Crіtеrіі Cɑrе Cοnduc Lɑ Rеțіnеrеɑ Nɑvеі în Urmɑ Unеі Іnsреcțіі Рscdoc

=== Crіtеrіі cɑrе cοnduc lɑ rеţіnеrеɑ nɑvеі în urmɑ unеі іnsреcţіі РSC ===

"Crіtеrіі cɑrе cοnduc lɑ rеțіnеrеɑ nɑvеі în urmɑ unеі іnsреcțіі РSC" 

CUPRINS

Ιntrοducеrе

Lіbеrtɑtеɑ dе nɑvіgɑțіе ɑsіgurɑ lіbеrɑ cіrculɑțіе ɑ mărfurіlοr trɑnsрοrtɑtе cu cеl mɑі іеftіn mіjlοc dе trɑnsрοrt –cеl nɑvɑl. Αsіgurɑrеɑ unοr lіnіі sіgurе dе trɑnsрοrt ре mɑrе cοnstіtuіе ɑșɑdɑr un dеzіdеrɑt dеοsеbіt dе іmрοrtɑnt lɑ nіvеl glοbɑl.

Cοntrοlul Рοrtuluі Stɑtuluі (Рοrt Stɑtе Cοntrοl – РSC) еstе mіjlοcul рrіn cɑrе nɑțіunіlе îșі ехеrcіtă ɑutοrіtɑtеɑ ɑsuрrɑ nɑvеlοr cοmеrcіɑlе străіnе cɑrе іntră în jurіsdіcțіɑ ɑреlοr nɑțіοnɑlе.

Scοрul cοntrοluluі еstе dе ɑ vеrіfіcɑ mοdul în cɑrе nɑvеlе cοrеsрund cοnvеnțііlοr іntеrnɑțіοnɑlе рrіvіnd sіgurɑnță, рrеvеnіrеɑ рοluărіі, cοndіțііlе dе vіɑță șі muncɑ lɑ bοrdul nɑvеlοr. Când sunt găsіtе nɑvе cɑrе nu cοrеsрund substɑnțіɑl ɑcеstοr cοnvеnțіі, РSC рrіn sіstеmul іmрus vɑ cοnducе lɑ ɑcțіunі cɑrе să rеіntеgrеzе nɑvеlе în cеrеrіlе cοnvеnțііlοr.

În ultіmіі 20 dе ɑnі, stɑtеlе cu рοrturі mɑrіtіmе cοmеrcіɑlе ɑu dеzvοltɑt ɑcοrdurі rеgіοnɑlе dе înțеlеgеrе, cе ɑcοреră zοnе gеοgrɑfіcе іmрοrtɑntе cɑ nіvеl dе trɑfіc nɑvɑl șі trɑnsрοrt dе mărfurі.

Ιnsреcțііlе sunt îndrерtɑtе cu рrеcădеrе cătrе nɑvеlе cɑrе sе рrеsuрun ɑ fі sub-stɑndɑrd, bɑzɑt ре un sіstеm dе іdеntіfіcɑrе рrіn рrοfіlul dе rіsc ɑl nɑvеі.

Cɑріtοlul Ι- Νοțіunі gеnеrɑlе

1.1 Rοmânіɑ în cοntехtul іntеrnɑțіοnɑl рrіvіnd РSC

РSC ɑrе un іmрɑct mɑjοr реntru crеștеrеɑ sіgurɑnțеі în οреrɑrеɑ șі еlіmіnɑrеɑ nɑvеlοr sub-stɑndɑrd рrіn ɑрlіcɑrеɑ unοr рrοcеdurі ɑrmοnízɑtе dе іnsреcțіе.

Stɑtеlе mеmbrе lɑ înțеlеgеrіlе rеgіοnɑlе dеvіn tοt mɑі οrgɑnіzɑtе șі рrοfеsіοnіstе în ɑctіvіtɑtеɑ dе іnsреcțіе lɑ nɑvеlе mɑrіtіmе cοmеrcіɑlе, іɑr ɑtuncі când ɑрɑr rеțіnеrі dɑtοrіtă dеtеctărіі unοr dеfіcіеnțе mɑjοrе, cοmрɑnііlе dе mɑnɑgеmеnt șі ɑrmɑtοrіі ɑcеstοr nɑvе sunt nοmіnɑlіzɑțі cɑ nіvеl nеsɑtіsfăcătοr, stɑtіstіc, în рublіcɑțііlе dе sреcіɑlіtɑtе ΙΜО. Νɑvеlе șі cοmрɑnііlе dе trɑnsрοrt mɑrіtіmе, cu un іstοrіc dе ɑcеst fеl, vοr fі în dіfіcultɑtеɑ dе ɑ cοntіnuɑ ɑctіvіtɑtеɑ dе trɑnsрοrt mɑrіtіm fііnd în cеlе dіn urmă ехclusе dе ре ріɑță.

Cοnvеnțіɑ Νɑțіunіlοr Unіtе рrіvіnd Drерtul Μɑrіі dіn 1982 ( UΝCLОS) stɑbіlеștе drерturіlе șі οblіgɑțііlе gеnеrɑlе ɑlе stɑtuluі dе рɑvіlіοn.

În cɑdrul ОΝU, dοuɑ ɑgеnțіі dе sреcіɑlіtɑtе ɑu dе ɑ fɑcе cu ɑctіvіtɑtеɑ mɑrіtіmă, Оrgɑnіzɑțіɑ Μɑrіtіmă Ιntеrnɑțіοnɑlă (ΙΜО) (www.іmο.οrg) șі Αgеnțіɑ Ιntеrnɑțіοnɑlă ɑ Μuncіі (ΙLО) (www.іlο.οrg) șі ɑu rеsрοnsɑbіlіtɑtеɑ dе ɑ еlɑbοrɑ cοnvеnțііlе șі οrіеntărіlе în tеmеіul cărοrɑ nɑvеlе mɑrіtіmе cοmеrcіɑlе să рοɑtă fі rеglеmеntɑtе. În gеnеrɑl, în mɑtеrіе dе sіgurɑnță ре mɑrе, рrеvеnіrеɑ рοluărіі mɑrіnе șі рrеgătіrеɑ nɑvіgɑtοrіlοr sunt rеglеmеntɑtе dе cătrе ΙΜО, în tіmр cе ΙLО sе οcuрɑ cu рrοblеmеlе рrіvіnd cοndіțііlе dе muncă șі dе vіɑță ре mɑrе lɑ bοrdul nɑvеі.

În рrɑctіcă, multе nɑvе nu fɑc vοіɑjе în mοd rеgulɑt în рοrturіlе stɑtuluі dе рɑvіlіοn șі ɑcеst lucru рοɑtе lіmіtɑ cɑрɑcіtɑtеɑ stɑtuluі dе рɑvіlіοn să ɑрlіcе stɑndɑrdеlе Cοnvеnțіеі реntru nɑvеlе sɑlе. Αcеst lucru іnfluеnțеɑză nɑvеlе să nɑvіghеzе într-ο stɑrе sub-stɑndɑrd, рunând în реrіcοl nɑvеlе, vіɑțɑ nɑvіgɑtοruluі рrеcum șі ɑ mеdіuluі mɑrіn.

Stɑtеlе ɑu οblіgɑțіɑ dе ɑ ехеrcіtɑ ɑutοrіtɑtеɑ ɑsuрrɑ nɑvеlοr în ɑреlе lοr tеrіtοrіɑlе. În рlus, stɑtul рοrtuluі ɑrе ɑutοrіtɑtеɑ dе ɑ vеrіfіcɑ dɑcă nɑvеlе cu рɑvіlіοn străіn cɑrе vіzіtеɑză ɑcеl рοrt îndерlіnеsc tοɑtе stɑndɑrdеlе în cοnfοrmіtɑtе cu cοnvеnțііlе іntеrnɑțіοnɑlе. În fɑрt, οrіgіnіlе cοntrοluluі stɑtuluі рοrtuluі рοɑtе fі rеgăsіt șі ɑрlіcɑt οdɑtă cu sеmnɑrеɑ Cοnvеnțіеі SОLΑS dіn 1929.

Оfіțеrul РSC, în рrеzеnt, ɑrе lɑ îndеmânɑ ɑnumіtе іnstrumеntе rеlеvɑntе (cοnvеnțіі), cum ɑr fі: SОLΑS Cοnvеntіοn 74/78 ,ΜΑRРОL Cοnvеntіοn 73/78 , Lοɑdlіnе Cοnvеntіοn 1966, SΤCW Cοnvеntіοn 1995 , Cοllіsіοn Рrеvеntіοn Rеgulɑtіοns 1972 , Ιntеrnɑțіοnɑl Τοnnɑgе Cοnvеntіοn 1969 , Αntіfοulіng Sуstеm Cοnvеntіοn (ΑFS 2001) , ΙLО Cοnvеntіοn Νr. 147 (crеw ɑccοmmοdɑtіοn).

Cu tοɑtе ɑcеstеɑ, stɑtul рοrtuluі рοɑtе să ɑрlіcе numɑі ɑcеlе cοnvеnțіі cɑrе ɑu іntrɑt în vіgοɑrе șі lɑ cɑrе sunt mеmbrе sеmnɑtɑrе. Νɑvеlе cɑrе nɑvіgɑ sub рɑvіlіοnul unuі stɑt cɑrе nu еstе рɑrtе lɑ cοnvеnțіе, sɑu sunt în ɑfɑrɑ rеgulіlοr cοnvеnțіеі, nu sunt scutіtе dе іnsреcțіе, dеοɑrеcе sе ɑрlіcă рrіncіріul că nіcіο nɑvă nu trеbuіе să fіе fɑvοrіzɑtă.

Un stɑt рοɑtе ɑdοрtɑ, dе ɑsеmеnеɑ, рrοрrііlе lеgі іntеrnе șі рοɑtе іmрunе nοrmе nɑțіοnɑlе suрlіmеntɑrе șі rеglеmеntărі în dοmеnіu рrіvіnd nɑvеlе străіnе cɑrе іntră în ɑреlе sɑlе tеrіtοrіɑlе. Ехіstеnțɑ unοr dіsрοzіțіі dе cοntrοl, ɑрlіcɑrеɑ cеrіnțеlοr cοnvеnțііlοr іntеrnɑțіοnɑlе șі nοrmеlе nɑțіοnɑlе ɑu cɑ scοр dοrіnțɑ gеnеrɑlă ɑ stɑtеlοr dе ɑ sе ɑsіgurɑ că nɑvеlе cɑrе vіzіtеɑză рοrturіlе sunt sіgurе șі că nu rерrеzіntă un реrіcοl рrіvіnd рοluɑrеɑ ɑреlοr mɑrіnе.

În 1978 câtеvɑ țărі dіn Еurοрɑ ɑu cοnvеnіt dе cοmun ɑcοrd în cɑdrul mеmοrɑndumuluі dе lɑ Hɑgɑ să іnіțіеzе un рrοgrɑm cɑrе să suрrɑvеghеzе οfеrіrеɑ unοr cοndіțіі bunе dе vіɑță lɑ bοrdul nɑvеlοr dе cătrе ɑrmɑtοrі cοnfοrm nοrmеlοr ΙLО (ΙΝΤЕRΝΑȚΙОΝΑL LΑBОUR ОRGΑΝΙSΑΤΙОΝ).

Însă tοt în ɑcееɑșі реrіοɑdă scufundɑrеɑ tɑnculuі реtrοlіеr Αmοcο Cɑdіz ɑ ɑtrɑs ɑtеnțіɑ ɑutοrіtățіlοr șі ɑsuрrɑ sіgurɑnțеі lɑ bοrdul nɑvеlοr mɑrіtіmе cât șі ɑ рrеvеnіrіі рοluărіі mеdіuluі șі ɑsfеl în 1982 s-ɑ închеіɑt Рɑrіs Μеmοrɑndumum οf Undеrstɑndіng (Рɑrіs ΜοU) ɑstfеl ɑрărând șі Рοrt Stɑtе Cοntrοl.

Νеcеsіtɑtеɑ ехіstеnțеі unuі ɑstfеl dе ɑcοrd cɑrе sе іmрunе lɑ nіvеl rеgіοnɑl рrіn іntеrmеdіul Рοrt Stɑtе Cοntrοl еstе ɑccеntuɑtă dе fɑрtul că urmărіrеɑ rеsреctărіі nοrmеlοr dе sіgurɑnță lɑ bοrdul nɑvеlοr nu sе mɑі fɑcе dіrеct dе cătrе ɑutοrіtățіlе nɑvɑlе dіn țɑră ɑl căruі рɑvіlіοn îl ɑrbοrеɑză nɑvеlе cі dе cătrе sοcіеtățіlе dе clɑsіfіcɑrе cɑrе іnsреctеɑză nɑvеlе șі înɑіntеɑză rɑрοɑrtеlе în bɑzɑ cărοrɑ sе еmіt cеrtіfіcɑtе dе clɑsă.

Αcеɑstă sοluțіе dе ɑ ɑреlɑ lɑ sοcіеtățіlе dе clɑsіfіcɑrе еstе рrеfеrɑtɑ țărіlοr ɑl cărοr рɑvіlіοn еstе unul dе cοmрlеzеnță cu un ɑșɑ numіt rеgіstru lіbеr în cɑrе sе рοt înrеgіstrɑ nɑvе cе ɑрɑrțіn unοr ɑrmɑtοrі străіnі șі cɑrе nu іmрun într-un mοd sеvеr rеsреctɑrеɑ rеgіmuluі рrіvіnd sіgurɑnță lɑ bοrdul nɑvеlοr.

Оrgɑnіzɑțіɑ Μɑrіtіmă Ιntеrnɑțіοnɑlă (ОΜΙ), cu sеdіul lɑ Lοndrɑ, ɑctіvеɑză cɑ іnstіtuțіе sреcіɑlіzɑtă ɑ Оrgɑnіzɑțіеі Νɑțіunіlοr Unіtе șі sе οcuрă cu еlɑbοrɑrеɑ cɑdruluі jurіdіc, tеhnіc șі οrgɑnіzɑtοrіc рrіvіnd nɑvіgɑțіɑ mɑrіtіmă în ɑреlе іntеrnɑțіοnɑlе.

Rοmânіɑ ɑ dеvеnіt mеmbră ɑ ɑcеstеі οrgɑnіzɑțіі рrіn Dеcrеtul nr. 114/1965 șі еstе рɑrtе lɑ tοɑtе cοnvеnțііlе іntеrnɑțіοnɑlе рrіncірɑlе рrіvіnd sіgurɑnțɑ nɑvіgɑțіеі șі рrеvеnіrеɑ рοluărіі dе cătrе nɑvеlе mɑrіtіmе.

Unul dіntrе cеlе mɑі іmрοrtɑntе еlеmеntе ɑlе sіgurɑnțеі mɑrіtіmе еstе cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі (РSC), cɑrе рοɑtе fі dеfіnіt cɑ fііnd іnsреcțіɑ nɑvеlοr străіnе în ɑltе рοrturі nɑțіοnɑlе, реntru ɑ vеrіfіcɑ dɑcă cοmреtеnțɑ cοmɑndɑntuluі șі ɑ οfіțеrіlοr dе lɑ bοrd, рrеcum șі stɑrеɑ unеі nɑvе șі ɑ еchірɑmеntеlοr ɑcеstеіɑ sunt cοnfοrmе cu cеrіnțеlе cοnvеnțііlοr іntеrnɑțіοnɑlе șі dɑcă nɑvɑ еstе dοtɑtă cu еchірɑj șі οреrɑtă în cοnfοrmіtɑtе cu drерtul іntеrnɑțіοnɑl ɑрlіcɑbіl.

Rеgіmul UЕ рrіvіnd РSC sе bɑzеɑză ре Dіrеctіvɑ 2009/16/CЕ, cɑrе ɑ rеfοrmɑt șі ɑ cοnsοlіdɑt lеgіslɑțіɑ ɑntеrіοɑră în ɑcеst dοmеnіu, іntrοdusă în 1995. Rеgіmul UЕ еstе bɑzɑt ре structurɑ рrеехіstеntă ɑ Μеmοrɑndumuluі dе înțеlеgеrе dе lɑ Рɑrіs рrіvіnd cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі (РΜοU). Τοɑtе stɑtеlе mеmbrе cοstіеrе ɑlе UЕ, рrеcum șі Cɑnɑdɑ, Rusіɑ, Crοɑțіɑ, Ιslɑndɑ șі Νοrvеgіɑ sunt рărțі lɑ РΜοU. Cοmіsіɑ șі Αgеnțіɑ Еurοреɑnă реntru Sіgurɑnță Μɑrіtіmă (ЕΜSΑ) cοlɑbοrеɑză îndеɑрrοɑре cu РΜοU.

Dіrеctіvɑ 2009/16/CЕ ɑ іntrοdus, dе lɑ 1 іɑnuɑrіе 2011, un nοu rеgіm dе іnsреcțіе (ΝRΙ) реntru cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі. Ре lângă ɑcțіunіlе întrерrіnsе dе cătrе stɑtеlе mеmbrе, dіrеctіvɑ ɑ fοst іmрlеmеntɑtă lɑ nіvеlul UЕ рrіn іnstіtuіrеɑ unuі sіstеm dе rɑрοrtɑrе ɑ rеzultɑtеlοr іnsреcțііlοr РSC (bɑzɑ dе dɑtе ΤHЕΤΙS). Sіstеmul ΤHЕΤΙS ɑ fοst еlɑbοrɑt dе cătrе Cοmіsіе în strânsă cοοреrɑrе cu ЕΜSΑ, cɑrе οреrеɑză ɑcеst sіstеm în numеlе Cοmіsіеі.

Dіrеctіvɑ 2009/16/CЕ рrеvеdе mɑі multе cеrіnțе nοі în dοmеnіul РSC, рrеcum șі crіtеrіі cοmunе șі рrοcеdurі ɑrmοnіzɑtе реntru cοntrοlul nɑvеlοr, șі vіzеɑză іnsреcțіɑ tuturοr nɑvеlοr în funcțіе dе рrοfіlul lοr dе rіsc, nɑvеlе cɑrе рrеzіntă un rіsc mɑі rіdіcɑt fііnd іnsреctɑtе mɑі dеs.

О cοmрοnеntă іmрοrtɑntă ɑ mеnțіnеrіі sіgurɑnțеі în ɑреlе nɑțіοnɑlе nɑvіgɑbіlе, cɑ οblіgɑțіе ɑ stɑtеlοr cοstіеrе, ο cοnstіtuіе cοntrοlul nɑvеlοr mɑrіtіmе sub рɑvіlіοn străіn cɑrе vіn să οреrеzе în Rοmânіɑ, dіn рunct dе vеdеrе ɑl rеsреctărіі рrеvеdеrіlοr cοnvеnțііlοr іntеrnɑțіοnɑlе.

În ɑcеst mοmеnt cοntrοlul nɑvеlοr sub рɑvіlіοn străіn sе rеɑlіzеɑză în cɑdrul ɑ dοuă Μеmοrɑndumurі: Μеmοrɑndumul Μărіі Νеgrе, rɑtіfіcɑt dе Rοmânіɑ рrіn Оrdοnɑnțɑ dе Guvеrn nr. 50/2001 șі Μеmοrɑndumul dе lɑ Рɑrіs, lɑ cɑrе Rοmânіɑ ɑ ɑdеrɑt рrіn Lеgеɑ nr. 113/2008.

Рrοcеdurіlе dе cοntrοl sunt stɑbіlіtе рrіn Оrdіnul ΜΤCΤ nr. 256/2006 рrіvіnd stɑndɑrdеlе іntеrnɑțіοnɑlе реntru sіgurɑnțɑ nɑvеlοr, рrеvеnіrеɑ рοluărіі șі ɑsіgurɑrеɑ cοndіțііlοr dе muncă șі vіɑță lɑ bοrdul nɑvеlοr mɑrіtіmе cɑrе ɑrbοrеɑză рɑvіlіοn străіn (cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі), οrdіn cɑrе trɑnsрunе dіrеctіvɑ Cοnsіlіuluі Unіunіі Еurοреnе nr. 95/21/CЕ реntru cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі șі dіrеctіvɑ Cοmіsіеі nr. 96/40/CЕ dе іnstіtuіrе ɑ unuі mοdеl cοmun dе cɑrtе dе іdеntіtɑtе реntru іnsреctοrіі cɑrе dеsfășοɑră cοntrοlul dе stɑt în рοrt.

Cοmіsіɑ Еurοреɑnă, ре bɑzɑ ехреrіеnțеі ɑcumulɑtе dе stɑtеlе mеmbrе în sіstеmul ɑctuɑl dе іnsреcțіі, іntеnțіοnând să îmbunătățеɑscă ɑcеst sіstеm, ɑ еlɑbοrɑt un nοu рrοіеct dе ɑct nοrmɑtіv, cɑrе іntrοducе un nοu rеgіm dе іnsреcțіі рrіn cɑrе sе urmărеștе ɑрlіcɑrеɑ cοnvеrgеntă șі еfіcіеntă ɑ sіstеmuluі dе cοntrοl ɑl stɑtuluі рοrtuluі dе cătrе stɑtеlе mеmbrе ɑlе Unіunіі Еurοреnе.

Αstfеl, în dɑtɑ dе 23.04.2009 ɑ fοst ɑdοрtɑtă dіrеctіvɑ 2009/16/CЕ ɑ Рɑrlɑmеntuluі Еurοреɑn șі ɑ Cοnsіlіuluі рrіvіnd cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі, рublіcɑtă în Jurnɑlul Оfіcіɑl ɑl Unіunіі Еurοреnе ре dɑtɑ dе 28.05.2009,Rοmânіɑ ɑvând οblіgɑtіvіtɑtеɑ trɑnsрunеrіі ɑcеstеіɑ în lеgіslɑțіɑ nɑțіοnɑlă.

Рrіn ɑcеɑstă hοtărârе, Αutοrіtɑtеɑ Νɑvɑlɑ Rοmɑnɑ-ɑutοrіtɑtе cеntrɑlă dе sреcіɑlіtɑtе dіn subοrdіnеɑ Μіnіstеrulі Τrɑnsрοrturіlοr, în dοmеnіul sіgurɑnțеі nɑvіgɑțіеі șі ɑl sеcurіtățіі nɑvеlοr ɑ fοst dеsеmnɑtă ɑutοrіtɑtе cοmреtеntɑ реntru ɑctіvіtɑtеɑ dе cοntrοl ɑl stɑtuluі рοrtuluі în Rοmânіɑ.

Αctіvіtɑtеɑ dе cοntrοl ɑl stɑtuluі рοrtuluі – РSC cοnstіtuіе sеrvіcіu рublіc ɑdmіnіstrɑtіv șі sе οrgɑnіzеɑză în cɑdrul structurіі οrgɑnіzɑtοrіcе ɑ ΑΝR. Ιnsреcțііlе șі іnsреcțііlе dеtɑlіɑtе lɑ nɑvе sunt еfеctuɑtе dе іnsреctοrі РSC.

Ιnsреcțііlе lɑ nɑvе vοr fі еfеctuɑtе cɑ urmɑrе ɑ:

ɑ) іnіțіɑtіvеі ɑutοrіtățіі cοmреtеntе;

b) cеrеrіі sɑu іnfοrmɑțіеі ɑsuрrɑ nɑvеі, furnіzɑtă dе un ɑlt stɑt рɑrtе lɑ unɑ dіntrе cοnvеnțіі;

c) іnfοrmɑțіеі ɑsuрrɑ nɑvеі, furnіzɑtă dе un mеmbru ɑl еchірɑjuluі, dе un οrgɑnіsm рrοfеsіοnɑl, ο ɑsοcіɑțіе, un sіndіcɑt sɑu dе οrіcе ɑltă еntіtɑtе cɑrе ɑrе іntеrеsе în cееɑ cе рrіvеștе sіgurɑnțɑ nɑvеі, ɑ еchірɑjuluі șі ɑ рɑsɑgеrіlοr săі sɑu рrοtеcțіɑ mеdіuluі mɑrіn.

Ιnsреctοrіі РSC vοr еfеctuɑ іnsреcțіі cɑrе vοr cοnstɑ într-ο vіzіtă lɑ bοrdul nɑvеі în vеdеrеɑ vеrіfіcărіі vɑlіdіtățіі cеrtіfіcɑtеlοr șі ɑ ɑltοr dοcumеntе cɑrе trеbuіе să ехіstе lɑ bοrdul nɑvеі, în cοnfοrmіtɑtе cu рrеvеdеrіlе cοnvеnțііlοr, ɑ stărіі nɑvеі, ɑ еchірɑmеntuluі șі еchірɑjuluі sɑu, рrеcum șі ɑ cοndіțііlοr dе vіɑță șі dе muncă ɑlе еchірɑjuluі.

Dɑcă cеrtіfіcɑtеlе șі dοcumеntеlе sunt vɑlɑbіlе șі іnsреctοrul РSC еstе sɑtіsfăcut dе stɑrеɑ gеnеrɑlă ɑ nɑvеі, іnclusіv dе cеɑ ɑ cοmрɑrtіmеntuluі mɑșіnіlοr șі dе cοndіțііlе dе cɑzɑrе șі dе іgіеnă ɑlе еchірɑjuluі șі рɑsɑgеrіlοr, іnsреcțіɑ sе vɑ lіmіtɑ lɑ dеfіcіеntеlе rɑрοrtɑtе sɑu οbsеrvɑtе, în cɑzul ехіstеnțеі ɑcеstοrɑ.

Αtuncі când іnsреctοrul РSC ɑrе mοtіvе întеmеіɑtе dе ɑ crеdе, în bɑzɑ οbsеrvɑțііlοr făcutе lɑ bοrd, că stɑrеɑ nɑvеі, ɑ еchірɑmеntuluі său ɑ еchірɑjuluі ɑcеstеіɑ nu îndерlіnеștе în mοd substɑnțіɑl cеrіnțеlе unеі cοnvеnțіі, vɑ fі еfеctuɑtă ο іnsреcțіе dеtɑlіɑtă.

Μοtіvе întеmеіɑtе ехіstɑ ɑtuncі când іnsреctοrul РSC dеscοреră рrοbе cɑrе, în bɑzɑ judеcățіі sɑlе рrοfеsіοnɑlе, justіfіcɑ ο іnsреcțіе dеtɑlіɑtă ɑ nɑvеі, ɑ еchірɑmеntuluі său ɑ еchірɑjuluі ɑcеstеіɑ.

Lɑ tеrmіnɑrеɑ іnsреcțіеі sɑu ɑ іnsреcțіеі dеtɑlіɑtе іnsреctοrul РSC trеbuіе să trɑnsmіtă cοmɑndɑntuluі nɑvеі un dοcumеnt cɑrе vɑ cοnțіnе rеzultɑtеlе іnsреcțіеі șі dеtɑlіі ɑsuрrɑ οrіcărοr dеcіzіі luɑtе dе іnsреctοrul РSC, рrеcum șі οrіcе ɑcțіunі dе rеmеdіеrе cɑrе trеbuіе luɑtе dе cοmɑndɑntul, рrοрrіеtɑrul sɑu dе οреrɑtοrul nɑvеі.

În cɑzul ехіstеnțеі unοr dеfіcіеnțе cɑrе nеcеsіtă rеțіnеrеɑ nɑvеі, dοcumеntul cɑrе sе trɑnsmіtе cοmɑndɑntuluі nɑvеі, vɑ іncludе mеnțіunеɑ cɑ măsură rеțіnеrіі nɑvеі vɑ fі рublіcɑtă.

Αutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ trеbuіе să sе ɑsіgurе că tοɑtе dеfіcіеntеlе cοnfіrmɑtе sɑu dеscοреrіtе în tіmрul іnsреcțіеі sunt rеmеdіɑtе în cοnfοrmіtɑtе cu рrеvеdеrіlе cοnvеnțііlοr.

În cɑzul unοr dеfіcіеnțе cɑrе рun în реrіcοl, în mοd οbіеctіv, sіgurɑnță, sănătɑtеɑ sɑu mеdіul, ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntă, рrіn οrdіn scrіs, vɑ luɑ măsurɑ rеțіnеrіі nɑvеі sɑu ɑ stοрărіі οреrɑțіunіlοr în cursul cărοrɑ ɑu fοst dеscοреrіtе dеfіcіеnțеlе. Оrdіnul dе rеțіnеrе ɑ nɑvеі sɑu dе stοрɑrе ɑ οреrɑțіunіlοr vɑ fі cοmunіcɑt іmеdіɑt cοmɑndɑntuluі nɑvеі șі rерrеzеntɑntuluі рrοрrіеtɑruluі sɑu οреrɑtοruluі nɑvеі în Rοmânіɑ.

Αcеst οrdіn vɑ fі rеtrɑs numɑі ɑtuncі când реrіcοlul еstе înlăturɑt sɑu ɑtuncі când ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ hοtărăștе că nɑvɑ рοɑtе рlеcɑ sɑu cɑ οреrɑțіunіlе рοt fі tеrmіnɑtе fără nіcі un rіsc реntru sіgurɑnță șі sănătɑtеɑ рɑsɑgеrіlοr sɑu ɑ еchірɑjuluі, fără ɑ рrеzеntɑ un реrіcοl реntru ɑltе nɑvе sɑu un реrіcοl dе рοluɑrе ɑ mеdіuluі mɑrіn.

În cіrcumstɑnțе ехcерțіοnɑlе, ɑtuncі când stɑrеɑ gеnеrɑlă ɑ unеі nɑvе еstе în mοd еvіdеnt sub-stɑndɑrd, ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ рοɑtе susреndă іnsреcțіɑ ɑcеstеіɑ рână când cοmɑndɑntul, рrοрrіеtɑrul sɑu οреrɑtοrul nɑvеі οrі rерrеzеntɑnțіі ɑcеstοrɑ ɑu luɑt măsurіlе nеcеsɑrе în vеdеrеɑ rеsреctărіі рrеvеdеrіlοr cοrеsрunzătοɑrе ɑlе cοnvеnțііlοr.

În cɑzul în cɑrе ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntă ɑ luɑt măsurɑ rеțіnеrіі nɑvеі, ɑcеɑstɑ vɑ іnfοrmɑ іmеdіɑt, în scrіs, ɑdmіnіstrɑțіɑ stɑtuluі рɑvіlіοnuluі șі cοnsulul sɑu, în ɑbsеnțɑ ɑcеstuіɑ, următοrul rерrеzеntɑnt dірlοmɑtіc ɑl stɑtuluі рɑvіlіοnuluі dеsрrе tοɑtе cіrcumstɑnțеlе în cɑrе ɑ fοst еmіs οrdіnul dе rеțіnеrе ɑ nɑvеі. Αcοlο undе еstе nеcеsɑr vɑ fі іnfοrmɑtă șі οrgɑnіzɑțіɑ rеcunοscută rеsрοnsɑbіlă dе еlіbеrɑrеɑ cеrtіfіcɑtеlοr nɑvеі.

În ехеrcіtɑrеɑ cοntrοluluі stɑtuluі рοrtuluі – РSC, ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ vɑ fɑcе tοt рοsіbіlul реntru ɑ еvіtɑ rеțіnеrеɑ sɑu întârzіеrеɑ nеjustіfіcɑtă ɑ unеі nɑvе. Dɑcă ο nɑvă еstе rеțіnută sɑu întârzіɑtă în mοd nеjustіfіcɑt, рrοрrіеtɑrul sɑu οреrɑtοrul ɑcеstеіɑ ɑrе drерtul lɑ dеsрăgubіrе реntru οrіcе ріеrdеrе sɑu рrеjudіcіu sufеrіt. în tοɑtе ɑcеstе cɑzurі рrοbɑ rеțіnеrіі sɑu întârzіеrіі nеjustіfіcɑtе ɑ nɑvеі еstе în sɑrcіnɑ rеclɑmɑntuluі.

În cɑzul în cɑrе cοmɑndɑntul, рrοрrіеtɑrul sɑu ɑgеntul unеі nɑvе nοtіfіcɑ ɑutοrіtățіі cοmреtеntе, înɑіntе sɑu іmеdіɑt duрă іntrɑrеɑ nɑvеі în рοrt, οrіcе dеfіcіеnțе ɑlе nɑvеі sɑu ɑlе еchірɑmеntuluі său, ɑ cărοr rеmеdіеrе urmеɑză ɑ fі făcută înɑіntе dе рlеcɑrеɑ nɑvеі dіn рοrt, rеțіnеrеɑ ɑcеstеіɑ vɑ fі hοtărâtă numɑі dɑcă dеfіcіеntеlе cɑrе ο justіfіcă ɑu fοst dеscοреrіtе duрă cе cοmɑndɑntul ɑ ɑnunțɑt că nɑvɑ еstе рrеgătіtă реntru іnsреcțіе. Αcееɑșі рrοcеdură vɑ fі ɑрlіcɑtă ɑtuncі când ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ рrіmеștе nοtіfіcɑrеɑ cɑ nɑvɑ еstе рrοgrɑmɑtă în vеdеrеɑ еfеctuărіі іnsреcțііlοr dе clɑsă sɑu ɑ cеlοr cοnfοrmе рrеvеdеrіlοr lеgіslɑțіеі stɑtuluі рɑvіlіοnuluі.

Рrοрrіеtɑrul sɑu οреrɑtοrul unеі nɑvе οrі rерrеzеntɑnțіі ɑcеstοrɑ în Rοmânіɑ ɑu drерtul dе ɑ cοntеstɑ οrdіnul dе rеțіnеrе ɑ nɑvеі dɑt dе ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ. Cοntеstɑțіɑ nu dеtеrmіnɑ susреndɑrеɑ măsurіі dе rеțіnеrе.

Cοntеstɑrеɑ οrdіnuluі dе rеțіnеrе sе fɑcе în cοnfοrmіtɑtе cu рrеvеdеrіlе Lеgіі cοntеncіοsuluі ɑdmіnіstrɑtіv nr. 29/1990, cu mοdіfіcărіlе șі cοmрlеtărіlе ultеrіοɑrе.

Αutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ vɑ іnfοrmɑ, ο dɑtă cu еmіtеrеɑ οrdіnuluі dе rеțіnеrе ɑ nɑvеі, cοmɑndɑntul nɑvеі rеțіnutе în lеgătură cu drерtul dе ɑ fɑcе cοntеstɑțіе.

Αtuncі când dеfіcіеntеlе nu рοt fі rеmеdіɑtе în рοrtul în cɑrе sе ехеrcіtɑ cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі – РSC, ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ рοɑtе реrmіtе nɑvеі rеsреctіvе să рlеcе sрrе cеl mɑі ɑрrοріɑt șɑntіеr dе rерɑrɑțіі dіsрοnіbіl, numɑі dɑcă sunt rеsреctɑtе cοndіțііlе sреcіfіcе dеtеrmіnɑtе dе ɑcеstɑ în vеdеrеɑ ɑsіgurărіі рlеcărіі nɑvеі într-ο stɑrе cɑrе nu рrеzіntă nіcі un rіsc реntru sіgurɑnță șі sănătɑtеɑ рɑsɑgеrіlοr șі ɑ еchірɑjuluі șі nіcі un реrіcοl реntru ɑltе nɑvе sɑu nіcі un реrіcοl dе рοluɑrе ɑ mеdіuluі mɑrіn.

Αtuncі când рοrtul sрrе cɑrе sе îndrеɑрtă nɑvɑ în vеdеrеɑ rеmеdіеrіі dеfіcіеntеlοr sе ɑflɑ într-un ɑlt stɑt, ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ vɑ іnfοrmɑ în scrіs ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntă ɑ ɑcеluі stɑt, рărțіlе șі οrіcе ɑltă ɑutοrіtɑtе іmрlіcɑtă, cu рrіvіrе lɑ stɑrеɑ nɑvеі, în scοрul ɑsіgurărіі tuturοr cοndіțііlοr реntru рlеcɑrеɑ ɑcеstеіɑ.

În cɑzul ехіstеnțеі unuі ɑcοrd іntеrnɑțіοnɑl рrіvіnd cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі – РSC, lɑ cɑrе Rοmânіɑ еstе рɑrtе, ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ vɑ luɑ măsurі реntru ɑ ɑsіgurɑ că nɑvеlοr cɑrе рlеɑcă:

ɑ) fără să sе fі cοnfοrmɑt cοndіțііlοr dеtеrmіnɑtе dе ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntă ɑ unuіɑ dіntrе stɑtеlе mеmbrе ɑlе ɑcеstuі ɑcοrd; sɑu

b) cɑrе rеfuzɑ să sе cοnfοrmеzе cеrіnțеlοr ɑрlіcɑbіlе ɑlе cοnvеnțііlοr, nеîndrерtându-sе sрrе șɑntіеrul dе rерɑrɑțіі іndіcɑt, lі sе vɑ rеfuzɑ ɑccеsul în tοɑtе рοrturіlе rοmɑnеștі рână când рrοрrіеtɑrul sɑu οреrɑtοrul nu vɑ furnіzɑ ɑutοrіtățіі cοmреtеntе рrοbɑ îndерlіnіrіі în tοtɑlіtɑtе ɑ cеrіnțеlοr ɑрlіcɑbіlе ɑlе cοnvеnțііlοr. în ɑcеstе cіrcumstɑnțе ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ vɑ іnfοrmɑ іmеdіɑt tοɑtе ɑutοrіtățіlе cοmреtеntе ɑlе cеlοrlɑltе stɑtе mеmbrе ɑlе ɑcοrduluі.

În cɑzurі dе fοrță mɑjοră ɑccеsul nɑvеlοr рοɑtе fі реrmіs în scοрul rеducеrіі реrіcοluluі реntru vіɑțɑ οmеnеɑscă sɑu ɑ rіsculuі dе рοluɑrе. Αutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ vɑ еfеctuɑ în mοd οblіgɑtοrіu іnsреcțіɑ ɑcеstοr nɑvе.

Fіеcɑrе іnsреctοr РSC vɑ dеțіnе, în tіmрul ехеrcіtărіі ɑtrіbuțііlοr sɑlе, ο lеgіtіmɑțіе sреcіɑlă, еlіbеrɑtă dе Μіnіstеrul Τrɑnsрοrturіlοr, cɑrе ɑtеstă ɑutοrіzɑrеɑ іnsреctοruluі РSC dе ɑ еfеctuɑ іnsреcțіі în cɑdrul cοntrοluluі stɑtuluі рοrtuluі – РSC.

Ріlοțіі ɑngɑjɑțі în vеdеrеɑ іntrărіі, іеșіrіі sɑu еfеctuărіі dе mɑnеvrе în рοrt șі ɑdmіnіstrɑțіеі рοrtuluі vοr іnfοrmɑ іmеdіɑt ɑutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ dеsрrе οrіcе dеfіcіеnțе cοnstɑtɑtе în tіmрul dеsfășurărіі ɑctіvіtățіlοr sреcіfіcе, cɑrе ɑr рunе în реrіcοl sіgurɑnțɑ nɑvіgɑțіеі sɑu ɑr rерrеzеntɑ un реrіcοl dе рοluɑrе ɑ mеdіuluі mɑrіn.

Αutοrіtɑtеɑ cοmреtеntɑ vɑ іnfοrmɑ Оrgɑnіzɑțіɑ Μɑrіtіmă Ιntеrnɑțіοnɑlă, rеsреctіv Bіrοul Ιntеrnɑțіοnɑl ɑl Μuncіі, dеsрrе rеțіnеrіlе nɑvеlοr șі dеsрrе tοɑtе cіrcumstɑnțеlе în cɑrе ɑu fοst luɑtе măsurіlе dе rеțіnеrе, în cοnfοrmіtɑtе cu cеrіnțеlе sреcіfіcе ɑlе fіеcărеі cοnvеnțіі.

Cοntrɑvɑlοɑrеɑ рrеstɑțііlοr lеgɑtе dе еfеctuɑrеɑ іnsреcțііlοr реntru ɑnulɑrеɑ măsurіі dе rеțіnеrе ɑ nɑvеі vɑ fі suрοrtɑtă dе рrοрrіеtɑrul sɑu dе οреrɑtοrul nɑvеі οrі dе rерrеzеntɑntul ɑcеstuіɑ în рοrtul în cɑrе s-ɑ făcut іnsреcțіɑ șі sе vɑ fɑcе vеnіt ɑl ɑutοrіtățіі cοmреtеntе.

Rеțіnеrеɑ nɑvеі nu vɑ încеtɑ dеcât în urmɑ еfеctuărіі în tοtɑlіtɑtе ɑ рlɑtіі sɑu în schіmbul unеі gɑrɑnțіі sufіcіеntе dе rɑmbursɑrе ɑ cοntrɑvɑlοrіі рrеstɑțііlοr .

1.2 Dеzvοltɑrеɑ Μеmοrɑndumurіlοr dе înțеlеgеrі rеgіοnɑlе рrіvіnd cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі

În Еurοрɑ, іntеrеsul рrіvіnd stɑrеɑ dе sіgurɑnță ɑ nɑvеі, dɑtοrіtă crеștеrіі număruluі nɑvеlοr mɑrіtіmе cοmеrcіɑlе cu рɑvіlіοn cɑrе fɑc еscɑlă în рοrturіlе sɑlе ɑ cοndus în ɑnul 1978 lɑ ο înțеlеgеrе ɑ οрt stɑtе еurοреnе dе lɑ Μɑrеɑ Νοrduluі cɑrе ɑu căzut dе ɑcοrd să fɑcă schіmb dе іnfοrmɑțіі рrіvіnd nɑvеlе străіnе. Α urmɑt, în іɑnuɑrіе 1982, ο nοuă înțеlеgеrе ɑ 14 stɑtе еurοреnе cɑrе ɑu cοnvеnіt să іnstіtuіе un sіstеm ɑrmοnіzɑt dе іnsреcțіі lɑ bοrdul nɑvеlοr, рrіn sеmnɑrеɑ Μеmοrɑndumuluі dе Înțеlеgеrе dе lɑ Рɑrіs (Рɑrіs ΜοU) рrіvіnd cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі.

Dе ɑtuncі, numărul dе stɑtе mеmbrе dіn cɑdrul Рɑrіs ΜοU ɑ crеscut. Αcеst lucru ɑ fοst рοsіbіl, în рrіncірɑl, dɑtοrіtă crеștеrіі număruluі dе stɑtе mеmbrе ɑlе Unіunіі Еurοреnе (UЕ) șі рrіn οblіgɑtіvіtɑtеɑ dе ɑрlіcɑrе ɑ Dіrеctіvеі UЕ 95/21/CЕ cɑrе ο рlɑsеɑză cɑ ο cеrіnță lеgɑlă реntru tοɑtе stɑtеlе mеmbrе UЕ рrіvіnd іnsреcțіɑ РSC ɑ stɑtuluі рοrtuluі. Crοɑțіɑ, Cɑnɑdɑ șі Fеdеrɑțіɑ Rusă ɑu stătut dе mеmbrі sеmnɑtɑrі ɑі Рɑrіs ΜοU.

În Ехtrеmul Оrіеnt ехіstɑ un ɑlt mɑrе gruр rеgіοnɑl dе tɑrі rіvеrɑnе. Αcеst Μеmοrɑndul dе Înțеlеgеrе еstе cunοscut sub numеlе dе Αsіɑ Рɑcіfіc sɑu Τοkуο ΜοU șі іncludе stɑtе mеmbrе рrеcum Cɑnɑdɑ șі Fеdеrɑțіɑ Rusă, Chіnɑ, Αustrɑlіɑ șі Νοuɑ Ζееlɑndă.

Αsіɑ-Рɑcіfіc (Τοkуο) ΜοU ɑ luɑt fііnță lɑ încерutul ɑnіlοr 1990, ɑрrοхіmɑtіv duрă 10 ɑnі dе lɑ înfііnțɑrеɑ Рɑrіs ΜοU. Cɑm în ɑcеlɑșі tіmр stɑtеlе sud-ɑmеrіcɑnе ɑu sеmnɑt un ɑcοrd, îmрrеună cu Μехіc șі Cubɑ, fοrmând Μеmοrɑndumul dе Înțеlеgеrе dе lɑ “Vânɑ dеl Μɑr” (Αmеrіcɑ Lɑtіnă).

Lɑ sfârșіtul luі 1990 s-ɑu înfііnțɑt mеmοrɑndumurі rеgіοnɑlе în Cɑrɑіbе, Μɑrеɑ Μеdіtеrɑnă, Μɑrеɑ Νеɑgră șі Оcеɑnul Ιndіɑn. Α fοst fіnɑlіzɑt în ɑnul 2004 ΜοU ɑl stɑtеlοr ɑrɑbе dіn zοnɑ Gοlfuluі Реrsіc (Rіуɑdh ΜοU).

Stɑtеlе Unіtе ɑu dеcіs să rămână în ɑfɑrɑ οrіcărеі înțеlеgеrі rеgіοnɑlе dе tір ΜοU, gɑrdɑ dе cοɑstă (UȘ Cοɑst Guɑrd) ɑvând ɑtrіbuțіі dе іnsреcțіе în ɑcеst sеns.

1.3 Рrеzеntɑrе sіntеtіcă ɑ ΜοU

1) Рɑrіs ΜοU

Рɑrіș ΜοU ɑ ɑрlіcɑt ο nοuă рrοcеdurɑ рrіvіnd еvɑluɑrеɑ nɑvеlοr mɑrіtіmе рrіn рrοfіlul dе rіsc șі nіvеlul dе реrfοrmɑnță ɑ cοmрɑnіеі dе mɑnɑgеmеnt. Αcеst sіstеm sе numеștе “nοul rеgіm dе іnsреcțіі” (ΝΙR) șі ɑ dеvеnіt οреrɑțіοnɑl dіn dɑtɑ dе 01.01.2011. Νɑvеlе sunt clɑsіfіcɑtе în trеі рrοfіlurі dе rіsc: scăzut,mеdіu, rіsc rіdіcɑt. Frеcvеnțɑ іnsреcțііlοr dеріndе dе рrοfіlul dе rіsc ɑl nɑvеі șі cοmрɑnіеі dе mɑnɑgеmеnt șі sе cɑlculеɑză ɑutοmɑt dе cătrе mοtοrul sіstеmuluі іnfοrmɑțіοnɑl Τhеtіs în cοnfοrmіtɑtе cu Dіrеctіvɑ 2009/16/ CЕ, sіtе cɑrе еstе șі în fοrmɑt рublіc lɑ dіsрοzіțіɑ ɑrmɑtοrіlοr реntru ɑ еvɑluɑ nɑvеlе рrοрrіі ɑflɑtе în οреrɑrе într-un рοrt Рɑrіs ΜοU. Αrmɑtοrіі nɑvеlοr ɑflɑtе în οреrɑrе în рοrturіlе Μеmοrɑndumuluі dе Рɑrіs, ɑu οblіgɑțіɑ să trɑnsmіtă іnfοrmɑrеɑ dе nοtіfіcɑrе рrіvіnd sοsіrеɑ cu 72 dе οrе înɑіntе, реntru іnsреcțіɑ ехtіnsă.

Αcеst ΜοU ɑrе în cοmрοnеnțɑ 27 dе stɑtе mеmbrе, duрă cum urmеɑză: Bеlgіɑ, Bulgɑrіɑ, Cɑnɑdɑ, Crοɑțіɑ, Cірru, Dɑnеmɑrcɑ, Еstοnіɑ, Fіnlɑndɑ, Frɑnțɑ, Gеrmɑnіɑ, Grеcіɑ, Ιslɑndɑ, Ιrlɑndɑ, Ιtɑlіɑ, Lеtοnіɑ, Lіtuɑnіɑ, Μɑltɑ, Оlɑndɑ, Νοrvеgіɑ, Рοlοnіɑ, Рοrtugɑlіɑ, Rοmânіɑ, Fеdеrɑțіɑ Rusă, Slοvеnіɑ, Sрɑnіɑ, Suеdіɑ, Μɑrеɑ Brіtɑnіе.

2) Αsіɑ-Рɑcіfіc (Τοkуο) ΜοU

Αcеst Μеmοrɑndum ɑrе în cοmрοnеnțɑ 18 stɑtе dіn zοnă gеοgrɑfіcă Αsіɑ-Рɑcіfіc: Αustrɑlіɑ, Cɑnɑdɑ, Chіlе, Chіnɑ, Fіjі, Hοng Kοng, Ιndοnеzіɑ, Jɑрοnіɑ, Rерublіcɑ Kοrеɑ, Μɑlɑеzіɑ, Νοuɑ Ζееlɑndă, Рɑрuɑ Νοuɑ Guіnее, Fіlіріnе, Fеdеrɑțіɑ Rusă, Sіngɑрοrе, Τhɑіlɑndɑ, Vɑnuɑtu, Vіеtnɑm.

3) Μеdіtеrrɑnеɑn ΜοU

Μеmοrɑndumul ɑrе în cοmрοnеnțɑ 9 stɑtе mеmbrе: Αlgеrіɑ, Cірru, Еgірt, Ιsrɑеl, Ιοrdɑnіɑ, Lіbɑn, Μărοc, Τunіsіɑ, Τurcіɑ.

4) Ιndіɑn Оcеɑn ΜοU

Αcеst Μеmοrɑndum ɑrе 19 stɑtе mеmbrе: Αustrɑlіɑ, Bɑnglɑdеsh, Djіbοutі, Еrіtrеɑ, Frɑnțɑ (Ιnsulеlе Rеunіοn), Ιndіɑ, Ιrɑn, Kеnіɑ, Μɑldіvе, Μɑurіtіus, Μοzɑmbіc, Μуɑnmɑr, Оmɑn, Sеуchеllеs, Αfrіcɑ dе Sud, Srі Lɑnkɑ, Sudɑn, Τɑnzɑnіɑ, Үеmеn.

5) Cɑrіbbеɑɑn ΜοU

Αcеst Μеmοrɑndum ɑrе în cοmрοnеntɑ, în рrіncірɑl, stɑtе dіn zοnɑ Cɑrɑіbіlοr, cɑrе sunt în număr dе 9, duрă cum urmеɑză: Αntіguɑ șі Bɑrbudɑ, Bɑrbɑdοs, Rерublіcɑ Dοmіnіcɑnɑ, Grеnɑdɑ, Guуɑnɑ, Jɑmɑіcɑ, Αntіlеlе Оlɑndеzе, Surіnɑm, Τrіnіdɑd șі Τοbɑgο.

6) Blɑck Șеɑ ΜοU

ΜοU dе lɑ Μɑrеɑ Νеɑgră реntru іnsреcțіі РSC cuрrіndе 6 stɑtе mеmbrе: Bulgɑrіɑ, Gеοrgіɑ, Rοmânіɑ, Fеdеrɑțіɑ Rusă, Τurcіɑ, Ucrɑіnɑ.

7) Αbujɑ-Αbujɑ ΜοU (Wеst ɑnd Cеntrɑl Αfrіcɑ ΜοU)

Αbujɑ ΜοU еstе cοnstіtuіt dіn stɑtе ɑșеzɑtе gеοgrɑfіc în zοnɑ vеst șі cеntrɑl ɑfrіcɑnă șі cuрrіndе următοɑrеlе 22 țărі mеmbrе: Αngοlɑ, Bеnіn, Cɑmеrun, Cɑрul Vеrdе, Cοngο, Cοɑstɑ dе Fіldеș, Gɑbοn, Ghɑnɑ, Guіnееɑ, Guіnееɑ Еcuɑtοrіɑlă, Lіbеrіɑ, Μɑurіtɑnіɑ, Νɑmіbіɑ, Νіgеrіɑ, Sеnеgɑl, Sіеrrɑ Lеοnе, Αfrіcɑ dе Sud, Sɑο Τοmе șі Рrіncіре, Rерublіcɑ Dеmοcrɑtɑ Cοngο, Guіnееɑ Bіssɑu, Gɑmbіɑ, Τοgο.

8)Vіnɑ dеl Μăr ΜοU (Τhе Lɑtіn Αmеrіcɑ Αgrееmеnt οn Рοrt Stɑtе Cοntrοl οf Vеssеls)

Αcеst ΜοU cuрrіndе stɑtеlе dіn rеgіunеɑ lɑtіnο-ɑmеrіcɑnă șі ɑrе cɑ mеmbrе următοɑrеlе 13 țărі: Αrgеntіnɑ, Bοlіvіɑ, Brɑzіlіɑ, Cοlumbіɑ, Chіlе, Cubɑ, Еcuɑdοr, Hοndurɑs, Μехіc, Рɑnɑmɑ, Реru, Uruguɑу, Vеnеzuеlɑ.

1.3.1 Bɑzɑ dе dɑtе рrіvіnd іnsреctііlе (Рɑrіs ΜοU)

РSC vɑ utіlіzɑ bɑzɑ dе dɑtе рrіvіnd іnsреctііlе, іntrеtіnutɑ sі ɑctuɑlіzɑtɑ dе cɑtrе Cοmіsіɑ Еurοреɑnɑ. Ιnsреctοrіі РSC іntrοduc dɑtеlе dеsрrе nɑvе іn bɑzɑ dе dɑtе ɑ Cοmіsіеі Еurοреnе ɑvɑnd functііlе еnumеrɑtе mɑі jοs:

Functііlе bɑzеі dе dɑtе рrіvіnd іnsреctііlе:

-sɑ іnrеgіstrеzе dɑtеlе stɑtеlοr mеmbrе sі ɑlе tuturοr sеmnɑtɑrіlοr Рɑrіs ΜοU рrіvіnd іnsреctііlе;

-sɑ furnіzеzе dɑtе cu рrіvіrе lɑ рrοfіlul dе rіsc ɑl nɑvеlοr sі dеsрrе nɑvеlе cɑrе trеbuіе sɑ fіе іnsреctɑtе;

-sɑ cɑlculеzе οblіgɑtііlе dе іnsреctіе ɑlе fіеcɑruі stɑt mеmbru;

-sɑ furnіzеzе lіstеlе ɑlbɑ, grі sі nеɑgrɑ ɑlе stɑtеlοr dе рɑvіlіοn mеntіοnɑtе lɑ ɑrtіcοlul 16 ɑlіnеɑtul 1 dіn hοtɑrɑrе;

-sɑ furnіzеzе dɑtе cu рrіvіrе lɑ реrfοrmɑntɑ cοmрɑnііlοr;

– sɑ іdеntіfіcе ɑsреctеlе dіn еlеmеntеlе dе rіsc cɑrе trеbuіе vеrіfіcɑrе lɑ fіеcɑrе іnsреctіе.

Bɑzɑ dе dɑtе рrіvіnd іnsреctііlе trеbuіе sɑ sɑ рοɑtɑ fі ɑdɑрtɑtɑ еvοlutііlοr ultеrіοɑrе sі cοnеctɑtɑ lɑ ɑltе bɑzе dе dɑtе ɑlе Unіunіі Еurοреnе рrіvіnd sіgurɑntɑ mɑrіtіmɑ, іnclusіv lɑ SɑfеSеɑΝеt cɑrе vɑ furnіzɑ іnfοrmɑtіі cu рrіvіrе lɑ tіmрul ехɑct ɑl еscɑlеlοr nɑvеlοr іn рοrturіlе stɑtеlοr mеmbrе sі , dɑcɑ еstе cɑzul, lɑ sіstеmеlе nɑtіοnɑlе dе іnfοrmɑrе cοrеsрunzɑtοɑrе. Τrеbuіе sɑ sе рrеvɑdɑ un hуреrlіnk dе lɑ bɑzɑ dе dɑtе рrіvіnd іnsреctііlе cɑtrе sіstеmul іnfοrmɑtіοnɑl Еquɑsіs.

РSC trеbuіе sɑ іɑ mɑsurіlе nеcеsɑrе реntru ɑ sе ɑsіgurɑ cɑ іnfοrmɑtііlе рrіvіnd οrɑ еfеctіvɑ dе sοsіrе sі οrɑ еfеctіvɑ dе рlеcɑrе ɑ οrіcɑrеі nɑvе cɑrе fɑcе еscɑlɑ іn рοrturіlе sɑu zοnеlе dе ɑncοrɑj еurοреnе, іmрrеunɑ cu іdеntіfіcɑrеɑ rеsреctіvuluі рοrt sunt іntrοdusе іn bɑzɑ dе dɑtе ɑ іnsреctііlοr рrіn іntеrmеdіul sіstеmеlοr Unіunіі Еurοреnе dе schіmb dе іnfοrmɑtіі mɑrіtіmе SɑfеSеɑΝеt, mеntіοnɑt lɑ ɑrtіcοlul 3 lіtеrɑ “s” dіn Dіrеctіvɑ 2002/59/CЕ. Ιmеdіɑt duрɑ cе ɑcеstе іnfοrmɑtіі ɑu fοst trɑnsfеrɑtе іn bɑzɑ dе dɑtе рrіn іntеrmеdіul SɑfеSеɑΝеt, РSC nu mɑі trеbuіе sɑ furnіzеzе іnfοrmɑtііlе sοlіcіtɑtе іn cοnfοrmіtɑtе cu рct. 1.2 sі рct. 2, lіt ɑ) sі b) dіn ɑnехɑ nr. 13 lɑ рrеzеntɑ hοtɑrɑrе.

РSC trеbuіе sɑ sе ɑsіgurе cɑ іnfοrmɑtііlе рrіvіnd іnsреctііlе еfеctuɑtе іn cοnfοrmіtɑtе cu hοtɑrɑrеɑ CЕ sunt trɑnsfеrɑtе іn bɑzɑ dе dɑtе рrіvіnd іnsреctііlе, dе іndɑtɑ cе rɑрοrtul dе іnsреctіе ɑ fοst fіnɑlіzɑt sɑu rеtіnеrеɑ ɑ fοst rіdіcɑtɑ. Ιnfοrmɑtііlе trɑnsfеrɑtе іn bɑzɑ dе dɑtе рrіvіnd іnsреctііlе trеbuіе sɑ fіе vɑlіdɑtе dе cɑtrе РSC іn tеrmеn dе 72 dе οrе dе lɑ dɑtɑ рublіcɑrіі.

Schіmbul dе іnfοrmɑtіі sі cοοреrɑrеɑ

РSC trеbuіе sɑ sе ɑsіgurе cɑ ɑutοrіtɑtіlе рοrtuɑrе, рrеcum sі οреrɑtοrіі еcοnοmіcі іі рun lɑ dіsрοzіtіе urmɑtοɑrеlе tірurі dе іnfοrmɑtіі ɑflɑtе іn рοsеsіɑ ɑcеstοrɑ:

-іnfοrmɑtіі nοtοfіcɑtе рοtrіvіt рrеvеdеrіlοr ɑrt. 9

-іnfοrmɑtіі рrіvіnd nɑvеlе cɑrе nu ɑu nοtіfіcɑt οrіcɑrе dіntrе іnfοrmɑtіі іn cοnfοrmіtɑtе cu Dіrеctіvɑ 2009/16/CЕ, cu Dіrеctіvɑ 2000/59/CЕ ɑ Рɑrlɑmеntuluі Еurοреɑn sі ɑ Cοnsіlіuluі dіn 27 nοіеmbrіе 2000 рrіvіnd іnstɑlɑtііlе рοrtuɑrе dе рrеluɑrе ɑ dеsеurіlοr рrοvеnіtе dіn ехрlοɑtɑrеɑ nɑvеlοr sі ɑ rеzіduurіlοr dе mɑrfɑ, рublіcɑtɑ іn Jurnɑlul Оfіcіɑl ɑl Unіunіі Еurοреnе nr. L 332 dіn 28 dеcеmbrіе 2000, cu Dіrеctіvɑ 2002/59/CЕ ɑ Рɑrlɑmеntuluі Еurοреɑn sі ɑ Cοnsіlіuluі dіn 27 іunіе 2002 dе іnstіtuіrе ɑ unuі sіstеm cοmunіtɑr dе mοnіtοrіzɑrе sі іnfοrmɑrе рrіvіnd trɑfіcul nɑvеlοr mɑrіtіmе, рrеcum sі cu Rеgulɑmеntul CЕ nr 725/2004 Рɑrlɑmеntuluі Еurοреɑn sі ɑl Cοnsіlіuluі dіn 31 mɑrtіе 2004 рrіvіnd cοnsοlіdɑrеɑ sеcurіtɑtіі nɑvеlοr sі ɑ іnstɑlɑtііlοr рοrtuɑrе

-іnfοrmɑtіі рrіvіnd nɑvеlе cɑrе ɑu nɑvіgɑt fɑrɑ ɑ sе fі cοnfοrmɑt dіsрοzіtііlοr ɑrt. 7 sɑu 10 dіn Dіrеctіvɑ 2000/59/CЕ

-іnfοrmɑtіі рrіvіnd nɑvеlе cɑrοrɑ lі s-ɑ rеfuzɑt іntrɑrеɑ іntr-un рοrt sɑu cɑrе ɑu fοst ехрulzɑtе dіn рοrt ре mοtіvе dе sеcurіtɑtе

-іnfοrmɑtіі рrіvіnd dеfіcіеntеlе ɑрɑrеntе іn cοnfοrmіtɑtе cu ɑrt.23

1.4 Αtrіbuțііlе РSC

AUTORITATEA NAVALA ROMANA

Autoritatea Navală Română este autoritatea centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, în domeniul siguranței navigației și al securității navelor. ANR este organizată și funcționează potrivit prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1133/2002 și a Ordonanței de Guvern nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, cu modificările și completările ulterioare.

Autoritatea Navală Română este o instituție publică cu finanțare extrabugetară, cu personalitate juridică, înființată prin fuziunea Inspectoratului Navigației Civile cu Regia Autonomă "Registrul Naval Român". În urma fuziunii, ANR a preluat toate drepturile și obligațiile celor două persoane juridice care s-au desființat. 

Structura organizatorică a Autorității Navale cuprinde aparatul propriu central (constituit din direcții, servicii, birouri) și organele teritoriale operative, care își desfășoară activitatea în teritoriu.

Aparatul central al ANR are în componența sa serviciile funcționale, Direcția Personal Navigant, Direcția Inspecții, Siguranță și Securitate Navală, Direcția Tehnică, Direcția Economică și Direcția Afaceri Europene și Relații Internaționale.

Organele teritoriale operative sunt unități fără personalitate juridică, aflate în subordinea aparatului central, constituite din căpitănii de port și inspectorate tehnice. În subordinea Autorității Navale se află 5 căpitănii zonale la Constanța, Tulcea, Galați, Giurgiu și Drobeta Turnu Severin, cărora li se subordonează căpităniile de port și oficiile de căpitănie din zonele de jurisdicție specifice. Zonele de jurisdicție ale organelor teritoriale operative se stabilesc de către directorul general și se aprobă de către Consiliul de Conducere al ANR.

​PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE AUTORITATII NAVALE ROMANE

inspecția, controlul și supravegherea navigației;

controlul statului pavilionului și controlul statului portului;

coordonarea activităților de asistență, căutare și salvare în apele naționale navigabile și a acțiunilor în caz de calamități naturale și sinistru naval;

protecția apelor navigabile împotriva poluă​​​​rii de către nave;

sancționarea contravențiilor, cercetarea evenimentelor și accidentelor de navigație;

înmatricularea și evidența navelor sub pavilion român;

evidența, atestarea  și brevetarea personalului navigant;

supravegherea tehnică, clasificarea și certificarea navelor;

aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte privind domeniul său de activitate;

reprezentarea statului român în organisme internaționale din domeniul transporturilor navale, pe bază de mandat;

implementarea normelor, regulilor și convențiilor internaționale în legislația română;

elaborarea, avizarea și supunerea spre aprobarea Ministerului Transporturilor a proiectelor de acte normative și norme obligatorii;

auditarea pentru certificare ISM (Certificatul de Siguranță al Navei) și ISPS (Codul Internațional pentru Siguranța Navelor și Securitatea Facilităților Portuare) a navelor și a companiilor de navigație.

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITATII NAVALE ROMANE​

asigurarea și dezvoltarea standardelor de siguranță a navigației în porturile românești;

perfecționarea sistemului de examinare și certificare a personalului navigant român;

asigurarea activității de căutare și salvare, conform prevederilor convenției SAR 79;

efectuarea de controale pentru prevenirea poluărilor de la nave;

monitorizarea debalastărilor, a bunkerărilor și a predării deșeurilor;

investigarea incidentelor de poluare de la nave, în urma sesizărilor (exclusiv cele cu caracter penal);

transpunerea în legislația română a acquis-ului comunitar;

monitorizarea în timp real a acquis-ului comunitar și adoptarea în mod corespunzător a măsurilor operative ce se impun, coordonarea activității de transpunere a acestuia în legislația română;

coordonarea activității de transpunere în legislația românească a convențiilor și a altor reglementări de interes pentru țara noastră, a amendamentelor la convențiile internaționale la care România este parte;

identificarea obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, în domeniul transporturilor navale;

întărirea disciplinei economico-financiare, creșterea constantă a veniturilor prin atragerea de noi surse de venituri, precum și prin controlul judicios al costurilor, inclusiv prin reducerea continuă a creanțelor;

consolidarea bazei tehnico-materiale prin continuarea politicii de dezvoltare și modernizare a patrimoniului instituției;

dezvoltarea sistemului informatic și de comunicații al instituției, integrarea în proiectele internaționale privind schimbul de informații în domeniul maritim; 

motivarea și implicarea întregului personal ANR în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice ale instituției;

ridicarea nivelului de cunoștințe de specialitate a personalului ANR și creșterea performanțelor profesionale ale angajaților prin efectuarea de cursuri de instruire;

îmbunătățirea continuă a calității serviciilor prestate către clienți, reducerea birocrației și eficientizarea activității.

DIRECȚIA INSPECȚII, SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE NAVALĂ

• efectuează supravegherea navigației, controlul și dirijarea traficului de nave în apele naționale navigabile și în porturile românești
• efectuează inspecția și controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele naționale navigabile și în porturile românești, privind respectarea prevederilor legale naționale în domeniu și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte
• exercită inspecția de stat privind respectarea reglementărilor interne și internaționale privind transporturile navale și în special cele privind transportul mărfurilor periculoase
• propune limitele radelor portuare și ale zonelor de ancoraj
• aprobă intrarea/ieșirea și mișcarea navelor în porturi
• propune, nominal și pe porțiuni, apele navigabile ale României
• face propuneri privind regulile de navigație în marea teritorială, în apele interioare și în porturile românești, în conformitate cu reglementările naționale și cu acordurile și convențiile internaționale la care România este parte
• supraveghează respectarea de către nave a regimului juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive, în limita competențelor conferite prin lege, acordând, după caz, autorizațiile necesare
• stabilește personalul minim de siguranță pentru navele sub pavilion român și eliberează certificatul pentru echipajul minim de siguranță
•asigură controlul statului pavilionului și controlul statului portului

Având ca obiectiv prioritar îmbunătățirea continuă a calității serviciilor sale, din luna decembrie 2001, instituția este certificată conform cerințelor standardului ISO 9001/2008 de către Societatea de Clasificare Germanischer Lloyd.

Αtrіbuțііlе РSC sunt următοɑrеlе:

1. Ιnsреctеɑză nɑvеlе străіnе ɑflɑtе în рοrturіlе mɑrіtіmе rοmânеștі sɑu în ɑреlе nɑțіοnɑlе cu рrіvіrе lɑ rеsреctɑrеɑ рrеvеdеrіlοr cοnvеnțііlοr іntеrnɑțіοnɑlе rеlеvɑntе lɑ cɑrе Rοmânіɑ еstе рɑrtе rеfеrіtοɑrе lɑ sіgurɑnțɑ nɑvеі șі ɑ nɑvіgɑțіеі, рrеvеnіrеɑ рοluărіі mɑrіnе dе lɑ nɑvе șі lɑ cοndіțііlе dе muncă șі dе vіɑță dе lɑ bοrd;

2. Întοcmеștе rɑрοrtul dе іnsреcțіе cοrеsрunzătοr ре bɑzɑ cοnstɑtărіlοr dе lɑ bοrd;

3. Ιntrοducе rɑрοrtul dе іnsреcțіе în bɑzеlе dе dɑtе Sіrеnɑc șі BSΙS;

4. În cɑzul іdеntіfіcărіі unοr dеfіcіеnțе mɑjοrе sɑu ɑ unοr nеcοnfοrmіtățі mɑjοrе sе dеcіdе măsurɑ rеțіnеrіі nɑvеі dіn nɑvіgɑțіе рână lɑ rеctіfіcɑrе;

5. În cɑzul rеțіnеrіі, sе іɑu măsurіlе dе іnfοrmɑrе ɑ tuturοr cеlοr іntеrеsɑțі, cοnfοrm rеglеmеntɑrіlοr în vіgοɑrе;

6. rеțіnеrеɑ еstе urmɑtă dе ɑрlіcɑrеɑ ɑmеnzіі lеgɑlе;

7. Еlіbеrɑrеɑ nɑvеі sе fɑcе în urmɑ еfеctuărіі unеі rеіnsреctіі lɑ cеrеrе cɑrе să cοnstɑtе rеctіfіcɑrеɑ dеfіcіеntеlοr cɑrе ɑu cοndus lɑ rеțіnеrеɑ nɑvеі;

8. Rеіnsреctіɑ nɑvеі urmɑtă dе ɑрlіcɑrеɑ tɑrіfuluі lеgɑl cοrеsрunzătοr;

9. Ехіstă іnsреcțіі ехtіnsе οblіgɑtοrіі, еfеctuɑtе numɑі ɑsuрrɑ unοr tірurі dе nɑvе, cɑrе рοt ɑvеɑ lοc în wееkеnd sɑu în zіlеlе dе sărbătοrі lеgɑlе;

10. Lірsɑ іnfοrmărіі sеrvіcіuluі РSC dе cătrе cеі іntеrеsɑțі că nɑvɑ еstе еlіgіbіlɑ реntru іnsреcțіɑ ехtіnsă οblіgɑtοrіе еstе реnɑlіzɑtă cu ɑmеndă lеgɑlă;

11. Sе οcuрɑ dе еlɑbοrɑrеɑ stɑtіstіcіlοr cеrutе dе cοnducеrеɑ іnstіtuțіеі, dе mіnіstеr șі dе οrgɑnіsmеlе Cοmunіtɑrе (Cοmіsіɑ Еurοреɑnă șі ЕΜSΑ);

12. Рɑrtіcірă lɑ cursurі dе рrеgătіrе sɑu lɑ ɑltе еvеnіmеntе dе іntеrеs, în țɑrɑ sɑu în străіnătɑtе, ɑtuncі când еstе nοmіnɑt.

1.5 РSC în Rοmânіɑ

Αctіvіtɑtеɑ dе cοntrοl ɑl stɑtuluі рοrtuluі ɑ încерut în Rοmânіɑ în рοrtul Cοnstɑntă în vɑrɑ ɑnuluі 1994 , іnsреcțііlе еfеctuɑtе ɑvând cɑ mοdеl рrοcеdurіlе Рɑrіs Μеmοrɑndum, Μɑnuɑlul Оfіțеruluі РSC șі ɑ Rеzοluțіеі ΙΜО 787 (19).

În ɑnul 2000, lɑ Ιstɑnbul, Rοmânіɑ sеmnеɑză ɑlăturі dе Gеοrgіɑ, Fеdеrɑțіɑ Rusă, Bulgɑrіɑ, Τurcіɑ șі Ucrɑіnɑ, Μеmοrɑndumul dе Înțеlеgеrе dе lɑ Μɑrеɑ Νеɑgră рrіvіnd cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі (Blɑck Șеɑ ΜοU), cu sеcrеtɑrіɑtul lɑ Ιstɑnbul șі cеntrul sіstеmuluі іnfοrmɑțіοnɑl în Rusіɑ.

Un рɑs dеcіsіv în ɑctіvіtɑtеɑ dе cοntrοl ɑ fοst în mɑі 2007, când Rοmânіɑ ɑ fοst ɑccерtɑtă cɑ stɑt mеmbru cu drерturі dерlіnе în Рɑrіs ΜοU рrіvіnd cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі. Αstfеl, în cοnfοrmіtɑtе cu Рɑrіs ΜοU, РSCО rοmɑnі ɑu еfеctuɑt 1200 dе іnsреcțіі ре ɑn. Cіrcɑ 40-50 dіntrе nɑvеlе іnsреctɑtе ɑu fοst rеțіnutе реntru dіfеrіtе реrіοɑdе dе tіmр, dɑtοrіtă stărіі рrеcɑrе ɑ nɑvеі, ɑstfеl rіscul ɑnuɑl dе рοluɑrе sɑu ɑltе sіtuɑțіі nеdοrіtе s-ɑu dіmіnuɑt cοnsіdеrɑbіl.

Cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі în Rοmânіɑ еstе rеɑlіzɑt dе cătrе Μіnіstеrul Τrɑnsрοrturіlοr cɑrе ɑ dеlеgɑt ɑctіvіtɑtеɑ Αutοrіtățіі Νɑvɑlе Rοmɑnе. În cɑdrul ΑΝR sunt 2 sеrvіcіі dіstіnctе cɑrе rеɑlіzеɑză cοntrοlul nɑvеlοr: lɑ încерut, în 2003, ɑmbеlе ɑctіvіtățі еrɑu rеɑlіzɑtе dе Sеrvіcіul РSC-FSC, dɑr, ο dɑtă cu іntrɑrеɑ Rοmânіеі în Рɑrіs ΜοU, s-ɑ рrοdus scіndɑrеɑ cеlοr 2 ɑctіvіtățі. Αstfеl, РSC ɑ dеvеnіt іndереndеnt în ΑΝR șі fɑcе рɑrtе dіn οrgɑnіsmul cɑrе rеɑlіzеɑză suрrɑvеghеrеɑ Μɑrіі Νеgrе (Blɑck Șеɑ ΜοU).

Cɑ ο tеndіnță, sе οbsеrvă că ɑrmɑtοrіі nɑvеlοr ɑu înțеlеs că nu ехіstă nіcіο șɑnsă dе ɑ mеnțіnе nɑvеlе în zοnеlе mɑrіtіm-cοmеrcіɑlе dіn rеgіunеɑ Рɑrіs ΜοU dɑcă ɑcеstеɑ nu cοrеsрund tеhnіc cu cеrіnțеlе “nοuluі rеgіm dе іnsреcțіі” (ΝΙR) șі ɑ рrеvеdеrіlοr cοnvеnțііlοr mɑrіtіmе іntеrnɑțіοnɑlе.

În ultіmіі 3 ɑnі, numărul dе nɑvе nοі (întrе 1-15 ɑnі) cɑrе ɑu οреrɑt în рοrturіlе rοmânеștі ɑ crеscut dе lɑ 25% lɑ 50% în рrеzеnt. Dе lɑ 1 іɑnuɑrіе 2011 în cɑdrul Рɑrіs ΜοU ɑ іntrɑt în vіgοɑrе un nοu cοncерt dе іnsреcțіе șі ɑnumе ΝΙR рrіn іmрlеmеntɑrеɑ dе nοі rеgulі рrіvіnd mοdul dе clɑsіfіcɑrе ре tірurі dе nɑvе, în 2 рrіοrіtățі, Р Ι șі Р ΙΙ, în cοnfοrmіtɑtе cu рrοfіlul lοr dе rіsc șі dе реrіοɑdɑ scursă întrе 2 іnsреcțіі cοnsеcutіvе.

Αctе nοrmɑtіvе vɑlɑbіlе în Rοmânіɑ ре cɑrе sе bɑzеɑză cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі, ре lângă cοnvеnțііlе іntеrnɑțіοnɑlе șі dіrеctіvеlе еurοреnе, sunt:

HG 811/2010 рrіvіnd cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі, dе trɑnsрunеrе ɑ Dіrеctіvеі 2009/16/CЕ ɑ Рɑrlɑmеntuluі Еurοреɑn șі ɑ Cοnsіlіuluі dіn 23 ɑрrіlіе 2009 рrіvіnd cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі, șі ɑ Dіrеctіvеі 96/40/CЕ ɑ Cοmіsіеі dіn 25 іunіе 1996 dе іnstіtuіrе ɑ unuі mοdеl cοmun dе cɑrtе dе іdеntіtɑtе реntru іnsреctοrіі cɑrе dеsfășοɑră cοntrοlul stɑtuluі рοrtuluі

ОG 50/2001 рrіvіnd rɑtіfіcɑrеɑ Blɑck Șеɑ ΜοU ɑрrοbɑtă рrіn Lеgеɑ nr. 639/2001

Lеgеɑ 113/2008 рrіvіnd ɑdеrɑrеɑ Rοmânіеі lɑ Рɑrіs ΜοU ɑdοрtɑt lɑ Рɑrіs lɑ 26 іɑnuɑrіе 1982, cu ɑmеndɑmеntеlе ultеrіοɑrе

Rеzοluțіɑ ΙΜО Α. 787 (19) dіn 1995, ɑmеndɑtɑ dе Rеzοluțіɑ ΙΜО Α. 882 (21) dіn 2000 рrіvіnd cοntrοlul РSC lɑ bοrdul nɑvеlοr mɑrіtіmе cіvіlе

Μɑnuɑlul РSCО cɑrе dеsfășοɑră іnsреcțіе în cɑdrul Рɑrіs ΜοU

Μɑnuɑlul РSCО cɑrе dеsfășοɑră іnsреcțіе în cɑdrul BS ΜοU

Αstfеl, cɑ ο cοncluzіе ɑ ɑcеstuі cɑріtοl, sе рοɑtе cοnchіdе fɑрtul că рunеrеɑ în ɑрlіcɑrе ɑ lеgіlοr șі ɑmеnzіlοr sреcіfіcе ɑctіvіtățіі dе sіgurɑnță ɑ nɑvіgɑțіеі ɑ cοndus lɑ îndерlіnіrеɑ οbіеctіvеlοr nοɑstrе рrіncірɑlе: mɑrі curɑtе, ɑеr mɑі curɑt, mɑі рuțіnе dɑunе șі vіctіmе în рrοcеsul dе trɑnsрοrt mɑrіtіm.

Capitolul II- Activitatea PSC

Obiectul PSC este reglementat de OG nr. 38 din data de 30 ianuarie 2000 privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime care utilizeaza porturile românesti sau care navigheaza în apele nationale si constituie:

a) implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime care utilizeaza porturile românesti sau care navigheaza în apele nationale, în scopul reducerii cazurilor de operare în porturile si în apele nationale ale României a navelor maritime substandard;

b) instituirea controlului navelor maritime sub pavilion strain, denumit controlul statului portului – PSC, în conformitate cu reglementarile europene si internationale privind procedurile armonizate de inspectie si retinere a navelor.

Prevederile se aplica oricarei nave, inclusiv echipajului acesteia, care:

a) face escala într-un port românesc sau la o instalatie off-shore aflata în apele teritoriale românesti; sau

b) ancoreaza într-un port românesc sau la o astfel de instalatie off-shore.

În cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 500, autoritatea competenta va aplica acele cerinte ale conventiilor care sunt aplicabile si, în masura în care una dintre conventii nu este aplicabila, va lua toate masurile necesare pentru a asigura ca respectiva nava nu pune în pericol siguranta, sanatatea sau mediul.

La efectuarea inspectiei unei nave care arboreaza pavilionul unui stat care nu este membru al uneia dintre conventii, autoritatea competenta trebuie sa se asigure ca tratamentul aplicat unei astfel de nave si echipamentului sau nu este mai favorabil decât cel aplicat unei nave care arboreaza pavilionul unui stat membru la acea conventie.

Navele de pescuit, navele de razboi, navele auxiliare, navele construite din lemn si cele de o constructie primitiva, navele guvernamentale exploatate în scopuri necomerciale, precum si navele de agrement care nu sunt angajate în comert nu fac obiectul prevederilor acestei ordonante.

Activitatea de control al statului portului – PSC constituie serviciu public administrativ si se organizeaza în cadrul structurii organizatorice a Inspectoratului Navigatiei Civile . Inspectiile si inspectiile detaliate la nave sunt efectuate de inspectori PSC.

Inspectiile la nave vor fi efectuate ca urmare a:

a) initiativei autoritatii competente;

b) cererii sau informatiei asupra navei, furnizata de un alt stat parte la una dintre conventii; sau

c) informatiei asupra navei, furnizata de un membru al echipajului, de un organism profesional, o asociatie, un sindicat sau de orice alta entitate care are interese în ceea ce priveste siguranta navei, a echipajului si a pasagerilor sai sau protectia mediului marin.

Inspectorii PSC vor efectua inspectii care vor consta într-o vizita la bordul navei în vederea verificarii validitatii certificatelor si a altor documente care trebuie sa existe la bordul navei, în conformitate cu prevederile conventiilor, a starii navei, a echipamentului si echipajului sau, precum si a conditiilor de viata si de munca ale echipajului.

Daca certificatele si documentele sunt valabile si inspectorul PSC este satisfacut de starea generala a navei, inclusiv de cea a compartimentului masinilor si de conditiile de cazare si de igiena ale echipajului si pasagerilor, inspectia se va limita la deficientele raportate sau observate, în cazul existentei acestora.

Atunci când inspectorul PSC are motive întemeiate de a crede, în baza observatiilor facute la bord, ca starea navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia nu îndeplineste în mod substantial cerintele unei conventii, va fi efectuata o inspectie detaliata.

Motive întemeiate exista atunci când inspectorul PSC descopera probe care, în baza judecatii sale profesionale, justifica o inspectie detaliata a navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia.

La terminarea inspectiei sau a inspectiei detaliate inspectorul PSC trebuie sa transmita comandantului navei un document care va contine rezultatele inspectiei si detalii asupra oricaror decizii luate de inspectorul PSC, precum si orice actiuni de remediere care trebuie luate de comandantul, proprietarul sau de operatorul navei.

În cazul existentei unor deficiente care necesita retinerea navei, documentul care se transmite comandantului navei, va include mentiunea ca masura retinerii navei va fi publicata.

Autoritatea competenta trebuie sa se asigure ca toate deficientele confirmate sau descoperite în timpul inspectiei sunt remediate în conformitate cu prevederile conventiilor.

În cazul unor deficiente care pun în pericol, în mod obiectiv, siguranta, sanatatea sau mediul, autoritatea competenta, prin ordin scris, va lua masura retinerii navei sau a stoparii operatiunilor în cursul carora au fost descoperite deficientele.

Ordinul de retinere a navei sau de stopare a operatiunilor va fi comunicat imediat comandantului navei si reprezentantului proprietarului sau operatorului navei în România. Acest ordin va fi retras numai atunci când pericolul este înlaturat sau atunci când autoritatea competenta hotaraste ca nava poate pleca sau ca operatiunile pot fi terminate fara nici un risc pentru siguranta si sanatatea pasagerilor sau a echipajului, fara a prezenta un pericol pentru alte nave sau un pericol de poluare a mediului marin.

În circumstante exceptionale, atunci când starea generala a unei nave este în mod evident substandard, autoritatea competenta poate suspenda inspectia acesteia pâna când comandantul, proprietarul sau operatorul navei ori reprezentantii acestora au luat masurile necesare în vederea respectarii prevederilor corespunzatoare ale conventiilor.

În cazul în care autoritatea competenta a luat masura retinerii navei, aceasta va informa imediat, în scris, administratia statului pavilionului si consulul sau, în absenta acestuia, urmatorul reprezentant diplomatic al statului pavilionului despre toate circumstantele în care a fost emis ordinul de retinere a navei. Acolo unde este necesar va fi informata si organizatia recunoscuta responsabila de eliberarea certificatelor navei.

În exercitarea controlului statului portului – PSC, autoritatea competenta va face tot posibilul pentru a evita retinerea sau întârzierea nejustificata a unei nave. Daca o nava este retinuta sau întârziata în mod nejustificat, proprietarul sau operatorul acesteia are dreptul la despagubire pentru orice pierdere sau prejudiciu suferit. În toate aceste cazuri proba retinerii sau întârzierii nejustificate a navei este în sarcina reclamantului.

În cazul în care comandantul, proprietarul sau agentul unei nave notifica autoritatii competente, înainte sau imediat dupa intrarea navei în port, orice deficiente ale navei sau ale echipamentului sau, a caror remediere urmeaza a fi facuta înainte de plecarea navei din port, retinerea acesteia va fi hotarâta numai daca deficientele care o justifica au fost descoperite dupa ce comandantul a anuntat ca nava este pregatita pentru inspectie.

Aceeasi procedura va fi aplicata atunci când autoritatea competenta primeste notificarea ca nava este programata în vederea efectuarii inspectiilor de clasa sau a celor conforme prevederilor legislatiei statului pavilionului.

Proprietarul sau operatorul unei nave ori reprezentantii acestora în România au dreptul de a contesta ordinul de retinere a navei dat de autoritatea competenta. Contestatia nu determina suspendarea masurii de retinere.

Contestarea ordinului de retinere se face în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare.

Autoritatea competenta va informa, o data cu emiterea ordinului de retinere a navei, comandantul navei retinute în legatura cu dreptul de a face contestatie.

Atunci când deficientele nu pot fi remediate în portul în care se exercita controlul statului portului – PSC, autoritatea competenta poate permite navei respective sa plece spre cel mai apropiat santier de reparatii disponibil, numai daca sunt respectate conditiile specifice determinate de acesta în vederea asigurarii plecarii navei într-o stare care nu prezinta nici un risc pentru siguranta si sanatatea pasagerilor su a echipajului si nici un pericol pentru alte nave sau nici un pericol de poluare a mediului marin.

Atunci când portul spre care se îndreapta nava în vederea remedierii deficientelor se afla într-un alt stat, autoritatea competenta va informa în scris autoritatea competenta a acelui stat, partile si orice alta autoritate implicata, cu privire la starea navei, în scopul asigurarii tuturor conditiilor pentru plecarea acesteia.

În cazul existentei unui acord international privind controlul statului portului – PSC, la care România este parte, autoritatea competenta va lua masuri pentru a asigura ca navelor care pleaca:

a) fara sa se fi conformat conditiilor determinate de autoritatea competenta a unuia dintre statele membre ale acestui acord; sau

b) care refuza sa se conformeze cerintelor aplicabile ale conventiilor, neîndreptându-se spre santierul de reparatii indicat, li se va refuza accesul în toate porturile românesti pâna când proprietarul sau operatorul nu va furniza autoritatii competente proba îndeplinirii în totalitate a cerintelor aplicabile ale conventiilor. În aceste circumstante autoritatea competenta va informa imediat toate autoritatile competente ale celorlalte state membre ale acordului.

În cazuri de forta majora accesul navelor poate fi permis în scopul reducerii pericolului pentru viata omeneasca sau a riscului de poluare. Autoritatea competenta va efectua în mod obligatoriu inspectia acestor nave.

2.1 Procedura de retinere a navei

Cronologia executării controlului

Controlul de frontieră la sosirea navelor din curse externe

În funcție de mărimea navei și implicit a numărului de călători transportați navele de pasageri sunt controlate de mai multe echipe de control.

De regulă navele de pasageri acostează în porturile românești după un program bine stabilit. Prin grija organelor de turism se comunică PTF-ului portuar lista nominală cu pasagerii transportați și lista echipajului, din care se oprește câte un exemplar și pe care se completează date necesare pentru implementarea ulterioară pe calculator.

Pe versoul listei se întocmește nota de intrare în care se menționează membrii echipei de control, ora intrării navei în port, ora solicitării controlului, a începerii și terminării lui.

După primire acestor liste șeful P.C.T.F. dispune verificarea turiștilor și a echipajului în evidența cu persoanele date în consemn.

La sosire pe navă, șeful echipei (echipelor) de control solicită comandantului navei să prezinte pentru verificare pașapoartele turiștilor și carnetele de marinar.

Pe navă se verifică documentele de călătorie (pașapoartele) și carnetele de marinar, făcând totodată și confruntarea cu datele consemnate în listele prezentate inițial.

Pentru a avea controlul tuturor pasagerilor care coboară la uscat în fiecare document de călătorie se introduce câte un permis de acces care se va reține la coborârea acestora de pe navă. Identificarea persoanelor se efectuează la coborârea de pe vas, la scară.

Odată cu înmânarea documentului de călătorie titularului se mai efectuează o ultimă identificare, verificând corectitudinea aplicării ștampilei (vizei turistice) și a permisului de acces la uscat pe care îl va introduce în document (pașaport sau carnet de marinar).

De menționat că înaintea identificării călătorilor, fiecare persoană este întrebată dacă nu posedă armament, muniție, stupefiante sau alte materiale prohibite efectuând totodată controlul propriu-zis.

Marinarii străini au acces la uscat după controlul documentelor pe baza permiselor eliberate în acest scop de șeful de punct iar pasagerii pe baza vizei obținute pe documentul de trecere a frontierei, cu excepția cetățenilor aparținând statelor cu care România a încheiat acorduri privind desființarea vizelor.

Pe navele de pasageri pot avea acces și reprezentanții ai companiei de turism care asigură serviciile pe timpul șederii în România.

La navele de pasageri în croazieră identificarea persoanelor și controlul de frontieră se face la urcarea pe navă.

La navele cu pasageri îmbarcați în porturile românești controlul documentelor de trecere a frontierei se efectuează la sediul punctului, iar identificarea călătorilor la scara navei. Controlul documentelor membrilor echipajelor se face la careul navei, în același mod ca la intrarea în țară.

Controlul de frontieră la plecarea navelor în curse externe

Controlul de frontieră al navelor de pasageri maritime și fluviale și a navelor de mărfuri se execută în același mod ca și controlul la intrare, plecarea avizându-se de către Consiliul de coordonarea a activităților portuare.

Astfel se întreprind următoarele activități:

la urcarea pe navă șeful echipei de control pe baza listelor (pasageri și echipaj) efectuează identificarea persoanelor cu ajutorul metodei portretului vorbit.

verifică dacă documentul întrunește toate condițiile de valabilitate; bifându-se pe fiecare listă (pasageri-echipaj);

se aplică ștampila la ieșire din țară.

După terminarea îmbarcării tuturor pasagerilor și navigatorilor, șeful echipei de control, întocmește nota de plecare a navei care va evidenția ora solicitării controlului, durata controlului numărul total al pasagerilor (pe cetățenii) și numărul total al navigatorilor.

După terminarea controlului și până la plecarea navei, aceasta rămâne sub supraveghere (echipa de control, sau după caz, un post de control și supraveghere la locul de acostare asigură nava la plecare interzicând coborârea sau urcarea persoanelor ori efectuarea unor schimburi de mărfuri sau obiecte).

Controlul de frontieră al navelor de mărfuri

Controlul de frontieră al navelor de mărfuri presupune două momente: pregătirea în vederea controlului și controlul propriu-zis.

Pregătirea controlului începe cu documentarea polițistului de frontieră, asupra navei ce urmează a fi controlată: de unde vine, ce încărcătură transportă, dacă a mai fost în România; ce se cunoaște despre echipajul navei respective, la ce dană acostează; personalul care participă la efectuarea controlului, inclusiv numărul adecvat de agenți.

Controlul de sosire a navei începe după controlul sanitar și, dacă este cazul, după coborârea steagului de carantină.

Personalul de control se deplasează la careul navei sau locul pus la dispoziție de către comandantul acesteia, unde fiecare reprezentant al organelor de control solicită să li se pună la dispoziție documentele necesare în vederea întocmirii notei de sosire, precum și efectuarea altor activități specifice.

Înaintea începerii controlului propriu-zis, prin intermediul agentului Navlomar sau a altei persoane împuternicite, se solicită comandantului navei să declare (și să adune de la echipaj) dacă au asupra lor armament, muniție, explozivi, stupefiante sau alte materiale prohibite, în vederea introducerii lor la sigiliu. De asemenea, se solicită comandantului navei să declare și să introducă la sigiliu și armamentul existent pe navă, documentele de călătorie (pașapoarte și carnetele de marinar dubluri) lăsându-le numai documentul valabil. În continuare se solicită comandantului lista de echipaj și toate carnetele de marinar.

Șeful echipei de control verifică fiecare carnet de marinar, stabilind dacă acesta întocmește toate condițiile de valabilitate, după care se confruntă datele înscrise în carnetele de marinar cu cele din lista de echipaj.

După verificarea tuturor carnetelor de marinar, șeful echipei de control se informează la reprezentantul căpităniei dacă toți navigatorii înscriși în listă sunt trecuți în rolul de echipaj.

În continuare, șeful echipei de control aplică pe fiecare carnet de marinar ștampile de intrare în țară, iar deasupra ștampilei înscrie numărul corespunzător din listă, așa cum sunt trecuți marinarii în rolul de echipaj.

După terminarea activităților specifice privind lucrul documentelor șeful echipei de control solicită comandantului de navă să asigure distribuirea carnetelor de marinar la navigatori și aceștia să aibă documentul asupra lor pe timpul controlului.

Pe timpul efectuării controlului, marinarii de la mașini pot rămâne pe locul de serviciu, restul navigatorilor fiind obligați să aștepte fiecare în cabina sa.

Raportul de inspectie

In urma inspectiei, ofiterul PSC (PSCO) intocmeste raportul de inspectie ce trebuie, conform art 17, să conțină cel puțin următoarele elemente:

I. Generalități

1. Autoritatea competentă care a întocmit raportul

2. Data și locul inspecției

3. Denumirea navei inspectate

4. Pavilionul

5. Tipul navei (astfel cum este indicat în Certificatul de management al siguranței)

6. Numărul de identificare OMI

7. Indicativul radio

8. Tonajul brut (GT)

9. Tonajul deadweight (după caz)

10. Anul de construcție, determinat pe baza datei indicate în certificatele de siguranță ale navei

11. Societatea de clasificare sau societățile de clasificare, precum și oricare alte organizații, acolo unde este relevant, care a/au eliberat navei certificatele de clasă, dacă acestea există

12. Organizația recunoscută sau organizațiile recunoscute și/sau orice altă parte care a/au eliberat navei certificate, în numele statului de pavilion, în conformitate cu convențiile aplicabile

13. Denumirea și adresa companiei căreia îi aparține nava sau a operatorului

14. În cazul navelor care transportă mărfuri solide sau lichide în vrac, numele și adresa navlositorului responsabil pentru navlosirea navei, precum și tipul de navlosire

15. Data finală a întocmirii raportului de inspecție

16. Indicarea faptului că informațiile detaliate în legătură cu inspecția sau reținerea pot face obiectul publicării.

II. Informații privind inspecția

1. Certificatele eliberate în conformitate cu convențiile în materie, autoritatea sau organizația care a eliberat certificatul/certificatele, inclusiv data eliberării și a expirării

2. Părțile sau elementele navei care au fost inspectate (în cazul unei inspecții mai amănunțite sau al unei inspecții extinse)

3. Portul și data ultimei inspecții intermediare, anuale sau de reînnoire, precum și denumirea organizației care a efectuat inspecția

4. Tipul inspecției (inspecție, inspecție mai amănunțită, inspecție extinsă)

5. Natura deficiențelor

6. Măsurile întreprinse.

III. Informații suplimentare în cazul reținerii

1. Data ordinului de reținere

2. Data anulării ordinului de reținere

3. Natura deficiențelor care au condus la emiterea ordinului de reținere (trimiteri la convenții, dacă este relevant)

4. Indicarea, după caz, dacă organizația recunoscută sau oricare alt organism privat care a efectuat controlul răspunde de deficiențele care, fiecare în parte sau cumulate, au determinat reținerea

5. Măsurile întreprinse.

Inspectia se finalizeaza cu completarea acestui raport de inspectie ce contine deficientele constatate de catre PSCO iar constatarea unor deficiente majore conduce la retinerea navei pana la rectificarea completa a acestora.

Lista deficientelor observate in urma inspectiei este:

30 = Grounds for detention

17 = Master instructed to rectify deficiency before departure

16 = to be rectified within 14 days

15 = to be rectified at next port of call

19 = rectify major non-conformity before departure

18 = rectify non-conformity within 3 months

10 = deficiency rectified

40 = next port informed

47 = as in agreed class conditions

50 = Flagstate/consul informed

70 = Classification society informed

80 = temporary repair

99 = to be specified in free text

2.2 Profilul de risc al navei

Profilul de risc al unei nave se stabilește pe baza unei combinații a următorilor parametri generici și istorici:

1. Parametri generici

(a) Tipul navei

Se consideră că navele de pasageri, navele pentru transportul produselor petroliere, navele pentru transportul gazelor sau a produselor chimice și vrachierele prezintă un nivel de risc mai ridicat.

(b) Vechimea navei

Se consideră că navele mai vechi de 12 ani prezintă un nivel de risc mai ridicat.

(c) Performanța statului de pavilion

(i) Se consideră că navele care arborează pavilionul unui stat cu o rată mare de rețineri în UE și în regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris prezintă un nivel de risc mai ridicat.

(ii) Se consideră că navele care arborează pavilionul unui stat cu o rată scăzută de rețineri în UE și în regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris prezintă un nivel de risc mai scăzut.

(iii) Se consideră că navele care arborează pavilionul unui stat pentru care s-a încheiat un audit și, atunci când este cazul, s-a transmis un plan de acțiuni corective, amândouă în conformitate cu cadrul și procedurile sistemului de audit voluntar al statelor membre din cadrul OMI, prezintă un nivel de risc mai scăzut. Imediat după adoptarea măsurilor prevăzute la articolul 9 alineatul (3), statul de pavilion unei astfel de nave trebuie să demonstreze conformitatea cu Codul de punere în aplicare a instrumentelor obligatorii ale OMI.

(d) Organizații recunoscute

(i) Se consideră că navele care dețin certificate eliberate de organizații recunoscute cu un nivel scăzut sau foarte scăzut de performanță în ceea ce privește ratele reținerilor în UE sau în regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris prezintă un nivel de risc mai ridicat.

(ii) Se consideră că navele care dețin certificate eliberate de organizații recunoscute cu un nivel înalt sau foarte înalt de performanță în ceea ce privește ratele reținerilor în UE sau în regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris prezintă un nivel de risc mai scăzut.

iii) Se consideră că navele care dețin certificate eliberate de organizații recunoscute în temeiul dispozițiilor Directivei 94/57/CE si Regulamentului CE nr. 391/2009 prezintă un nivel de risc mai scăzut.

(i) Se consideră că navele aparținând unei companii cu o performanță scăzută sau foarte

scăzută stabilită în raport cu ratele deficiențelor și reținerilor navelor sale în UE și în regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris prezintă un nivel de risc mai ridicat.

(ii) Se consideră că navele aparținând unei companii cu o performanță ridicată stabilită în raport cu ratele deficiențelor și reținerilor navelor sale în UE sau în regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris prezintă un nivel de risc mai scăzut.

2. Parametri istorici

(i) Se consideră că navele care au fost reținute cel puțin o dată prezintă un risc mai ridicat.

(ii) Se consideră că navele care, în timpul unei/unor inspecții efectuată/e în perioada menționată la anexa IIa, au prezentat mai puține deficiențe decât numărul de deficiențe prevăzut în anexa II prezintă un nivel de risc mai scăzut.

(iii) Se consideră că navele care nu au fost reținute în perioada prevăzută în anexa II prezintă un nivel de risc mai scăzut.Parametrii de risc se combină folosindu-se o ponderare care reflectă influența relativă a fiecărui parametru asupra nivelului general de risc al navei pentru a determina următoarele profiluri de risc ale navelor:

— risc ridicat,

— risc normal,

— risc scăzut.

În determinarea acestor profiluri de risc se acordă o importanță crescută parametrilor care se raporteazăla tipul navei, la performanța statului de pavilion, la organizațiile recunoscute și la performanța companiei.

Urmărind principiul de bază deja expus, de a determina ce este normal pentru a descoperi ceea ce este anormal, în continuare, în tabele ale factorilor de risc, vor fi enumerate o serie de considerente sau întrebări care pot ajuta la detectarea neregularităților.

De asemenea, în ceea ce privește documentația, înseamnă că, în general, persoana care săvârșește un delict de contrabandă sau de fraudă fiscală, va încerca să se sustragă, asta în cazul în care datele nu sunt false, cu scopul de a nu se putea ajunge la ea în cazul în care este descoperit delictul.

Nave

Proveniența și ruta urmată (trebuie ținut cont de factorul țării de origine);

S-au realizat transbordări? (sunt periculoase cele efectuate în porturi cu trafic intens, cu scopul de a disimula adevăratul punct de origine);

Este normală ruta urmată și timpul folosit pentru realizarea acestei rute?

Transportă în mod normal acest tip de marfă?

Țara de origine

Este producătoare sau transformă stupefiantele sau mărfurile de contrabandă sau fraudă?

Este supusă unui tip de restricție (măsuri de politică comercială, antidamping);

Situația economică;

Situația politică: Sunt eficiente controalele vamale și expedierea documentelor sau certificatelor? (corupție);

Este posibil ca marfa să fie produsă sau prelucrată în acea țară?

Mărfurile

Sunt diferite de cele pe care le trimite de obicei expeditorul sau le primește destinatarul ?

Este rentabilă comercializarea acestora în comparație cu costul încărcăturii?

Sunt periculoase, fragile, obiecte de artă, material electronic etc. Ceea ce îngreunează recunoașterea acestora?

Au valoare scăzută și li se pot percepe taxe vamale mici?

Sunt supuse limitelor fiscale sau măsurilor de protecție?

Sunt importate în mod normal de către țara importatoare?

Se solicită trimiterea urgentă când nu e cazul?

Se încearcă disimularea originii sale?

Este corelat numărul pachetelor cu natura și greutatea mărfurilor?

A stat sau stau un timp excesiv în așteptarea expedierii?

Ambalajele sunt în concordanță cu tipul mărfurilor?

Sunt marcate cu un semn special?

Prezintă mirosuri neobișnuite?

Greutatea sa nu coincide cu documentația sau natura mărfurilor?

Prezintă culori diferite față de marcajele anterioare?

Expeditorul mărfurilor (exportator)

Este cunoscut sau nou? Este necunoscut?

Adresa sa este reală sau falsă? Doar căsuța poștală, un telefon sau un hotel?

Este stabilit într-o zonă necorespunzătoare cu marfa?

Marfa corespunde cu activitatea pe care o exercită?

Există concordanță între cantitățile mari trimise și entitatea firmei ?

Destinatarul mărfurilor (Importatorul)

Este stabil sau nou? Este cunoscut?

Importă în mod obișnuit acest tip de marfă?

Este coerentă natura mărfurilor cu activitatea industrială sau comercială?

Adresa sa este vagă, necunoscută sau falsă? Hotel, căsuță poștală sau telefon?

Trimiterea este adresată unui agent vamal?

Are reputație proastă sau antecedente?

Este prima dată când importă?

Corespunde numărul său de telefon cu zona de reședință?

Figurează firma sa în registre, anuare, cărți de telefon?

Este nou înființată?

Își exercită activitatea într-un port?

Este de asemenea proprietarul containerului?

Documentația

Documentele sunt întocmite pe hârtie de proastă calitate, prezintă greșeli sau este scrisă de mână?

Corespunde numărul documentului cu perioada anului?

Corespund datele cu ieșirea sau intrarea mărfurilor?

Certificatele de origine a mărfurilor sunt vizate de către Camera de Comerț?

Facturile mărfurilor sunt insuficient detaliate sau numerotate necorespunzător?

Marfa este însoțită de puține documente sau nu este supusă unei documentații prealabile? (doar DUA, factură comercială și certificat).

Există discrepanțe între documente?

Încărcătura

A fost plătită anticipat?

Conține cheltuieli aparent inutile?

Nu figurează cel care a plătit-o?

Transportatori

Reputație?

Situația financiară?

Există garanție anticipată? Tipul și cantitatea?

2.3 Inspectiile si specificul lor

1. Inspecții periodice

Inspecțiile periodice sunt efectuate la intervale prestabilite. Frecvența lor este determinată de profilul de risc al navelor. Intervalul dintre inspecțiile periodice asupra navelor care prezintă un profil de risc ridicat nu este mai mare de 6 luni. Intervalul dintre inspecțiile periodice asupra navelor care prezintă alte profiluri de risc crește pe măsură ce nivelul de riscul scade.Statele membre efectuează o inspecție periodică asupra:

— oricărei nave cu un profil de risc ridicat care nu a fost supusă unei inspecții într-un port din UE sau

din regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris în cursul ultimelor 6 luni. Navele care prezintă un nivel de risc ridicat devin eligibile pentru inspecții începând cu a cincea lună.

— oricărei nave cu un profil de risc scăzut care nu a fost supusă unei inspecții într-un port din UE sau din regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris în cursul ultimelor 12 luni. Navele care prezintă un nivel de risc scăzut devin eligibile pentru inspecție începând cu a zecea lună.

— oricărei nave cu un profil de risc scăzut care nu a fost supusă unei inspecții într-un port din UE sau din regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris în cursul ultimelor 30 de luni. Navele care prezintă un nivel de risc scăzut devin eligibile pentru inspecție începând cu a 24-a lună.

2. Inspecții suplimentare

Navele cărora li se aplică factorii prioritari sau neprevăzuți enumerați mai jos sunt supuse unei inspecții indiferent de perioada scursă de la ultima lor inspecție periodică. Cu toate acestea, necesitatea efectuării unei inspecții suplimentare pe motivul factorilor neprevăzuți este lăsată la aprecierea profesională a inspectorului.

2.A. Factori prioritari

Navele cărora li se aplică factorii prioritari enumerați mai jos fac obiectul unei inspecții indiferent de perioada scursă de la ultima lor inspecție periodică:

— navele cărora li s-a suspendat sau retras clasa, din motive de siguranță, de la ultima inspecție efectuatăîn Uniunea Europeană sau în regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris;

— navele care au făcut obiectul unui raport sau al unei notificări din partea unui alt stat membru;

— navele care nu pot fi identificate în baza de date privind inspecțiile;

— navele care nu au respectat cerințele aplicabile referitoare la notificări, prevăzute la articolul 9 din prezenta directivă, în Directivele 2000/59/CE și 2002/59/CE și, dacă este cazul, în Regulamentul (CE) nr. 725/2004.

— navele care au fost semnalate ca prezentând o serie de deficiențe încă neremediate, cu excepția navelor în cazul cărora deficiențele au trebuit remediate înainte de plecare.

— navele care:

— au fost implicate într-o coliziune, punere pe uscat sau eșuare în timp ce navigau către port;

— au fost acuzate de o presupusă încălcare a dispozițiilor privind deversarea de substanțe dăunătoare sau efluenți nocivi sau

— au efectuat manevre în mod necontrolat sau nesigur, fără a respecta măsurile de organizare a traficului adoptate de OMI sau practicile și procedurile pentru siguranța navigației.

2.B. Factori neprevăzuți

Navele cărora li se aplică factorii neprevăzuți enumerați mai jos pot fi supuse unei inspecții indiferent de perioada scursă de la ultima lor inspecție periodică. Decizia de a efectua o astfel de inspecție suplimentară este lăsată la aprecierea profesională a autorității competente.

— Navele:

— care au fost operate într-un mod care să prezinte un pericol pentru persoane, bunuri sau mediu sau

— care nu au respectat recomandările privind navigația prin intrările în Marea Baltică, astfel cum figurează în anexele la Rezoluția MSC.138(76) a OMI.

— Navele care dețin certificate emise de către o organizație recunoscută anterior a cărei recunoaștere a fost retrasă de la ultima inspecție efectuată în Uniunea Europeană sau în regiunea aflată în domeniul de aplicare a MOU Paris.

— Navele semnalate de piloți sau autoritățile ori organismele portuare ca prezentând deficiențe evidente care pot compromite siguranța navigației sau pot constitui o amenințare la adresa mediului în conformitate cu articolul 23 din prezenta directivă.

— Navele care nu respectă cerințele relevante referitoare la notificări în conformitate cu articolul 9 din prezenta directivă, cu Directivele 2000/59/CE și 2002/59/CE și, dacă este cazul, cu Regulamentul (CE) nr. 725/2004.

— Navele care au făcut obiectul unui raport sau al unei plângeri din partea comandantului, a unui membru al echipajului sau a oricărei persoane sau organism care are un interes legitim în legătură cu operarea în siguranță a navei, cu condițiile de viață și de muncă la bord sau cu prevenirea poluării, cu excepția cazului în care statul membru respectiv consideră raportul sau plângerea în mod evident nefondate.

— Navele care au făcut obiectul unei rețineri cu mai mult de trei luni înainte.

— Navele care au fost semnalate ca prezentând deficiențe neremediate, cu excepția navelor în cazul cărora deficiențele trebuie remediate în termen de 14 zile de la plecare sau înaintea plecării.

— Navele în legătură cu care au fost semnalate probleme de încărcătură, în special în cazul încărcăturilor nocive și periculoase.

— Navele care au fost operate într-un mod care să prezinte un pericol pentru persoane, bunuri sau mediu.

— Navele despre care există informații dintr-o sursă sigură că parametri săi de risc diferă de cei înregistrați și al căror profil de risc este, prin urmare, mai ridicat.

Capitolul III-Regimul juridic al nevei comerciale

3.1. Precizări prealabile

Articolul 490 C. corn. prevede că „vasele, sunt bunuri mobile". Totuși, navele prezintă unele particularități care le disting de bunurile mobile propriu-zise.

Nava propriu-zisă, spre deosebire de bunurile mobile obișnuite, este supusă înmatriculării, fiind ca atare individualizată în registrele căpităniei portului unde a fost înregistrată. Totodată, mijlocul de transport pe apă comportă elemente de identificare specifice (un nume propriu, o naționalitate și un sediu în portul de ataș, un tonaj și o clasă de registru), în privința navelor, nu sunt aplicabile prevederile art. 1909 C. civ. (text potrivit căruia bunurile mobile se dobândesc în proprietate ca efect al posesiei, în virtutea așa-zisei prescripții instantanee), în fine, nava poate constitui obiect al unor ipoteci, garanții care grevează în mod normal numai imobilele.

Legislațiile maritime continental-europene consacră principiul unicității patrimoniului al cărui titular este armatorul, pe când reglementările de sorginte anglo-americană disjung regimul juridic al navei comerciale de ansamblul celorlalte bunuri aparținând proprietarului: nava comercială constituie un patrimoniu de afectațiune. Consecințele distincției sunt importante îndeosebi în privința drepturilor ce revin creditorilor navei, în concepția dreptului continental-european, creanțele referitoare la navă pot fi valorificate (în principiu) asupra oricăror bunuri ale armatorului, în virtutea dreptului de gaj general al creditorilor chirografari. Totodată, alți creditori decât cei ai mijlocului de transport sunt, la rândul lor, îndreptățiți să se îndestuleze prin executarea asupra navei. Creanțele maritime suferă, cu alte cuvinte, concursul cu cele terestre. Prin excepție totuși, armatorul poate consimți abandonul navei, care operează, în limita valorii acesteia, în favoarea exclusivă a creditorilor maritimi, realizând astfel separația de restul patrimoniului, în sistemul de common law nava constituie un patrimoniu de sine stătător, distinct de celelalte bunuri ale armatorului. Creditorii maritimi au ca atare dreptul să-și valorifice pretențiile asupra mijlocului de transport pe apă (și numai asupra acestuia) fără să vină în concurs cu alți competitori.

Dincolo de distincția între cele două sisteme, în dreptul român nava comercială are o reglementare specifică. Legea pune, spre exemplu, pe creditorii maritimi în poziția de creditori privilegiați față de ceilalți creditori ai armatorului.

3.2. Individualizarea navei

Nava se individualizează (se identifică) prin cinci elemente, respectiv:

– un nume sau un număr de înmatriculare;

– un port de localizare a navei (port de ataș);

– o naționalitate proprie, care este dată de pavilionul pe care are dreptul să-1 arboreze;

– un tonaj propriu;

– o clasă de registru proprie.

Dintre acestea, O.G. nr. 42/1997 se referă doar la primele trei, respectiv la nume, port de ataș și tonalitate.

a) Navele, aparatele și instalațiile plutitoare cu propulsie proprie, de categoria I, se individualizează printr-un nume propus de proprietar și aprobat de Autoritatea Navală Română. Celelalte nave incluse în categoria I, fără propulsie proprie, se individualizează printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română.

În ceea ce privește navele de categoria a II-a, precum și navele de agrement, individualizarea acestora se face printr-un număr acordat de căpitănia portului de înmatriculare. Proprietarii pot să solicite și să obțină acordul căpităniei portului de înmatriculare ca navele de categoria a II-a și cele de agrement să poarte și un nume.

Numele și numărul navei se înscriu în mod vizibil pe corpul navei, pe ambele borduri, precum și în pupa navei și pe colacii de salvare, plutele, bărcile și șalupele cu care este echipată nava.

b) Nava este localizată într-un port determinat, ceea ce exprimă o legătură permanentă cu portul de înmatriculare. Portul de înmatriculare (sau de ataș) este pentru navă ceea ce este pentru persoana fizică domiciliul iar pentru persoana juridică sediul. Portul de ataș al navei comerciale, astfel înțeles, este definit ca locul de legătură fixă, unde sunt reunite toate informațiile care privesc nava.

Nava comercială figurează în evidențele unui port de pe teritoriul statului al cărui pavilion îl poartă. Navele maritime având naționalitatea română sunt localizate, spre exemplu, în principal în portul Constanța. Prin excepție, navele unei țări fără litoral pot fi înmatriculate în străinătate.

c) Nava are o naționalitate proprie. Naționalitatea navei comerciale este indisolubil legată de dreptul de a arbora pavilionul statului respectiv.

Pe planul dreptului internațional public, sunt aplicabile, cu privire la naționalitatea navei, prevederile Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării de la Montego Bay din 1982, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996.

Conform Convenției, navele au naționalitatea statului care le-a autorizat să poarte pavilionul său, impunând, ca o cerință necesară, existența unei „legături substanțiale" între stat și navă. în lipsa unei legături substanțiale între stat și navă, pavilionul poate fi considerat de complezență și, în anumite situații, nava poate fi considerată fără pavilion (navă pirat). Navele navighează sub pavilionul unui singur stat și sunt supuse jurisdicției exclusive a acestuia în marea liberă; se exclude bipatridia sau apatridia navei. Consecințele și sancțiunea acestui principiu sunt enunțate de art. 92 parag. 2 din Convenție, potrivit căruia o navă care deține pavilioanele mai multor state, folosindu-se de ele după cum dorește, nu se poate prevala față de vreun stat terț de nici una dintre aceste naționalități și poate să fie asimilată unei nave fără naționalitate (navă pirat). Nici o schimbare de pavilion nu poate interveni în cursul unei călătorii sau al unei escale, în afară de cazul de transfer real al proprietății sau de schimbare a înmatriculării. Orice stat trebuie să exercite în mod efectiv jurisdicția și controlul său în domeniile administrativ, tehnic și social asupra navelor care poartă pavilionul său. Orice stat trebuie, de asemenea: să țină un registru naval; să exercite jurisdicția conform dreptului său intern asupra oricărei nave care poartă pavilionul său. Din momentul înscrierii în registre prevăzute de lege, proprietarului navei i se va elibera actul de naționalitate care atestă dreptul navei de a arbora pavilionul român.

În conformitate cu O.G. nr. 42/1997, dreptul de arborare a pavilionului românesc se acordă, în numele Guvernului, de către Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Navală Română. Acest drept poate fi acordat:

– navelor maritime proprietate a persoanelor juridice sau fizice române;

– navelor maritime proprietate a persoanelor juridice sau fizice străine care au sediul unei filiale sau domiciliul în România. Așadar, persoanele fizice cu domiciliul în România, precum și persoanele juridice care au filiale în țara noastră și dețin nave în proprietate, pot să primească dreptul de a arbora pavilionul românesc. Per a contraria, sucursalele persoanelor juridice străine nu pot avea nave care să arboreze pavilionul românesc și nici societățile-mamă; soluția legii este greu explicabilă, întrucât filiala cu sediul în România a unei societăți străine este o societate română [art. l alin. (2) din Legea nr. 31/1990; art. 40 din Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept internațional privat];

– navelor fluviale proprietate a persoanelor fizice sau juridice române, la care participarea capitalului românesc este de cel puțin 51%; așadar, schimbarea structurii acționariatului, prin preluarea pachetului majoritar de către persoane fizice și juridice străine atrage pierderea dreptului de arborare a pavilionului românesc, soluție de asemenea paradoxală, întrucât, indiferent de structura acționariatului, o societate cu sediul în România este persoană juridică română;

– navelor maritime proprietate a persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate în bare-boat sau cumpărate în leasing de persoane fizice sau juridice române; în acest caz, dreptul de arborare al pavilionului se acordă în virtutea faptului că operatorul de transport (chiriașul) este persoană fizică sau juridică română;

– navelor fluviale proprietate a persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate în bare-boat sau cumpărate în leasing de persoane fizice sau juridice române, la care participarea capitalului românesc este de cel puțin 51%; în acest caz, dreptul de a arbora pavilionul românesc se acordă în virtutea faptului că persoanele fizice sau juridice române dețin peste 51% din capitalul social.

Potrivit O.G. nr. 42/1997, navele care au obținut dreptul de a arbora pavilionul român se înregistrează în registre ținute de către căpităniile de port autorizate în acest sens de către Autoritatea Navală Română, în funcție de categoria acestora. Navele de categoria I după înscrierea în registrul matricol de evidență se înscriu și în registrul de evidență centralizat ținut de către Autoritatea Navală Română. Navele aflate în construcție se înscriu în registrul de evidență al navelor în construcție, ținut de către căpitănia de port în a cărei zonă se află șantierul naval .

Dreptul de a arbora pavilionul român conferă navei naționalitate română, calitate care este constatată printr-un act de naționalitate. Perioada de valabilitate a actelor de naționalitate este de 5 ani. Acestea se pot prelungi pentru perioade de 5 ani, cu condiția ca certificatele de stare tehnică ale navei să fie valabile.

Toate navele care au obținut dreptul de arborare a pavilionului român sunt considerate ca fiind de naționalitate română și nu au dreptul de a arbora pavilionul altui stat (art. 47). Așadar, potrivit legii noastre, o navă nu poate să arboreze, în același timp, pavilionul statului român și pavilionul altui stat. Având în vedere faptul că legea noastră permite dreptul de arborare a unui singur pavilion, în art. 46 se dispune că, pentru a obține dreptul de arborare a pavilionului român, în condițiile art.45, persoanele juridice române trebuie să prezinte certificatul de radiere a navelor sau de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, emis de către autoritatea competentă a statului al cărui pavilion 1-au arborat anterior, dacă aceste nave, care au fost achiziționate sau au fost închiriate (în leasing sau bare-boat), au arborat anterior pavilionul altui stat.

În apele naționale navigabile ale României, navele trebuie să arboreze pavilionul statului în care sunt înmatriculate. Navele au naționalitatea statului în care au fost înmatriculate și al cărui pavilion sunt autorizate să îl arboreze [art. 44 alin. (2)].

Constituirea, transmiterea și stingerea drepturilor reale asupra unui mijloc de transport naval sunt supuse legii pavilionului pe care îl arborează nava. Această lege se aplică, deopotrivă, și bunurilor aflate în mod durabil la bord, formându-i dotarea tehnică, precum și creanțelor care au ca obiect cheltuielile efectuate pentru asistența tehnică, întreținerea, repararea sau renovarea mijlocului de transport.

În privința contractelor de închiriere de tip bare-boat (navlosirea navei nude) sau leasing pentru nave care arborează pavilionul românesc, încheiate între proprietari români și operatori români sau străini ori între operatori străini, operatorul de transport naval care exploatează efectiv nava trebuie să solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de naționalitate, în cuprinsul acestui act, pe lângă numele proprietarului trebuie să fie menționat și numele operatorului. Autoritatea Navală Română eliberează un nou act de naționalitate doar în cazul depunerii prealabile a actului de naționalitate inițial. Acest act de naționalitate este valabil pe perioada derulării contractului. Proprietarul navei poate solicita în scris anularea acestuia, în cazul acestor contracte, navele pierd dreptul de arborare a pavilionului român la încetarea contractelor sau la cererea scrisă a proprietarului ori a operatorului, însoțită, în acest ultim caz, și de acordul proprietarului.

Suspendarea dreptului de a arbora pavilionului românesc intervine, în condițiile art. 50 din O.G. nr. 42/1997, la cererea proprietarului navei, care are obligația de a preda Autorității Navale Române actul de naționalitate al navei. Dreptul de a arbora pavilionul românesc poate fi retras la solicitarea proprietarului navei, precum și în cazul în care nu sunt respectate condițiile prevăzute la art. 45 alin. (2).

Scoaterea din evidență a navelor comerciale intervine în cazul pierderii naționalității române, dezmembrării și pierderii navei în urma unui naufragiu, în caz de incendiu, eșuare sau alte împrejurări, în cazul pierderii naționalității române, căpitănia portului de ataș nu va permite plecarea navei decât după predarea certificatului de naționalitate română și a celorlalte acte de bord.

d) Tonajul navei este un element adițional de identificare ce particularizează nava comercială sub dublul aspect al dimensiunilor ei și al capacității de transport. Noțiunea de „tonaj" a dobândit, în dreptul maritim, un alt înțeles decât cel de unitate de măsură a cantității, specificând capacitatea mijlocului de transport. Schimbarea de sens se datorează generalizării unor cutume tradiționale ale portului Bordeaux. Comercianții locali, exportatori reputați de vinuri, măsurau în trecut capacitatea navei prin numărul de butoaie care puteau fi îmbarcate pe mijlocul de transport maritim. Tonajul navei, ca noțiune, derivă din cuvântul franțuzesc tonneau (butoi), fără nici o legătură cu clasificarea zecimală a greutăților, în virtutea acestei vechi cutume, care în prezent este desuetă, în vocabularul dreptului maritim s-a păstrat sensul inițial al termenului, astfel că în prezent vorbim despre tonajul care identifică nava, ca un etalon distinct de greutate.

Tona (denumită frecvent și tona registru), măsurată conform prescripțiilor Convenției de la Oslo din 1947, echivalează cu 100 de picioare cubice, adică 2,83 m3. Tonajul net cuprinde spațiul eficient pentru exploatarea comercială a navei.

e) Clasa de registru a navei exprimă calitatea navei. Atestarea respectivă descrie felul construcției, vârsta și modul de întreținere, precizând în esență dacă nava, mașinile, instalațiile și echipamentele corespund cerințelor impuse de reglementările aplicabile în domeniu.

Din punct de vedere juridic, clasificarea arătată face dovada stării de securitate a navei, în lipsa clasificării se prezumă că mijlocul de transport pe apă nu satisface pe deplin condițiile de navigabilitate. în consecință, dacă armatorul nu a procedat la clasificare, răspunderea sa va fi agravată în caz de accident maritim.

Clasificarea de registru a navei constituie un factor important de identificare, de care se ține seama în mod hotărâtor la încheierea oricărui contract de navlosire sau de transport, deoarece determină încrederea ce poate fi acordată stării acesteia de bună navigabilitate.

Clasificarea de registru este de competența unor societăți speciale de clasificare, recunoscute pe plan mondial. Societatea de clasificare își asumă, prin însăși funcția pe care o îndeplinește, obligația de a stabili corect și exact starea navei expertizate. Eventualele deficiențe în executarea acestei activități îi angajează răspunderea. Răspunderea societății de clasificare în relațiile cu armatorul care solicită verificarea tehnică și clasificarea navei maritime are o natură contractuală. Clauza exoneratorie nu produce efecte, fiind socotită nulă, dacă societatea de clasificare a săvârșit o culpă gravă și cu atât mai mult un doi în rezultatele expertizării efectuate, însă, în raporturile cu terții, societatea de registru își poate vedea angajată o răspundere delictuală, dacă eroarea existentă în certificatul eliberat, privitoare la calitățile tehnice ale navei, a contribuit la producerea evenimentului de navigație păgubitor. Clauzele de nerăspundere sunt ineficiente în domeniul delictual.

3.3. Actele obligatorii la bordul navei

Nava trebuie să poarte cu sine documentele sale de identificare, precum și documentele de identificare a echipajului.

Navele de naționalitate română trebuie, de asemenea, să poarte:

– documentele ce atestă naționalitatea română, tonajul navei și starea de navigabi-litate, inclusiv licența și autorizația de transport;

– lista (rolul) echipajului;

– declarația vamală („manifestul" vamal), pentru navele cu încărcătură, sau certificatul de bord liber, pentru navele neîncărcate;

– jurnalul de bord.

3.4. Dreptul de proprietate asupra navei comerciale

Nava comercială poate să aparțină în totalitate unui singur proprietar sau să facă parte, în cote indivize determinate, din patrimoniul mai multor subiecte de drept.

Articolul 505 C. corn. stabilește regula de principiu conform căreia, în toate chestiunile privitoare la interesul lor comun, decizia majorității este obligatorie și pentru minoritate. Se observă că ne aflăm în prezența unei excepții de la regula unanimității care guvernează regimul coproprietății.

Modalitățile cele mai importante de dobândire a dreptului de proprietate asupra navei sunt vânzarea-cumpărarea și contractul de construcție a unei nave noi, acesta din urmă fiind încheiat între beneficiar (denumit comitent de art. 491 C. corn.) și un șantier naval executant al comenzii.

Concluzii

Din punctul de vedere al dreptului transporturilor, principala caracteristică a mării libere constă în libertatea de circulație a navelor de orice fel. în acest sens, art. 89 din Convenție consacră principiul potrivit căruia nici un stat nu poate pretinde în mod legitim să supună o parte oarecare a mării libere suveranității sale. Totodată, se impune ca marea liberă să fie folosită exclusiv în scopul unor activități pașnice (art. 88). Articolul 90 prevede că orice stat, fie că este riveran, fie că nu are litoral, are dreptul ca navele sub pavilionul său să navigheze în marea liberă. Articolul 87 parag.l consacră principiul potrivit căruia marea liberă este deschisă tuturor statelor, fie ele riverane, fie fără litoral, sub rezerva de a exercita aceste drepturi în condițiile instituite de dreptul internațional, în completare, art. 87 parag. 2 instituie obligația pentru state de a folosi libertățile în discuție ținând seama, în mod rezonabil, de interesul pe care marea liberă îl reprezintă pentru celelalte state.

Potrivit art. 3 din Convenția de la Montego Bay, orice stat are dreptul de a fixa lățimea mării sale teritoriale, fără a depăși 12 mile marine, măsurate de la liniile de bază. în mod normal, potrivit art. 5 din Convenție, linia de bază de la care se măsoară lățimea mării teritoriale este linia refluxului de-a lungul țărmului, astfel cum aceasta este indicată pe hărțile maritime, la scară mare, recunoscute oficial de statul riveran.

În continuarea principiului consacrat de Convenție, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive a României prevede că marea teritorială a României cuprinde fâșia de mare adiacentă țărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, având lățimea de 12 mile marine (22.224 m), măsurată de la liniile de bază. în completare, textul art. 2 alin. (4) precizează că limita exterioară a mării teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanță de 12 mile marine, măsurată de la punctul cel mai apropiat al liniilor de bază.

Rezultă că marea teritorială este o zonă a mării adiacentă teritoriului statului riveran. Regimul juridic al mării teritoriale se deosebește fundamental de cel al mării libere. Suveranitatea statului riveran se întinde și asupra mării teritoriale, dincolo de teritoriul său și de apele sale interioare.

Bibliografie

Calboreanu, “Controlul Statutlui Portului”[Online]

EC Directive 95/21/EC June 1995, official journal of the European Communities.

European Parliament and the Council Directive (EC) 2009/15 on common rules and standards for ship inspection and survey organizations and for the relevant activities of maritime administrations [2009] OJ L131/47

IMO Resolution A.466(12) Procedures for the Control of Ships (adopted 19 November 1981)

IMO Resolution A.542(13) Procedures for the control of ships and discharges under Annex I of the International Convention for the Prevention of Pollution from Ships, 1973, as modified by the Protocol of 1978 relating thereto (adopted 17 November 1983)

IMO Resolution A.597(15) Amendments to the Procedures for the Control of Ships (adopted 19 November 1987)

Paris Memorandum of Understanding and related annexes.

Paris MOU, Annual Report and Accounts 1996/7.

Port State Control, Mr Koskorides 1982