Cultura de Aluni In Romania

Introducere

O oportunitate agricolă relativ nouă în România, dar și profitabilă este cultura de aluni. Este o afacere care oferă câteva beneficii remarcabile, cum ar fi faptul că producția la hectar este de 2,5 – 3 tone de alune. Pentru un singur kilogram de alune, un cultivator poate obține de la 3 la 8 euro.

Cultivarea alunilor de pădure este o afacere pe termen lung ce poate fi exploatată fără prea mari investiții timp de 50-70 de ani.  Pentru înființarea culturii este nevoie de o investiție care se situează între 3.000 și 6.000 de euro de hectar cultivat, în funcție de specia de aluni aleasă. În plus, pot fi valorificate terenuri care nu sunt propice cultivării cerealelor .

Benefiicile financiare de pe urma unei afaceri cu aluni de pădure apar la 4-5 ani de la cultivare, însă alunul aduce și o serie de alte avantaje. Fixează solul stăvilind eroziunea, purifică aerul, formează perdele de protecție a mediului, diminuând efectul secetei, este o valoroasă plantă medicinal, iar alunele au o mulțime de proprietăți medicale și nutriționale fiind bogate în uleiuri, proteine și vitamine.  

Costurile de întreținere ale unei plantații de aluni de pădure sunt mici, înființarea exploatației se poate face cu finanțare europeană.

Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale actiunii marketingului, se exprima în "ansamblul de actiuni si mijloace de informare si atragere a cumparatorilor potentiali catre punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor si dorintelor acestora si implicit a cresterii eficientei economice a activitatii întreprinderii producatoare".

Ca forma de comunicare folosita pentru a informa, convinge sau reaminti publicului despre bunurile, serviciile, imaginea, implicarea în comunitate a unei persoane sau organizatii, promovarea are adesea rolul decisiv în procesul de realizare a obiectivelor stabilite

Capitolul I Descrierea obiectului de activitate

1.1 Date de identificare a agentul economic

Denumirea firmei: S.C Alunelul S.R.L.

Tipul firmei: S.R.L. Societate cu raspundere limitata

Sediul social: ComunaPogoanele, Judetul Buzau

Obiect de activitate: Cod CAEN 0125 Cultivarea arbustilor fructideri,capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

Nr. Registrul Comertului: J–/500/2016

Cod unic de inregistrare ( CUI ): –051993

Capital social: 1500 RON

1.2 Descrierea afacerii

Romania este o tara cu un climat favorabil pentru cultura alunului, iar alunele de padure sunt produse ecologice cu o cerere mare pe piata romaneasca.Se urmareste valorificarea aceastei oportunitati prin cultivarea alunelor de padure si vanzarea miezului de alun atat pe pietele interne cat si pe cele externe.La ora actual in Romaina livezile de aluni sunt reduse ca numar, iar fructele obtinute se exporta in Uniunea Europeana.

Societatea urmareste obtinerea de profit din vanzarea miezului de aluna,atat pe piata interna, cat si pe piata externa, Livada propriu-zisa cat si spatiile de depozitare si prelucrare se localizeaza in comuna Licurici,judetul Gorj,pe o suprafata de 5 ha.

Clientii vizati sunt consumatorii de alune de padure din Romania, cat si din Uniunea Europeana.Valoarea unui kilogram de alune de padure poate ajunge pana la 8 euro/kg.Produsele ecologice sunt foarte appreciate in general,iar alunele sunt cautate pentru benefiicile lor deosebite.

Potrivit estimărilor făcute de reprezentanții MADR, România ar putea ajunge la exporturi de produse ecologice de peste 1,5 miliarde euro în următorii cinci ani, dacă acest sector va fi sprijinit de autorități, în condițiile în care exporturile de astfel de produse au fost estimate la 200 de milioane de euro pentru 2015. În ceea ce privește consumul intern de produse ecologice, acesta este estimat de asociația patronală la circa 80 de milioane de euro.

Societatea doreste sa promoveze alunele de padure ecologice in Romania, cat si pe piata externa si sa faca cunoscuta firma ca un furnizor de produse ecologice de calitate superioara.

Obiectivele proiectului – din momentul recoltarii

penetrarea pietei interne si externe si obtinerea recunoasterii imaginii in 2 ani

imbunatatire imaginii Romaniei pe plan international

cresterea cifrei de afaceri cu 20 % in al doile an de recoltare

majorarea cotei de piata cu 8 % in primii 2 ani

sustinerea produselor autohtone

In cadrul obiectivelor strategice se propune dezvoltarea de parteneriate cu firme de distributie importante pentru asigurarea unei piete cat mai largi pentru produsele obtinute.Se urmareste o dezvoltare durabila a mediului cat si a afacerii si in acest scop se anticipeaza ca in aproximativ 2 ani se va incepe culegrea alunelor si valorificarea acestora, urmand ca in viitor cantitatea productiei sa creasca considerabil.In primul an de activitate se va achizitiona pamantul, pomii, cateva echipamente de intretinere si se va angaja forta de munca pentru efectuarea operatiunilor de plantare si intretinere.

In livada se vor planta aluni altoiti care vor rodii din anul IV. Recolta din primul an va fi distribuita pe piata interna, incheind contracte cu diferite fabrici specializate in producerea de cosmetice si produse alimentare.

Scopul societatii in primul an de recolta este de a analiza productia obtinuta pentru a previziona recolta in anii urmatori si estimarea productiei trimisa spre export.

In acelasi an se vor achizitona utilaje neceare procesului de obtinere a miezului de aluna prin decojire si sortare si se vor amenaja conditiile de depozitare si ambalare a miezului de aluna.

Pentru infiintarea plantatiei de aluni ecologici, societatea va apela la fonduri nerambursabile pentru a acoperi o parte din cheltuielile eligibile.

Acest proiect se va realize prin accesarea fondurilor FEADR, Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” se încadrează, conform Regulamentului nr. (CE) 1305 /2013, art.19, în Măsura 06 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor”.

Pentru demararea proiectului trebuie sa parcurgem urmatoarele etape :

Etapa I: Înregistrarea tânărului fermier (care urmează să se instaleze) la Oficiul Registrului Comerțului ca microîntreprindere /întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de Finanțare (între timp, fermierul pregătește Planul de Afaceri, organizează activitățile administrative, achiziționează bunuri pentru noua întreprindere, etc.), iar înscrierea la APIA și /sau Registrul Exploatației de la ANSVSA /DSVSA a exploatației deținute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în același termen de maximum 24 de luni. Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de Finanțare pentru această submăsură.

Etapa II: Depunerea și înregistrarea Cererii de Finanțare însoțită de Planul de Afaceri și documentele obligatorii (documentele justificative legate de baza materială cu activele deținute la momentul depunerii Cererii de Finanțare), precum și documentele anexă;

implementarea Planului de Afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului; o

înaintea solicitării celei de-a doua tranșe de plată, beneficiarul face dovada creșterii performanțelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranșe de plată.

Etapa III: Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de Afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranșe de plată).

solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării

Conform legii pomiculturii, infiintarea de plantatii pomicole se poate face doar pe baza unor autorizatii emise de catre autoritatea competent in domeniu si doar cu specii de pomi acceptate in Romania.

Sectiunea a 3-a “Infiintarea, exploatarea si defrisarea plantatiilor pomicole”

Art. 19. – (1) Plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare, eliberată de direcțiile generale pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, conform reglementărilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha, autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a exploatației pomicole, elaborat de persoane autorizate și avizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură sau de stațiunea de cercetare și dezvoltare pomicolă din zonă.

(3) Sunt exceptate de la obținerea autorizației de plantare colecțiile de pomi și arbuști fructiferi, culturile pomicole de concurs și parcelele experimentale.

Art. 20. – Toate plantațiile pomicole organizate în exploatații agricole se înființează numai cu soiuri din categoriile recomandate și autorizate.

Art. 21. – (1) Defrișarea plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi de interes comercial aparținând persoanelor fizice sau juridice se face numai în baza autorizației de defrișare, eliberată de către direcțiile generale pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

1.3 Descrierea produsului oferit

Alunul este originar din Asia Mică și bazinul Mării Negre, de unde s-a extins apoi în Peninsula Balcanică, Turcia, Grecia, Italia, Franța, Spania, America de Nord.

Principalele țări cultivatoare sunt Turcia (120 mii tone), Italia, Japonia, Iran, SUA, Grecia, Franța.

Alunul este o planta pomicola importanta in primul rand datorita valorii alimentare a fructelor sale. Alunele alături de nuci și migdale conțin cantități mari de proteine și grăsimi. Conținutul de substanțe proteice (12-28%), de glucide (12-22%), de săruri minerale (2-3,05%) plasează alunele înaintea nucilor, iar cel de grăsimi (52-69%) este mai mare decât al migdalelor

Alunele, comparativ cu celelalte nucifere, conțin, de asemenea vitamina E, vitamina A, acid oleic, acid folic, protein, grasimi mononesaturate si minerale precum mangan, cupru, selenium si zinc. Alunele de padure mentin o stare de sanatate buna si ajuta chiar la ameliorarea unor afectiuni precum cholesterol marit, depresie sau boli cardiovasculare.

Lemnul alunului este foarte util, fiind folosit pentru fabricarea arcurilor.Uleiul si untul de alun au o aroma specifica si proprietati nutritive pe masura, fiind utilizate la gatit.

Uleiul de alune (pentru crema de alune) este foarte fin, aromat, gustos.

Fiind sicativ acest ulei este utilizat la fabricarea lacurilor industriale, săpunurilor, produselor farmaceutice, în ceasornicărie, ca lubrifiant în pictură deoarece nu denaturează culorile. Turtele rămase se folosesc la fabricarea halvalei și ciocolatei.

Ceaiul din frunze de alun are proprietăți homeostatice (oprește hemoragiile).

Soiul pe care il va cultiva societatea este Tonda Gentile delle Langhe, un soi de origine italiană, de vigoare medie Se conduce ușor cu monotulpină, dar face mulți drajoni

Înflorește timpuriu (ianuarie-februarie) și este de tip protandră.

Soiul este precoce, foarte productive si rodeste an de an.Fructul este mediu spre mic (2,3 g), de forma rotunda.Miezul are un randament de 49 %. Maturarea fructelor este timpurie, incepand cu decada a II-a a lunii august.Este sensibil la bolile Botrytis si la Eriophydae.

Este considerat cel mai valoros soi pentru industria de ciocolata. Se poate cultiva in zonele cu ierni mai putin geroase. Actualmente se inmulteste in cantitate de 2.000-2.500 plante/an cu care se pot infiinta 3,0 – 6,0 ha plantatii intensive, in conditii de irigare.

Avantajele infiintari unei exploatatii de alun:

concurenta este mica

pentru a se dezvolta,alunul nu cere conditii pedo-climatice deosebite

cererea pe piata a alunelor este mare, in special la export

productia poate fi valorificata si dupa 2 ani de la recoltare

pretul de valorificare este superior oricarui tip de fruct

o exploatatie de alun este o afacere pe termen lung

1.4 Descrierea zonei de desfasurare a activitatii

1.4.1 Descrierea generala a zonei

Livada de alun se va localiza in comuna Licurici. Comuna Licurici este așezată în partea central estică a județului Gorj, în zona subcarpatică a Olteniei, având ca formă de relief dealurile colinare aparținând Podișului Getic, unitate geomorfologică de tranziție de la sectorul montan la extremitatea vestică a Câmpiei Române, in bazinul median al râului Gilort. Comuna este orientată longitudinal pe direcția nord-sud pe o intindere de 7 km ( de la Negreni până la Licuriciul de Sus), amplasată pe Valea Licuriciului și Valea Negreana, ce face parte din complexul geografic Bazinul Amaradiei.

Se află la o distanță de 11 km (centrul de comună) de orașul Târgu Cărbunești și 36 km de municipiul Târgu Jiu. Comuna este legată de DN 67 Drobeta –Turnu Severin – Târgu Jiu – Ramnicu Valcea prin drumul național DN 67B și DJ 662.

Comuna Licurici are o dezvoltare geografică de-a lungul apelor, impărțită pe două brațe, cu forme alungite, un braț urmărește valea pârâului Negreana și celălalt braț urmărește valea pârâului Totea, se învecinează în nord-vest și vest cu comuna Berlești, în nord-est cu comuna Târgu Cărbunești, în est cu comuna Jupânești, în sud-est cu comuna Vladimir, în sud cu comuna Hurezani

Suprafața totală a teritoriului administrativ este de 6165,23 h din care, 3226,73 ha este reprezentata de suprafata Agricola.

Structura terenurilor agricole:

-suprafața arabilă – 1194 ha

-suprafața livezi și pepiniere pomicole – 134 ha

-suprafața vii și pepiniere viticole – 134 ha

-suprafața pășuni – 794 ha -suprafața fânețe – 971 ha

-suprafața cultivată (grâu, porumb, cartofi, legume, secară) – 881 ha

Clima județului Gorj este temperat continentală cu influențe submediteraneene in partea de nord-vest și nord-est. Climatul blând cu temperaturi moderate și precipitatii abundente se datorează și circuitului maselor de aer sudice, sud-vestice dar și vestice. Caracteristicile climatice se diferentiază și altitudinal.. Zona de dealuri fiind la adăpostul munților are o climă mai călduroasă. Aici se instalează un topoclimat sub-mediteranean care a favorizat și dezvoltarea unor plante caracteristice țărilor climatului sub-tropical (castanul dulce comestibil, alunul, liliacul salbatic, iasomia, mojdreanul și vița de vie sălbatică).

Temperatura medie anuală a județului Gorj descrește de la sud la nord, cu valori între 10° in depresiune și 11° C în zona dealurilor subcarpatice. Incălzirea se face mai rapid in vestul județului și mai lent in est. Pe teritoriul comunei temperaturile anuale sunt cuprinse între 9°-10° C in luna ianuarie se inregistreaza valori medii de -1° C și -2° C pentru ca in luna iulie, să depașească 20°-21° C. Valorile temperaturilor absolute oscilează între -28° și +40° C.

Precipitațiile atmosferice de pe teritoriul comunei sunt mult influențate de factorul orografic (masivul muntos, care exercită un rol de baraj orografic în calea maselor de aer din sector vestic, aducător de umezeală și de precipitații), acestea având valori medii anuale (cantități acumulate) de 750 mm în partea sudică a comunei și de 800 – 900 mm în partea centrală și nordică a acesteia. In luna ianuarie cantitățile medii lunare de precipitații sunt cuprinse între 40 – 50 mm în partea sudică a comunei și între 50 – 60 mm în partea centrală și nordică a acesteia, în sezonul cald (luna iulie) cantitățile medii lunare de precipitații cresc semnificativ, fiind determinate de ploile convective, acestea ajungând până la 100 – 120 mm în partea centrală și sudică a comunei și peste 120 mm în partea nordică a acesteia

Solurile: Podișului Piemontan Getic se caracterizează printr-o distribuție zonal – altitudinală, parțial deranjată de particularitățile reliefului accidentat, cât și prin intervenția condițiilor hidrogeologice și filologice. Domină clar luvosolurile roșcate, tipice și albice, dar se constată și o largă extensiune a stagnogleizării, în corelație cu material parental predominant argilos.

1.4.2 Amplasament

Plantatia de alun se va realize pe o suprafata de 5 ha unde vor fi plantati 3.350 de puieti altoiti din soiul Coryllus avelana L. , acestia adaptandu-se foarte bine la conditiile pedo-climatice din zona.

Terenul ales este un teren cu sol fertile, de textura luto-nisipoasa, cu pH cuprins intre 6 si 7,8 % , cu panta redusa 3-6 % , cu un continut de calcar activ de 10 % situat in partea de Nord a comunei.

Livada se afla in aproprierea paraului Negreana, acesta fiind principal sursa de apa pentru stropirea si udarea plantatiei.

Infiintarea plantatiei se va face conform sistemului intensiv de cultura 5/3 m (670 plante/ha)

In vederea infiintari livezii se vor efectua mai multe lucrari de pregatire a terenului :

– delimitarea terenului și marcarea aliniamentului gardului de protecție;

– defrișarea și înlăturarea vegetației lemnoase sau ierboase existente;

– modelarea unor porțiuni de teren care favorizează acumularea apei sau împiedică lucrările mecanice; – aplicarea de pesticide cu rol în combaterea bolilor, insectelor și nematozilor; rea cu gunoi de grajd (40 – 60 t/ha) și sau cu P (100 kg/ha) și K (80 kg/ha) pe toată suprafața;

– mobilizarea solului la adâncimea de 50 – 60 cm prin lucrarea de desfundare sau scarificare (dublă, în sens perpendicular); – arătura (30 – 35 cm) și nivelarea ușoară;

– discuirea pe două direcții înainte de plantare.

Pichetarea și săparea gropilor se face la 5 x 3 m. Gropile au dimensiunile de 0,6 x 0,6 x 0,6 m și la fiecare groapă se administrează 20 kg gunoi de grajd.

Capitolul II Planificarea afacerii

2.1 Investitii

Proiectul se va infiinta in mare parte prin accesarea fondurilor nerambursabile Acest proiect se va realize prin accesarea fondurilor FEADR, Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” se încadrează, conform Regulamentului nr. (CE) 1305 /2013, art.19, în Măsura 06 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” și contribuie la domeniul de intervenție 2B „Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor”, precum și domeniul de intervenție secundar – DI.3a.

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” are ca scop:

instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri, ca șefi /manageri ai unei exploatații agricole;

îmbunătățirea managementului, creșterea competitivității sectorului agricol, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, igienă și bunăstarea animalelor și siguranța la locul de muncă;

submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România cu un minim de cunoștinte de bază, să se instaleze ca șefi /manageri ai exploatației;

creșterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca șefi /manageri de exploatație;

încurajarea tinerilor și a familiilor din mediul rural de a se stabili în mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei naționale în general.

Condiții de eligibilitate sub-măsura 6.1. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din noul PNDR 2014-2020:

Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;

Solicitantul deține o exploatație agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 și 50.000 S.O. (valoare producție standard);

Solicitantul prezintă un plan de afaceri;

Solicitantul deține competențe și aptitudini profesionale, îndeplinind cel puțin una dintre următoarele condiții:

studii medii/superioare în domeniul agricol/veterinar/economie agrară;

cunoștințe în domeniul agricol dobândite prin participarea la programe de instruire sau angajamentul de a dobândi competențele profesionale adecvate într-o perioadă de grație de maximum 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului;

2.1.1. Surse de finantare

Aport propriu – Pentru finantarea cheltuielilor neeligibile din cadrul proiectului este necesar un aport din partea solicitantului in valoare de 13.000 Euro; suma cu care va fi achizitionat terenul pe care se va infiinta livada ;

Subventii – contine valoarea subventiei pe suprafata de 5 ha de teren agricol detinuta de beneficiar. Valoarea anuala a subventiei este de 900 Euro/ha

Ajutor nerambursabil FEADR – 50.000 Euro; suma cu care se va infiinta livada

2.1.2. Valoarea investitiei

Infiintarea unei livezi de aluni pe o suprafata de 5 ha inregistreaza o investitie de 54.200 Euro.

2.1.3. Legislatia

Legislatia Europeana

Directiva 2008/90/CE a Consiliului privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe;

Documentul Comitetului Comunitar RICA‐ RICC 1500 Rev.3/2010 Manual de tipologie; Documentul EUROSTAT CPSA/SB/714/2013 – Formatul de transmitere a SO 2010; Recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii;

Regulamentul (CE) nr. 1444/2002 de modificare a Deciziei 2000/115/CE a Comisiei privind definițiile caracteristicilor, excepțiile de la aceste definiții precum și regiunile și circumscripțiile în care se întreprind anchetele privind structura exploatațiilor agricole, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 868/2008 privind fișa exploatației care urmează a fi utilizată în scopul determinării veniturilor exploatațiilor agricole și analizării activității economice a acestor exploatații, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 al Comisiei de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatații agricole, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European Și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul (UE) nr. 1310/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește resursele și repartizarea acestora pentru anul 2014 și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește aplicarea acestora în anul 2014, cu modificările și completările ulterioare ;

Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis Text cu relevanță pentru SEE, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de introducere a unor dispoziții tranzitorii, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare și transparența, cu modificările și completările ulterioare;

Legislatia nationala

Hotărârea Guvernului nr. 885/ 1995 privind unele măsuri de organizare unitară a evidenței acționarilor și acțiunilor societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 844/ 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învățământul preuniversitar, precum și durata de școlarizare, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 522/ 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările și completările ulterioare;

Hotararea Guvernului nr. 156/ 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003 cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 918/ 2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 1050/ 2013 pentru aprobarea Programului național apicol pentru perioada 2014-2016, a normelor de aplicare, precum și a valorii sprijinului financiar, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 580/ 2014 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2014-2015, precum și aprobarea titlurilor conferite absolvenților învățământului universitar de licență înmatriculați în anul I în anii universitari 2011-2012, 2012-2013 și 2013-2014, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 218/ 2015 privind registrul agricol pentru perioada 2015-2019, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 226/ 2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 31/ 1990 privind societățile comerciale – Republicare, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 50/ 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții – Republicare, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr 82/ 1991 a contabilității – Republicare, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 266 /2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Legii nr. 348/2003 a pomiculturii cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 571/ 2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 1/ 2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 383/ 2013 a apiculturii, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 164/ 2015 a viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 550/ 2002 pentru aprobarea Regulilor și normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calității și comercializarea materialului de înmulțire viticol, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului muncii și solidarității sociale nr. 3228/ 2002 privind echivalarea nivelurilor de calificare din învățământul profesional, liceal – filiera tehnologică și vocațională – și postliceal, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole și încadrării localităților pe regiuni viticole, podgorii și centre viticole, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 537/ 2003 pentru aprobarea documentelor privind plantarea și/sau defrișarea viței de vie și inventarul plantațiilor viticole, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 564/ 2003 pentru aprobarea Regulilor și normelor tehnice interne privind producerea în vederea comercializării, prelucrarea, controlul și/sau certificarea calității semințelor și a materialului săditor din unele specii de plante produse și comercializate pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 4543/ 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 732/ 2005 pentru aprobarea Listei denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile liniștite, admise pentru utilizare în România, a Listei denumirilor de origine controlată pentru vinurile spumante, admise pentru utilizare în România, a Listei indicațiilor geografice pentru vinurile liniștite, admise pentru utilizare în România, a Listei indicațiilor geografice pentru vinurile aromatizate, admise pentru utilizare în România, a Listei mențiunilor tradiționale ale vinurilor, admise pentru utilizare în România, și a Listei denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile petiante, admise pentru utilizare în România, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1269/ 2005 pentru aprobarea Regulilor și normelor tehnice privind producerea, controlul calității și/sau comercializarea materialului de înmulțire și plantare legumicol, altul decât semințele, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 1270/ 2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 2371/ 2007 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 355/2007 privind aprobarea criteriilor de încadrare, delimitării și listei unităților administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 858/ 2008 privind depunerea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 769/ 2009 privind aprobarea Metodologiei de înregistrare a operatorilor economici și eliberare a autorizației pentru producerea, prelucrarea și/sau comercializarea semințelor și materialului săditor;

Ordinul președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 16/ 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităților/centrelor de colectare/exploatațiilor de origine și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, a unităților implicate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/ 2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 82/ 2010 privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe, pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 150/ 2010 privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 155/ 2010 privind producerea în vederea comercializării și comercializarea semințelor de plante furajere, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 22/ 2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, în vederea accesării măsurilor reglementate de politica agricolă comună, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 59/ 2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerințele specifice pentru producerea, certificarea și comercializarea semințelor de cereale, plante oleaginoase și pentru fibre și plante furajere în România, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 119/ 2011 pentru aprobarea sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 65/ 2015 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 170/ 2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul MADR nr 763/ 2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR), cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 2634/ 2015 privind documentele financiar-contabile, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța Guvernului nr. 129/ 2000 privind formarea profesională a adulților – Republicare, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța Guvernului nr. 27/ 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța Guvernului nr. 92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală – Republicare, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/ 2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/ 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și /sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 43/ 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, cu modificările și completările ulterioare;

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020;

Programul Național de Sprijin al României în Sectorul Vitivinicol 2014 – 2018.

Estimarea veniturilor si cheluielilor

2.2.1. Stabilirea capacitatii de productie

In primul an de rod productia obtinuta este una redusa, doar 30 % din totalul unei productii de varf, aceasta insemnand doar 900 kg/ha, dupa care aceasta creste in fiecare an astfel ca in anul de maturitate ajunge sa produca intre 3.000 – 3.500 de kg/ ha.

Anul I – primul an de rod, productie redusa 1000 kg/ha

Anul II – productia incepe sa creasca fata de primul an ajungand la 1500 kg/ha

Anul III – alunul isi dubleaza productia fata de primul an de rod obtinand o productie de 2100 kg/ha

Anul IV – productia obtinuta 2.700 kg/ha

Anul V – productia obtinuta 3.500 kg/ha

Tabelul 2.1 Estimarea productiei pe 5 ani

Dupa cum se poate observa in anul 5 de recolta , productia obtinuta este de 4 ori mai mare fata de primul an, acest fapt datorandu-se dezvoltarii alunului in cei 8 ani de la plantare. Aplicand un sistem intensiv, cu o densitate a nucilor ridicata si cu o ingrijire corespunzatoare,productia este una destul de mare.

Subventia acordata pe 5 ani

Valoarea subventiei acordate de APIA la livada de aluni este de 900 Euro/ha

Tabelul 2.1 Valoarea subventiilor pe 5 ani

2.2.2. Venituri din vanzarea produselor

Prognoza vanzarilor se va face in functie de productia ce urmeaza a f obtinuta si pretul oferit pentru cantitatea vaduta. Potrivit specialistilor, soiul Coryllus avelana L. este unul dintre cele mai productive soiuri de alun, acesta intrand si repede pe rod, anul 4-5, insa cu o productie scazuta.

Previziunile s-au facut incepand cu anul 4 cand plantatia a inceput sa intre pe rod.

Tabelul 2.3 Venituri din vanzarea productiei

Pentru stabilirea preturilor de vanzare al alunelor s-a avut in vedere studierea pietei la nivelul actual in conditiile in care se preconizeaza o crestere pe piata a acestora de la an la an.

Pentru primul an s-a avut in vedere comercializarea doar a alunelor in coaja, urmand ca forma sa achizitoneze o masina de spart si sortat alune pntru a obtine miezul de aluna, in vederea obtinerii unui pret mai mare pe piata si a unui profit mai mare.

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, veniturile din vanarea productie vor creste considerabil in anul 5 de rod fata de primul an datorita productiei ridicate, calitatii superioare a produselor si cererea pe piata.

2.2.3 Estimarea cheltuieli cu ciclul de productie

Estimarea cheltuielilor se va face incepand cu anul 4 cand plantatia incepe sa intre pe rod.

Analiza pietei

Notiuni introductive

Incontestabil, în structura mediului de marketing, față de care orice firmă se află în relații de interdependență, piața deține un loc principal.

În toate acțiunile lor, fie că vorbim de acțiuni strategice sau tactice, firmele folosesc piața ca surse de oportunități și inspirație, orice schimbare în configurația pieței obligând firma să acționeze.

Pe de altă parte, conducerea științifică a activității unei firme implică, la modul general, un proces decizional neîntrerupt: amploarea și frecvența deciziilor fiind strict dependente de complexitatea activității, de dinamismul mediului la care urmează să se racordeze. Acesta înseamnă, la rândul ei, că cercetarea și analizarea pieței nu trebuie să constituie o operațiune ocazională și sporadică ci mai degrabă o preocupare constanță și permanentă pentru manageri.

Din punctul de vedere al marketingului, prin conceptul de "piață" se înțelege ansamblul (totalitatea) persoanelor, fizice și juridice, capabile și doritoare să participe la un schimb care să le satisfacă o anumită nevoie, dorință sau necesitate.

O altă definiție, mai generală, privește piața ca fiind "totalitatea producătorilor, ofertanților, vânzătorilor, cumpărătorilor, consumatorilor și intermediarilor care participă la schimburi și tranzacții de bunuri sau valori".

În sens mai restrâns, prin piață se înțelege "totalitatea mărfurilor schimbate sau tranzacționate, într-o anumită regiune geografică pe o anumită perioadă, și care implică minim două părți: ofertanți și cumpărători".

Inainte ca firma sa se adreseze consumatorilor se va face o segmentare a pietei si identificarea pietei- tinta pentru a stabili care sunt cei mai interesati consumatori de alune de padure

Segmentarea pietei

Segmentarea pietei reprezinta fenomenul de fragmentare a acesteia in functie de anumite variabile, criteria sau modele de segmentare.

Procesul de segmentare a pietei si tehnicilor asociate ocupa un loc important in cadrul activitatilor de marketing ale celor mai multe organizatii furnizoare.

In setul general de variabile de segmentare sunt cuprinse variabilele geografice, demografice, psihografice si de comportament.

Segmentarea geografica, care se refera la faptul a piata este impartita in concordant cu zonele geografice dupa numarul de consumatori de pe acea piata;

Conform analizei pietei, in Romania, piata este impartita dupa acest criteriu in urmatoarele zone: zona Moldova ( cu aprox. 60 %), zona Muntenia/Dobrogea (cu aprox. 50 %), zona Oltenia ( cu aprox. 50 %) si zona Transilvania ( cu aprox. 70 %).

De asemenea se observa o tendinta de consum mai ridicata al alunelor in zona urbanav(60 %) fata de zona rurala ( 40 %).

Segmentarea demografica, analizeaza piata consumatorilor in functie de varsta, sex, religie si etnie.

Pe grupe de varste, persoanele intre 30 – 40 ani sunt cele mai mari consumatoare de alune – 68 % dintre ele.Sunt urmate in ordine de cele cu varsta intre 40 – 60 de ani cu un procent de de 65 % si tinerii intre 18 – 30 ani cu un procent de 55 % dintre ei.

Diferentiat pe sexe, femeile consuma mai mult alune de padure si alte produse,in special cosmetice, care se obtin din miezul alunelor.Astfel 70 % dintre femei sunt consumatoare a acestui produs, fata de numai 40 % dintre barbati.

Segmentarea socio-economica vizeaza venitul,educatia si clasele sociale ale consumatorilor.

Ca o tendință generală, persoanele cu educație superioară și persoanele cu venituri medii și mari consumă în mai mare măsura alune de padure, prin comparație cu celelalte grupe de personae.

Segmentarea psihografica are ca scop analizarea consumatorilor in functie de stilul de viata , tipului de personalitate, al intereselor si motivatiilor.

In concluzie principalii consumatori de alune sunt persoanele cu un stil de viata sanatos, carora le pasa de alimentatia proprie,avand in vedere ca alunele au niste beneficii foarte mari in ceea ce priveste sanatatea.

Identificarea pietei – tinta

Piata consumatorilor de alune este una destul de unitara in comparative cu pietele altor produse.Produsul oferit de societate se adreseaza tuturor categoriilor de consumatori.

Compania doreste sa isi comercializeze produsele catre personae juridice ( intermediari, producatori, retail-eri, mici comercianti interesati), dar nu exclude o eventual oferire a produselorsi catre persoanele fizice.

S-a constatat ca productia de alune obtinuta in Romania este una scazuta in comparative cu cererea existent pe piata, motiv pentru care tara noastra e nevoita sa importe cantitati substantiale in vedereas satisfaceri cererii.

Produsul societatii vor fi destinate in primii doi ani de productie,cererii pietei din judetul Gorj, dar si din intreaga tara.

Productia de alune va ajunge pe pietele din orasele mari ale judetului,cum ar fi Targu Jiu, Novaci,Motru si alte mari orase din tara. Se urmareste promovarea produselor autentice de o calitate mult superioara celor provenite din import.

In cativa ani, cand plantatia va ajunge la maturitate se doreste extinderea si in strainatate si cresterea pietei tinta, deoarece spre deosebire de Romania, in unele tari din Europa alunele sunt mult mai apreciate si consumate.

Capitolul III Promovarea

Promovarea – componentă a mixului de marketing

Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acțiunii marketingului, se exprimă în “ansamblul de acțiuni și mijloace de informare și atragere a cumpărătorilor potențiali către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor și dorințelor acestora și implicit a creșterii eficienței economice a activității întreprinderii producătoare”

Conținut și necesitate

 Amplificarea fenomenului promoțional își găsește explicația în: “accelerarea concurenței, aglomerarea piețelor, saturarea consumatorului față de numărul excesiv de comunicații publicitare, banalizarea produselor și mărcilor, preferința pentru rezultate obținute pe termen scurt, exigențele noilor forme de distribuție etc.” ceea ce face ca promovarea permanentă a produselor să devină cerință majoră, un factor indispensabil al oricărui proces de vânzare, indiferent de natura mărfii.

Ca formă de comunicare folosită pentru a informa, convinge sau reaminti publicului despre bunurile, serviciile, imaginea, implicarea în comunitate a unei persoane sau organizații, promovarea are adesea rolul decisiv în procesul de realizare a obiectivelor stabilite. În economia de piață modernă, nu contează că produsele sunt de calitate, dacă potențialii consumatori nu le cunosc, este puțin probabil să se vândă. În mod tradițional, promovarea avea ca scop atragerea de noi clienți. În prezent este cel puțin la fel de important, dacă nu chiar mai important să reamintești clienților avantajele oferite de produsele proprii, față de cele ale concurenților și să-i convingi de acest lucru, îndrumându-i să-și satisfacă rațional nevoile, cumpărând produsele tale. Astfel, promovarea modernă va stimula, dezvolta și orienta nevoile consumatorilor.

Nimeni nu se mai îndoiește astăzi, de necesitatea promovării produselor, fapt reflectat în structura mixului de marketing, a cărei importantă variabilă este promovare Cu cât va fi mai flexibilă și novatoare activitatea de promovare, cu atât impactul ei, va fi mai mare pe o piață saturată de mesaje publicitare.

 Promovarea, considerată ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori acțiune de marketing, ori formă de comunicare, urmărește depășirea unui nivel al vânzărilor prin captarea atenției și atragerea cumpărătorilor potențiali, de către punctele de vânzare, informarea, convingerea, formarea și menținerea unei clientele atrasă de produs și întreprinderea producătoare.

   Ea se desfășoară în două direcții principale:

1. Promovarea produselor – prin totalitatea mijloacelor și metodelor utilizate în orientarea, informarea potențialilor clienți asupra produselor noi sau îmbunătățite, începând de la ideea de produs nou și până la lansarea lui pe piață, pentru dezvoltarea unei  atitudini pozitive față de produs.

2. Promovarea vânzărilor – prin ansamblul acțiunilor și mijloacelor de captare a atenției potențialilor cumpărători, de către punctele de vânzare, în scopul impulsionării vânzărilor. Se realizează prin mai multe tipuri de acțiuni, denumite mijloace sau forme promoționale, cum ar fi: publicitatea, promovarea directă, relații publice, marchandising, promovarea vânzărilor, alte acțiuni.

Dacă avem în vedere maniera de desfășurare a acțiunilor promoționale distingem:

– acțiuni promoționale realizate prin mass-media (ex. publicitate).

– acțiuni promoționale la locul vânzării (ex. promovare directă).

De asemenea, dacă ținem seama de inițiatorul activităților promoționale, distingem:

– promovarea activă – când producătorul este cel care-și asumă responsabilitatea de promovare, pe care o exercită direct în rândul consumatorilor finali, în vederea creerii și stimulării preferinței pentru produsul său.

– promovarea pasivă – când distribuitorul, intermediarul își asumă responsabilitățile cu privire la metodele și tehnicile pe care le folosește în domeniul promovării.

Obiectivele și rolul promovării

In ultima vreme, mai ales în ultimul deceniu, se constată accentuarea preocupărilor în domeniul promovării produselor dar mai ales a vânzărilor. Aceasta a condus la amplificarea rolului promovării în cadrul activităților de marketing și ca urmare la diversificarea obiectivelor promoționale.

Rolul promovării rezidă în conținutul complex al conceptului de promovare, ce relevă faptul că scopul general este influențarea comportamentului oamenilor, în așa fel încât, să sporească volumul vânzărilor bunurilor respectivului producător.

 Martin Bell sintetiza șapte obiective de bază ale strategiei promoționale, astfel:

            1. creșterea vânzărilor.

            2. menținerea sau îmbunătățirea segmentului de piață.

            3. crearea sau îmbunătățirea recunoașterii, acceptării sau menținerii mărcii.

            4. crearea unui climat favorabil pentru vânzările viitoare.

            5. informarea și educarea pieții.

            6. crearea unei diferențe competitive.

            7. îmbunătățirea eficienței promoționale

Mixul promoțional

Combinarea metodelor și tehnicilor folosite în activitatea de promovare și coordonarea lor în așa fel încât, să se înfăptuiască obiectivele de marketing propuse, în condițiile unei eficiențe cât mai mari, constituie mixul promoțional, pe care orice întreprindere trebuie 
să-l stabilească.

Cele patru componente ale mixului promoțional: publicitatea, vânzarea personală, promovarea vânzărilor și relațiile publice, se folosesc de către firme în funcție de situația lor specifică, nefiind obligatorie participarea simultană a tuturor (cel puțin două sunt necesare), ci îmbinarea acelor instrumente care la un moment dat aduc cele mai mari avantaje cu cheltuieli cât mai reduse.

3.1 Potentialii clienti

Grupul tinta vizat de catre societate va fi format din firmele cu activitate in domeniul industriei cosmetice, laboratoarelor de patiserie, cofetarie, ciocolaterie ,restaurant, magazinele de tip Plafar si cele cu produse bio-eco.

3.2 Concurentii potentiali

Momentan, concurenta este inca slaba, deoarece afacerea se desfasoara pe o perioada mai indelungata de timp, iar alunii intra tarziu pe rod, dupa 3-4 ani.Asadar, beneficiile din cultivarea alunelor nu se obtin pe termen scurt ca in cazul altor activitati.

La nivelul judetului nu sunt concurenti in acest domeniu care ar putea influenta forta de cumparare din zona.

In Romania, la ora actuala pot fi intalnite importante culture de aluni in judete precum: Timis, Dolj, Alba, Hunedoara, Arad.

Bibliografie

Cătoiu, I. (coord.), Cercetări de Marketing, Editura Uranus, București, 2002; 

Kotler, Ph. Armstrong, G., Saunders J., Wong V., Principiile Marketingului, Editura Teora,1999, București; 

Pop, N. Al., (coord), Marketing Strategic, Editure Economică., 2000, București;