noi, de locuințe colective.

Percepția locuitorilor asupra cartierului a fost realizată întrebând locuitorii ”cât de mulțumiți sunteți de cartierul în care locuiți?”, unde 75% din cei chestionați au răspuns că sunt mulțumiți, 13% nemulțumiți și 12% neutru.

Timpuri Noi e considerat un cartier sigur, liniștit, unde rareori se raportează incidente. Cu toate că majoritatea locuitorilor din această zonă au răspuns că sunt mulțumiți, că există locuri de joacă suficiente și mijloace de transport în comun ușor accesibile, Timpuri Noi este pe departe ca fiind perceput un cartier ideal. La întrebarea locuitorilor de observatori cum ar arăta pentru ei cartierul ideal, aceștia au menționat curți verzi, locuri pentru grădinărit, mai puțin beton, străzi bine luminate noaptea, stații mai multe pentru transportul în comun. Aceștia au menționat și numeroase activități pe care le-ar dori în zonă, precum: săli de fitnes, săli de dans, locuri pentru artă urbană, flash-moburi, locuri de socializare, etc.

Problemele cele mai mari cu care cartierul se confruntă sunt: lipsa spațiilor de joacă pentru copii (33%), oamenii străzii (32%), lipsa zonelor de reciclat deșeuri (29%), gunoaie pe stradă (29%). Se observă că chiar dacă lipsesc oportunitățile de petrecere a timpului liber, pistele de bicicletă și există multe spații abandonate, acestea nu prezintă o problemă pentru majoritatea. Oamenii consideră că timpul liber este unul limitat și deloc creativ, pe care il petrec prin simplă ieșire pe terase sau în localuri, plimbări sau statul pe bancă.

Experimentul pe care echipa l-a organizat aici a fost de a crea un ”Acumulator Urban Mobil”. Acesta a fost amplasat într-un loc retras din lungul bulevardului Nerva Traian și a transformat două locuri de parcare informale de pe trotuar, în spațiu de socializare. Au avut loc ateliere de desen, care au strâns copii și părinți și pe toți cei interesați și curioși. Au avut loc discuții despre cartier iar seara s-a ținut un mini cimena ad-hoc.

3.6 Abordare proprie și prezentarea conceptului

Centru de polaritate: Lobby Urban

Situl ales este în localitatea Oradea, pe platforma fostei fabrici Înfrățirea.

Am ales aceast amplasament deoarece aceasă zonă trece printr-o regenerare urbană, transformându-se din zonă industrială în una destinată locuirii colective și a serviciilor. Situl are o poziție strategică, o locație ideală cu foarte bune conexiuni spre toate direcțiile prin mijloacele de transport în comun: tramvai, autobuz. Bulevardul Decebal, arteră principală de circulație, limitează situl pe latura vestică, și oferă bune legături și accesibilitate spre aeroport, gară și centrul orașului.

Conceptul meu constă în propunerea de regenerare a zonei urbane și crearea unui centru de polaritate, cu rol de lobby urban pentru comunitate și oraș, sau chiar pentru întreaga regiune.

Cartierele din apropierea centrului vor putea fi puse mai mult în valoare datorită spațiului foarte vast creat odată cu declinul platformei industriale Înfrățirea. Această nouă oportunitate de dezvoltare va putea duce la înflorirea sectoarele de tip comercial, cultural și de servicii care au stagnat în ultima perioadă. Recuperarea și reintegrarea economică, ecologică și urbanistică a fostelor suprafețe industriale este oarecum o condiție pentru o evoluție echilibrată a activităților în oraș. Analizând zonele din jurul sitului propus pentru regenerare putem observa inexistența unor spații comune unde să se poată desfășura

diverse activități care să creeze sentimentul de comunitate, sau a unor spații publice care să găzduiască diverse evenimente.

Pentru stabilirea necesităților urgente de care cartierul are nevoie am realizat un mic studiu prin observare și un sondaj prin care am chestionat mai mulți locuitori de toate vârstele. Prin simpla observare a zonei, am constatat lipsa totală a spațiilor verzi, a unor parcuri sau a unor locuri de socializare. Oamenii aleg să se plimbe pe trotuare, de-a lungul bulevardului Decebal sau Calea Aradului, locuri zgomotoase și poluate. Zona din fața Bisericii Emanuel devine un punct de interacțiune, acolo fiind amplasate câteva bănci și stații de tramvaie și autobuze. Foarte des trotuarele din fața bisericii se umplu de mașini, deoarece nu există suficiente locuri de parcare pentru cei care frecventează biserica.

În sondajul efectuat am intervievat un număr de 30 de oameni, aleatoriu care locuiesc în zonă. În cea mai mare parte mi-au raspuns că sunt mulțumiți de cartierul în care locuiesc, datorită poziției centrale în special. În timp ce unii dintre cei intervievați ar descrie cartierul ca unul liniștit și curat, alții îl consideră urât, zgomotos, și plictisitor. Problemele cele mai des sesizate au fost cele care s-au tras și prin observarea spațiului: insuficiente locuri de parcare amenajate, lipsa de spații verzi, de locuri de joacă, de spații comerciale sau ateliere meșteșugărești. La întrebarea cum consideră ei că ar fi un cartier ideal, cei mai mulți își doresc crearea de spații verzi și de agrement ”ca să aibe unde ieși lumea să socializeze, că ne plictisim în blocuri între patru pereți în fața televizorului”, spune o doamnă dintre persoanele intervievate. O altă sugestie de remarcat a fost organizarea de muncă voluntară și speranța de deșteptare a simțului civic al populație, a cărei lipsă se poate observa prin faptul că cetățenii nu răspund solicitării de reciclare a deșeurilor, lasă mizeria câinilor în mijlocul trotuarului, aruncă gunoaie pe stradă, etc. Spațiile cele mai dorite în zonă, pe lângă cele verzi, sunt cele de joacă pentru copii, restaurante cu buget accesibil, piețe în care țăranii pot să își vândă propria marfă, mic cinematograf, muzică, spații pentru sport și socializare, unde să ai șansa să cunoști mai mulți vecini, evenimente și cluburi pentru vârstnici, care se consideră total ignorați de societate.

Micul experiment m-a facut să înțeleg mai mult impactul pe care spațiul urban îl poate avea asupra noastră, dar și să iau niște concluzii cu privire la spațiile pe

care le voi propune în viitorul centru, în zonele de activități, interioare și exterioare. Centrul de polaritate va deveni astfel nu doar o element arhitectural în oraș, ci un spațiu care aduce noi experimente și activități locuitorilor.

Proiectul este de funcțiune mixtă, crează o interacțiune multidisciplinară între artă, afaceri și educație, cu ateliere deschise tuturor care oferă ocazia oricui să încerce ceva nou sau să își urmeze pasiunea. Funcțiunile principale propuse sunt trei predominante: cultură, comerț și afaceri, care se atrag una pe alta:

Zona culuturală cuprinde ateliere, expozitii, activități placemaking și cursuri pentru încurajarea tradițiilor și educarea locuitorilor prin diferite seminarii, cursuri și întâlniri cu diferite teme actuale.

Zona pentru comerț este o zonă cu mici magazine modulare și spații expo, care să încurajeze comerțul, în special a meștesugarilor locali. Acesta poate fi combinat cu un centru de târguri și expozitii, care este propus deja în planul de dezvoltare 2030 al orașului și poate oferi șansa atelierelor de producție să își vândă marfa direct, în spațiile de vânzare.

Centrul de afaceri se încadrează perfect cu programul comerțului și urmărește asigurarea amplasamentelor pentru noi activități economice sau pentru extinderea întreprinderilor economice existente cu valoare strategică pentru dezvoltarea economică a orașului. Centrul va fi unul de talie regional având ca scop promovarea economiei locale și a impulsionării relațiilor economice din regiunie și din oraș cu piețele internaționale.

Zona afacerilor se va dezvolta pe verticală cu spații de birouri, balcoane cu vegetație, săli de conferițe și unități de cazare, iar zona publicului va conține grădini comunale, locuri de joacă, sali pentru diferite activități, spații comerciale, restaurant și multiple ateliere. Se așteaptă ca toate să fie integrate unitar într-o nouă abordare a dezvoltării și integrării comunității unui oraș.

Propunerea unui proiect într-o fostă zonă industrială care implică un program cu funcțiuni mixte are foarte mult potențial, atât pentru locuitori dar și pentru oraș, oferă noi puncte de interes la nivelul cartierului, putând duce la un proiect de regenerare urbană de succes. Programul urmărește creșterea ponderii firmelor

de afaceri, a centrului de cartier și susținerea activităților și servicilor axate pe producție, artă, societate și turism.

Proiectul este conceput să devină un activator al mediului urban. Clădirea devine atractivă cetățenilor prin structura deschisă care crează continuitate vizuală la nivelul parterului. Pentru a realiza spațiile centrului într-un mod cât mai sustenabil, am decis implementarea conceptului Cradle to Cradle la nivel structural prin folosirea unei structuri de tip ramă. Aceasta constă dintr-o structură metalică modulară, demontabilă, pe griduri, cu rol de suport al activităților urbane. Oferă diversitate și posibilități nelimitate de mobilare și compartimentare. După ani, sistemul structural al platformei ar putea fi ușor de adaptat noilor cerințe sau în alt caz poate fi demontat, transportat și apoi ușor instalat pe alt sit, sau chiar reciclat.

Cele 3 funcțiuni principale sunt amplasate pe sit în modul cel mai favorabil, pentru crearea unui aliniament stradal, o bună iluminare naturală și o bună vizibilitate. Astfel turnul destinat spațiilor de birouri și afaceri devine prin verticalitate un semnal. Se realizează o conexiune între funcțiuni printr-o placă elevată de la sol, o terasă circulabilă plină de verdeață.

Am propus circulații active prin rampe și scări cu vegetație, deschise și usor accesibile care încurajează sportul și viața activă și oferă numeroase perspective interesante. Se crează un lobby urban pentru comunitate prin inserarea activităților și a locurilor multiple de petrecere a timpului liber. Printre numeroasele activități propuse, la exterior se numără: gradina urbană, ateliere în aer liber de pictură, sculptură, etc, jocuri pentru copii, concerte în aer liber, fântâni arteziene, cafenele, târguri pentru fermieri, târguri de antichități, târguri de mestesuguri, cinematograf în aer liber, pavilioane sau diverse instalatii de artă. În centrul sitului e propusă o plaza multifunctională, pentru diverse concerte sau evenimente. Lobbyul e protejat de stradă printr-o barieră verde, care reduce atât poluarea aerului cât și cea fonică. Scopul final este de a crea un loc pentru comunitate, o regiune mai prosperă, mai civilizată și mai atractivă pentru toți, un oraș mai frumos, mai curat și mai viu.

4. CONCLUZIE

Spațiile publice sunt cheia pentru construirea de orașe mai sănătoase, funcționale și productive. Acestea constituie o rampă de lansare pentru revitalizarea comunităților, oricare ar fi ele și oriunde în lume. Spațiile publice sunt un ingredient vital al orașelor de succes, dar prin problemele prevăzute de viitor, trebuiesc gândite într-un mod sustenabil și cât mai eficient, astfel încât să unească oamenii din toate categoriile sociale, toate vârstele și toate tipurile. Ele ajută la construirea unui sentiment de comunitate, identitate civică și culturală și facilitează capitalul social și dezvoltarea economică a orașului.

Există numeroase moduri prin care un spațiu poate deveni unul activ și de succes și dacă ar avea această oportunitate, cetățenii și-ar petrece timpul liber în comun cu mare plăcere, dar amenajarea unor astfel de spații e posibilă doar printr-o colaborare între rezidenți și autorități .

5. BIBLIOGRAFIE

5.1 Listă bibliografică

United Nations Human Settlements Programme, PLANNING SUSTAINABLE CITIES: GLOBAL REPORT ON HUMAN SETTLEMENTS, Editura Earthscan, UK, 2009

GEHL ARCHITECTS, Urban Quality Consultants Copenhagen, PLACES FOR PEOPLE, MELBOURNE, 2004

Urban Open Spaces, London: Academy Editions, 2005

A.A.Balkema ,Urban Lifestyles: Spaces, Places, People, Rotterdam

Rayner, S. & E.L. Malone, Human Choice and Climate Change , 1998

Lowdon Wingo Jr , Cities and Spaces – The future use of urban land, RFF Press, 2011

Project for Public Spaces,Inc , Placemaking and the Future of Cities, 2011

Jan Gehl, Orașe pentru oameni, Ed Igloo Media, București, 2012

Godsbanen Aarhus Kulturproduktionscenter, broșură, 2014

5.2 Listă web

https://www.planning.org

http://www.pps.org/reference/what_is_placemaking/

http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2012/01/spatiul-urban/

http://spatii-urbane.ro/

http://www.3xn.com

Godsbanen