Creșterea Eficienței Economice Prin Modernizare și Prezența pe Internet la Pensiunea Floarea Reginei

Introducere

The Oxford English Dictionary definește metodologia ca studiul metodelor sistematice ale cercetării științifice.

Extinzând semnificația, metodologia reprezintă știința integrată a metodelor, metoda fiind demersul rațional pentru descoperirea adevărului sau pentru rezolvarea unei probleme .

Menită să ghideze demersul științific, metodologia cercetării manageriale definește, în principal, teoria științifică a metodelor de cercetare, ansamblul principiilor după care cercetătorul se călăuzește pentru a descoperi și a produce noi cunoștințe, contribuind în felul acesta la dezvoltarea patrimoniului științific al domeniului managerial.

Obiectul cercetării științifice manageriale constă în investigarea, cunoașterea și explicarea fenomenelor manageriale, utilizând metode și tehnici specifice de cercetare.

Rezultatele cercetării sunt privite ca efect al acțiunii metodei asupra obiectului cercetat.

Factorii care evidențiează influența mediului asupra obiectului sistemic al cercetării științifice se numesc parametrii de intrare, iar reacția obiectului cercetării la această influență reprezintă parametrii de ieșire.

Modelul propus pentru desfașurarea activității de cercetare presupune parcurgerea în succesiune logică a urmatoarelor etape:

– alegerea temei de cercetare

– documentarea științifică;

– cercetarea propriu-zisă;

– redactarea raportului de cercetare;

– valorificarea rezultatelor cercetarii.

Tema de cercetare și implicit titul lucrării de licență este :

Creșterea eficienței economice prin modernizare și prezența pe Internet.

Actualitatea temei și gradul de cercetare a acesteia:

Recente modificări în dezvoltarea socio-economică arată că mai mult de o jumătate din produsul intern brut este creat în sectorul serviciilor.

Turismul ca un subsistem în sectorul serviciilor este considerat ca un fenomen socio-economic cu impact direct asupra dezvoltării întregii infrastructuri.

Pe plan social, turismul asigură accesul oamenilor la tezaurul de civilizație și frumusețe al societății, facilitează schimbul de opinii, idei, contribuind direct la formarea intelectuală a indivizilor.

Astfel, îmbunătățirea mecanismelor de gestionare a turismului pentru a maximiza utilizarea potențialului demonstrează actualitatea temei de cercetare.

Cercetarea propriu-zisă a fenomenului managerial este etapa cea mai importantă și mai complexă a procesului de cercetare știinițifică.

Acest proces implică:

– analiza critică a conceptelor, principiilor, teoriilor și informațiilor cu care se operează, a metodelor tehnicilor și instrumentelor folosite :

– formularea ipotezelor de lucru;

– studierea atentă a practicii manageriale, observarea și analiza fenomenului în cadrul său real de manifestare;

– experimentarea și testarea ipotezelor;

– fundamentarea concluziilor, evidențierea rezultatelor.

Obiectivul lucrării constă în :

– Redarea conținutului eficienței în turism;

– Determinarea principalelor particularități ale eficienței în turism;

– Creșterea eficienței economice prin modernizare și prezența pe Internet.

Studierea unei firme de turism se deosebește esențial de cea a unei firme de comerț, tocmai prin faptul că produsele acesteia sunt de fapt servicii și pentru care prima impresie este dată de ambianță, comportamentul personalului.

Acestea reprezintă elemente de materializare a serviciului, mod de punere în practică și realizarea prestațiilor.

Cercetarea științifică a fenomenului turistic integrează o arie tematică largă, de la definirea locului acesteia în strategia de dezvoltare, la evidențierea determinanților, fluctuațiilor de evoluție și formelor de manifestare a coordonatelor și mecanismelor pieței și la evaluarea impactului său în plan economic, social, cultural, ecologic și politic. Toate acestea se bazează pe utilizarea unei varietăți de surse informative, a unui instrumentar de cercetare din care nu lipsesc metodele statistico-matematice și analizele comparative pe realizarea unor investigații din perspectiva marketingului sau conducerii moderne.

În larga paletă a formelor de turism, turismul montan deține un loc aparte.

Muntele a reprezentat dintotdeauna o destinație preferată pentru refacere, odihnă, aventură sau alte nevoi socio-culturale în același timp, zona montană a atras atenția investitorilor și organizatorilor de turism, datorită oportunităților oferite pentru dezvoltarea unei activități turistice eficiente, astfel că putem vorbi astăzi despre existența, pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate (pentru toate gusturile si disponibilitățile bănești) și de mare atractivitate.

În țara noastră, turismul montan se înscrie astăzi în tendințele manifestate de turismul românesc în general: transformări structurale generate de trecerea la economia de piață, scăderea circulației turistice, a calității echipamentelor și serviciilor, din lipsa surselor investiționale, dificultăți generate de întârzierea privatizării, de fiscalitatea împovărătoare, care nu favorizează dezvoltarea turismului, de lipsa coerenței cadrului legislativ, de imaginea negativă a României propagată peste hotare e.t.c.

Aceste tendințe demonstrează sensibilitatea turismului la stimulii economico-sociali, la convulsiile conjuncturale, iar turismul montan nu face excepție.

In ultimul deceniu , Internetul a evoluat într-o unealtă formidabilă având un impact major în toate aspectele vieții.

Viteza cu care evoluează tehnologia Internet-ului este impresionantă.

Dacă acum se apreciază că există câteva milioane de oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment, numarul lor va creste exponențial în anii urmatori.

Economia digitală, definită ca o economie globală, guvernată de tehnologia informației și în care predomina fluxurile de mărfuri și servicii efectuate în cadrul comerțului electronic, este în sine un experiment de mare amploare, care modifică în mare măsură unele teorii privind activitatea economică.

În anii următori putem asista la modificări radicale ale modului în care se pot comercializă produsele. Studiile preliminare sugerează ca piețele electronice sunt mai eficiente decât cele convenționale din punct de vedere al nivelului prețurilor, costului modificărilor și elasticității prețului. Costurile de tranzacționare mai scăzute sunt determinate de un flux informațional și un proces de comunicare mult mai rapide și la costuri mult diminuate.

Comerțul electonic reprezintă în zilele noastre unul din factorii cheie ai infrastructurii informaționale globale, venind în întampinarea consumatorului prin crearea de posibilități de cumpărare și alegere dintr-o gama largă de oferte.

Turismul se prezintă, așadar, ca o activitate complexă, cu o multitudine de fațete, cu încarcatură economică semnificativă, poziționată la intersecția mai multor ramuri și sectoare din economie; toate acestea îsi găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conținutul noțiunii de turism și a conceptelor adiacente.

Dicționarul enciclopedic român (1966, vol. IV) propune urmatoarea definiție a turismului:

„Activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distanțe pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc.”
Turismul se referă la activitățile desfașurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an, cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

Prin urmare, piața turistică reală, a consumatorilor efectivi variază în timp în funcție de o serie de factori economici (veniturile populației și puterea de cumpărare a acesteia, nivelul prețurilor produselor turistice), psiho-sociologici (aspirații, preocupări, modă, dorință de cunoaștere, timp liber etc.), demografici (creșterea numerică a populației, mutații în structura pe grupe de vârstă, medii de viață socio-profesionale etc.), politici, oferta turistică.

Studierea pieței turistice este impusă de asigurarea unei concordanțe cât mai depline între cererea de produse turistice și oferta turistică, astfel încât prin volumul și diversitatea acesteia din urmă să se satisfacă într-o măsură cât mai mare gusturile și preferințele celor mai variate categorii de consumatori. În acest scop, cercetarea de marketing va trebui să identifice capacitatea, dinamica, aria și structura pieței turistice, elasticitatea și prognozarea cererii de produse și servicii turistice.

În vederea pătrunderii pe o anumită piață, pentru operatorii din turism se impune să stabilească trăsăturile caracteristice ale acesteia și anume: care sunt produsele solicitate, ce caracteristici calitative minime trebuie să îndeplinească pentru a fi acceptate, tendințele prețurilor și tarifelor, pozițiile câștigate pe piață atât de produsele proprii, cât și de cele ale concurenților, capacitatea de absorbție a pieței, comportamentul consumatorilor turistici.

Întreprinderile turistice trebuie să-și raporteze poziția la piața turistică reală (efectivă), la cea potențială, precum și la cea teoretică, fiecare dintre acestea având dimensiuni diferite și fiind într-o continuă schimbare.

Analiza științifică a pieței turistice implică o dezvoltare corespunzătoare și standardizare a terminologiei în domeniu. Astfel evaluarea cantitativă a acestei forme specifice de piață presupune cunoașterea semnificației următoarelor noțiuni: capacitatea pieței, volumul pieței produsului turistic și locul pe piață al unui anumit produs turistic.

Argumentarea lucrării de licență a impus structurarea logică a acesteia în 3 capitole și anume:

Capitolul 1

Eficiența economică: Concept, necesitate, rol

1.1. Rolul, locul și importanța eficienței economice în activitatea de turism;

1.2. Conceptul de eficiență economică și criterii de apreciere;

1.3. Indicatori de caracterizare a eficienței economice;

Capitolul 2

Comerțul electronic

2.1. Definirea și taxonomia serviciilor;

2.2. Noțiunea de comerț electronic;

2.3.Comerț clasic versus comerț electronic;

2.4. Categorii de comerț electronic;

2.5. Avantaje și dezavantaje în comerțul electronic;

2.6. World – wide – web (w.w.w);

2.7. E- advertising.

2.8. Sisteme informatice ce deservesc serviciile turistice

Capitolul 3

Studiu de caz : Creșterea eficienței economice prin modernizare și prezența pe Internet la Pensiunea Floarea Reginei.

Capitolul 1

EFICIENȚA ECONOMICĂ: CONCEPT, ROL, IMPORTANȚĂ

1.1. Rolul și importanța eficienței economice în activitatea de turism

Eficiența, în expresia cea mai generală reprezintă raportul dintre veniturile și cheltuielile stabilite pentru o perioada de timp delimitată.

Eficiența în orice activitate presupune ca aceasta să asigure recuperarea cheltuielilor sociale să fie rentabilă, aducătoare de profit.

Conform opiniei specialiștilor, eficiența atribuie dezvoltării producției deteminarea cantitativa, iar prin forma socială a producției și folosirii resurselor în general, determinarea calitativă.

Unitatea dialectică a cantității și calității activității este o masură a dezvoltarii socio- economice.

Eficiența trebuie înțeleasă ca proces, acțiune, rezultat al unui ansamblu de evenimente tehnico economice, iar efectul ca o consecință a procesului, a acțiunii.

Desfășurarea eficientă a activității întreprinderii de turism, în economia de piață reprezintă condiția esențială a existenței sale.

Eficiența trebuie să răspundă unor criterii cum ar fi :

– gradul de utilizare a forței de muncă;

– gradul de utilizare a bazei tehnico materială;

– gradul de utilizare a resurselor financiare.

Astfel eficiența ocupă un loc important în evaluarea activităților desfășurate a modului în care se adapteaza cerințelor pieței în continuă schimbare, a rentabilității firmei.

1.2. Conceptul de eficiență economică și criterii de apreciere

Eficiența economică exprimă rezultatele obținute într-o activitate economică evaluate prin prisma resurselor consumate(factorii de producție utilizați) pentru desfășurarea acelei activități .

Conceptul de eficientă este asimilat în teoria și practica economică cu diverse forme de manifestare a rezultatelor obținute de agenții economici, cum sunt: rentabilitatea, productivitatea factorilor de producție, randamentul capitalului,

economisirea costurilor, etc.

Eficiența este sinonimă cu eficacitatea, ambele cuvinte provenind din latină, eficiența derivă din efficere( a efectua), iar eficacitatea din efficacies(care are efectele dorite).

Prin intermediul eficienței se stabilesc legăturile dintre volumul și cantitatea eforturilor ca factori generatori de efecte și rezultate ce se obțin într-o anumită perioadă, ca o consecință a realizarii eforturilor respective.

Efectele economice se pot clasifica astfel :

După activitatea la care se referă:

eforturi pentru investiții(volumul investițiilor totale);

eforturi pentru producție(cheltuieli de producție, numărul de salariați);

După perioada la care se referă:

eforturi anuale(investiții anuale,consumul anual);

eforturi totale(investiții totale,importuri totale);

După caracterul muncii încorporate:

eforturi cu munca vie;

eforturi cu munca materializată.

După locul de apariție:

eforturi directe(la nivelul activității analizate)

eforturi indirecte

După momentul în care apar:

-eforturi prezente;

-eforturi viitoare.

Cuantificarea factorului timp reclamă obținerea cel mai mare volum al efectelor economice în prima parte de funcționare a obiectivelor economice.

1.3 Semnificația și particularitățile pieței turistice

Turismul ca domeniu socio-economic face parte din categoria celor ce oferă produse invizibile, abstracte, ce nu pot fi definite calitativ și cantitativ decât parțial și indirect.

Piața turistică reprezintă sfera economică de interferență a intereselor purtătorilor ofertei turistice materializată prin producția turistică cu cele ale purtătorilor cererii turistice materializate prin consum.

Piața turistică se aseamănă cu celelalte forme de existență ale pieței prin rolul și funcțiile ce-i revin ,dar se distinge prin câteva particularități ale raportului ce-o reprezintă și anume:

a)este o piață cu o finalitate specifică, turistul în caliate de client neurmărind achiziționarea și consumarea unor unor bunuri și servicii, ci procurarea unor satisfacții pe care le induc acțiunile din cadrul acestui sector de activitate.

b) este o piață fragmentată, deoarece satisfacțiile se individualizează pe plan obiectiv, prin oferta cu caracteristicile ei, și pe plan subiectiv prin cererea cu preferințele sale.

c) este o piață de o complexitate aparte în timp și spațiu, decizia de consum se adoptă numai în raport cu imaginea ofertei.

d) este o piață multidimensională în sensul că nu întotdeauna turistul(consumatorul) este și cel care decide asupra procurării unui produs turistic.

e) este o piață cu o încărcătură de risc mult mai accentuată, ofertanții de servicii turistice confruntându-se cu o suită de incertitudini mult mai numeroase decât cele ale pieței bunurilor materiale.

Una din particularitățile pieței turistice, în comparație cu piața bunurilor, este și cea legată de aria sa. În timp ce pe piața bunurilor obișnuite relațiile de piață cunosc o anumită concentrare teritorială în funcție de concentrarea populației sau puterea de cumpărare a acesteia, pe piața turistică aceste relații se determină în funcție de concentrarea sau dispersarea patrimoniului turistic, a ofertei turistice în ansamblul ei. În aceste condiții, trasarea conturului geografic al pieței întreprinderii de turism se realizează ținând cont de distanțele pe care turiștii le parcurg până la destinațiile turistice.

Piața turistică nu este uniform repartizată teritorial, unele zone dispunând de bogate resurse turistice, fiind regiuni ofertante, iar altele fiind caracterizate ca emițătoare de turiști.

Dacă se analizează sfera de cuprindere, delimitarea în spațiu, atunci vom avea o piață națională, limitată la teritoriul unei singure țări precum și o piață turistică internațională ce vizează un ansamblu de mai multe țări.

Piața turistică națională se caracterizează prin confruntarea ofertei și cererii în interiorul granițelor unei țări, produsele și serviciile turistice fiind realizate prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare în același spațiu.

În cazul pieței internaționale, oferta aparține unei anumite țări, iar cererea provine dintr-o altă țară. Confruntarea celor două laturi corelative ale pieței turistice are loc însă și în acest caz în interiorul țării ofertante, deoarece oferta turistică nu poate fi deplasată în spațiu, cererea fiind aceea care trebuie să ajungă la ofertă.

Pe piața turistică internațională, fiecare țară se manifestă și apare, în raport cu o altă țară, atât ca ofertantă de servicii turistice – deci furnizoare de produse turistice și beneficiară de turiști (țară receptoare de turiști) –, cât și ca țară solicitantă de servicii turistice, respectiv beneficiară de produse turistice și furnizoare de turiști (țară emitentă de turiști). Astfel, pentru țările ofertante de produse turistice, piețele turistice externe de unde provin consumatorii străini de servicii turistice sunt piețe active (generatoare de fluxuri turistice), iar pentru țările emitente, piețele spre care se îndreaptă fluxurile de turiști sunt piețe pasive.

Țările receptoare de turiști sunt interesate în asigurarea unei oferte turistice naționale cât mai atractive și diversificate care să determine atragerea unui flux turistic cât mai mare. Încasările în valută de la turiștii străini, precum și sumele plătite de turiștii naționali care călătoresc în alte țări influențează, prin soldul lor excedent sau deficitar, balanța de plăți externe a unei țări.

1.4. Indicatori de caracterizare a eficienței economice în turism

Indicatorii folosiți în aprecierea activității economice se pot clasifica după mai multe criterii.

În funcție de sfera de cuprindere și de referință se împart în:

capacitatea de cazare;

încasările din prestări turistice;

cazare;

alimentație publică;

servicii suplimentare.

Indicatorii care cuantifică eforturile pentru obținerea activității respective:

-mărimea imobilizărilor;

-cheltuieli de producție;

-numărul total de salatiați și structura acestora.

Indicatori referitori la perioada în care se desfășoară activitatea analizată :

durata de amortizare ;

dimensiunea perioadei cercetare- proiectare- producție- desfacere.

Acești indicatori nu reflectă însă comparația între efectul economic obținut și efortul care a generat rezultatul respectiv.

Indicatorii care reflectă rezultatele întregii activități desfășurate sunt:

-profitul;

-rata profitului;

-rata rentabilității;

-volumul și nivelul cheltuielilor.

Profitul este un termen de origine latină: vine de la verbul „ proficere” care înseamnă a progresa, a da rezultate sau a aduce profit.Se determină ca diferență între venituri și cheltuieli și constituie totodată,, materia impozabilă,,.

Rata profitului reprezintă gradul de rentabilitate pe produs, agent economic, ramură și se determină ca un raport procentual între masa profitului și costurile(eforturile) făcute pentru obținerea acesteia, volumul capitalului sau cifra de afaceri.

pr = Pr/c*100; pr=Pr/C*100 ; pr=Pr/CA*100;

În care:

pr – rata profitului

Pr – masa profitului

C – costurile

C – capitalul folosit

Ca – cifra de afaceri

Eficiența economică se poate referi la:

– Indicatorul sintetic al eficienței intemeiat pe venitul net la nivelul unităților și respectiv venitul național la scara întregii societăți, întregii economii.

– Sistemul de indicatori în ideea surprinderii întregului conținut al eficienței oricărei activități economico-sociale.

Construirea sistemului de indicatori ai eficienței  activității de turism se bazează pe principiile generale  ale calculului eficienței, pe structura resurselor utilizate, pe componentele  efortului și efectelor.

Deoarece produsul turistic  este rezultatul unui ansamblu de activități specifice,  sistemul de indicatori și metodologia  de calcul și analiză a eficienței  economice se diferentiază  în funcție de natura  prestației.

Principalii indicatori utilizati în analiza, urmarirea și proiectarea diferitelor loturi ale activității turistice sunt:

A).Indicatori generali

-volumul încasărilor totale, din care: încasări în devize libere.

-încasarea medie pe turist și încasarea medie pe zi/turist.

– cheltuieli totale

-venitul net (profitul) determinat ca diferență între încasari și cheltuieli sau ca raport între masa profilului și mijloacele care l-au creat, respectiv rata profitului sau rata rentabilității (valoarea relativă)

Rata rentabilității se calculează cu relația:

în care:

P-profitul; Vi-volumul total al încasărilor sau  în care:

P-profitul; Ch-volumul cheltuielilor sau în care:

P-profitul;

Ef = fonduri fixe;

Mc= mijloace circulante

– Gradul de utilizare a forței de muncă este redat de productivitatea muncii W, determinat astfel:

VI-volumul total al încasărilor;

N- numarul mediu al lucrărilor /an

– Aportul net valutar se determină prin scăderea plăților valutare legate de activitatea turistică din totalul încasărilor valutare din turism. Sub formă relativă, ca rată, formula de calcul este:

Pv-profitul în valută;

Iv-volumul încasărilor valutare totale.

B). Indicatori ai eficienței activității de cazare

În structura serviciilor turistice, cazarea ocupă primul loc, cu cca.40 % din volumul total al realizărilor economice.Se cunosc câțiva indicatori specifici: încasarea medie pe un loc de cazare, profitul mediu pe un pat, etc.

Cel mai important indicator de apreciere a eficienței activității de cazare este coeficientul de utilizare a capacității (CUC) calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv ocupată la un moment dat sau într-o perioadă (numar turiști; numar înnoptari, numar zile turist) și capacitatea de cazare maxim posibilă (numărul de locuri și numărul de zile calendaristice de cazare) dupa formula:

în care:

NZT – număr zile turist; Cmax-număr zile calendaristice de funcționare

C.Indicatori de eficiență a alimentației

Rata rentabilității în alimentație exprimă volumul profitului obtinuț la fiecare mie de lei desfacere în alimentația publică. 

Se calculează în doua moduri:

a).ca raport procentual între masa profitului (P) și volumul de desfaceri (D).

b).ca diferentă între cota medie (procentuală) de adaosuri (abateri) comerciale (A), folosite de unitățile de alimentație și nivelul mediu (procentual) al cheltuielilor de producție și circulație înregistrat de acestea (C)

R = A – C

Având în vedere sistemul de formare a prețurilor de alimentație, valoarea lui (A) din formula de mai sus provine din raportarea unei mese absolute (în lei) a unor venituri brute (rabat, adaos, TVA, etc) , la prețul final de vânzare în alimentație (compus din prețul de'alimentație' + venituri brute).

Alți indicatori (parțiali)de eficiență utilizați în alimentație: productivitatea muncii, gradul de utilizare a timpului de lucru, fluctuația personalului, nivelului de calificare,raportul dintre personalul operativ și cel tehnico-administrativ, desfacerii medii pe mp suprafața comercială, pe un loc la masa, la 1000 lei fonduri fixe, coeficientul de utilizare a utilajelor, etc.

D.Indicatorii eficienței activității de transport turistic,se calculează în funcție de forma de exploatare:

a) pentru parcul propriu:

-coeficientul de utilizare a parcului (Cup),ca raport între numărul de zile active – mașina Za și numărul de zile calendaristice – masina Zc

-coeficientul de utilizare a capacității de transport (Cuc)– ca raport între capacitatea efectivă folosită (Ckm– număr călători – kilometru) și capacitatea teoretică (Lkm- locuri – km).

-Parcursul mediu (Pm)ca raport între parcursul total (Pt) efectuat într-o anumită perioadă (zi, lună, an) de toate mijloacele de transport ale parcului și numărul de mașini – zile lucratoare (Nmza).

b).pentru mijloacele destinate închirierii(autoturism în sistemul Rent – a – Car).

Incasarea medie pe automobil,pe zi – mașină – inventar, pe zi – mașina – activă (în lei sau valută)

E.Indicatori de eficiență economică utilizati la fundamentarea investițiilor turistice noi.

-Valoarea investiției– totalitatea cheltuielilor necesare pentru pregătirea, execuția și punerea în funcțiune a obiectivelor de investiții și se prevăd în devizul general al lucrării.

Cota-parte din valoarea investiției, care este utilizată pentru realizarea lucrărilor de construcții, instalatii și montaj – utilaje, este denumită valoarea de constructii – montaj.

-Capacitatea– numărul locurilor de cazare și de alimentație publică sau în mp destinate altor funcții (magazzne, săli polivalente, piscine, birouri, alte destinații, etc).

-Investiția specifică (ICS)– volumul de investiții necesar pentru realizarea unui loc de cazare, sau a unui loc la masă în alimentație.

a) Pentru cazare și alimentație se folosesc formulele:

Ic,as- investiția specifică pentru cazare (alimentație)

Ic,a– volumul investițiilor pentru cazare (alimentație)

Nc,a– numărul locurilor de cazare (masă)

b) Pentru fundamentarea proiectelor de investiții se foloseste relația:

-Durata de realizare a investiției este perioada de timp de la începerea execuției pâna la punerea în funcțiune (în ani sau luni).

-Volumul încasărilor totale– totalitatea încasărilor în lei, ce se vor realiza după punerea în funcțiunea obiectivului din activitatea de prestații hoteliere, alimentație publică, unitățile comerciale sau din alte activităti de prestații ce se efectuează în cadrul obiectivului.

-Volumul încasărilor valutare– totalitatea încasărilor în valută după punerea în funcțiune a obiectivului.

-Volumul cheltuielilor totale– totalitatea cheltuielilor în lei pentru desfășurarea activităților de prestații și desfacere din cadrul obiectivului.

-Volumul acumulărilor totale(venitul net) eficiența cu care își va desfășura activitatea obiectivul,după punerea în funcțiune.Acumulările (At)se determină prin diferența dintre totalul încasărilor și totalul cheltuielilor, la care se adaugă TVA-ul, respectiv:

At= It- Ct+ TVA

At- volumul acumulărilor;

It– total încasări;

Ct– total cheltuieli;

TVA – taxa pe valoare adaugată.

-volumul profitului (Pt)– se calculează dupa formula:

Pt = It – Ct;

Pt – volumul ,profitului;

– Rata profitului (Rb)(rata rentabilității) – rentabilitatea obiectivului, respectiv capacitatea acestuia de a-si acoperi cheltuielile din propriile încasări și de a obține un profit . Rata profitului arată rezultatele financiare ale obiectivului în raport cu încasările și va fi dată prin relatia:

Rb – rata profitului;Bt- profitul total ;It– încasari totale.

Durata de recuperare a investiției totale (D)se exprimă în ani (luni) și se calculează de la profit sau de la acumulări, dupa relațiile:

a)dacă se au în vedere profiturile:

Db-durata de recuperare din profit; Ik– valoarea de investiție totală majorată cu efectul imobilizării; Pt– volumul profitului anual.

b)daca se au în vedere acumulările:

 ;

Ik – valoarea de investiție totală; At– volumul acumulărilor anuale

Da– durata de recuperare din acumulări

Capitolul 2

COMERȚUL ELECTRONIC

2.1. Definirea și taxonomia serviciilor

Serviciile au devenit un sector important al economiei mondiale, în continuă creștere, înglobând cea mai mare parte a producției și forței de muncă în majoritatea țărilor industrializate.

Piața serviciilor poate fi considerată ca reprezentând sfera economică de interferență a intereselor purtătorilor ofertei de servicii, materializată prin producția de servicii, cu cele ale purtătorilor cererii de servicii, materializată în consum.

Piața serviciilor poate fi structurată în funcție de tipul serviciilor care fac obiectul vânzării-cumpărării, în piața serviciilor pentru întreprinderi și piața serviciilor pentru populație.

Aceste piețe se subdivid la rândul lor pe categorii și clase: piața serviciilor de cercetare-dezvoltare, piața serviciilor de turism, a serviciilor bancare, a serviciilor de asigurări etc.

În Contabilitatea Națională, în ramura „servicii pentru întreprinderi” sunt incluse, în concordanță cu structura CAEN, următoarele tipuri de servicii:

Informatică și activități conexe;

Cercetare–dezvoltare (cercetare fundamentală); dezvoltare experimentală în științe naturale și inginerești; cercetare aplicativă;

Activități de arhitectură, inginerie și ale servicii tehnice (activități de arhitectură, de proiectare; activități de cercetare; activități exploatare și prospectare geologică și de cartografie);

Alte activități de servicii pentru întreprinderi, respectiv închirierea mașinilor și echipamentelor fără operator și a bunurilor personale și gospodărești; activități juridice; contabilitate și revizie contabilă; activități de studiere a pieței și de sondaj; activități de consultare și management; activități de testări și analize tehnice; publicitate; selecția și plasarea forței de muncă; activități de întreținere și curățire a clădirilor; activități foto-grafice; activități de secretariat dactilografie; activități de multiplicare și traduceri; alte activități prestate întreprinderilor.

Servicii informaționale :

dezvoltare și implementare de soft;

procesare de date;

servicii ale bazelor de date;

dezvoltarea de aplicații informatice și întreținerea acestora;

găzduirea de informații;

managementul informațiilor;

asigurarea securității întreprinderilor;

servicii web; găzduirea de site-uri web etc.”

Evoluția acestor tipuri de activități, începând cu anul’90, a fost diferită.

Astfel, unele activități din categoria „informatică și activități conexe” sau cele de consultanță și management, contabilitate și revizie contabilă, publicitate, etc. au avut o evoluție spectaculoasă, ca urmare a adaptării la noile cerințe ale pieței.

Pătrunderea pe piața românească a noilor generații de calculatoare și a diferitelor pachete de soft-uri, înființarea a numeroase firme de specialitate, etc. au contribuit la dezvoltarea spectaculoasă a acestei ramuri după ’90.

2..1.1.Particularitățile pieței serviciilor

Piața serviciilor poate fi structurată în funcție de tipul serviciilor care fac obiectul vânzării-cumpărării, în piața serviciilor pentru întreprinderi și piața serviciilor pentru populație. Aceste piețe se subdivid la rândul lor pe categorii și clase: piața serviciilor de cercetare-dezvoltare, piața serviciilor de turism, a serviciilor bancare, a serviciilor de asigurări etc.

Principalele particularități ale pieței serviciilor se referă la:

1) Dificultatea evaluării dimensiunilor și dinamicii pieței serviciilor datorită eterogenității acesteia. Ca urmare, cuantificarea volumului ofertei, cererii și a volumului tranzacțiilor pe piața serviciilor este mai dificilă decât în cazul pieței bunurilor și presupune utilizarea unui număr însemnat de indicatori.

2) Piața serviciilor nu include în totalitate sfera serviciilor, existând și servicii ne-marfă sau „non-market”, care nu fac obiectul relațiilor comerciale, cum sunt: serviciile publice sau private care nu se comercializează și serviciile „gratuite” pe care și le fac oamenii lor înșiși. Prin urmare, piața serviciilor include numai serviciile marfă.

3) Semnificația aparte a elementelor calitative în evaluarea poziției unei firme sau a unei țări pe piața serviciilor.

4) Modul specific de manifestare a concurenței pe piața serviciilor. În acest sens, cele cinci condiții ale concurenței pure și perfecte – omogenitatea, atomicitatea, intrarea liberă în ramură, libera circulație a capitalurilor, transparența – de regulă, nu sunt respectate în cadrul pieței serviciilor.

Între elementele particulare ale pieței serviciilor, ce rezultă din modul de manifestare a concurenței, se înscriu:

– Marea majoritate a serviciilor nu sunt omogene, dimpotrivă eterogene, fiind specifice fiecărui prestator în parte, care impune o notă personală fiecărui serviciu oferit consumatorilor.

– Frecvența mult mai mare a situațiilor de monopol sau oligopol, ca urmare a faptului că eterogenitatea serviciilor și netransferabilitatea unor servicii afectează puternic atomicitatea pieței.

– Există bariere de intrare pe piață, pentru unele categorii de servicii, atât de natură birocratică, cât și economică.

– Transparența este limitată de caracterul imaterial al serviciilor. Accesul dificil la informații, datorat și perisabilității serviciilor, împiedică concurenții să identifice secretele tehnologiilor superioare de producere și organizare a prestațiilor. Având în vedere că, produsele nu sunt omogene, intrarea liberă pe piață și libera circulație a capitalurilor sunt deseori îngrădite, informarea consumatorilor și concurenților este limitată, fiecare producător dispune de o putere mică de monopol, ne găsim în fața unor structuri ale pieței caracteristice concurenței imperfecte, ceea ce atrage după sine o intervenție mai accentuată a statului în acest sector și îngrădirea prin reglementări a jocului pieței libere.

2.2. Noțiunea de comerț electronic

Pentru cei mai mulți, termenul “comerț electronic” reprezintă efectuarea cumpărăturilor online, în World Wide Web. Totuși, comerțul electronic (Electronic Commerce sau E-Commerce) este mai mult decât procesul de cumpărare/vânzare de produse și servicii. Acesta poate să cuprindă multe alte activități, cum ar fi: schimburi și negocieri efectuate între companii, procese interne ale companiilor pe care acestea le desfășoară ca suport pentru activitățile de cumpărare/aprovizionare, vânzare, angajări, planificare. De asemenea comerțului electronic implică transferul de documente – de la contracte sau comenzi, până la imagini sau înregistrări vocale.

Comerțul electronic poate fi definit și ca un demers de cumpărare sau vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanță. Acest demers este specific politicii expansive a marketingului companiilor comerciale.

Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relație de servicii și schimb de mărfuri între ofertant și viitorul cumparător.

,,Comerțul electronic stimulează concurența și competivitatea, prin dezvoltarea de noi produse și piețe prin apariția de noi actori pe piețele tradiționale și de noi tipuri de relații între furnizori și consumatori,,.

2.3. Comerț clasic versus comerț electronic

În conformitate cu definițiile întâlnite în literatura de specialitate, comerțul electronic nu cuprinde numai tranzacția comercială în sine, ci și toate interacțiunile și schimburile de informații dintre vânzător și cumpărător, care apar înainte și după tranzacția respectivă (publicitate, acordare de suport tehnic produsului cumpărat, livrare, servicii comerciale, etc.).

Astfel că, în cazul comerțului electronic, se întâlnesc aceleași componente ca și în cazul comerțului clasic, dar cu modificări specifice, și anume:
• produsul/serviciul – există un produs sau un serviciu care este material sau digital;

• locul de vânzare – în cazul comerțului prin Internet este reprezentat de o pagină Web care prezintă produsele sau serviciile oferite;
• publicitatea – în ultima periodă constatăm că s-au dezvoltat foarte mult mijloacele de atragere a clienților, prin atragerea lor către o anumită pagină Web;
• modalitatea de vânzare – un formular on-line în cazul comerțului prin Internet;
• modalitatea de plată – în cadrul comerțul-ului prin Internet se întâlnește și utilizează tot mai frecvent noțiunea de e-banking, și anume o modalitate de a încasa bani – de regulă un cont bancar cu plăți prin card de credit.

E-banking presupune existența unei pagini Web sigure pentru comenzi și a unei conexiuni către o bancă.
• modalitatea de livrare – livrarea produselor achiziționate prin Internet se realizează fie prin poștă, prin curier sau în mod clasic – prin deplasarea cumpărătorului la depozitul vânzătorului (o locație fizică).

2.4. Categorii de comerț electronic

Există cinci categorii generale de comerț electronic:

business-to-consumer – companiile vând produse și servicii consumatorilor individuali;

business-to-business – companiile vând produse și servicii altor companii;

procese de business – companiile mențin și folosesc informații pentru a identifica și evalua clienții, furnizorii și angajații; în același timp, partajează aceste informații, în mod atent controlat, cu clienții, furnizorii, angajații și partenerii de afaceri;

consumer-to-consumer – participanții de pe o piață online pot să își vândă/cumpere reciproc bunuri;

business-to-government – companiile pot vinde bunuri și servicii agențiilor guvernamentale.

2.5. Avantaje și dezavantaje în comerțul electronic

În cazul comerțului electronic există avantaje atât pentru vânzator cât și pentru cumpărător.

Avantajele pentru vânzător sunt următoarele:

dispariția limitelor geografice de vânzare;

publicitatea online poate atinge publicul țintă mai ușor;

dezvoltarea de noi produse se poate realiza mai ușor în concordanța cu cerințele consumatorului;

adaptarea la schimbări este mai rapidă;

disponibilitatea informațiilor despre clienți;

economii la vânzarea produsului;

îmbunătățirea relațiilor cu clienții;

reducerea erorilor prin automatizarea proceselor de plată;

operabilitate 24 ore / zi, 7 zile pe saptamană.

Pentru cumpărător, comerțul electronic aduce următoarele avantaje:

timpul redus de acces la produs;

identificarea mult mai ușoară de furnizori și parteneri de afaceri;

economii la cumpărarea prosusului;

negocierea prețurilor se face mai ușor;

scăderea costurilor tranzacțiilor prin creșterea vitezei de transfer a informației;

distribuirea online pentru produse digitale;

lucrul la distanță;

accesul la produse/servicii din zone aflate la distanță(exemplu: învățământ la distanță).

Dezavantaje:

imposibilitatea de a realiza cu succes transferuri online a unor produse și servicii (exemplu: produse alimentare perisabile, bijuterii unicat, alte produse imposibil de inspectat la distanță, indiferent de tehnologiile curente);

posibilitatea de non-profit în cazul anumitor produse;

credibilitate scăzută;

integrarea greoaie a bazelor de date și a software-ului de procesare a tranzacțiilor tradiționale cu software pentru comerț electronic (aceste servicii de integrare pot fi costisitoare).

Pe lângă problemele tehnologice și legate de software, există și alte obstacole:

de natură culturală și legală;

legate de securitatea comerțului electronic;

legate de confidențialitatea datelor (ce tranzacții efectuează, ce site-uri vizitează, ce preocupări are fiecare persoană etc.).

2.6. WORLD – WIDE – WEB (w.w.w)

În lumea serviciilor anilor 2013, Internetul ocupă un loc preponderent, atât în relațiile “în jos” între client și furnizor, precum și în relațiile “în sus” între furnizor și logistician.

W.W.W este considerat viitorul instrumentelor de navigație în Internet.

Acesta este un sistem hipertext și multimedia care permite salturi prin rețea, citiri de documente cu grafice și figuri, acces la surse ce include imagini și sunete.

Denumirea acestui serviciu, creat la CERN (Centre European de Recherche Nucleaire) în Elvetia, reflectă principalele sale caracteristici.

În primul rand, WWW permite cautarea informației în întreg spatiul Internet (World Wide), în al doilea rând, folosirea tehnicilor hipertext în organizarea informației face ca aceasta să apară ca o țesătură (Web – termenul mai adecvat este cel de pânză de păianjen) ce permite navigarea cu ușurință de la un obiect la altul.

Hipertextul este o metodă de organizare a informației în care anumite cuvinte marcate, dintr-un document, sunt legate cu alte documente care conțin informații adiționale despre ele. În hipermedia, o extensie a hipertextului, legăturile se pot face și la grafice, imagini, clipuri audio, imagini animate, etc.

Arhitectura serviciului WWW se bazează pe modelul client-server. Clientul permite utilizatorului să exploreze (browsing) documente locale sau situate în alte noduri din Internet. De aceea el este numit și program de explorare sau Explorator (browser). Exploratorul are acces la informații aflate atât în servere WWW, cât și în servere WAIS, GOPHER, ARCHIE și altele. Acest acces mixt este posibil deoarece exploratorul cunoaște atât protocolul nativ HTTP (Hyper Text Transfer Protocol), cât și protocoalele FTP (File transfer Protocol), NNTP, și alte protocoale din suita TCP/IP.

Adresele WWW se numesc URL (Uniform Resource Locator) și încep întotdeauna cu un șir de caractere urmate de două puncte și două slash-uri (xxx://).

De exemplu:

http://www.internic.net/

Pentru crearea și recunoașterea documentelor, WWW foloseste un limbaj specific, HTML (HyperText Markup Language). Documentele HTML pot fi create cu un editor obișnuit de texte.

Una din problemele în încercarea de a evalua impactul Internetului și World Wide Web-ului în sectorul turismului este rata fenomenală de creștere. Statisticile se schimbă zilnic și astfel sunt inexacte chiar înainte de a fi publicate.

O caracteristică comună a succesului mega site-urilor este varietatea resurselor folositoare pe care o furnizează călătoriilor pe lângă informațiile comerciale. Acestea adesea includ sfaturi generale pentru călătorie, un ghid al destinațiilor conținând informații despre aria de atracții, noutăți despre călătorii, știri despre vremea locală, cursul de schimb, hărți etc. Asemenea caracteristici au fost incluse pentru a lărgi varietatea de servicii furnizate pentru potențialul client, aceștia făcând din site sursa centrală de procurare a informațiilor despre călătorie și ușurându-i astfel pe aceștia de nevoia de a consulta alt intermediar(vezi Tabelul 2.1. Anexa 1).

Tranzacțiile dintre site-ul web al comerciantului și cumpărător sunt criptate folosind tehnologia înaltă( Secure Socket Layer).

Această tehnologie confirmă identitatea și securitatea site–ului web pe Internet și protejează prin criptare (o cheie publică și una privată) informația transmisă între client și server.

Secure Socket Layer

Sursa: https://www.google.com/

Un portal de turism poate fi văzut ca o infrastructură a unei comunități de afaceri ce oferă un mediu transparent pentru dezvoltarea afacerilor din turism.

Portalul de turism reunește părțile care participă la activitățile turistice și anume furnizorii de servicii turistice(pensiuni,hoteluri,baze de tratament)agențiile de turism și consumatorii de bunuri și servicii turistice, întru-un spațiu virtual în World Wide Web.

Participanții își joacă rolulrile într-o transparență totală prin intermediul instrumentelelor specifice Internet-ului.

Turismul electronic implică pentru consumatorii finali următoarele aspecte: e-informare, e-rezervare și plata on-line prin intermediul cărții de credit.

2.7. E- advertising

Principala promovare pentru o întreprindere de turism o reprezintă publicitatea online având în vedere că și clienții se documentează mai întâi pe Internet și apoi achiziționează produsul. De aceea site-ul trebuie să fie actualizat la zi cu ofertele turistice și trebuie să conțină date de contact și un formular de contact pentru a fi cât mai ușor de găsit pentru clienți.

Conform ultimelor studii ROADS (Romanian Online Advertising Study) publicitatea online a atins în 2010 cifra de 20 milioane Ron, înregistrând o creștere de 32% față de 2009 și 19% față de 2008.

Activitatea în domeniul web-designului este un act de cultură, de interes public, cu implicatii, economice, sociale, culturale și de mediu.

Web-designul este un act de creație și ordonare vizuală și funcțională în mediul uman, un factor generator de înnoire tehnologică cu implicații majore asupra calității vieții și se referă la:

proiectare structură web

personalizare pagină web

reconstrucție/ update pagină web

construcție pagină web

prelucreare imagini, formatare text, programare, securizare

întreținere /update pagină web

websiteuri și animații Flash.

Clienții caută servicii de web design de la aceeași firmă, de la alegerea numelui de domeniu, design, programare web până la optimizare SEO, publicitate și mentenanță.

Grafică publicitară :

logo design (siglă + slogan = logo) ;

corporate id (logo, moto, culori, etc.)

antete

cărți de vizită

afișe, fluturași, bannere.

SEO (Search Engine Optimization) – Silver, Gold, Platinum – se referă la:

– optimizarea, promovarea, siteului pentru motoarele de căutare:

frecvența corectă a cuvintelor cheie în diversele tag-uri html ;

site-ul să fie găsit de către motoarele de căutare (Google, Yahoo!, Bing) după principalele cuvinte cheie (cu relevanță, care returnează rezultatele specifice acestui cuvânt).

Scopul promovării SEO este ca site-ul, și serviciile oferite de acesta să apară în primele trei rezultate găsite de către motoarele de căutare (Google, în primul rând) atunci când se caută cuvinte cheie definite în paginile site-ului.

– înscrierea siteului în principalele motoare de căutare și directoare web;

Strategiile de marketing și de publicitate sunt absolut necesare pentru a obține succes pe Web.

Eficienta reclamei on-line (e-advertising) depinde de maniera de utilizare a diverselor strategii, dintre care :

Stabilirea clara a obiectivului – orice proces de comunicare debuteaza cu fixarea obiectivelor campaniei de marketing. Printre acestea ar putea fi construirea/consolidarea loialitatii fata de o marca, intensificarea procesului de vânzare al produsului/serviciului la care se face reclama, crestere deoarece un mesaj scurt este mai repede înțeles și poate atrage atentia vizitatorilor.

Reclama trebuie folosită pentru a determina vizitatorii curiosi să viziteze site-ul.

Mesajul trebuie să fie cât mai lizibil, ușor de parcurs și relevant în raport cu obiectivul propus. Textul mesajului trebuie limitat la 5-7 cuvinte.

Definirea mesajului publicitar – trebuie să ne asiguram ca mesajul publicitar va răzbate printre celelalte de același fel.

Facilitatea navigării prin site – promisiunea facută în mesajul publicitar trebuie să se regasească și pe site-ul care se încarcă în urma click-ului vizitatorului pe reclama on-line. Pentru ca utilizatorul să fie determinat să viziteze cât mai mult din site, navigarea trebuie să se desfășoare cât mai rapid, într-o manieră structurată, dar simplă. Altfel, campania riscă să fie ineficientă sau compromisă din pricina problemelor de construcție a site-ului.

Activitatea de reclamă poate genera profit doar în cazul în care, site-ul beneficiază de un trafic intens.

2.8. Sisteme informatice ce deservesc serviciile turistice

a) Sistemele informatice tip front/office sunt sisteme informatice ce prelucrează informații și oferă rapoarte în formă scrisă sau vizuală. Sunt folosite atât în structurile de primire turistică, de dimensiuni medii și mari,dar și de agențiile de turism.

Aceste sisteme facilitează înregistrarea turiștilor, gestiunea și managementul camerelor, comercializarea produselor turistice sau evidența încasărilor.

Un exemplu se sisteem ce înglobează toate cele prezentate mai sus este Fidelio, o aplicație care lucrează cu pachete complexe de servicii, cum sunt organizarea timpului liber, optimizarea profitului, facturare, corespondență, sosirea sau plecarea turiștilor.

b)Sistemele informatice destinate rezervărilor turistice pot opera atât cu turiști individuali, cât și cu agențiile de turism. Ele reunesc serviciile de rezervare și vânzare propriu zisă cu cele de informare.

Cele două tipuri de sisteme sunt modularizate și permit interconectarea departamentelor ticketing, outgoing, incoming și intern din cadrul structurilor de primire turistice sau din cadrul agențiilor cu departamentele financiar-contabile și cu managementul acestora. Acestea permit expedierea și recepția de date către și de la sistemele de distribuție globală precum Worldspan și Amadeus.

Worldspan și Amadeus sunt sisteme informatice utilizate în turism care implică folosirea de echipamente harware și software specifice în desfășurarea activităților.

După cum progresul tehnolologic permanent influențează pozitiv ramurile primare și secundare ale economiei, este nevoie ca și în sectorul terțiar, în special în turism să fie introduse tehnologii de vârf care să contribuie la opimizarea și eficientizare activității.

Realizarea sistemelor informatice permite:

cunoașterea cererii turistice;

cunoașterea ofertei turistice;

urmărirea serviciilor turistice pe toate formele de turism;

urmărirea serviciilor legate de formele și mijloacele de transport, agrement;

rezervări hoteliere;

studiul pieței turistice;

un sistem complex și flexibil de contabilitate și management.

Capitolul 3

CREȘTEREA EFICIENȚEI PRIN MODERNIZARE ȘI PREZENȚA PE INTERNET

STUDIU DE CAZ: PENSIUNEA „FLOAREA REGINEI” – SÂMBĂTA DE SUS

3.1. Prezentarea zonei de amplasare

Sfera turismului îl are în centru său pe homo viator ,adică omul care călătorește în timp și spațiu, încercând să le cucerească, cunoscându-le.

Etimologic, cuvântul rural provine din latinescul rurs, ruris și se referă la cultură, câmpuri, teritoriu ocupat, locuit, amenajat și muncit de om.

Ruralul reprezintă spațiul terestru unde predomină pădurile,culturile, și spațiile verzi și care se bazează pe o societate predominant agricolă.

Turismul rural se bazează pe potențialul spațiului rural, pe oamenii și produsele specifice locului.

Apărute și dezvoltate pe cele mai variate forme de relief , așezările rurale românești au păstrat și mai păstrează încă în bună măsură datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat folclor, elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare și dezvoltarea turismului rural.

Problema dezvoltării și amenajării rurale este una dintre cele mai complexe teme ale contemporaneității, datorită faptului că, în esența sa presupune realizarea unui echilibru între cerința de conservare a spațiului rural din punct de vedere economic, ecologic și socio-cultural, pe de o parte și tendința de modernizare a spațiului rural, pe de altă parte.

Alternativă a dezvoltării durabile a României, turismul rural este considerat un agregat de tipul produs-preț-consum, care conferă țării multiple șanse după procesul de aderare prin care se beneficiază de toate mecanismele de funcționare ale Uniunii Europene.

Satul reprezintă “agregatul” care include îmbinarea armonioasă a capacității de primire, servire a mesei și de desfășurare a unor activități de agrement, a serviciilor aferente acestora, a resurselor naturale și antropice și a vieții cotidiene specifică localităților rurale, cu dimensiunea umană, de la simpli localnici până la remarcabili artizani și meșteșugari, cu intimitatea socială și animația locală în contextul promovării tradițiilor culturale, etnofolclorice, a păstrării și conservării mediului rural.

Problema turismului rural în circuitul mondial este redată în diferitele lucrări de specialitate unde sunt semnalate evoluții ale acestei activități pe zone geografice.

Se pot reliefa situații cum sunt:

Franța , în care forma de agroturism este considerată o soluție a problemelor din agricultură, ce se bazează în primul rând pe casele de vacanță cunoscute sub denumire de “les Gîtes de France”. Totodată 60% din turiștii care își petrec vacanțele în mediul rural preferă sejururile lungi de patru săptămâni și doar 8% pe cele foarte lungi de peste 2 luni;

Austria, la care turismul rural se identifică prin existența “satului turistic de recreație” și a “stațiunii de odihnă”, iar prin numărul și structura populației, acest sat turistic este considerat pe o treaptă superioară în categoria noilor tipuri de localități turistice;

Germania, ce se situează printre țările cu tradiție în practicarea turismului rural, care-și pune amprenta în sens pozitiv asupra comerțului și micii industrii germane;

Belgia, în care turismul rural este prezent prin fermele a căror activitate se desfășoară prin asocierea a cinci sau șase familii;

Danemarca, ce promovează în turismul rural așa numitele “vacanțele active”, ce se bazează pe oferirea cazării sub forma fermelor, apartamentelor independente sau a campingurilor;

Finlanda, în care cazarea turiștilor se face în ferme sau gospodării țărănești, fiind specifică practicarea agroturismului și derularea unor activități de agrement sub forma echitației și schiului, fie în mici “castele” de lemn;

Irlanda, unde turismul rural se practică în special pe litoralul vestic și partea centrală, remarcându-se zonele tradiționale;

Portugalia, unde turiștii preferă să fie promotori ai diverselor manifestări tradiționale și să practice diferite sporturi ca: înot, tenis, echitație, pescuit, vânătoare sau golf;

Bulgaria, unde turismul este canalizat spre petrecerea vacanțelor în “sate unicat”, oferite cu prioritate turiștilor cu venituri foarte mari și reprezentanților intelectualității.

Potențialul turistic în mediul rural este eterogen ca surse de formare : peisaj divers, tradiționalitate diversă în arhitectură, vestigii istorice și arheologice și este de asemenea caracterizat printr-o subutilizare economică și o vizibilitate socială redusă.

Indicatorul gradul de atractivitate turistică se determină în funcție de prezența la nivelul comunelor a zonelor naturale protejate, a zonelor naturale protejate construite, a stațiunilor balneare de importanță națională, respectiv de importanță locală, a turismului rural exprimat prin numărul de sate incluse într-un circuit de acest tip.

Obiectivul acestei investitii îl reprezintă valorificarea pe piața turistică internă și externă a turismului rural în județul Brașov, în special a agroturismului și turismului montan, componentă esențială în dezvoltarea durabilă, ecologică, a zonei Munților Făgăraș.

Relieful cu preponderență montan crează oportunități pentru dezvoltarea turismului, prin cadrul natural și obiective turistice de mare valoare națională.

Munții Făgăraș

Sursa: https://www.google.com

Satul Sâmbăta de Sus din județul Brașov apare menționat documentar la 20 ianuarie1437. În anul 2002 avea o populație de 1459 locuitori.

Clădiri istorice:

,,Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus,, construită în anul 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu.

Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus

Sursa: https://www.google.com

,,Castelul Brâncoveanu,, situat în sectorul apusean al satului Sâmbăta de Sus, ca spațiu de interes turistic.

Castelul Brâncoveanu- Sâmbata de Sus

Sursa: www.drao.ro

,,Biserica Teodor Tiron din Sâmbăta de Sus apuseană,, construită în anul 1784.

Biserica Teodor Tiron- Sâmbăta de Sus

Sursa: https://www.google.com

Turismul rural, în dezvoltarea așezărilor rurale (românești), și pentru formele de manifestare a turismului religios, implică existența unui cadru considerat pitoresc, cu case și gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiție culturală, ecumenică și artistică proprie, cu mesteșugari și artizani talentați.

Turismul religios, considerat o formă de manifestare a turismului rural, este legat de existența mănăstirilor, schiturilor, precum și de pelerinajele realizate de credincioși.

Se pot evidenția și următoarele argumentări suplimentare: obiectivele religioase se află în spațiul rural; sejurul este minim de o zi; deplasarea se face individual, cu mijloace de transport în comun; pelerinii apelează la serviciile de cazare, masă și transport local; se realizează schimburi comerciale și de altă natură, valorificând astfel resursele locale.

Pensiunea „Floarea Reginei” Sâmbăta de Sus

Sursa: www.allturism.ro

Pensiunea,,Floarea Reginei,, este situată:

– la poalele Munților Făgăraș;

– la 31 km de orașul Făgăraș;

– la 10 km de Sâmbăta de Sus;

– pe cursul râului Sâmbăta;

– la 2 km în amonte de Mănăstirea Brâncoveanu;

Este alcătuită din hotel, restaurant și păstrăvărie, 32 de locuri de cazare dispuse în 16 camere duble cu baie proprie, televiziune prin cablu, Internet wireless, cu acces ușor la pârtia de schi și mănăstirea Sâmbata.

Adresa pensiunii în România Turistică:

Complex Turistic Floarea Reginei http://www.romania-turistica.ro/Cazare-Sambata-de-Sus/Complex_Turistic-Floarea-Reginei.

Cadrul legal:

Prin Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate unitățile din turismul rural trebuie să îndeplinească anumite condiții, în funcție de confort, pentru a fi omologate și clasificate (pe margarete).

3.2. Obiectul de activitate

Definirea obiectului de activitate reprezintă o etapă importantă în cadrul procesului de cunoaștere a unei întreprinderi.

Pornind de la firma de turism în cadrul pieței, întreprinderea turistică apare ca realizând activități prin care se asigură:

– prestarea serviciilor de cazare, masă, agrement pentru turiștii români și străini;

– procurarea de resurse(materiale,financiare,umane);

– cunoașterea pieței, cercetare, dezvoltare, previziune, oraganizare, antrenare, control;

– evidența financiar contabilă.

Obiectivul de bază al pensiunii este stabilirea sarcinilor pe termen scurt, mediu și de durată în vederea realizării doleanțelor potențialilor turiști prin:

satisfacerea cererii pe măsura manifestării acesteia, în funcție de cerințele pieței turistice;

reducerea costurilor și creșterea profiturilor, fără a pierde din calitate;

flexibilitatea ofertei în dependență de destinațiile solicitate;

ajustarea ofertei turistice conform standardelor internaționale;

sporirea calității produselor și serviciilor turistice în raport cu cele analogice a firmei turistice concurente;

asigurarea concordanței între obiectivele întreprinderii și aspirațiile personalului. Obținerea de profit este un alt obiectiv de bază, care trebuie racordat cu prevederile strategice ale firmei pe termen mediu și de durată. Prețurile și tarifele mari la serviciile turistice pot influența negativ cererea și ca consecință, pierderea potențialilor turiști.

Printre obiectivele de bază pensiunii se poate enumera și adaptarea permanentă la evoluția pieței turistice. De aceea firma trebuie să-și organizeze activitatea în așa mod, ca să reziste schimbărilor permanente ce au loc pe piață. Este vorba de relațiile cu clienții, furnizorii, prestatorii de servicii, concurenții.

Asigurarea climatului intern constituie un alt obiectiv, deoarece pensiunea dispune de diverși factori interni, care trebuie sistematizați calitativ și organizatoric.

Din componența lor fac parte : factorii financiari, comerciali, de producție, aprovizionare, însă cel mai important rămîne factorul uman. De gradul de cooperare între factorii umani (conducerea firmei, cadrele specializate, angajații), depinde succesul activității firmei de turism. Reușita acestui proces, depinde în același timp și de calitatea resurselor umane, metodele de organizare și conducere, politica salarială și cea socială.

Următorul obiectiv este extinderea activității pensiunii în cadrul piețelor existente. Extinderea este condiționată de politica de preț a firmei folosită în relațiile cu partenerii și potențialii turiști, de spectru de servicii acordate, de diversitatea ofertei.

Consolidarea economică este următorul obiectiv al pensiunii care prevede diminuarea permanentă a riscului în raport cu mediul concurențional. Consolidarea economică poate fi divizată în:

consolidarea financiară care prevede păstrarea capacității de plată față de furnizori, salariați, stat, etc. folosindu-se un sistem decizional adecvat cerințelor economiei de piață;

consolidarea comercială care prevede realizarea integrală a volumului de prestații turistice asumate, la prețuri comparabile cu firmele turistice concurente la un nivel calitativ performant.

Rezultatul final al prestației este reprezentat de satisfacția consumatorilor în raport cu așteptările sau schimbările ce au avut loc în cadrul relației firmă turistică – client.

Impactul asupra dezvoltării și a mediului de afaceri:

– creșterea numărului de locuri de muncă;

– creșterea veniturilor la bugetul local;

– valorificarea potențialului turistic al regiunii;

– diversificarea ofertei turistice prin serviciile suplimentare oferite.

Grupul țintă este reprezentat de turiștii români și străini, de toate categoriile de vârstă care doresc să beneficieze de farmecul natural al acestei zone și care vin în cercuri restrânse de prieteni sau cu familia.

3.4.Utilizarea forței de muncă și indicatori de exprimare

Analiza eficienței utilizării resurselor umane se realizează cu ajutorul următorilor indicatori: productivitatea muncii și profitul pe un salariat.

Productivitatea muncii poate fi definită, mai întâi, ca forță productivă a muncii adică sub forma capacității(posibilității) forței de muncă de a crea, într-o perioadă de timp, un anumit volum de bunuri și de a presta anumite servicii.

Productivitatea muncii exprimă eficiența cu este este cheltuită munca.Sau altfel spus, reprezintă eficiența cu care sunt utilizați, avansați, combinați, substituiți și consumați factorii de producție.

Productivitatea anuală pe un salariat se exprimă cu ajutorul relației:

Wa= Q/Ns

În care :Q reprezintă valoarea prestației, volumul încasărilor

Ns reprezintă numărul de salariați

Analiza eficienței utilizării resurselor umane pe baza productivității muncii are drept scop:

analiza situației generale a productivității muncii;

analiza volumului producției ca efect al utilizării resurselor umane, consecințele economice ale modificării productivității muncii asupra indicatorilor economico-financiari ;

productivitatea muncii calculate exprimă valoarea prestației realizată în medie de un salariat.

Tabel 3.4.1

Dinamica numărului mediu de salariați și repartiția pe sexe în perioada 2010-2012

Sursa: documentele primare ale unității

De-a lungul perioadei analizate se observă o ușoară scădere a numărului de personal prin plecarea unor angajați, structura personalului nu s-a modificat prea mult, numărul personalului feminin rămânând stabil.

Graficul nr.3.4.1

Dinamica numărului mediu de salariați și repartiția pe sexe în perioada 2010 – 2012

Sursa : realizat de autor

Tabelul 3.4.2

Repartiția personalului pe limite de vârstă și evoluția în perioada 2010-2012:

Sursa: documente primare ale unității

Din analiza datelor rezultă că ponderea cea mai importantă a personalului(67%) este deținută de angajații cu vârsta între 30 – 40 ani.

Graficul nr.3.4.2

Repartiția personalului pe limite de vârstă și evoluția în perioada 2010 – 2012

Sursa: realizat de autor

Tabelul 3.4.3

Evoluția personalului în funcție de nivelul de pregătire în perioada 2010-2012

Sursa: documentele primare ale unității

Nivelul de pregatire a lucrătorilor reprezintă unul dintre cei mai importanți factori ai productivității muncii. Fiecare funcție din domeniul turismului necesită o anumită calificare, ceea ce permite executarea corespunzătoare și într-un timp optim a atribuțiilor aferente acesteia.

Este de presupus că un nivel mai înalt de pregatire permite exercitarea în mai bune condiții a funcțiilor și obținerea unor performanțe superioare; orice neconcordanță între cerințele funcției și pregatirea profesională a angajaților se răsfrânge negativ asupra rezultatelor muncii și, implicit, asupra productivității, dar și asupra lucrătorului și satisfacției în muncă a acestuia.

În consecință, realizarea unui nivel adecvat al productivității muncii reclamă selecția unor lucrători bine pregătiți. Totodată, asigurarea unei creșteri a productivității muncii este condiționată de ridicarea permanentă a nivelului de calificare.

Graficul nr.3.4.3

Evoluția personalului în funcție de nivelul de pregătire în perioada 2010 – 2012

Sursa: realizat de autor

Tabel nr.3.4.4.

Evoluția indicatorului productivitatea muncii la Pensiunea Floarea Reginei în perioada 2010- 2011.

Sursa: documentele contabile ale unității

Grafic nr.3.4.4 Evoluția productivității muncii în perioada 2010-2012

Sursa: realizat de autor

Eficiența activității personalului operativ ( se calculează ca raport între volumul încasărilor și numărul personalui operativ rămas constant : 18 de salariați de-a lungul perioadei analizate).

Tabel nr.3.4.5

Sursa: documentele contabile ale unității

Graficul 3.4.5 Eficiența activității personalului operativ în perioada 2010-2012

Sursa: realizat de autor

3.5. Implicarea factorilor de mediu în activitatea Pensiunii „Floarea Reginei”

Mediul intern cuprinde: structura, cultura, valorile, stilurile manageriale, comunicarea, tehnologia, organizarea internă, reflectată în organigrama întreprinderii, resursele materiale și umane.

Structura organizatorică a pensiunii reprezintă totalitatea persoanelor, compartimentelor de muncă, a verigilor de producție și concepție, modul în care acestea sunt distribuite în timp și spațiu precum și relațiile ce se stabilesc între ele în vederea realizării obiectivelor de bază ale ale pensiunii în condiții de eficiență.

Structura operațională reprezintă ansamblul persoanelor, compartimentelor și relațiilor organizatorice constituite în vederea realizării directe a obiectului de activitate al pensiunii.

Relațiile organizatorice din cadrul pensiunii reprezintă legăturile dintre compartimente care se stabilesc între diferite verigi organizatorice datorită necesității unui schimb permanent de informare.

Acestea pot fi grupate în :

1.Relații ierarhice :

Managerul se află în relație ierarhică cu bucătarul, ospătarii și menajerele.

Bucătarul se află în relație ierarhică cu ospătarii.

2.Relații funcționale:

Bucătarul se află în relație funcțională cu menajerele.

3.Relații de cooperare:

Ospătarii se află în relații de cooperare cu menajerele.

Atribuțiile managerului:

– coordonarea întregii activități a pensiunii;

– optimizarea permanentă a serviciilor hoteliere oferite astfel încât să fie respectate standardele calitative asumate;

– managementul resurselor umane;

– conceperea strategiilor de dezvoltarea a unității pe care o conduce.

– monitorizarea cheltuielor și respectarea bugetului alocat.

În cadrul firmelor turistice sînt prezente cel mai frecvent, 2 stiluri de management:

Stilul autoritar, reprezentat prin managerul autocrat, care exercită autoritatea sa, asupra subalternilor în procesul de conducere cu firma turistică. Autocratul se bazează pe propriile calități și obișnuiește să adopte singur toate deciziile. Pretinde la supunere totală din partea angajaților.

Stilul democrat participativ, reprezentat de conducătorul democrat, care stimulează comunicarea și se bazează pe consultarea cu subalternii. Nu are nici un fel de restricții în abordarea în comun cu angajații a tuturor problemelor care necesită să fie rezolvate.

Cultura întreprinderii are un rol important pentru succesul strategic.

Ea influențează dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiei.

Aceasta este exprimată prin valori, norme, cunoștințe și păreri ale colaboratorilor, toate privitoare la organizația în discuție. Se pune în evidență prin comportamentul resurselor umane, prin structura organizatorică, istoria și dezvoltarea întreprinderii.

Cultura managerială a firmei reprezintă un sistem de valori fundamentale, coduri și reprezentări, recunoscute de către toți angajații, reflectă tipurile și stilurile de management practicate în cadrul întreprinderii.

Cultura managerială exprimă modul de conducere a afacerilor, reflectă gîndirea managerilor, standardele etice, tipurile de comportament, politicile manageriale adoptate, tradițiile, atitudinile și evenimentele specifice care au marcat evoluția firmei turistice.

Cultura managerială a firmei turistice se constituie dintr-o serie de postulate prin care aceasta se deosebește de altele, îi dă personalitate, susține o anumită poziție a acesteia.

Se cunosc o serie de postulate care se utilizează de către firmele turistice:

valori – preferințe colective care se impun în grup și reprezintă reguli de acțiune;

norme – reguli specifice de comportament uman;

simboluri – constau în insigne, uniforme, ecusoane caracteristice firmei turistice;

tradiții culturale – situații de protocol specifice fiecărei firme turistice;

marca comercială – denumire cu simbol prin care firma turistică promovează și comercializează serviciile turistice.

Importanța culturii manageriale provine și din faptul că ea participă la satisfacerea a două necesități clasice ale firmelor de turism:

de adaptare la mediul extern, care cuprinde investigațiile referitoare la locul ocupat de firma turistică în cadrul pieței turistice;

de integrare internă, care se referă la gradul de aderență al personalului la obiectivele firmei turistice, colaborarea între angajați, climatul de muncă, elemente care influențează funcționalitatea firmei.

Resursele materiale cuprind:

– hotel;

– teren construcție;

– restaurant;

– terasa;

– sala de conferințe;

– bar;

– parcare;

– foișor în curte;

– masa de ping pong;

– ferma proprie;

– păstrăvărie;

– centrala termică;

– mobilier;

– aparatura moderna bucătărie;

– aparatura birotică;

– 20 televizoare.

* Notă : Veniturile, cheltuielile și rezultatele Pensiunii”Floarea Reginei” pe anul 2012 sunt prezentate în Anexa 2.

Mediul extern reflectă ansamblul factorilor ce exercită direct sau indirect influențe asupra întreprinderii și se află în afara sistemului ei de control, dar care determină performanțele ei.

Scopul analizei mediului extern este acela de a sesiza oportunitățile – apariția de noi piețe și tehnologii mai performante – și amenințările existente cum ar fi creșterea prețurilor și reducerea puterii de cumpărare.

Componentele mediului extern:

-factorii economici;

-factorii tehnici și tehnologici;

-factorii de management;

-factorii socio-culturali;

-factorii ecologici;

-factorii politici;

-factorii demografici;

-factorii juridici.

1.Factorii economici sunt : piața, puterea de cumpărare, nivelul și ritmul dezvoltării economice, potențialul financiar.

Piața – În zona Sâmbăta de Sus sunt multe pensiuni turistice cu spații diferite de cazare, așezarea zonală facând posibilă în ultimul timp expansiunea pensiunilor turistice și a fermelor agroturistice.

Puterea de cumpărare: prețurile de cazare sunt ;

– 80 lei cameră dublă în cursul săptămânii;

Nivelul de dezvoltare influențează favorabil confortul oferit turiștilor dar va duce și la creșterea prețurilor.

2. Factorii tehnici și tehnologici:

Pensiunea se modernizează continuu, dispunând de cele mai moderne facilități și utilaje în bucătărie, cât și de Internet Wireless.

Aceasta influențează nivelul productivității muncii, costurile de producție și profitul, gradul de înzestrare tehnică și ritmul modernizării producției și tehnologiilor.

3. Factorii de management:

Managerul influențează direct activitatea unității, acționând prin luarea celor mai bune decizii, propice desfășurării activității eficiente.

4.Factorii socio-culturali:

Reprezintă ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradițiile, credințele și normele care guvernează statutul oamenilor în societate. Pe baza acestor componente, se formează între altele, comportamentul de cumparare și de consum de care va trebui să țină seama întreprinderea.

Factorul educațional contribuie direct la amplificarea nivelului de cultură și schimbul mentalității membrilor societății, care se reflectă în relațiile întreprinderii cu piața.

5.Factorii ecologici se referă la protejarea factorilor naturali, de mediu.

Activitatea pensiunii nu afectează echilibrul ecologic, natural, iar mâncărurile tradiționale, preparate și servite sunt obținute din materii prime din gospodăria proprie.

6.Factorii politici:

Se referă la ritmul de dezvoltare al unor ramuri ca: comerțul, serviciile, industrie, transport, ponderea proprietăților privată și publică.

7.Factorii demografici :

Mediul demografic are o importanță deosebită, deoarece oamenii sunt cei care formează piețele, dar și oferta de forță de muncă.

Macromediul demografic se referă la nivelul, dinamica și structura populației.

Se poate anticipa comportamentul consumatorului după următoarele trăsături demografice: vârsta, sex, starea civilă, structura socio-profesională, ponderea populației ocupate. Creșterea numărului populației duce la creșterea cererii pentru servicii.

Potrivit INS, populația României a scăzut la 19 milioane de locuitori, între 2002-2009 numărul românilor emigrați în țările membre UE a fost de aproximativ 2 milioane, cea mai mare parte provenind din rândul populației în vârstă de muncă. Localizarea populației influențează preferințele sale pentru anumite produse și servicii.

Populația județului Brașov era de 596.642 locuitori în anul 2002.

Populația urbană: 440.701 locuitori

Populația rurală : 155.941 locuitori

Sursa: www.businessday.ro

Factorii juridici:

Cadrul juridic al activității firmei îl reprezintă: sistemul legislativ în spațiul economico-geografic intern; cadrul legislativ al piețelor externe.

Sistemul legislativ în spațiul intern îl constituie:

O.G nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România;

O.G nr.1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice;

Ordinul nr.636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice;

Legea nr.75/2001 pentru aprobarea O.G nr.58/1998 privind organizarea și funcționarea activității de turism în România;

O.G nr.63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural;

Legea nr.365/2002 privind comerțul electronic.

Micromediul Pensiunii Floarea Reginei:

Furnizorii, care asigură întreprinderii resursele necesare desfășurării activității economice, dar și concurenților, resurse ce se referă la mărfuri, utilități, echipamente tehnologice, servicii bancare, forță de muncă.

Foarte important este în relațiile cu furnizorii stabilirea unor relații de încredere și pe termen lung.

Obiective urmărite prin analiza furnizorilor :

evaluarea modului de asigurare al resurselor necesare întreprinderii :

identificarea furnizorilor „strategici” ai întreprinderii ;

determinarea gradului de dependență a întreprinderii față de anumiți furnizori ;

evaluarea relațiilor existente între întreprindere și furnizorii acesteia ;

identificarea și evaluarea criteriilor de selecție a furnizorilor întreprinderii.

Pensiunea utilizează apa din rețeaua comunei Sâmbăta de Sus, energia electrică din rețeaua S.C.“Electrica ”S.A., gazele naturale din rețeaua S.C. “DISTRIGAZ”S.A. iar agentul termic pentru încalzire prin centrala termică proprie.

Activitatea pensiunii. nu pune probleme de impact tehnologic, tehnologia având un caracter nepoluant, se consideră ca nu vor fi necesare eforturi financiare suplimentare pentru a asigura o stare ecologică corespunzatoare.

Clienții(consumatorii), alcătuiesc piața de desfacere a întreprinderii.

Analiza clienților este necesară pentru că piața evoluează continuu si comportamentul consumatorului se modifică ca efect al schimbărilor economice, demografice, culturale, politice.

Clienții se analizează din perspectiva numărului, structurii pe categorii și dimensiuni, dependenței firmei față de un număr mic de clienți sau față de o anumită categorie de clienți, nevoile și satisfacția lor, totalul facturii în monedă națională, procentul de clienți principali, procentul de clienți unici sau ocazionali, cifrei de afaceri.

Conform regulii 20:80, 20% din cei mai importanți clienți dețin 80 % din cifra de afaceri, restul de 50% obțin în jur de 15 %, iar restul 5% din cifra de afaceri.

Clientul generează valoare pentru întreprindere din punct de vedere financiar și al imaginii.

Clienții sunt reprezentați de toti turiștii veniți fie pentru cazare fie pentru servirea mesei.

Concurenții :

În economia de piață, concurența apare ca o necesitate obiectivă făcând parte din regulile de joc ale pieței.

Competitivitatea este determinată în principal de calitate, preț, politica de promovare serviciilor, reducerea costurilor.

Analiza concurenței se referă la poziția pe piață și calitatea serviciilor.

Față de competiția directă cu unitățile de același profil, mai trebuie avută în vedere și concurența indirectă cu alte forme organizate de turism din zona geografică respectivă, care poate duce la mărirea sau diminuarea cotei de piață a turismului rural

Forța competiției și implicația ei asupra rezultatelor întreprinderii de turism depinde de mărimea și poziția economică a celor ce se confruntă pe piața turistică.

Principalii concurenți sunt :

Pensiunea Montana;

Pensiunea Royal Garden;

Pensiunea Mountain King;

Hotel Diana;

Hotel Poiana Izvorului.

Avantajele firmei față de concurență:

-Procesul de servire rapid și eficient;

– Imaginea favorabilă;

– Profesionalismul angajatilor;

– Fidelizarea clientelei;

– Respectarea tradiției zonei;

Dezavantajele sunt :

– Unii angajați cu experiență au plecat la concurență;

– Pierderea unor clienti prin atragerea acestora la pensiuni concurente de către foști salariați;

– Lipsa unei piscine;

– Scăderea numărului de turiști străini care vizitează regiunea.

Organismele publice:

Relațiile exterioare ale pensiunii sunt cu:

-Primăria Comunei Sâmbăta de Sus pentru taxe și impozite pe teren, pe clădiri;

-Administrația Financiară a municipiului Făgăraș pentru TVA, impozit pe profit, impozit pe venituri salariale;

-Casa de asigurari Sociale Brașov pentru contribuția datorată de angajator și angajat.

Concluzii

În urma investigațiilor efectuate putem concluziona următoarele:

În prezent industria turismului în România se confruntă cu probleme precum:

declinul abrupt al cererii turistice interne și externe;

un produs turistic învechit;

standardul scăzut al serviciilor oferite care nu satisfac așteptările turiștilor;

tarife și prețuri mult prea mari în comparație cu calitatea serviciilor oferite;

promovare insuficientă.

În plus, după 1989, din cauza scăderii nivelului veniturilor reale ale populației, a avut loc o restructurare a priorităților de consum în defavoarea turismului. Restructurarea economică, inflația, privatizarea, descentralizarea, noile inițiative legislative au determinat răsturnarea sistemului de valori, reorientarea intereselor de grup și individuale, conflictele dintre vechile mentalități și noile direcții în care s-a angajat societatea românească, toate acestea având efecte puternice și haotice atât asupra mecanismelor socio-economice, cât și asupra atitudinilor individuale.

România are un avantaj esențial față de alte țări, prin faptul că, datorită unui potențial turistic bogat și variat, poate oferi, în mod practic, toate formele de turism solicitate: sejur pe litoral, în stațiunile de munte, în stațiunile balneoclimaterice, de sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit, circuite turistice culturale.

Una din particularitățile pieței turistice interne constă în dezvoltarea turismului de sfârșit de săptămână care se concretizează în sejururi scurte în zone preorășenești sau rurale, în stațiuni balneoclimaterice, în drumeții montane.

Se remarcă însă insuficienta diversificare a serviciilor turistice oferite pe piață și calitatea slabă a acestora ca și a infrastructurii specifice turismului. În plus, se constată carențe în adaptabilitatea ofertei turistice românești la cererea turistică internă și internațională, valorificarea necorespunzătoare a resurselor turistice, fapt ce a contribuit la diminuarea valorii de piață a acestora și la prezentarea necompetitivă a produselor turistice la nivel internațional.

Analiștii turismului consideră că piața turistică, incontestabil legată de dezvoltarea mijloacelor de transport, nu se va putea lărgi decât prin atragerea clienților ale căror venituri sunt mai modeste. Fenomenele binecunoscute ale superurbanizării, transformărilor tehnologice, influența tot mai mare a birocrației, poluării etc., vor determina ca nevoia de turism să devină din ce în ce mai acută.

Piața industriei turismului va continua să crească, influențând economiile în general și pe cele ale zonelor turistice în particular. Problemele reglării fluxurilor turistice vor deveni din ce în ce mai stringente și va fi necesar să se asigure pe perioada întregului an rentabilitatea echipamentelor turistice, dacă se va dori oferirea unor produse turistice ieftine, care să satisfacă cererea unor clienți din ce în ce mai puțin bogați.

Creșterea numărului de turiști implică, de asemenea, dezvoltarea unor forme diferite de turism, deoarece toți acești noi clienți nu vor putea să consume în același timp același tip de spațiu și divertisment. Cererea turistică va trebui orientată spre munte, mare, orașe, zone rurale etc., astfel încât să se încerce o repartizare armonioasă a acestor consumatori în scopul evitării depășirii capacității de suport a destinațiilor.

Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale istorice – artă populară, etnografie, folclor, vestigii istorice – un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea sunt valențe ale turismului rural românesc în special.

Populația globului se află în pragul civilizației tehnologiilor înalte și a informaticii, desemnată în evoluția istoriei omenirii de Alvin Toffler ca "perioada celui de- Al Treilea Val". Această etapă este cea a oamenilor care lucrează la domiciliu, în ateliere informatice artizanale, a sistemelor de comunicații multimedia care revoluționează munca și petrecerea timpului liber. În general, mediile audio-vizuale nu diminuează nevoia de a călători, deoarece televiziunea sau Internetul, deși permit efectuarea unor voiaje virtuale, nu oferă totuși posibilitatea de a vedea realitatea, de a o cunoaște direct, pe viu, de a privi și admira frumusețile naturii.

Având în vedere toate aceste tendințe prezentate, putem să remarcăm dezvoltarea unei piețe turistice de tip nou, ale cărei particularități sunt accentuarea concurenței, modificarea preferințelor consumatorilor, difuzarea rapidă a informațiilor și tehnologiilor noi, creșterea importanței problemelor ecologice generate de consumul turistic.

Factorii favorizanți în dezvoltarea acestui sector de activitate, ar fi :

• densitatea sporită a populației și a numărului de case fată de alte zone deluroase și montane;

• frumusețea zonelor deluroase și montane, calitatea aerului deosebit de curat;

• existența unei faune și flore bogate, cu multe specii pe cale de dispariție;

• monumentele istorice cu valoare națională și internatională;

• calitatea deosebită a produselor ecologice obținute în această zonă.

Dezvoltarea durabilă a turismului românesc trebuie să acorde o atenție prioritară dezvoltării unei componente internaționale care să permită respectarea cerințelor Uniunii Europene și în circuitul economic mondial.

În perspectivă mondială, turismul,tehnologia informației și telecomunicațiile vor fi cele 3 industrii cu cea mai mare cifră de afaceri.

Principalul aspect pe care turiștii străini l-ar îmbunătăți la pensiunile din România se referă la comunicarea cu angajații, îngreunată de faptul că nu se vorbește limba engleză și lipsa informațiilor.

Pensiunea ideală este văzută ca o cladire mai veche, tradițională cu camere curate și dotate corespunzător, care să ofere și alte facilități și informații pe site-ul pensiunii despre obiectivele turistice din zonă.

Ca motive de satisfacție privind vacanțele în România sunt oamenii și gastronomia tradițională.

Măsuri de creștere a eficienței la Pensiunea”Floarea Reginei”:

– repartizarea corespunzătoare a sarcinilor pe tipuri de pregătire profesională și categorii de calificare, alocarea cât mai rațională a fondului de timp, lucrul pe schimburi să fie cât mai eficient organizat, posibilitatea reorganizării rapide în perioadele de vârf de activitate, stabilirea unui flux cât mai eficient și a unor activități auxiliare corespunzătoare care să sprijine activitatea de bază ;

– diversificarea ofertei, prin valorificarea superioară a resurselor turistice naturale și antropice, și crearea unor produse turistice competitive;

– dezvoltarea și modernizarea întregii baze materiale turistice, în raport cu cerințele turismului internațional;

– stimularea materială și morală au un cuvânt important în sporirea performanțelor profesionale ; pentru promovarea personalului unității Pensiunea “ Floarea Reginei” dorește:

– să asigure un climat care să dea fiecărui angajat posibilitatea de a se exprima ;

– folosirea resurselor umane la capacitatea maximă;

– să încurajeze lucrul în echipă și spiritual de concurență.

– ridicarea calității serviciilor și asigurarea unui nivel constant superior al acestora; acest obiectiv este primordial pentru angajații firmei care, prin politica firmei sunt încurajați să respecte sintagma „ Clientul nostru, stăpânul nostru”, prin prisma respectului și calității serviciilor oferite acestuia;

-stimularea interesului diferitelor categorii de turiști;

– extinderea și diversificarea acțiunilor publicitare; deoarece pensiunea este deja foarte cunoscută în zonă, acțiunile publicitare sunt sporadice, dar nu inexistente, pentru a reîmprospăta din timp în timp memoria clienților și a le face cunoscute noile servicii și posibilități de agrement oferite de firmă;

-creșterea eficienței campaniei de promovare a turismului rural românesc;

-stabilirea mesajului promoțional și a sloganului propriu;

-refacerea, actualizarea gamei de materiale publicitare; în cazul serviciilor turistice, promovarea verbală are un rol extrem de important mai ales în cazul unei firme mici care nu este pregătită să facă un efort fiananciar deosebit pentru a-și face publicitate, de asemenea distribuirea de pliante,fluturași cuprinzând diverse informații legate de oferte, date de contact, prețuti practicate. Acestea sunt produse în special în perioadele de sezon estival sau în perioada sărbătorilor de iarnă.

Atunci când există la vânzare pachete promoționale se poate opta pentru anunțuri în presa scrisă.

– organizarea unor simpozioane, târguri, expoziții care să promoveze imaginea turismului rural;

Să nu uităm că impactul mesajului ales depinde nu numai de ceea ce spune, dar și de modul în care se spune: unele reclame adoptă un punct de vedere rațional, altele adoptă un punct de vedere emoțional.

Se știe că imaginea vinde marfa, de aceea trebuie creat cu răbdare și atenție un portret frumos al zonei, iar la momentul oportun acesta va fi scos pe piață.

Eficiența promoțională constă în imaginea pe care turistul și-o formează asupra ofertei turistice în urma sejurului în țară, imagine care poate participa la formarea unei păreri generale favorabile și poate avea un eficient efect promoțional.

Pensiunea „Floarea Reginei” este prezentă pe site-urile: w.w.w.turistinfo.ro w.w.w.romania-turistica.ro și w.w.w.funromtour.ro.

Utilizarea capacităților interactive ale Internetului – interactivitatea deosebește cel mai tare reclamele on-line de cele tradiționale. Marketingul are de câștigat prin realizarea de sondaje de opinie direct de pe site, prin dezvoltarea unei comunități a clienților fideli. Succesul pe Web depinde mai mult de aptitudini, cât de perseverenta și de adaptabilitate.

Internetul este oriunde și dacă un produs sau un serviciu nu este promovat pe Internet ,el nu există. Tehnologia informației permite turiștilor planificarea vacanțelor din fața calculatorului până la cele mai mici detalii.

Internetul este un spațiu care stimulează competitivitatea și în care se poate rezista numai dacă serviciile oferite se ridică la un anumit standard.

Publicul țintă al pensiunii este în mare masură identic cu cel al utilizatorilor de Internet.

Tarifului trebuie să-i corespundă un anumit standard de servicii,altfel acest lucru va ieși la iveală în comparația cu alte pensiuni sau în comentariile pe care oaspeți ai pensiunilor le pot face pe site după vizitarea acestuia.

Astfel prin text, design, culoare, imagine și sunet publicitatea online prezintă o lume atractivă, transmite un mesaj optimist, oferă speranțe și modele pentru diferite categorii de clienți.

Un site pentru o unitate turistică are 2 roluri importante:

– de reclamă;

– de informare.

Rolul de reclamă este atunci când utilizatori de Internet care nu auziseră până atunci de unitatea respectivă de cazare devin posibili clienți.Acest lucru este posibil prin căutările care se fac pe motorul de căutare Google asupra unor cuvinte cheie care se regăsesc și pe respectivul site și care îi vor trimite pe acești vizitatori pe site-ul unității de cazare.

Rolul de informare este atunci când persoane care auziseră din alte surse de o unitate de cazare, dar care doresc mai multe detalii pentru a deveni posibili clienți vor căuta site-ul pe Internet prin introducerea pe motorul de căutare Google a denumirii respectivei unități turistice.

În cazul în care există un site propriu, acesta va apărea în primele rezultate, iar posibilii clienți pot beneficia ușor de toate informațiile necesare.

Cu propriul site poți avea:

– o descriere detaliată a spațiului de cazare : poze, tur virtual, descriere dotări camere, informații utile despre împrejurimi și atracții turistice din zonă, filmulețe de prezentare;

– prezentarea tarifelor și ofertelor actualizate la zi;

-fără a plăti chirie sau a cumpăra un spațiu deosebit și fără a angaja personal produsele și seviciile tale pot ajunge în posesia clienților.

– prezentarea produselor poate fi însoțită și de publicitate iar de aceasta dată, publicitatea este gratuită..

In cuprinsul paginii web pot fi inserate concursuri , oferte promoționale , și descrieri atrăgătoare ale produselor sau serviciilor.

In plus , spațiul paginii web nu este limitat ca spațiul fizic , oferindu-ți posibilitatea de a te extinde și de a-ți prezenta produsele în ce manieră iți dorești.

Și pentru ca o afacere nu functionează daca nu deservește unei dorințe existente sau create a potențialilor clienți, trebuie considerate și avantajele acestora.

Potențialii clienți vor fi încântați să poată consulta oferta din fotoliu de acasa sau să iși facă cumparaturile din spațiul propriului camin. Tot ei vor fi incantați să navigheze pe o pagina web agreabilă , unde produsele și serviciile sunt descrise și unde îsi pot exprima punctul de vedere legat de calitatea acestora. Pe aceeași pagină ei pot citi review-uri scrise de alte persoane pentru a putea decide ce anume să aleagă. Și dacă le convine mai mult aceasta variantă , vor alege firmele care au pagina web.

– formular de rezervare online și contact;

– date de contact și localizare pe Google Maps cu coordonatele GPS;

– propriile campanii Google Adwords care te ajută să te clasezi în primele 3 poziții în căutările de pe Google pe anumite cuvinte cheie.

Avantajele unui website:

– costuri reduse de realizare;

– costuri mici de întreținere;

– ușurința de actualizare a informațiilor și datelor( posibilitatea de a opera modificări în interiorul site-ului la orice oră, clienții având astfel acces la informații uptatate în timp real);

– aproape de client 24 de ore din 24:clienții pot vizita site-ul la orice oră pentru a se informa de serviciile oferite;

– modalitatea simplă de a fi contactați: contact prin e-mail sau telefonic, luând datele de contact de pe site;

– modalități ieftine de promovare: promovarea pe Internet este mai ieftină decât alte medii clasice și cu un impact mai puternic, în primul rând din perspectiva cost-randament.

Avantajele prezenței pe Internet pentru o pensiune sunt următoarele:

– posibilitatea de a fi găsit de oricine, din orice colț al țării și din străinătate;

– posibilitatea de a arăta avantajele pensiunii tale în raport cu celelalte pensiuni:

– posibilitatea de a intra în competiție deschisă cu alte pensiuni și de a obține astfel mai mulți clienți:

– posibilitatea dea intra într-un circuit turistic din care pensiunea ta ar fi în mod normal exclusă sau aproape exclusă și anume turismul orientat după tipul de interes al turistului.

Sporirea rentabilității unei firme constă fie în maximizarea rezultatelor la un anumit efort economic, fie în minimizarea eforturilor , a cheltuielilor cu resursele pentru obținerea unui rezultat. Conținutul complex al activității comerciale și aspectele variate pe care le ia rentabilitatea, determină opțiuni ale conducerii pentru ambele posibilități din relația efort-rezultate.

Rezultă deci că sporirea încasărilor în scopul creșterii rentabilității trebuie să fie însoțită de o schimbare calitativă continuă a activității economice, care condiționează însăși posibilitatea creșterii cantitative.

Raționalizarea semnifică și situația în care o creștere a unei cheltuieli poate să aducă un efect superior, ceea ce-i conferă caracterul de rentabilitate.

Toate acestea sunt în strânsă legătură cu măsurile de creștere a eficienței care se pot lua la nivel central:

– politica în materie de rate de schimb și dobânzi;

– politica investițiilor;

– lupta contra poluării mediului;

– legislația concurenței;

– politica privind piața forței de muncă;

– politica în materie de formare și cercetare;

– structura și obiectivele organismelor naționale, regionale și locale pentru turism.

Contribuții proprii:

Documentarea asupra activității de turism rural în România;

Identificarea caracteristicilor de organizare și funcționare a Pensiunii “Floarea Reginei” ;

Ancheta privind identificarea componentelor mediului intern și extern ai întreprinderii de turism;

Ancheta privind percepția administratorului pensiunii asupra necesității perfecționării manageriale, programare Web, optimizare SEO, publicitate și mentenanță.