Darea DE Samă CU Privire LA Practica DE Producție

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Specialitatea 2803 -Horticultura si Viticultură

Negru Ion

DAREA DE SAMĂ CU PRIVIRE LA PRACTICA DE PRODUCȚIE

(SRL ’’Codru-ST’’ mun.Chișinău str.Bucureși №67)

Coducatorii practicii

De la UASM ____________________________

De la gospodaria agricolă Mămăliga Vasile Grigore agronom sef

Darea de seamă este prezentată pentru susținere „_____” _______________2013

Prodecanul, conf. univ. Sfeclă Victor

CHIȘINĂU 2013

Cuprins

1. Analiza condițiilor naturale, factorii economici, organizatorici și manageri

ai gospodariei…………………………………………………………………………………..3

2.Pomicultura……………………………………………………………………………………….8

3.Viticultura………………………………………………………………………………………..25

4.Cultura plantelor de câmp………………………………………………………………….32

5.Protecția integrată…………………………………………………………………………….37

6.Protecția mediului ambiant………………………………………………………………..39

7.Protectia muncii ………………………………………………………………………………42

8.Bibliografie……………………………………………………………………………………..44

1.Analiza condițiilor naturale, factorii economici, organizatorici, și manageriali ai gospodăriei

SRL ’’Codru-ST’’ : fondată în anul 1992, fiind orientată spre o activitate cu caracter de ciclu închis:

– procurare;

– păstrare;

– transportare;

– realizare.

În fruntea companiei se află domnul Ion Chilianu care odată cu dezvoltarea companiei și-a format o echipă puternică, bine organizată, formată din specialiști în domeniu, fiecare avînd funcția sa bine determinată, dar care interacționează una cu alta și formează un sistem unic foarte productiv.

La moment SRL Codru-ST este o organizație mult mai complexa, avînd sediul central în municipiul Chișinău, str. București №67 biroul 106, și sectoarele: Sectorul Bucovăț (depozit frigorific,secția ambalare,secția altoire) r-nul Strășeni s.Bucovăț; Sectorul Rassvet (livada de mere, plantații viticole :comerciala și de colecție, pepeniera pomicolă, centrul tehnic) r-nul Strășeni s.Rassvet; Sectorul Păulești (livada de mere) r-nul Călărași s. Păulești; Sectorul Rădeni (livada de prun, plantație viticolă, plantații-mamă de portaltoi viticol si pomicol, pepiniera viticolă, culturile de cîmp) r-nul Strășeni s.Rădeni, toate avînd o așezare geografică foarte comodă, fiind amplasate pe una din principalele artere a republicii (cel mai îndepărtat sector de Chișinău fiind la aproximativ 45 km, și la aproximativ 30 km de la centrul raional); ceea ce favorizează întreprinderea în ceea ce ține de distribuția mărfii și stocarea ei.

Compania este primul producător din Republica Moldova care s-a învrednicit de a primi certificatul EurepGAP, care îi permite realizarea mărfii sale pe piețele europene.

Deasemenea compania a construit într-un termen record (mai-septembrie ,2002) cu sprijinul financiar al USAID, un depozit frigorific modern cu capacitatea de 2000 tone, fiind astfel unicul depozit frigorific de acest fel atît în RM cît și în țările vecine. Frigiderul funcționează după o tehnologie de control a atmosferei, care permite prelungirea perioadei de păstrare a fructelor pîna la 12 luni cu menținerea calității inițiale ale lor, ceea ce constituie un item strict necesar pentru piața europeană. Tot în acel an compania a pus în funcțiune o linie modernă de sortare a merelor (model italian); folosind lăzi de lemn, cutii de carton si masă plastică etc.

Direcția principală de specializare a companiei o constituie: creșterea merelor, prunelor, strugurilor de masă, creșterea culturilor de cîmp(grîu, floarea-soarelui, porumb). Deasemenea compania este implicată în producerea materialului pomicol și viticol liber de viroze.

Pe lingă activitatile de bază, ce alcătuiesc specificul intreprinderii, Codru-ST se mai implică în așa domenii ca:

prestarea serviciilor de proiectare a plantațiilor multianuale pomicole și viticole, avînd la dispoziție un laborator modern pentru testarea solului;

prestarea serviciilor agro-tehnice fermierilor si gospodariilor țărănești.

Condițiile meteorologice si pedologice

Compania se află în zona centrală a Republicii Moldova care intruchipează al doilea raion agroclimatic – cald, semiumed; din punct de vedere geomorfologic foarte variat, reprezentat prin altitudini mari și prin cîmpii, avînd acces la căldură și lumină din plin, perioada de radiere solară pe parcursul anului constituind 2200-2300 ore. Aceasta permite de a obține 114-116 cal ∕cm2 radiație solară totală.

Temperatura medie multianuală a aerului constituie 9,6oC aflîndu-se în limitele optime (7,5-11,0oC) pentru cultura mărului. Temperatura medie a aerului a celei mai călduroase luni (iulie) constituie +21,4oC, iar celei mai reci luni (ianuarie) -3,4oC. Durata perioadei fără înghețuri constituie 280-290 zile, din care 180-185 zile cu temperatura mai înaltă de +10oC.

Zona se mai caracterizează prin frecvența perioadelor secetoase. Coeficientul hidrotermic variază între limitele 08-0,9. Media multianuală a precipitațiilor atmosferice constituie 505 mm, din care aproximativ 70% cad în perioada caldă a anului.

Umiditatea relativă a aerului constituie 72%. Cea mai inaltă umiditate a aerului se înregistreză în perioada de iarnă 82-86%, iar în lunile de primăvară diminuiază de la 76% în martie pîna la 61% în mai. În perioada de vară indicele dat se află în limitele 61-72%, însă spre toamnă se majorează puțin constituind 67-74%.

Întreprinderea își are plantațiile multianuale amplasate pe terenuri cu înclinare a pantei de la 3o-4o cu expoziție Nord-Estică (sectorul Păulești), pîna la 7o-8o cu expozitie Sud-Estică (sectorul Rassvet) prevalînd în special cernoziomul obisnuit.

Tabelul 1.1 Caracteristica morfologica a solului cernoziom obisnuit în SRL ’’Codru-ST’’

După datele tabelului de mai sus realizăm faptul că grosimea orizontului de humus (A+B) atinge circa 95 cm, structura fiind de la grăunțoasă-bulgăroasă spre bulgăroasă cu o marire a cantitatii carbonaților odată cu adîncimea.

Astfel humusul variază de la 2,6% în stratul de 0-10 cm pîna la 0,89% în stratul de 101-110 cm. Dintre cele mai accesibile elemente pentru plante, solul dat conține: N 0,14-0,05 mg ∕100 g sol , P 4,5-0,83 mg ∕100g sol , K 36-10 ∕100 g sol.

Tabelul 1.2 Caracteristica agrochimică și compoziția mecanică a solului în SRL ’’Codru-ST’’

Datele tabelului de mai sus reflectă o caracteristică a solului dat, ce permite o creștere și dezvoltare bună a tuturor culturilor care există pe suprafața “Codru-ST”.

Tabelul 1.3 Analiza proporției și activitații de producție în gospodăria SRL ’’Codru-ST’’

Din datele tabelului de mai sus realizăm faptul că din toată suprafața terenului agricol cea mai mare parte le revine totuși culturilor de cîmp care au un raport de aproximativ 85% pe cînd plantațiilor multianuale revenindu-le aproximativ 13%. Totodată se observă creșteri la principalii indici ce țin de activitatea de producție: realizăm o crestere cu 2% a valorii producției agricole globale, realizăm o ușoară scădere a numărului de personal ceea ce implica după sine o mecanizare tot mai sporită a proceselor tehnologice, deasemenea avem creșteri a productivitații lucrătorilor, a randamentului mijloacelor fixe și desigur crește rentabilitatea producției.

Astfel bazîndu-mă pe creșterile principalilor indicatori ce țin de activitatea de producție și realizînd tendința creșterii lor anuale, consider acest fapt un success, ceea ce se datorează nemijlocit tuturor muncitorilor și în special echipei de specialiști și desigur este rezultatul unui bun management a d-lui Ion Chilianu.

2.Pomicultura

Pomicultura a fost și va ramîne pe viitor una din ramurile principale în agricultura și economia Republicii Moldova.

Direcția strategică a dezvoltării pomiculturii în Republica Moldova constă în înlocuirea consecutivă a livezilor epuizate prin livezi de tip nou, în special cu cele superintensive, cu un sortiment modern, tehnologii avansate energetic și ecologic echilibrate, ce asigură intrarea timpurie a pomilor pe rod economic cu creșterea rapidă a recoltei pînă la 40-50 t/ha de fructe calitative, solicitate și competitive pe piața internă și externă.

Obținerea unei producții mari de fructe, de calitate superioară poate fi infăptuită numai prin utilizarea tehnologiilor moderne aplicate adecvat, în conformitate cu condițiile naturale, economice, specifice fiecărui sector de teren în parte.

Tehnologiile moderne utilizate în livezile de acest tip oferă posibilitatea de a căpăta recolte înalte de fructe de calitate superioară la un cost minim, în cazul cînd sunt aplicate corect și adaptate condițiilor social economice pentru fiecare sector de teren, soi, etc.

Fig.2.1 Aspectul containerului cu fructe conform cerințelor GlobalGAP.

SRL ’’Codru-ST’’ reprezintă una din intreprinderile care tinde să infaptuiască această strategie și una care pune foarte multă forță pentru a crește la nivelul standardelor necesare.

Din punct de vedere a managementului pomicol unitatea agricolă este la un nivel foarte înalt: cea mai mare pondere în suprafața speciilor pomicole, o constituie cultura mărului care prezintă un sortiment larg de soiuri cu diferite epoci de coacere. Astfel soiurile predominante sunt: Idared, Golden Reinders, Jonagored, Florina, Golden Laza, Golden Rosa, Renet Simerenco, Jonagold, Čampion, Gala, Granny Smith, Novayo, Topaz. Sistemul de conducere este fus subțire ameliorat și sistemul knip-baum. Distanța de plantare este : 4 x 1m si 3,25-3,50 x 1,25m . Există sistem de susținere reprezentat prin spalier de beton si lemn, tutori din bambuc și sîrmă metalică cu diametrul de 3,5mm. Solul se menține înierbat pe intervalele dintre rînduri și ogor lucrat în rînd pe o lățime de circa 1m. Irigarea se efectuiază prin picurare.Portaltoiul preponderent pentru măr, aici este M-9: portaltoi de vigoare mică avînd sistemul radicular fasciculat, foarte ramificat, amplasat relativ superficial. Pomii necesitînd suporturi artificiale, sunt foarte exigenți față de fertilitatea și umiditatea solului, fiind foarte sensibili la excesul de umiditate. Are afinitate bună cu toate soiurile de măr, și rezistență satisfăcătoare la ger, intrare timpurie pe rod (primii 2-3 ani), pretabilitate pentru sistemul superintensiv de cultură.

Prunul are o pondere mai mică ocupînd o suprafață de 75ha cu soiurile: Cabardinscaia Raniaia, Cecenscaia Naeboleia, Stanley, Udlinionnaia, President. Sistemul de conducere este piramida semiaplatizată. Solul este mentinut ca ogor negru. Prunul a fost altoit pe corcoduș, care este un portaltoi de vigoare relativ mare, rezistent la ger și seceta (relativ), are longevitate înalta (30-35 ani), intră pe rod în anii 5-6 de la plantare, au potential productiv bun și fructe de calitate. Preferă soluri ușoare, argilo-nisipoase, dar, datorită plasticitații pedologice sporite, crește pe diferite tipuri de sol, suportîndu-le chiar și pe cele grele, cu exces temporar de umiditate.

Părul este reprezentat de soiul Conference, ocupînd o suprafata de 3ha (altoiți pe păr).

Tabelul 2.1Caracteristicile plantatiilor pomicole în SRL ’’Codru-ST’’

Datele tabelului 2.1 reprezintă tot arsenalul de specii și soiuri, suprafețele ocupate de ele, expoziția și gradul de înclinare a pantei și vîrsta pomilor. De aici putem face concluzie despre dimensiunile plantațiilor pomicole a fiecărui sector și prevalența cărorva soiuri, astfel sectorul Păulești deține 51,5ha; sectorul Rassvet deține 34,65ha și sectorul Rădeni deține 95ha. Și din cultura mărului observăm o preponderență a soiurilor Idared, Golden Reinders, Gala, Jonagored, Jonagold.

Fig.2.2 Pregătirea pentru instalare in livadă a noilor tualete ce corespund cerințelor GlobalGap, și a containerelor special amenajate pentru stocarea vaselor de pesticide, folosite

.

Fig.2.5 Transportarea merelor la frigider

Odată cu recoltarea, se efectuiază și clasificarea merelor în cîteva categorii, fiecare avînd prețul ei și direcția.

Merele sunt clasificate în trei categorii ce urmează:

Categoria „Extra”

Merele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Ele trebuie să prezinte forma, mărimea și colorația caracteristice soiului respective 10 și să aibă atașat un peduncul intact. Pulpa trebuie să fie lipsită de orice deteriorare.

Merele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte mici alterări superficiale la nivelul epidermei, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, conservarea și prezentarea sa în ambalaj.

Categoria I

Merele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Ele trebuie să prezinte forma, mărimea și colorația caracteristice soiului respectiv .

Pulpa trebuie să fie lipsită de orice deteriorare.

Cu toate acestea, merele pot prezenta mici defecte după cum urmează, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, conservarea și prezentarea sa în ambalaj:

– mici defecte de formă;

– mici defecte de dezvoltare;

– mici defecte de colorație;

– mici defecte la nivelul epidermei care nu pot depăși:

– lungimea de 2 cm, în cazul defectelor de formă alungită;

– 1 cm2 din suprafața totală în cazul celorlalte defecte, cu excepția ruginii (Venturia inaequalis), a căror suprafață totală nu poate depăși 0,25 cm2;

– 1 cm2 din suprafața totală în cazul loviturilor ușoare, caz în care epiderma nu trebuie să fie decolorată.

Pedunculul poate lipsi, cu condiția ca punctul de rupere să fie curat și ca epiderma din zona respectivă să nu fie deteriorată.

Categoria II

Această categorie cuprinde merele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar corespund caracteristicilor minime definite în cele ce urmează.

Pulpa nu trebuie să prezinte defecte esențiale.

Următoarele defecte sunt admise, cu condiția ca fructele să păstreze caracteristicile esențiale în ceea ce privește calitatea, conservarea și prezentarea:

– defecte de formă;

– defecte de dezvoltare;

– defecte de colorație;

– defecte la nivelul epidermei, care nu pot depăși:

– lungimea de 4 cm în cazul defectelor de formă alungită;

– 2,5 cm2 din suprafața totală în cazul altor defecte, cu excepția ruginii (Venturia inaequalis), a căror suprafață totală nu poate depăși 1 cm2;

ușoare lovituri care nu depășesc 1,5 cm2 din suprafața totală, epiderma putînd fi ușor decolorată.

Fig. 2.6 Linia de sortare a merelor

Fig.2.7 Depozitarea prunelor

Tabelul 2.2 Perspectivele dezvoltarii pomiculturii în SRL ’’Codru-ST’’

Datele tabelului 2.2 manifestă tendința de crestere a suprafețelor plantațiilor pomicole, totuși se observă că suprafețele preconizate pentru plantare nu sunt destul de mari, ceea ce induce la ideea că întreprinderea are tendința de a-și cizela mecanismele de producție existente, folosind la maxim potențialul plantațiilor pe rod; astfel promovînd o agricultură de tip intensiv și nicidecum extensiv.

Tabelul 2.3 Componența și raportul dintre specii și soiuri în SRL ’’Codru-ST’’

De aici vedem bine că cultura prunului si mărului predomină în proporții de 41,4% si respectiv 57% ceea ce este în directa concordanță cu recomandările științifice care derivă din starea pedo-climaterică a zonei date (Zona Centrală). Sesizăm o usoară predominare a culturii mărului ceea ce nu corespunde puțin cu raportul dintre specii reccomandat aici, dar acest fapt are o influiență pur economică. Deasemenea coraportul dintre soiuri în cadrul fiecărei specii poartă o nuanță economică, nu numai din punct de vedere a prețului producției dar și din punct de vedere a rezistenței față de factorii negativi ai mediului, pretabilității solului, etc.

Tabelul 2.4 Indicatorii principali la formare și tăierea pomilor

Tabelul 2.4 reprezintă indicatorii principali la formarea și taierea pomilor, ceea ce relevă faptul că avem de a face cu o livadă de tip superintensiv și dacă e să vorbim de vîrsta pomilor, vedem bine că mjoritatea plantațiilor se află deja în perioada de fructificare și valorifică întreg potențialul lor productiv.

Deci, am realizat bine faptul că avem de a face în special cu livezi superintensive. Respectiv pentru un asemenea tip de livadă avem și anumiți indici ce sunt în strictă legatură cu nivelul dat. Dacă e să vorbim de relieful amplasării plantațiilor, realizăm faptul că la SRL ’’Codru-ST’’ sunt careva abateri de la normele știintifice, unde avem grade de înclinare a pantei de pîna la 8o, pe cînd conform normelor pentru livezile superintensive pantele nu trebuie să depașească 3o. De aici a venit și necesitatea irigării prin picurare care funcționeaza aici.

Din punct de vedere a combaterii bolilor și daunătorilor se imprimă strictețea necesară, fără de care nu s-ar obține producția ce există la moment.

Ar fi bine dacă compania și-ar permite să procure tehnică mai performantă ceea ce ar diminua impactul negativ ce îl are tehnica prezentă (caliatatea lucrărilor, bătăturitul solului, deteriorarea pomilor, baterea fructelor); ar fi bine daca s-ar atrage atenția la niște nuanțe mici cu un impact destul de mare asupra rezultatului dorit; un mic exemplu ar fi: schimbarea sau măcar remodelarea acelor scări folosite la cules, în locurile mai puțin accesibile – scările date au o greutate destul de mare și nu sunt foarte comode de folosit, acest fapt îsi are rezultatul în neglijență lucrătorilor (în special sunt femei) în timpul culesului, etc.

Păstrarea, sortarea fructelor sunt la unul din cele mai înalte niveluri, datorita liniei moderne de sortare existente aici și depozitului frigorific modern.

Tabelul 2.5 Planul grafic de recoltare a fructelor în SRL ’’Codru-ST’’

Din planul dat vedem că culesul merelor a început în a 2-a decadă a lunii august cu soiul Gala Must și s-a finisat în a 2-a decadă a lunii octombrie cu soiul Idared. De aici se vede bine că deși productivitățile soiurilor nu sunt tocmai în limitele ideale, totuși, aici se obține una din cele mai bune roade din republică, fiind cu mult peste media pe țară.

Tabelul 2.6 Eficienta economică a producerii fructelor în SRL ’’Codru-ST’’

Pepiniera pomicolă

Precum am mentionat mai sus întreprinderea este implicată și în producerea materialului săditor pomicol. Materialul săditor obținut este destinat comercializarii, dar desigur și pentru uz intern.

Astfel la moment pepiniera constituie un teritoriu de 11 ha (măr), Sectorul Rassvet , din care: 6,5 ha altoite la masă în 2009 cu soiurile – Jonagored, Čampion, Renet Simerenco, Gala Must, Golden Reinders și 3 ha altoite la masă în 2010 cu soiurile Renet Simerenco, Granny Smith și Gala Must; 1,5 ha oculat în 2009 cu soiurile Idared, Golden Reinders și Granny Smith.

Pomii sunt formați după sistemul Knip Baum (tehnologie olandeza) , care permite de a obține pomi gata pentru plantarea în livadă, într-o perioada de 2 ani (Pomi de 2 ani cu coroana de un an de zile).

Deasemenea în Sectorul Păulești mai sunt 4ha de prun, oculat în august 2010. Ocularea a fost efectuată cu soiurile: Grand Prix (50000), Prezident (18000), Cecenscaia Naeboleia (18000), Pescarus (15000) si Udlinionnaia (5000).

Fig.2.9 Pepeniera pomicolă.Cîmpul I.

3.Viticultura

Viticultura este una din principalele ramuri ale economiei naționale: avîndu-și aportul său destul de considerabil în bugetul statului (25% din tot bugetul de stat). Vița de vie are un atu foarte important și el este reprezentat prin valorificerea acelor suprafețe de terenuri care nu sunt pretabile pentru alte culturi agricole. Vița de vie valorifica chiar și cele mai sarace soluri.

Starea pedo-climaterică a zonei de centru în care se află SRL ’’Codru-ST’’ este foarte bună pentru cultura viței de vie: expozițiile dominante fiind – Sud-Est, Nord-Vest și Vest și cantitate medie a precipitațiilor anuale aproape de 450mm și o suma a temperaturilor active de 2900-3150oC ceea ce permite de a obține producții mari și cu calitați gustative superioare.

SRL ’’Codru-ST’’ deține în sectorul Rassvet, o plantație viticolă cu soiul Moldova, care ocupă o suprafață de 36ha, și în Sectorul Rădeni o plantație viticolă cu soiuri pentru vin cu o suprafață de 19ha,dintre care total pe rod se află 31ha.

Terenurile pe care sunt amplasate viile, au tipul de sol: ciornoziom obisnuit, destul de favorabil creșterii și dezvoltarii viței de vie, distanțele de plantare variază: 3,0 x 1.5m pentru plantațiile amplasate pe pantele cu grade de înclinare mai mare; și 2,75 x 1,5m pe pantele cu grade de înclinare mai mici. Butucii sunt conduși după sistemul: cordon orizontal bilateral.Tehnologia de exploatare a viilor cuprinde înreg sistemul de lucrări clasice (tăierile în uscat, lucrările în verde, tratamentele fitosanitare, legatul coardelor, etc.).

Tabelul 3.1 Caracteristica plantațiilor viticole în SRL ’’Codru-ST’’

la data de 10.10.10

De aici vedem o preponderență a soiurilor pentru masă, atît în plantațiile pe rod cît și în cele tinere. Deasemenea realizăm o înclinare mai mare a pantei în sectorul Rădeni (soiurile pentru vin) acolo unde a fost modificată schema de plantare, mărind distanța dintre rînduri pîna la 3 m.

Fig.3.1 Plantație de viță de vie la SRL ’’Codru-ST’’, soiul Moldova

Tabelul 3.2 Sistemul de mașini și mecanisme folosite la cultivarea viței de vie pe rod

Tabelul de mai sus reflectă situația managementului tehnologic al lucrărilor la vița de vie. De aici vedem că majoritatea lucrărilor se efectuiază mecanizat, doar acele lucrări care necesită cu strictețe o implicare directa a omului, sunt efectuate manual. Ceea ce ne dă de înteles că intreținerea viței de vie are loc la un nivel destul de înalt.

Tabelul 3.3 Sortimentul, productivitatea plantațiilor și producerea producției în SRL ’’Codru-ST’’

Tabelul 3.2 ne oferă date concrete despre componența de soiuri în ambele sectoare cu vița de vie, care este destul de vagă, numarînd doar 3 soiuri pentru vin (Chardonnay, Cabernet, Merlot) si un singur soi pentru masa (Moldova).

Tabelul 3.4 Planul-grafic de recoltare a strugurilor pentru masă și pentru vin în SRL ’’Codru-ST’’

Deasemenea avem informatie despre evolutia recoltei, unde ande an se observa creșteri evidente, care este rezultatul unei munci sîrguincioase și a unor investiții destul de mari.

Planul dat redă imaginea completă despre principalii itemi strict necesari pentru recoltarea strugurilor. Necesarul diferă: soiurile pentru masă pe lînga brațe de muncă, cuțite necesită lăzi în număr de 4760 pe zi iar soiurile pentru vin necesită coșuri și desigur remorcile TVS-2 sau AVN-0,5 pentru transportarea strugurilor la punctele de colectare pentru prelucrarea lor.

Fig.3.2 Strugurii de soiul Moldova la etapa optimă de recoltare

În special la recoltarea strugurilor pentru masă, muncitorilor li se face o scurtă instruire pentru procesul de colectare: se efectuiază colectarea strugurilor maturați, sanatoși, fără vătămări grave, fără sol, etc ; strugurii se asează în lăzi foarte atent și într-un mod mai special pentru a folosi capacitatea lăzii in intregime, totodată creînd o situatie optimă pentru ca strugurii să-și mențină starea proaspătă și imaginea bună cît mai mult timp.După recoltare strugurii sunt depozitați în frigider, pîna la comercializarea lor.

Tabelul 3.5 Eficiența economică a producției de struguri în SRL ’’Codru-ST’’

Tabelul dat este o bogată sursă de informație în ceea ce privește evolușia în întregime a tuturor itemilor microeconomici ce țin de plantațiile de vița de vie. Observăm cum, și in ce masură modificarea (mărirea) suprafețelor plantațiilor modifică respectiv ceilalți indicatori.

Succesiunea logică ar presupune: s-au mărit suprafețele, se marește recolta, se marește profitul! Dar studiind mai atent raportul de mai sus realizam o scădere a nivelului rentabilitătii. Acest fapt se datoreză măririi consumurilor de muncă și producție și unei productivitați scazute a plantațiilor tinere, ceea ce duce la diminuarea venitului în raport cu volumul de lucru și succesiv la diminuarea profitului și desigur a rentabilitații productiei.

Situația creată este una de moment și odată cu intrarea plantației în perioada de rod deplin indicii menționați se vor redresa.

Tabelul 3.6 Perspectivele dezvoltării viticulturii în gospodăria SRL ’’Codru-ST’’

Perspectivele viticulturii sunt destul de limitate, totuși observăm că SRL ’’Codru-ST’’ se axează mai mult pe direcția ‚, pentru masă ’’ a strugurilor ceea ce ne induce la ideea că întreprinderea se axează pe producerea fructelor și strugurilor pentru consum în stare proaspătă. Soiurile preconizate pentru plantare: Alb de Suruceni și Victoria au fost alese datorită calitaților sale gustative, aspectului comercial foarte bun și desigur nu în ultimul rînd: rezistenței soiurilor la factorii negativi ai mediului, ceea ce va fi impulsul pentru creșterea rentabilitații plantațiilor viticole.

4. Cultura plantelor de cîmp

Importanța plantelor de cîmp este imensă: atît din punct de vedere economic, dar mai ales din punct de vedere a posibilitătii de a forma asolamente, care sunt una din principalele metode la restabilirea și menținerea fertilitații solului.

De aceea SRL ’’Codru-ST’’ dispune la moment de aproximativ 2000 ha de teren agricol, care anual se însamînțează cu plante de cultură mare; din culturile cele mai importante și mai frecvent semănate sunt: grîul, care de fapt ocupă anual aproximativ ¼ din toată suprafața disponibilă, floarea soarelui, porumbul, orzul, rapița, etc. Asemenea teritorii necesită investiții destul de mari, și mai ales în ceea ce privește parcul de mașini. Din fericire pentru ei, întreprinderea dispune de toată tehnica necesară pentru o întreținere a semănăturilor la un nivel înalt (o combină pentru recoltarea spicoaselor, 11 tractoare, 12 camioane, semănători, pluguri, grape, tavalugi, etc.).

Tabelul 4.1 Structura terenurilor însămînțate cu culturi de cîmp în SRL ’’Codru-ST’’

Studiind tabelul de mai sus putem observa evolutia pe ultimi ani a celei mai stabile culturi – grîul (cultura pentru care am reusit să colectez cele mai multe date). În ciuda faptului că terenul disponibil rămîne același, totuși observăm o scădere anuală a suprafețelor semănate cu grîu. Acest fapt se datorează perspectivelor de dezvoltare a ramurilor cheie, a ramurilor strategice ale întreprinderii, și în special – pomiculturii. De aceea micsorîndu-se suprafețele semănate cu grîu, aici mai apar pe terenurile libere (strategice), culturile amelioratoare: lucerna și soia; ce au ca scop redresarea structurii granulometrice și fertilitații solului.

Lucrările tehnologice la cultivarea plantelor de cîmp, presupun: lucrarea solului (lucrările de bază a solului, lucrări superficiale ale solului), îngrășarea solului cu 1/3 N la lucrările de baza din toamnă și 2/3 N +1/1 PK la lucrările superficiale din primavară + fertilizari foliare cu microelemente în timpul vegetației, etc. ; la întreținerea culturilor se folosesc cărările tehnologice.

Tabelul 4.2 Eficiența economică a producției de cereale în SRL ’’Codru-ST’’

Conform tabelului dat deasemenea observăm diminuarea suprafețelor cultivate ceea ce duce respectiv la diminuarea nivelului rentabilitătii, desigur în stricta concordanță cu ceilalți indicatori economici.

5. Protecția integrată a plantelor

În contextul agriculturii convenționale practicate pe parcursul ultimelor decenii tot mai acută devine problema protecției plantelor. Se cunoaște că pierderile producției fitotehnice cauzate de diferite boli și dăunători constituie circa 25 – 30%. În condițiile intensificării bolilor vegetative și a invaziei vertiginoase a dăunătorilor și buruienilor, pierderile de roadă depășesc nivelul de 50 – 60 la sută. Fără a nega realizările strălucite ale agriculturii chimice, trebuie să recunoaștem și evidentele ei aspecte negative, în special cele legate de utilizarea excesivă a pesticidelor. Odată cu reducerea ravagiilor provocate de organismele dăunătoare, pesticidele condiționează dereglări serioase ale echilibrului ecologic, diminuînd populațiile florei și faunei folositoare. Aplicarea îndelungată a substanțelor respective duce la unele schimbări genetice în organismele dăunătoare, în urma cărora se formează rezistența la pesticide, ceea ce, implicit condiționează necesitatea sporirii dozelor și numărului de tratamente în combaterea paraziților. În consecință, toate acestea influențează negativ asupra sănătății oamenilor.În ultimul timp, tot mai mult și mai mult se vorbește despre funcționarea sistemelor de protecție integrată. Adesea prin această noțiune se subînțelege doar combinarea mecanică a metodelor chimice de protecție a plantelor, ceea ce nu întocmai corespunde realității. O dezvoltare prosperă a producției ecologice este posibilă în cazul în care interesele de protecție a vegetației vor fi armonizate cu interesele securității ecologice și nu în ultimul rînd cu cele economice. Cu alte cuvinte, noi am ajuns la concluzia că producția ecologică poate deveni realitate doar în cazul abordării cercetărilor sistemice.

La SRL ’’Codru-ST’’ Protecția plantelor se efectuiază în strictă concordanță cu prevederile stabilite științific. La depistarea oricărei simptome se iau măsuri imediat, pentru înlaturarea problemei. Spre exemplu, pentru a duce evidența asupra zborului fluturelui Laspeyresia Pommonela, în livadă se instalează capcane cu feromoni.Deasemenea se executa tratamente chimice împotriva patologiilor clasice: Rapăn, Făinare, etc., în strictă concordanță cu tehnologia aplicată.

6. Protecția mediului ambiant

Dintre toate activitățile umane, agricultura constituie cel mai complex sistem biologic care funcționează în mediul natural. De modul cum sistemele agricole iau în considerare condițiile naturale și cum se integrează în acestea, depinde și starea ecologică a mediului înconjurător.

Fiecare agroecosistem, în context pomicol, reprezintă în sine o agrobiocenoză care include omul, planta, animalele, insectele єi microorganismele, în strînsă interrelație cu factorii cosmoatmosferici, de relief și de sol. Construcția agroeco-sistemelor s-a realizat printr-o intervenție deosebit de agresivă a omului în ecosistemele naturale.

Problema care se pune la crearea și exploatarea ecosistemelor pomicole, ca de altfel și a celorlalte agroecosisteme, este de a stabili riguros cum trebuie ele să funcționeze cu maximum de randament agroproductiv, fără agresiuni ecologice dăunătoare naturii înconjurătoare, sănătății omului și animalelor. Altfel spus, ecosistemele pomicole moderne trebuie să fie, prin esența lor, ecologice și cu o agroproductivitate ridicată, ceea ce nu se poate obține decît printr-o înaltă cultură ecologică a celor care le construiesc și le exploatează.

În acest context, a vorbi despre ecologia plantelor pomicole ca despre un capitol special al pomiculturii, ar fi un demers sprijinit pe o bază teoretică îngustă, insuficient fundamentată. Obiectul pomiculturii trebuie să cuprindă aproape toate aspectele ecologiei, ca știință a ecosistemului, fapt pentru care ar fi mai justificat a vorbi despre ecologizarea culturii pomilor, proces ce asigură integrarea cunoașterii științifice despre organizarea sistemelor biosferei și intensificarea forțelor agroproductive оn deplină stabilitate a acesteia.

Dar, pentru a descifra integrarea ecologică a ecosistemelor pomicole în sistemele agriculturii zonale și, a acestora, în mecanismele biosferei, se impune, sub aspect teoretic și practic, a realiza mai întîi o ierarhizare convențională (și nu numai) pe nivele spațio-temporale a acestei deosebit de complexe lucrări a omului.

La nivel global, rezolvarea problemelor ecologice ale pomiculturii se înscrie оn sistemul general al producției agricole și trebuie să se fundamenteze pe legea naturală a evoluției substanței vii a biosferei, altfel spus, pe maximizarea constantă a gradului închiderii circuitului elementelor chimice. Pornind, însă, de la faptul că producția de fructe se bazează, în principal, pe folosirea soiurilor cu un înalt potențial agroproductiv, în condițiile unor tehnologii intensive de cultură, echilibrul biologic devine adesea instabil. Instabilitatea este determinată de scoaterea din circuit a elementelor chimice încorporate în recoltă, care se soldează cu reducerea fertilității solului, includerea lor în circuitul biochimic și, prin aceasta, modificarea intensității proceselor geochimice din natură.

În acest context, rezolvarea problemelor ecologice ale tuturor activităților agricole, în care se include și pomicultura, trebuie să asigure menținerea agroproductivității în limite normale, cu păstrarea stabilității agroecosistemelor.

Tehnologizarea intensivă a pomiculturii pe baza mecanizării și chimizării se constituie ca o etapă de dezvoltare vertiginoasă a producției de fructe la hectar, demonstrată în toate țările avansate. Dar au trebuit numai cîteva decenii pentru a ajunge la triplarea trecerilor agregatelor mecanice pe sol și a numărului de tratamente fitosanitare în livezi, ceea ce a făcut să se înregistreze acut nu numai partea pozitivă ci și cea negativă a etapei intensivizării pomiculturii. Sigur, însumînd efectele negative ale tehnologizării intensive la nivelul întregii agriculturi, consecințele ecologice sînt percepute acut și pe scară globală, mai ales prin stabilirea capacității plantelor de a face față unor factori naturali de stres, cum ar fi seceta, frigul, insectele, agenții patogeni, scăderea fertilității solului și poluarea mediului înconjurător. Sporurile de recoltă pe termen scurt au creat iluzia de progres, cu prețul epuizării resurselor naturale pe termen îndepărtat și creșterii investițiilor de capital, care depășesc mult ritmul creșterii recoltelor.

În tehnologiile agrointensive (superchimizate) principalul obiect al atenției îl constituie recolta, solul fiind privit ca un mijloc de obținere a acesteia. In perspectivă, viața naturală a solului se degradează și slăbesc în măsură importantă procesele pedogenetice. Pomicultorul preia asupra sa asigurarea tuturor condițiilor necesare vieții plantelor, prin "intervenții tehnologice" din ce în ce mai costisitoare, acumulîndu-se pentru un timp agresiunile ecologice ale acestor tipuri de tehnologii.

Echiparea energetică a fermelor pomicole devine excesivă, depășind adesea 15-20 mii Mcal/ha . Cea mai mare parte a consumului energetic (peste 76% din total) se înregistrează în sfera chimizării pomiculturii. Aceasta în condițiile cînd numai 1-3% din substanța pesticidă activă își atinge ținta, cînd numai între 5-40% din erbicide intră în contact direct cu buruienile și cînd numai 30-40% din îngrășăminte sînt utilizate de pomi, cealaltă parte de substanțe chimice biocide și cu azot transformîndu-se în cea mai agresivă formă de expansiune a poluării în sol, aer, apă, alimente.Din cele prezentate se poate desluși ușor incompatibilitatea existentă între tehnologiile mecanizate și superchimizate și multe laturi ale vieții biosferei, omul, de multe ori, contribuind la degradarea resurselor acesteia. El trebuie să se călăuzească după legile biosferei, să păstreze echilibrul în privința circuitului substanței și energiei. Prin măsurile agrofitotehnice aplicate trebuie păstrat nealterat solul, minimizate costurile de producție și energie, pentru a nu împiedica desfășurarea normală a proceselor pedologice și a permite desfășurarea normală a circuitului biologic al substanței. Nu trebuie neglijat nici faptul, că agricultura actuală trebuie să păstreze resursele de sol acumulate în multe milioane de ani și pentru generațiile viitoare.

Factorul biologic este de importanță hotărîtoare pentru rezolvarea problemelor ecologice în agricultura zonală, ca parte a nivelului global de ecologizare. Integrarea ecologică a pomiculturii la acest nivel presupune combinarea spațio-temporală a diverselor agroecosisteme cu ecosistemele naturale, care să asigure o recoltă ridicată, de înaltă calitate, la toate speciile cultivate.

7. Protecția muncii

Protecția muncii la efectuarea tratamentelor fitosanitare în plantațiile pomicole.

7.1.Cerințe generale de securitate:

7.1.1. Responsabil de protecția muncii și tehnica securității la aplicarea pesticidelor în unitățile agricole este conducătorul unității.

7.1.2. Toate lucrările legate de protecția chimică a plantelor se efectuează sub
conducerea specialistului pe protecția plantelor cu calificare superioară sau medie
avînd diploma respectivă.

7.1.3.La lucrările legate de aplicarea pesticidelor nu se admit persoane în vîrstă de pînă la 18 ani, femeile însărcinate și care alăptează copii, de asemenea persoanele bolnave și cele mai în vîrstă de 50 ani.

7.1.4.Anual fiecare lucrător care este ocupat în protecția plantelor trece un examen medical și instruirea pe tehnica securității.

7.1.5.Unitatea responsabilă de îndeplinirea lucrărilor este datoare să asigure tot personalul care este ocupat în protecția plantelor cu echipament special adecvat (măști, ochelari, șorțuri, mănuși, cușme, cizme de cauciuc).

7.1.6.Durata zilei de lucru cu produsele chimice din I și II grupă conform gradului de toxicitate este de 4 ore (cu finisarea zilei de lucru timp de 2 ore în lucrările care nu sînt legate de pesticide), iar cu restul produselor chimice (din a III și IV grupă) durata zilei de lucru este de 6 ore.

7.1.7.În prealabil înainte de petrecerea tratamentelor fitosanitare se va anunța suburbia de locul și termenii petrecerii tratamentelor, iar la o distanță de 300 m de la suprafața tratată se vor instala indicatoare de prevenire și avertizare, de asemenea se vor anunța și unitățile apicole pentru a lua măsuri de protecție a albinelor.

7.1.8.Pentru încălcarea cerințelor instrucțiunii pe protecția muncii lucrătorii duc
răspundere administrativă.

7.2. Cerințe de securitate pînă la începerea lucrului:

7.2.1.Înainte de a începe lucrul se controlează starea stropitoarelor folosind în acest scop apa și se stabilește norma de consum a soluției la o unitate de suprafață.

7.2.2.Pregătirea soluțiilor de lucru și alimentarea stropitoarelor se efectuează mecanizat la punctele staționare de alimentare sau cu ajutorul agregatelor mobile destinate în acest scop.

7.2.3.Lucrătorii înainte de a începe tratamentul verifică starea tehnică a echipamentelor individuale de protecție.

7.3. Cerințe de securitate în timpul lucrului:

7.3.1.În zilele cu temperatura aerului mai mare de 28°C tratamentele fitosanitare trebuie efectuate în orele de dimineață sau de după masă.

7.3.2.Tratamentul chimic cu ajutorul stropitoarelor dotate cu ventilator se admite la o viteză a vîntului nu mai mare de 3 m/sec.

7.3.3.În timpul lucrului este necesar de urmărit atent modul de funcționare a
stropitoarei și de respectat norma de consum stabilită a soluției de lucru.

7.3.4.În caz de defecțiuni neînsemnate în timpul tratamentului agregatul se oprește și reparația lui se execută obligatoriu în echipamentele individuale de protecție.

7.3.5.Lucrătorii antrenați trebuie să respecte srict regulile igienei personale. În timpul lucrului este interzis de a lua masa, a bea, a fuma și de a scoate echipamentul special.

7.4. Cerințe de securitate în situații de avarie:

7.4.1.În caz de accident, de acordat primul ajutor medical accidentatului (victimelor traumate, intoxicate sau în cazul îmbolnăvirii spontane).

7.4.2. De transportat urgent accidentatul în cel mai apropiat punct medical.

7.4.3. De anunțat organele administrative despre accidentul care a avut loc în procesul de muncă.

7.5. Cerințe de securitate la terminarea lucrului:

7.5.1. La terminarea lucrului, este necesar de a curăța și a spăla stropitoarele, în predestinate pentru aceasta.

7.5.2. Echipamentul individual de protecție se scoate și se aduce în regulă dupa toate cerințele prevăzute de instrucțiune.

Bibliografie

Balan V., Cimpoieș Gh., Barbăroșie M, “Pomicultura” Ed. Museum-Chișinău 2001

Cimpoieș Gh. “Conducerea și tăerea pomilor” Ed. Știința-Chișinău 2000

Cimpoieș Gh. “Pomiculută Specială” Ed. Colograf-Com Chișinău 2002

Moroșan E., N. Perstniov “Viticultura” Chișinău 2003

Neamțu Ioan “Viticultura practică” Ed. Ceres-București 1994

Vasile Babuc, Ananie Pesteanu, Eugeniu Gudumac, Andrei Cumpanici ,, Ghid privind producerea merelor in sistemul superintensiv de cultura’’ , USAID, PDBA, Chisinau 2009

Victor Starodub, Nicolae Gheorghiev ,, Fitotehnie’’ Editura Museum, Chisinau 2008