Cutremurele de Pamant

Cutremurcic sunt practic miscari puterniec ale scoartei terestre , cc se produc cand energia stoçata in interiorul pamantului este eliberata brusc si este trimisa Ia suprafata paniantulul priu unde seismice.

Cutremurele sunt in realitate fcnomene fiziec complexe ,caractcrizatc printr o miseare haotica ,ncliniara, a paturilor superficialc ale terrei, dc avand directia si intensitatea foarte variabile in timp.

Intensitatea miscarli seismice variaza de la valori imperceptibile pentru oameni, sesizate doar de instrumente foarte sensibile, pana la socuri violcntc, care au consecinte devastatoare asupra oamenilor, animalelor si eonstnictiilor.

Disciplina care se ocupa cu studiul cutremurelor si al undelor seismicc se numeste SEISMOLOGIE ,iar ccrcetatorii care studiaza cutremurele Sc numcsc seismo logi. Analiza completa si coniplexa a raspunsului dinamic al structurilor de rezistenta supuse actiunii miscarii seismice face obicctul SEISMOLOGIEI INGINERESTI.

La exterior, invelisul pamantului cste alcatuit din placi tectonice. Cand acestea se ciocncsc san trcc uncle pe langa altele, in scoarta tcrestra se acumulcaza prcsiunc, care devinc uncori prca mare si atunci sc produc cutremurele.

FACTORII DE CARE DEPINDE INtENSITATEA FORTELOR SEISMICE

Principalii factori care pot modifica intensitatea fortclor scismice sunt urmatorii:

seismicitatca zonei in care cstc amplasata constructia;

importanta si destinatia constructici;

• tipul de fundatie adoptat pentru constnictic;

tipul si materialul structurii de rezistenta;

marimea si distributia maselor;

•structura geo-morfologica locala;

distributia rigiditatii structurli Ia actiuni laterale;

perioadele proprii de vibratie ale structurii;

capacitatea de amortizare a structurli;

ductilitatea elementelor de rezistenta;

elementul de rise.

EFECTELE DEVASTATOARE ALE CUTREMURELOR

Cutremurele deformeaza pamantul ,distrug soselele ,drumurile nationale, caile ferate, darama constructiile de once fel si uneori, produc acel fenomeu devastator, numit TSUNAMI .Acesta e format din valuri gigantice, ce apar la suprafata oceanelor si marilor, in urma unor cutremure submarine. El matura toata zona plajei, devastand localitatile amplasate pe malul manilor si oceanelor, intr-un timp extrem de seurt, provoaca moartea a mu de oameni ,iar suprafata de teren pe care se manifesta poate fi foarte mare.

In timpul cutremurelor, se produc pagube mateniale si multi oameni isi pot pierde viata .Distnigerile provoeate de cutremur depind de magnitudinea si de durata cutremurului. Cutremurele variaza ,de Ia cutremurc mici, cu miscari imperceptibile, pana la cutremure asurzitoare ,eu mare amplitudine seismica ,simtite pe mu de kilometri.

Scara Richter masoara magnitudinea cutremurulul ,adica intensitatea sa seismica .Intensitatea seismului poate varia de la 1Ia 9 .Cutremurele en magnitudinea 9 sunt cele mai distrugatoare ,practic Ia ele pot rezista intaete doar putine cladini .Un cutremur incepe printr-un soc puternic ,similar unci cxplozii ,situat intr-o zona din interiorul pamantului .Centrul acestei perturbari ,care teoretic se reduce Ia un punet, se numeste FOCAR sau HIPOCENTRU .Epicentrul reprezinta locul de pe suprafata globului pamantesc aflat deasupra Hipocentrului unui cutremur, unde intensitatea zguduirii este cea mai puternica. Miscarile bruste ale rocilor produc vibratii ,care transmit energia seismica sub forma unor unde ,numite unde seismice .Aceste unde pornesc din hipocentru ,centrul unui cutremur de pamant, situat in adancul scoartei pamantului.

Energia socului produsa in focar se manifesta radial in toate directiile, fund transmisa catre exterior prin unde elastice de diferite tipuri. Datorita fenomenelor de refractie si reflexie, natura undelor se modifica in permanenta, iar intensitatca br scade en departarea de hipocentru .Localizarea se face aproximativ ,utilizind inregistra rile obtinute mai ales in urma cutremurebor puternice .Falia ,o putem defini ca o ruptura a scoartei Pamantului, de-a lungul careia rocile de PC 0 parte se deplaseaza fata de cele aflate pe partea opusa. Faliile apar in urma miscaribor tectonice, repetate, intr-un timp indebungat. Cebe mai multe cutremure se produc pe aceste falii.

Similar Posts

  • Analiza Implementării Unei Noi Linii de Fabricație Tip Smt

    LUCRARE DE DIPLOMĂ Îndrumător științific: Absolvent: prof.dr.ing. Andrea Deaconescu Buda Violeta 2015 Analiza implementării unei noi linii de fabricație tip SMT (tehnologie montare pe suprafata) Noțiuni introductive Lucrarea de fața are ca scop prezentarea activității societății Benchmark Electronics România și prezentarea unui studiu cu privire la implementarea unei noi linii de fabricație din interiorul companiei….

  • Energiile Divine Necreate In Teologia Lui Vladimir Lossky Si Dumitru Staniloaedocx

    === Energiile divine necreate in teologia lui Vladimir Lossky si Dumitru Staniloae === UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „JUSTINIAN PATRIARHUL” ENERGIILE DIVINE NECREATE ÎN TEOLOGIA LUI VLADIMIR LOSSKY ȘI DUMITRU STĂNILOAE Îndrumător: Pr. Lect. Dr. Sorin Șelaru Student: Dumitrașcu Silviu Marian BUCUREȘTI 2012 Epigraf: „Când omul va ajunge la deplina unire cu Dumnezeu…

  • Gelozia Masculina

    INTRODUCERE Lucrarea de față, cu tema geloziei masculine, expune modele de personaje reprezentative în literatura română. Acest subiect este utilizat frecvent, din cele mai vechi timpuri, de multi scriitori, deoarece gelozia reprezintă o importanță majoră în relațiile interumane. Această emoție este percepută diferit de fiecare autor, fiind o temă de actualitate și în prezent. În…

  • Integrarea Unui Sistem Voip Intr O Retea de Comunicatii

    === 5769ab867e2ebdf307ab3cefbb08f949db9e71c7_82893_1 === UΝIVERЅITATEA ΡΟLITEHΝIϹA FAϹULTATEA DE ȘTIIΝȚE AΡLIϹATE Ѕрeсializarea: Teοria сοdării și ѕtοсării infοrmației LUϹRARE DE DIЅERTAȚIE Βuсurești 2017 UΝIVERЅITATEA ΡΟLITEHΝIϹA FAϹULTATEA DE ȘTIIΝȚE AΡLIϹATE Ѕрeсializarea: Teοria сοdării și ѕtοсării infοrmației Inteɡrarea unui ѕiѕtem VΟIΡ într-ο rețea de сοmuniсații Βuсurești 2017 DEϹLARAȚIE ΡRIVIΝD ΟRIɢIΝALITATEA LUϹRĂRII Ρrin рrezenta deсlar сă luсrarea de diѕertatie сu titlul…

  • . Valorificarea Subproduselor DE Fructe Si Legume

    CUPRINS Capitolul 1. 1.1. Valoarea alimentară a legumelor și fructelor……………………………1 1.2. Componentele anatomo-structurale ale fructelor și legumelor……2 1.3. Compoziția chimică a legumelor și fructelor ……………………………..3 1.3.1. Microorganisme agenți de alterare a fructelor și legumelor….7 Capitolul 2. 2.1. Fabricarea sucurilor de fructe ………………………………………………….9 2.2. Caracteristicile materiilor prime …………………………………………….10 2.3. Tehnologia sucurilor de fructe…………………………………………………11 2.3.l. Tehnologia sucurilor…

  • Creditul Bancar la Comertbank Sa

    CUPRINS Introducere….………………………………………………………………………………………………….2 Capitolul I. Abordari teoretice privind creditul bancar Creditul – definiție și tipologie……………………………………………………………………5 1.2. Funcțiile și rolul creditului bancar în dezvoltarea economiei……………………..12 1.3. Specificul și elementele principale creditului bancar în RM………………………15 1.4. Politica de credit ale băncii comerciale: principii de formare…………………….21 Capitolul II. Analiza operațiunilor de credit în cadrul BC „COMERȚBANK” S.A. 2.1. Analiza…