Crearea Unei Rețele de Apă și a Unui Sistem de Canalizare în Comuna Tritenii de Jos, din Judetul Cluj

INTRODUCERE

Lucrarea de față are ca scop prezentarea unei idei de proiect în vederea creării unei rețele de apă și a unui sistem de canalizare în comuna Tritenii de Jos, din judetul Cluj, proiect ce se dorește a fi finanțat prin Programul National de Dezvoltare Rurală 2014-2020, submăsura 7.2, „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii la scară mică”, prin accesarea unor fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeană pentru România.

Alegerea acestei tematici nu a fost una întâmplătoare, întrucât programul de finanțare mai sus menționat este unul de actualitate, liniile de finanțare fiind deschise de curând, iar oportunitatea unui astfel de proiect într-un mediu rural, slab dezvoltat, este incontestabilă.

Relevanța științifică a acestui demers de cercetare și aplicare survine ca urmare a numeroaselor surse și referințe care au fost supuse unei cercetări minuțioase, dorind, astfel, ca studiul prezent să se bucure de o cât mai amplă perspectivă, atât în ceea ce privesc noțiunile teoretice, referitoare la reglementări și norme, dar și condiții de eligibilitate ale proiectului, cât și din punctul de vedere al scrierii și implementării, practice, a unui astfel de proiect ce se dorește a obține finanțare din partea Uniunii Europene.

Noutatea și caracterul original al temei alese constau, așadar, în faptul că acest program de finanțare a fost lansat de curând, pentru noua perioadă de implementare (2014-2020), iar perioada de depunere de proiecte pentru a obține aceste finanțări este abia la început. Astfel, depunerea acestui proiect în prima fază a perioadei de depunere poate asigura un punctaj substanțial, deosebit de important pentru solicitantul fondurilor nerambursabile.

Scopul lucrării de față îl reprezintă parcurgerea fiecăror pași în vederea obținerii de fonduri nerambursabile, mai exact cercetare și documentare despre program și submăsură, înțelegerea nevoilor care trebuie acoperite prin proiectul ce urmează a fi depus, iar în final, capaciatea de a scrie proiectul și de a stabili principalele direcții de urmat în ceea ce privește implementarea proiectului.

Astfel, pe parcursul lucrării, urmează a fi ilustrate demersurile efectuate în vederea obținerii de fonduri structurale, de la necesarul de avize și autorizații pentru inițierea proiectului și până la stabilirea graficului de activități sau completarea cererilor de rambursare în scopul continuării implementării. Scopul declarativ al acestei lucrări este acela de a demonstra capacitatea de a scrie și implementa proiecte cu finanțare europeană, abilități dobândite de-a lungul anilor de studiu.

Alegerea acestei teme a lucrării a fost făcută pe baza unei analize a domeniilor ce au nevoie a fi finanțate în noua perioadă, 2014-2020. Ajungând la concluzia că este necesară întărirea și dezvoltarea sistemelor educaționale, sanitare și financiare în mediul rural, în urma unor minime documentări am constatat cu stupoate numărul mare al satelor și comunelor din România care nu dispun de utilitățile de bază în propriile gospodării.

Întrucât lipsa apei mi se pare cea mai apăsătoare și cea care poate crea cele mai multe neplăceri, atât din punct de vedere sanitar și nu numai, am considereat necesară implementarea unui astfel de proiect înainte de a se finanța înființarea de școli sau dispensare în comuna în cauză, având în vedere că odată cu crearea rețelelor de apă și apă uzată, este o certitudine că atît gospodăriile, cât și investițiile nu vor întârzia să înflorească.

MOTIVAȚIA ȘI IMPORTANȚA LUCRĂRII

Având în vedere faptul că asigurarea serviciilor de bază reprezintă factori esențiali pentru creșterea și îmbunătățirea calității vieții, lucrarea de față își propune să aducă în atenție probleme de interes general în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, cu precădere dezvoltarea durabilă în mediul rural. Având ca punct de plecare analiza situației existente, consider că o suită de astfel de proiecte, precum cel de față, ar spori în mod esențial calitatea vieții în mediul rural, contribuind, totodată, la diminuarea fenomenelor de clivaj și excludere socială.

Dealtfel, calitatea și eficiența unor astfel de servicii de bază (rețea de apă potabilă și canalizare), au un rol indiscutabil în ceea ce privește creșterea competitivității, în special datorită faptului că facilitează atragerea de noi investiții în regiuni, până acum, slab dezvoltate.

Furnizarea unor servicii de canalizare și apă constituie, în plus, o condiție esențială pentru a forma un ”stâlp” durabil al societății contemporane din România. Rolul principal în această situație îl au autoritățile publice( în special cele locale), ca atare, noile programe cu finanțare europeană, în special Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, doresc să vină în sprijinul beneficiarilor direcți prin facilitarea accesului la obținerea fondurilor nerambursabile de către primăriile statelor membre ale Uniunii Europene, acestea reprezentând una dintre categoriile de beneficiari (solicitanți) eligibili.

O altă dimensiune importantă pentru acest proiect o reprezintă dimensiunea socială a serviciilor publice în ceea ce privește asigurarea accesului la apă și canalizare pentru cetățenii care nu dispun de acestea.

În ceea ce privește situația actuală a infrastructurilor locale la nivelul mediului rural, un studiu BRAT evidențiază accesul la utilități al locuitorilor din comunele din România, după cum urmează:

– acces la electricitate- 99% din populația din mediul rural

– conexiune la internet- 62%

– acces la rețea de apă- 45%

– baie în interiorul locuinței- 36%.

Așadar, provocările cu care se cconfruntă o bună parte a comunelor din România sunt cel puțin descurajatoare, întrucât 55% dintre locuitorii din mediul rural nu dispun de rețea de apă și canalizare iar sursele de apă potabilă sunt foarte rare și tratarea acestora implică un cost mult prea mare pentru comunitățile rurale.

Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, situația actuală a României indică faptul că este nevoie de dezvoltarea infrastructurii de bază și servicii în zonele rurale: ”România, la nivelul anului 2011, dispunea de o rețea de drumurile comunale (cu o lungime de 31.639 km) din care 48% erau drumuri pietruite și 29% drumuri de pământ (fiind de multe ori impracticabile în perioadele cu precipitații). În ceea ce privește accesul la rețelele de distribuție a apei și de canalizare, acesta rămâne redus (conform INS, numai 13,6% dintre localitățile rurale fiind conectate la rețeaua de alimentare cu apă potabilă la nivelul anului 2012).”

Așadar, chiar dacă în ultimii ani infrastructura de bază din zonele rurale a fost susținută prin fonduri euroepene, aceasta este încă subdezvoltată și demersurile de a rezolva aceste situații sunt mai mult decât binevenite, întrucât nivelul scâzut al infrastructurii împiedică creșterile economice și dezvoltarea în ansamblul său, lucuri esențiale pentru mediul rural din România.

LISTA TABELELOR

Tabelul 1. Obiective specifice și cuantificabile pentru PNDR 2014-2020………11

Tabelul 2. Graficul activităților…………………………………………………23-24

Tabelul 3.Cheltuielile aferente fiecărei luni……………………………………31-34

Tabelul 4.Bilanțul indicativ al acțiunii ”Apă”…………………………………35-37

Tabelul 5. Bilanțul indicativ al acțiunii ”Apă uzată”…………………………38-39

Tabelul 6. Bilanțul indicativ totalizator………………………………………..40-41

Tabelul 7. Cererea de Ramburare pentru primele 3 luni…………………………42

Tabelul 8. Cash Flow………………………………………………………………..44

Cap. 1 DATE GENERALE DESPRE PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020

1.1. PNDR 2014-2020 – generalități

Programul Național de Dezvoltare Rurală este un program ce cuprinde 15 măsuri de finanțare, prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și statul român, în vederea dezvoltării economice și sociale a mediului rural din România. Alocarea financiară a PNDR 2014-2020 este în valoare de aproximativ 9,5 miliarde de Euro, pentru a sprijini noi investiții la standarde europene, eficiente și rentabile.

Principalele obiective ale noului program PNDR sunt, conform site-ului AFIR, modernizarea și creșterea rentabilității exploatațiilor agricole, în principal prin consilidarea acestora, deschiderea către piață și procesarea produselor agricole, încurajarea tinerilor fermieri prin sprijinirea instalării acestora în domeniul agricol. Totodată, un alt aspect important îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii rurale de bază, aceasta fiind o coordonată esențială pentru atragerea investițiilor în mediul rural, creând noi locuri de muncă.

De altfel, un alt obiectiv îl reprezintă promovarea sectorului pomicol, ca fiind un sector esențial, cu nevoi speciale, creând astfel un subprogram dedicat acestuia. O altă abordare o reprezintă LEADER 2014-2020, ca fiind o continuare pentru LEADER 2007-2013. Acesta reprezintă un instrument important pentru România, în special pentru reducerea dezechilibrelor economice și sociale și a diferențelor dintre mediul urban și cel rural.

Programul anterior, LEADER 2007-2013, a demonstrat că această abordare a strategiilor de dezvoltare locală și de funcționare a GAL-urilor (Grupuri de Acțiune Locală) poate contribui eficient la dezvoltarea echilibrată a teritoriilor și poate accelera evoluția acestora.

Abordarea LEADER este susținută prin prioritatea de dezvoltare rurală 6B, ”Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale”, măsură ce răspunde unor nevoi precum reducerea sărăciei și riscului excluderii sociale, crearea de noi locuri de muncă, dar și conservarea tradițiilor locale și a patrimoniilor.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR) este instituția care asigură implementarea tehnică și financiară a PNDR 2014 – 2020. Având în vedere că România se confruntă cu greutăți în atingerea potențialului economic și social al sectorului agro-alimentar, poatențial propus spre realizare până în 2014, noul program PNDR dorește să îmbunătățească competitivitatea în sectorul agricol și să sporească calitatea la nivelul managementului resurselor naturale, prin furnizarea de servicii de formare profesională de calitate pentru fermieri , dar și prin servicii de consiliere și consultanță agricolă pentru aceștia. Totodată, un alt obiectiv al acestui program îl reprezintă dezvoltarea teritorială echilibrată.

1.2. Legislația națională

1.2.1 Reglementări referitoare la ajutorul de minimus

În ceea ce privește legislația națională cu privire la dezvoltatarea rurală, se pot enumera o serie de ordinuri și norme, precum Ordinul 1731 din data de 13.07.2015, privind instituirea schemei de ajutor de minimus ” Sprijinul acordat microîntreprinderilor și întrreprinderilor mici din spațiul rural pentru înființarea și dezvoltarea activităților economice neagricole, prin care ministrul agriculturii și dezvoltării rurale aprobă schema de ajutor pentru Măsura 6 din cadrul PNDR 2014-2020, prin care facilitează și sprijină înființarea în mediul rural a întreprinderilor care realizează activități neagricole pentru prima dată (start-up), în baza unor planuri de afaceri bine definite, dar oferă, totodată, sprijin și pentru întreprinderile deja exsistente, în vederea dezvoltării și diversificării activităților din domeniul neagricol din mediul rural.

Obiectivele schemei de față sunt, dupa cum urmează: ” –diversificarea economiei rurale și crearea de alternative ocupaționale prin creșterea numărului de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectoarele neagricole, – dezvoltarea serviciilor și crearea de noi locuri de muncă în spațiul rural conform fișelor submăsurilor 6.2 și 6.4”. De altfel, se dorește încurajarea menținerii și dezvoltării activităților meșteșugărești tradiționale , dar și eradicarea fenomenelor de sărăcie și dezvoltarea economică în ansamblu, în spațiul rural.

Implementarea acestei scheme este deosebit de oportună pentru stimularea cu succes a mediului de afaceri din spațiul rural, întrucât poate contribui la diminuarea decalajului dintre mediul urban și cel rural, prin asigurarea de resurse financiare corespunzătoare pentru dezvoltarea economică a întreprinderilor.

Domeniile acoperite de prezenta schemă vizează translatarea activităților agricole spre activități neagricole, după cum urmează: – activități de producție(exemple precum fabricarea produselor textile , articole de marochinărie, articole de hârtie/carton, fabricarea produselor chimice și farmaceutice, activități de prelucrare a lemnului), – activități meșteșugărești (artizanat și alte activități tradiționale, precum olărit, brodat etc), -prestarea de servicii (construcții și modernizări ale serviciilor medicale, sociale, sanitar-veterinare, dar și reparații de mașinării și unelte).

Beneficiarii acestei scheme sunt întreprinderile nou înființate (start-up), dar și cele deja existente care se încadrează în categoria micro-întreprinderilor, nu sunt firme în dificultate și se află în limitele indicatorilor financiari.

Prezenta schemă are ca principii de bază tratamentul egal al solicitanților, selecția proiectelor bazându-se pe următoarele reguli: ”- organizarea de sesiuni anuale continue de depunere a proiectelor cu un buget anual predefinit, – prioritate în selecție pentru proiectele cu punctajul cel mai mare la începutul anului, -și respectarea programului de minimum pe tot parcursul anului”.

Un alt exemplu de ordin național pentru PNDR 2014-2020 îl reprezintă Ordinul pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis ”Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții, înclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole și a producției dinj sectorul pomicol”, deruate prin schema de ajutor de stat ”Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții , inclusiv în domeniul pomicol pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”.

Acest ordin are la bază prevederile regulamentelor Uniunii Europene cu privire la ajutoarele de minimis, iar beneficiarii care sunt eligibili pentru submăsurile 4.2 și 4.2a (”Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole” și ”Investiții pentru procesarea produselor din sectorul pomicol”) sunt acele întreprinderi care desfășoară activități în aceste sectoare, fără a se afla în dificultate din punct de vedere financiar.

Valoarea finanțării acordate pentru această schemă nu poate depăși 200.000 Euro/proiect iar prezenta schemă nu acordă finanțare pentru activități din sectorul piscicol și acvaculturii , pentru sectoarele producției agricole primare și nici pentru activități legate de export.

1.2.2 Orientările Strategice naționale pentru dezvoltare durabilă a zonelor montante defavorizate, pentru perioada 2014-2020

Un alt segment al legislației naționale cu privire la dezvoltarerea rurală cu ajutorul Fondurilor Europene le reprezintă Orientările Strategice naționale pentru dezvoltare durabilă a zonelor montante defavorizate, pentru perioada 2014-2020.

Aecste orientări vizează zona montană defavorizată a României, întrucât aceasta reprezintă un teritoriu de interes național, cu un potențial uriaș din punct de vedere social, economic , cultural și de mediu.

Documentul mențioant prezintă principalele pârghii pe care România trebuie să le urmeze în vederea asigurării atractivității zonelor montane și, implicit, dezvoltării acestora, prin stabilizarea populației, menținerea identităților culturale etc. această politică montană dorește să ”faciliteze cooperarea inter-comunală și inter-regională în cadrul național, cooperarea transfrontalieră și trans-națională”.

Pentru dezvoltarea acestor politici s-au avut la bază studiile Institutului Național de Statistică și ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ale Ministerului Culturii și ale Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, dar și studii internaționale ale Uniunii Europene.

Astfel, conform unui studiu al Comisiei Europene, în zona montană din Romînia se regăsește 19,7% din suprafața agricolă utiliuzată, 18,5% din forța de muncă direct implicată în agricultură, 17,6% din numărul total al fermelor și 19,5% din numărul anumalelor. La finalul acestui studiu au reieșit o slabă productiviatte a fermelor montane românești și prin urmare venituri mici ale acestora.

”Actualele orientări strategie sunt în acord cu cele trei priorități interconectate ale Strategiei Europa 2020 care definesc viziunea comunitară asupra economiei sociale de piață pentru secolul XXI: a) creșterea inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; b) creșterea sustenabilă: promovarea unei economii mai ecologice și mai competitive, care să utilizeze mai eficient resursele; c) creșterea inclusivă: promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare, care să genereze coeziune socială și teritorială”.

Astfel, pentru respectarea acestor orientări, zonele montane considerate a fi defavorizate trebuie să beneficieze de o politică bine definită în privința dezvoltării durabile. Implementarea acestor obiective strategice naționale se va desfășura în intervalul 2014-2020, urmând ca la finalul acestei perioade, în anul 2020, acestea să fie evaluate și revizuite, cu spoul de a pregăti următoarea perioadă de programare, aferentă anilor 2021-2027.

1.3 Legislația europeană

1.3.1 Decizii ale Comisiei europene cu privire la PNDR

În ceea ce privește legislație europeană, se poate menționa Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 26.05.2015, de aprobare a programului de dezvoltare rurală a României, pentru sprijin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltate Rurală. Această decizie prezintă principalele arii de intervenție, cu prioritățile aferente fiecăreia, acestea reprezentând , de fapt, obiectivele specifice și cuantificabile ale întregului Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, prezentate ca în tabelul de mai jos, preluat de pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Tabelul 1. Obiective specifice și cuantificabile pentru PNDR 2014-2020.

După cum se poate observa, se dorește încurajarea unei baze a cunoașterii în zonele rurale, dar și consolidarea legăturilor dintre sectorul agricol și cel al producției de alimente. Un alt obiectiv impotant este acela de a promova cunoașterea și învățarea pe tot parcursul vieții, obiectiv ce se regăsește și în scemele pentru alte programe de finanțare, majoritatea bazându-se pe acest aspect.

Totodată, se dorește „Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor”, acesta fiind un obiectiv pentru aria de interes 4 B, dar și ”reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură”. Un alt aspect important este acela al modernizării exploatațiilor agricole, cu scopul de a facilita performanțele economice din domeniul agriculturii.

Toate aceste obiective se doresc a fi urmate și îndeplinite până la finele anului 2020, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, prin măsurile și submăsurile aferente acestuia, pentru a se atinge indicatorii de performanță stabiliți de căre Comisia Europeană.

1.3.2 Regulamentul Uniunii Europene de stabilire a dispozițiilor privitoare la coordonarea și armonizarea fondurilor ce furnizează contribuții

Acest regulament este organizat în cinci părți: prima parte stabilește obiectul și definițiile, a doua parte conține normele aplicabile tuturor fondurilor ESI, a treia parte include dispoziții care se aplică numai FEDR, FSE și Fondul de coeziune, a patra parte conține dispoziții aplicabile doar fondurilor și FEPAM, iar a cincea include dispozițiile finale.

”FEADR face parte integrantă din Politica Agricolă Comună (PAC) și completează măsurile în cadrul Fondului European de Garantare Agricolă, care oferă sprijin direct pentru agricultori și sprijină măsurile de piață. Prin urmare, statele membre gestionează aceste intervenții împreună pentru a maximiza sinergiile și valoarea adăugată a sprijinului acordat de Uniune.”

În cadrul dispozițiilor acestui regulament se iau în considerare și alte regulamente ale Uniunii Europene, precum :

1. Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 („Regulamentul privind FEDR”);

2. Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 („Regulamentul privind FSE”);

3. Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 („Regulamentul privind FC”);

4. Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 („Regulamentul privind CTE”);

5. Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 („Regulamentul privind FEADR”).

Instrumentele financiare sprijinite de fondurile ESI (fonduri structurale și de investiții europene) se doresc a fi utilizate pentru a răspunde anumitor nevoi ale pieței într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu obiectivele programelor, și nu ar trebui să excludă finanțarea privată. Prin urmare, decizia de a finanța măsurile de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare ar trebui să fie luată pe baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și proporțiile necesităților de investiții publice.

Principille pe care se bazează prezentul regulament sunt următoarele:

Principiul parteneriatului și guvernanța pe mai mult niveluri (în vederea facilitării obținerii fenomenul de coeziune socială și economică),

Principiul dezvoltării durabile (prin acțiuni de protecție a mediului și conform principiului binecunoscut din domeniul dezvoltării regionale durabile, ”poluatorul plătește”),

Principiul egalității dintre bărbați și femei și principiul nediscriminării,

Principiul accesibilității statelor membre la fondurile structurale și de coeziune enumerate mai sus.

1.4 PNDR – Submăsura 7.2- ”Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”- scopul și valoarea investițiilor

Programul care stă la baza lucrării de față il reprezintă Submăsura 7.2, ”Investiții in crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, întrucât studiul de caz al acestei lucrări reprezintă un proiect ce se dorește a fi finanțat din acest program, scris pe baza Ghidului Solicitantului acestei submăsuri.

Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, elaborarea, editarea și depunerea proiectului de investiții, precum și modalitatea de selecție, aprobare și derulare a implementării proiectului. Submăsura 7.2 ,„Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” se încadrează, conform Regulamentului (CE) 1305/ 2013, art. 20, în Măsura 07 – „Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale” și contribuie la domeniul de intervenție DI 6B – Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

Scopul programului este acela de a contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală și la stoparea fenomenului de depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-urban.

Contribuția publică totală, pentru Domeniul de intervenție DI 6B „Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale”, este de 1.103.236.678 Euro, din care: -85 % contribuție europeană – FEADR și 15% contribuția națională de la bugetul de stat pentru regiunile de dezvoltare ale României, fără regiunea București – Ilfov; – 75% ‐contribuția Uniunii Europene și 25% conțribuția națională de la bugetul de stat pentru regiunea București – Ilfov.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin sub măsura 7.2 sunt:

– Comunele și asociațiile acestora, conform legislației naționale în vigoare

-ONG-uri – pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creșe și infrastructură tip after-school).

Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin submăsură:

– Investiții în active corporale: (infrastructură rutieră de interes local și infrastructură de apă/ apă uzată , infrastructura educațională, infrastructura socială

– Investiții în active necorporale.

În cazul proiectelor care vizează înființarea infrastructurii de apă se solicită autorizația de funcționare (AF) pentru infrastructura de apă uzată (corespunzătoare pentru cel puțin lungimea tronsonului de apă propus a se realiza prin proiect), iar la finalul investiției este obligatoriu să rezulte un sistem de apă și apă uzată de aceiași lungime, funcțional și autorizat.

Conform Ghidului solicitantului pentru submăsura 7.2, cheltuielile neeligibile sunt suportate integral de către beneficiarul finanțării. Exemple de astfel de cheltuieli neeligibile sunt:

• cheltuielile cu achiziționarea de bunuri și echipamente „second hand”;

• cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului cu excepția: costurilor generale definite la art 45, alin 2 litera c) a R (UE) nr. 1305 / 2013 care pot fi realizate înainte de depunerea cererii de finanțare;

• cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal și pentru transport persoane;

• cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile;

• în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuielile generale și cheltuielile de asigurare;

• cheltuieli neeligibile în conformitate cu art. 69, alin (3) din R (UE) nr. 1303 / 2013 și anume: a. dobânzi debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare; b. achiziționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite; c. taxa pe valoarea adăugată, cu excepția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.

1.4.1 Principii ale criteriilor de selecție a proiectelor și intensitatea sprijinului

Proiectele prin care se solicită finanțare prin FEADR sunt supuse unui sistem de selecție, în baza căruia fiecare proiect este punctat conform principiilor privind stabilirea criteriilor de selecție:

• Principiul prioritizării tipului de investiții în sensul prioritizării investițiilor în infrastructura de apă/apă uzată;

• Principiul gradului de acoperire a populației deservite;

Principii specifice pentru investițiile în drumuri

• Principiul conectivității în vederea asigurării legăturii cu principalele căi rutiere și alte căi de transport;

• Principiul rolului multiplu în sensul accesibilizării agenților economici, a zonelor turistice, a investițiilor sociale, accesibilizarea altor investiții finanțate din fonduri europene.

Principii specifice pentru investițiile în infrastructura de apă / apă uzată

• Principiul prioritizării investițiilor care vin în completarea celor finanțate prin POS Mediu și / sau POIM.

Principii specifice pentru investițiile în infrastructură aferentă serviciilor educaționale și sociale

• Principiul prioritizării tipului de investiție în funcție de gradul de dezvoltare socio-economică a zonei determinată în baza studiilor de specialitate.

În ceea ce privește sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei sub-măsuri, acesta va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele aplicate de autoritățile publice locale și ONG-uri care sunt negeneratoare de venit, de până la 100% în cazul proiectelor de apă/apă uzată, sub rezerva aplicării art. 61 din R (UE) nr. 1303 / 2013 și nu va depăși:

• 1.000.000 Euro/comună, pentru investiții care vizează un singur tip de sprijin (infrastructura de drumuri, apă sau apă uzată);

• 2.500.000 Euro/comună, pentru investiții care vizează înființarea infrastructurii de apă și apă uzată și 1.500.000 Euro pentru extinderea acestei infrastructuri;

• 500.000 Euro, pentru proiectele de infrastructură educațională/socială;

• 4.000.000 Euro, pentru proiectele colective (ADI din care fac parte exclusiv comune, proiecte care vizează mai multe comune) fără a depăși valoarea maximă / comună / tip de sprijin.

1.4.2 Durata de valabilitate a contractului de finanțare și detalii despre avans și cererile de plată

Durata de valabilitate a contractului de finanțare este reprezentată de durata de execuție a contractului, la care se adaugă 5 ani de monitorizare de la data ultimei plăți efectuate de Autoritatea Contractantă. Astfel, beneficiarul se obligă ca după încheierea proiectului, de la data ultimei plăți, timp de 5 ani să asigure întreținerea și mentenanța investiției.

Pentru Beneficiarul care optează pentru avans în vederea demarării investiției în formularul Cererii de Finanțare, acesta trebuie să țină cont de faptul că avansul nu poate fi în valoare mai mare de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.

Avansul poate fi solicitat de beneficiar înainte ca prima Cerere de Plată să fie depusă. Beneficiarul poate primi avansul numai după avizarea achiziției de către AFIR. Plata avansului aferent contractului de finanțare este condiționată de constituirea unei garanții eliberate de o instituție financiară bancară sau nebancară înscrisă în registrul special al Băncii Naționale a României, iar în cazul ONG-urilor și sub formă de poliță de asigurare eliberată de o societate de asigurări, autorizată potrivit legislației în vigoare, în procent de 100% din suma avansului.

”Beneficiarul va depune la CRFIR, Dosarele cererilor de plată în conformitate cu Declarația de eșalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plată depusă la semnarea Contractului de finanțare. ”

Rectificarea Declarației de eșalonare se poate realiza de către beneficiar de maxim două ori în perioada de execuție a Contractului de finanțare. În situația în care se aprobă prelungirea duratei de execuție peste termenul maxim de 24/36 de luni, după caz, beneficiarului i se va mai permite o nouă rectificare în conformitate cu noua perioadăa de execuție aprobată.

În cazul proiectelor pentru care se deconteaza TVA-ul de la bugetul de stat conform prevederilor legale în vigoare beneficiarii trebuie să depună și Declarația de eșalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plată distinctă pentru TVA. Dosarul Cererii de Plată se depune de beneficiar la CRFIR (Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), în două exemplare pe suport de hârtie, la care se atașează documentele întocmite de beneficiar.

Cap. 2. STUDIU DE CAZ- ELABORAREA PROIECTULUI

2.1. Descrierea generală a proiectului și obiectivele urmărite

Proiectul propus spre finanțare poartă titlul ” Crearea unei rețele de apă și a unui sistem de canalizare în comuna Tritenii de Jos, jud. Cluj” și are ca scop principal crearea infrastructurii de bază în zona mai sus menționată, aducând o contribuție benefică atât comunității locale, care nu dispune de astfel de utilități, cât și mediului socio-economic al comunei, întrucât odată cu această investiție vor continua să aibă loc și altele, conexe, ce vor ajuta la dezvoltarea comunei Tritenii de Jos, prin creșterea nivelului de trai și al sistemelor sociale ( sănătate, educație, clultural).

Necesitatea acestui proiect de finanțare vine tocmai din faptul că la nivel național se înregistrează un nivel scăzut al comunelor și satelor racordate la sistemul public de apă și canalizare, astfel, conform unor studii , românii din mediul rural au acces cu precădere la internet și telefonie mobilă, însă nu au baie în interiorul locuinței, iar sistemele de apă și canalizare lipsesc cu desăvârșire.

Oportunitatea unui astfel de proiect pentru comuna Tritenii de Jos, este deosebit de relevantă. Pe lângă avantajul din punct de vedere al sănătății și în general al creșterii nivelului de trai, pe care crearea unei rețele de apă la nivel local îl poate avea, prin demararea acestui proiect se mai ating și scopuri conexe, deosebit de importante pentru socio-economia unei comune dintr-o zonă defavorizată, greu accesibilă, cum este Tritenii de Jos.

Mai exact, crearea unor locuri de muncă pentru câțiva dintre locuitorii satului, care vor fi instruiți în ceea ce privește administrarea căminelor de apă, cu citirea contoarelor și tot felul de astfel de activități ce vor ține de buna funcționare a sistemului de apă și canalizare, în parametri normali.

Pe de altă parte, alimentarea comunei cu apă potabilă și construirea unei rețele de canalizare, are și un rol socio-educațional, întrucât școala din sat va putea beneficia de aceste facilități , astfel accesul copiilor la școală se va putea face în condiții optime de siguranță și de sănătate.

Totodată, se dorește ca în continuarea acestui proiect să se construiască și să se amenajeze și un dispensar care să îndeplinească cerințele de bază pe care locuitorii le vor avea, deoarece accesul acestora este destul de dificil până în satul din apropiere, singurul din comună care întrunește cerințele medicale necesare unui consult sau al eliberării unei rețete din partea medicilor de familie. Așadar, crearea rețelei de apă și a celei de canalizare va aduce beneficii și pentru eventualele modernizări și creări de spații cu adevărat necesare pentru locuitorii din satele comunei Tritenii de Jos.

Odată cu aceste proiecte, se urmărește dezvoltarea socio-economică a comunității locale, preponderent prin crearea de locuri de muncă și prin aceesul la un nivel de trai decent pentru locuitorii satului, urmând ca, pe viitor, numărul de locuitori ai satului să sporească, datorită noilor beneficii ce vor fi accesibile pentru comunitate.

Principalul obiectiv al proiectului supus spre finanțare este acela de a înțiința o rețea de canalizare și o rețea de distribuție a apei în comuna Tritenii de Jos, având în vedere faptul că renovarea și în principal dezvoltarea satelor (și a comunelor, în acest caz), este deosebit de importantă și reprezintă o cerință esențială pentru îmbunătățirea calității vieții, creșterea activității locuitorilor și interesului pentru zonele rurale.

Având în vedere că, în prezent, comuna Tritenii de Jos nu dispune de o rețea de alimentare cu apă, în vederea dezvoltării mediului local, primul pas este acela de a se înființa o asemenea rețea, pentru a se putea, apoi, dezvolta multilateral, atât sistemul educațional din sat, cât și cel sanitar.

Pe lângă obiectivul principal de a îmbunătăți nivelul calității vieții în comuna mai sus menționată, un alt obiectiv deosebit de important îl reprezintă și creșterea gradului de ocupare al persoanelor rezidente și, de ce nu, întoarcerea acasă a celor care au părăsit satul pentru ”un trai mai bun la oraș”. Acestia, odată cu creșterea nivelului de trai în comuna Tritenii de Jos, se pot întoarce la vechile lor case și pot porni noi afaceri sau și le pot continua pe cele vechi, însă având o productivitate sportită, datorită creșterii calității infrastructurii de bază a comunei.

Proiectul de față va avea o perioadă de implementare de 18 luni, pe parcursul cărora vor fi desfășurate o serie de activități ce urmează a fi exemplificate.

2.2. Date despre zona de implementare a proiectului

Proiectul de față, crearea unei rețele de apă și de canalizare cu finanțare din partea Uniunii Europene se adresează locuitorilor comunei Tritenii de Jos, din județul Cluj. Aceasta este situată în partea de sud-est a județului Cluj, în zona de coline joase a Câmpiei Transilvaniei, la 59 km față de Municipiul Cluj Napoca și 16 km față de Municipiul Câmpia Turzii, cel mai apropiat oraș.

Suprafața comunei Tritenii de Jos este de 5948 ha, având o populație de 4657 de locuitori ( se încadrează în limitele de eligibilitate din Ghidul Solicitantului pentru submăsura 7.2) iar numărul gospodăriilor este de 1457.

În ce privește preocuparea de bază a locuitorilor comunei aceasta este agricultura, fiind de altfel principala sursă de venit pentru majoritatea locuitorilor. În acest sens, locuitorii comunei se ocupă de cultivarea cartofului, a legumelor, cerealelor, dar și de creșterea animalelor (bovine, ovine, suine).

Conform informațiilor de pe site-ul primăriei Tritenii de Jos, gospodăriile care dispun de apă potabilă sunt acele gospodării(puține la număr) care au intrat pe cont propriu în posesia acestei utilități, racordându-se la apă prin sisteme de foraje de captare a apei, în mod independent, de către firme specializate în acest sens.

Restul locuitorilor comunei nu dispun de aceste rețele de apă și canalizare, astfel fiind oportună crearea unei astfel de infrastructuri la nivelul celor 6 sate ce aparțin comunei prezentului proiect.

Beneficiarii proiectului de față se încadrează în două categorii : beneficiari intermediari și beneficiari finali. Beneficiarul intermediar este Primăria comunei Tritenii de Jos, în calitate de Solicitant, iar beneficiarii finali sunt locuitorii comunei, care au posibilitatea de a se racorda la rețeaua de apă și cea de canalizare.

2.3 Detalii premergătoare depunerii Cererii de Finanțare

În vederea întocmirii Cererii de Finanțare sunt necesare o serie de documente și studii, conform Ghidului Solicitantului, după cum urmează:

-Studiu de prefezabilitate și de fezabilitate

-Autorizație de mediu (însoțită de studiul de impact)

– Documente de la OI POS Mediu din care să reiasă că solicitantul face parte dintr-o aglomerare umană cuprinsă între 2000 și 10.000 l.e

– Hotărârea Consiliului Local pentru instrumentarea proiectului (necesitatea și oportunitatea investiției, angajarea de a suporta cheltuielile de întreținere și/sau reparație a investiției pe o perioadă de 5 ani, caracteristici tehnice)

– Raport asupra utilizării programelor de finanțare nerambursabilă întocmit de solicitant (obiective, tip de investiție, lista cheltuielilor eligibile, costuri, perioada desfășurării proiectului).

Astfel, solicitantul finanțării proiectului de creare a rețelei de apă și canalizare în comuna Tritenii de Jos este Primăria comunei, reprezentată de primarul acesteia, fiind un beneficiar eligibil, conform Ghidului Solicitantului. Totodată și comuna se încadrează în limitele minime și maxime din punct de vedere al numărului de locuitori eligibili, astfel că documentele necesare anterior depunerii Cererii de Finanțare pot fi instrumentate cu succes.

Pentru scrierea studiului de fezabilitate și a studiilor de impact, cât și pentru serviciile de consultanță și proiectare, Primăria comunei Tritenii de Jos va organiza o licitație, pentru a achiziționa aceste servicii din partea unor profesioniști în domeniul de interes al proiectului. Aceste costuri ale achizițiilor nu reprezintă cheltuieli eligibile pentru submăsura 7.2, astfel că solicitantul are obligația de a suporta aceste costuri din surse proprii.

Autorizația de mediu va fi obținută de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM), Cluj și are un termen de valabilitate de 5 ani de la data semnării acesteia. Scopul acestei autorizații este acela de a respecta O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare și ale Ord. M.M.D.D. nr. 1798/2007, cu modificările și completările ulterioare, titularul de activitate fiind direct răspunzător în caz de prejudiciere a ambientului, a stării de sănătate și confort a populației datorate activității obiectivului. Următorul document solicitat este cel care demonstrează apartenența solicitantului la o aglomerare umană cuprinsă între 2000 și 10.000 de locuitori, care poate fi solicitat la OI POS Mediu de către un reprezentant al primăriei.

2.4. Activitățile proiectului

În acest subcapitol este prezentat graficul activităților, desfășurate pe 18 luni de implementare, putându-se observa intercalarea activităților (activități simultane), dar și caracterul consecutiv al acestora.

Tabelul 2. Graficul activităților proiectului.

2.5. Descrierea activităților

1. Managementul proiectului

Aceasta activitate are loc pe tot parcursul implementării proiectului , întrucât este una dintre activitățile indispensabile unei bune desfășurări a proiectelor de orice natură.

Echipa de management a proiectului va avea în vedere respectarea datelor limită a activităților propuse și va avea ca și atribuții verificarea și mandatarea tuturor documentelor care asigură comunicarea dintre beneficiar(solicitantul finanțării) și Autoritățile de Management ale PNDR 2014-2020. Totodată, echipa de management va coordona toate activitățile proiectului și va gestiona utilizarea eficientă a resurselor proiectului (resurse financiare, materiale, umane) și va respecta toate prevederile legale, întocmai .

Organizarea licitațiilor

Primăria dorește să încredințeze lucrările de proiectare și execuție pentru crearea rețelei de apă și canalizare, astfel că, din prima și în a doua lună de implementare a proiectului, reprezentanții primăriei Tritenii de Jos vor demara procedurile de achizitie.

Proiectarea lucrărilor

În urma licitației de atribuire a contractului de proiectare pentru lucrarea de execuție rețea de apă și canalizare, au loc proiectările propriu-zise ale acestor lucrări, activitate desfășurată în lunile trei, patru și cinci de implmentare, de către firma specializată în servicii de proiectare și execuție devize, care a câștigat în prealabil licitația.

4. Obtinerea avizelor , certificatelor, autorizatiilor

Așa cum am prezentat mai sus, Primăria comunei Tritenii de Jos va efectua demersurile de obținere a avizelor în conformitate cu reglementările naționale. Perioada pe care se desfășoară această activitate de obținere a avizelor este luna trei și luna patru de implementare.

Organizarea santierului

În cadrul acestei activități, desfășurată pe parcursul lunii a șasea de implementare, se va identifica spațiul pentru organizarea șantierului, șantier necesar pe perioada execuției lucrărilor la rețeaua de apă și canalizare. Acest șantier va fi, practic, un parc de utilaje și echipamente, unde se vor depozita toate cele necesare desfășurării lucrărilor aferente proiectului.

Acest spațiu se va îngrădi, se va angaja un paznic care va avea în grijă șantierul, apoi se va nivela terenul și se va pietrui, dacă este necesar.

Execuția forajelor

Această activitate de foraje de adâncime pentru construcția rețelei de apă va avea loc în luna a șaptea și a opta de implementare, iar în cadrul acesteia se vor stabili punctele de forare, se vor monta utilajele, urmând a se executa carotajul, apoi tubarea cu țevi PVC pentru cele doua foraje executate, la o adâncime de 150m fiecare. Puțurile vor fi efectuate la o distanță de minimum 5 metri.

Următorul pas este efectuarea verificărilor parțiale ale lucrărilor (fiind lucrări ascunse), apoi execuția căminului de vizitare. În final, trebuie realizată zona de protecție sanitară prin construcția unui gard pe o rază de 5 m și echiparea forajelor cu pompele submersibile.

Amenajare teren – casa bazinelor

Această activitate are loc în luna a șaptea a proiectului, în cadrul acesteia pregătindu-se, pentru început, terenul pentru accesul excavatoarelor în vederea săpării bazinelor de acumulare.

Construcția bazinelor de acumulare

Aferentă lunilor opt, nouă și zece, activitatea de construcție a bazinelor e acumulare vizează excavarea propriu-zisă a bazinelor, apoi cimentarea acestora și în final, realziarea bazinelor conform devizului lucrărilor.

Construcția casei bazinului

Această activitate are loc în lunile a noua și a zecea, casa bazinului fiind construită conform caietului de sarcini al lucrărilor, cimentându-se bazinele și lăsându-se o gură de vizitare deasupra acestora, unde este construită propriu-zis casa bazinelor.

Instalarea echipamentelor si utilajelor in camera de pompare

Această activitate presupune instalarea tuturor echipamentelor și utilajelor în camera de pompare, în conformitate cu devizul lucrărilor (lunile 11 și 12 de implementare).

Instalarea echipamentelor si utilajelor in camera de filtrare

Se instalează, în camera de filtrare toate filtrele și echipamentele afrenete lucrării și caietului de sarcini (lunile 11 și 12 de implementare).

Executia santurilor pentru apa si canalizare

În primă fază se construiește șanțul de apă, apoi cel al canalizării,acestea fiind la o adâncime de 1,2 m și o lățime de 0,5 m. Urmează a se introduce tubulatura de polietilenă și trebuie izolate. În final, sanțurile se izolează. Această activitate începe în luna a opta și continuă până în luna a zecea de implemnentare.

Constructia caminelor de vizitare

În cadrul acestei activități sunt construite, pentru fiecare casă sau gospodărie, cămine cu capac de vizitare, acestea trebuind să fie echipate cu mufe, robineți și apometre. (lunile de implementare noua, zece și 11).

Instalarea tubulaturii de distributie apa

Această activitate se desfășoară pe parcursul lunilor cuprinse între luna a 11-a și luna a 14-a de implemnentare, iar activitatea constă în introducerea țevilor în șanțuri. Aceste tubulaturi trebuie să măsoare 110 mm în diametru și trebuie să aibă o rezistență la presiune de PN 16.

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala- retea de apa

Această activitate are loc pe parcursul lunii a 16-a și constă în astuparea șanțurilor realizate și aducerea la starea inițială a terenului săpat ulterior.

Instalarea tubulaturii de canalizare

Pentru această activitate se introduc țevile de diametru de 110mm și PN 16 în șanțuri, apoi urmează a fi acoperite, având la dispoziție pentru ducerea la bun sfârșit din luna a 11-a de implementare și până în luna a 15-a.

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala-retea de canalizare

Această activitate presupune desfășurarea acelorași eforturi ca pentru activitatea cu numărul 15, mai exact, astuparea șanțurilor realizate și aducerea la starea inițială a terenului săpat ulterior, în lunie 16 și 17 de implemenrare.

Executia statiei de epurare a apei

Această activitate se derulează începând cu luna a 15-a de implementare și este ultima activitate din cadrul proiectului,deci durează până în luna a 18-a și constă în pregătirea terenului, săparea gropilor apoi cimentarea acestora, instalarea echipamentelor autorizate pentru stația de epurare, conform reglementărilor în vigoare, urmând a se realiza o nouă casă a bazinelor, pentru rețeaua de canalizare și împrejmuirea acesteia.

Cap.3. DATE FINANCIARE DESPRE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

În cadrul acestui capitol voi prezenta bugetul pentru perioada de implementare a proiectului de creare a unei rețele de apă și canalizare în comuna Tritenii de Jos, județul Cluj, plecând de la elaborarea bugetelor aferente fiecărei luni, prin previzionarea cheltuielilor pe care primăria comunei le va avea, în caliate de solicitant, pe baza activităților proiectului.

În continuare, am elaborat o Cerere de Rambursare aferentă primelor 3 luni de implementare și am sfărșit previziunile financiare prin elaboarea unui Cash-Flow pentru cele 18 luni de implementare a proiectului.

Conform Ghidului Solicitantului aferent submăsurii 7.2, pe care este scrisă lucrarea de față, AFIR poate să acorde un avans de maxim 50% din valoarea eligibilă nerambursabilă a proiectului.

Astfel, avansul poate fi solicitat de beneficiar până la depunerea primei Cereri de plată( rambursare). Beneficiarul poate primi avansul numai după avizarea achiziției prioritar majoritară de către AFIR. Plata avansului aferent contractului de finanțare este condiționată de constituirea unei garanții eliberate de o instituție financiară bancară sau nebancară înscrisă în registrul special al Băncii Naționale a României, iar în cazul ONG-urilor și sub formă de poliță de asigurare eliberată de o societate de asigurări, autorizată potrivit legislației în vigoare, în procent de 100% din suma avansului. Garanția financiară se depune odată cu Dosarul Cererii de Plată a Avansului.

În ceea ce privește cofinanțarea solicitantului, având în vedere categoria de beneficiar din care face parte, primăria comunei Tritenii de Jos poate beneficia de finanțare în valoare de 100% din cheltuielile eligibile, astfel că pentru cheltuielile neeligibile primăria va avea un aport propriu, ce poate fi considerat contribuție proprie a solicitantului.

Pentru o cât mai bună acuratețe și verificare a încadrării proiectului în limitele impuse de Ghidul Solicitantului din punct de vedere al finanțării maxime și a cheltuielilor eligibile pe care proiectul le poate avea, am completat și Cererea de Finanțare aferentă programului , Cerere de Finanțare ce poate fi accesată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.

3.1 Cheltuielile aferente fiecărei luni

În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile aferente fiecărei luni în parte, în funcție de tipul cheltuielilor, așa cum sunt ele solicitate în cererea de finanțare. Aceste cheltuilei au fost previzionate pe baza activităților prezentate în capitolul anterior și împărțite în cele 6 capitole bugetare ale Cererii de Finanțare.

Așa cum se poate observa în ultima parte a tabelului, valoarea fără TVA a proiectului este de 1.554.383,90, iar valoarea cu TVA 1.865.260,67, astfel că proiectul se încadrează în valoarea maximă finanțabilă, de 2.5 milioane de Euro.

Cu toate acestea, nu toate dintre cheltuielile prezente în tabelul de mai jos sunt cheltuieli eligibile, astfel că, în cele ce urmează vor fi prezenatate cheltuielile eligibile și cele neeligibile, aferente fiecărei lucrări în parte, atât pentru crearea rețelei de apă, cât și pentru cea de canalizare.

Se poate sesiza, în capitolul bugetar 4, cheltuieli pentru investiția de bază, că acestea se ridică la valoarea de 1.306.000, având în vedere faptul că pentru execuția propriu-zisă a investiției trebuie executate două foraje la adâncimea de 150 de metri, de altfel, trebuie construită casa bazinelor de acumulare, camerele de pompare și de filtrare a pelor, cămine de vizitare, șanțuri de apă și de canalizare și nu în ultimul rând, stația de epurare a apei, care este deosebit de importantă pentru comunitate.

De altfel, fiecare dintre cele enumerate mai sus au costurile specifice, în funcție de necesarul caracteristicilor tehnico-economice din caietul de sarcini, elaborat anterior demarării lucrărilor propriu-zise.

Tabelul 3. Cheltuielile aferente fiecărei luni

3.2. Bugetul indicativ pentru crearea rețelei de apă

În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile pentru realizarea rețelei de apă în comuna Tritenii de Jos, buget exprimat în euro, la cursul de 4,5 Ron , liniile bugetare fiind întocmai cele solicitate în Cererea de finanțare.

După cum se poate observa,aceasta este o oglindire fermă a cheltuielilor eligibile și a celor neeligibile, pentru acțiunea ”apă” fiind necesară o contribuție proprie din partea Primăriei comunei solicitante în valoare de 7.680 Euro.

Aceștia sunt necesari pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile, precum organizarea procedurilor de achiziție și nevoile financiare diverse și neprevăzute. Avansul solicitat pentru desfășurarea acestor lucrări este în valoare de 500.000 de Euro, această sumă reprezentând 47% din valoarea totală a bugetului pentru indicativul ”Apă”.

Tabelul 4. Bugetul indicativ al acțiunii ”Apă”.

3.3 Bugetul indicativ pentru crearea rețelei de apă uzată

În acest subcapitol este prezentat bugetul pentru realizarea rețelei de canalizare aferentă proiectului ce se dorește finanțat. Se poate observa o simetrie în ceea ce privește cele două acțiuni (creare rețea de apă și creare rețea de apă uzată), in privința contribuției proprii a solicitamtului, tipul cheltuielilor neeligibile fiind același ca și in cazul acțiunii ”Apă”, mai exact cheltuielile aferente procedurilor de achiziție și cheltuielile neprevăzute.

De această dată, avansul solicitat este în valoare de 350.000 de Euro, reprezentând 45% din valoarea totală nerambursabilă pentru această categorie de lucrări ,mai exact 775.097,40.

Tabel 5. Bugetul indicativ al acțiunii ”Apă uzată”.

3.4. Bugetul indicativ totalizator al actiunilor ”Apă” și ”Apă uzată”

În tabelul ce urmează sunt centralizate amândouă lucrările , atât cea de creare a rețelei de apă, cât și cea de creare a rețelei de canalizare, fiind evidențiată valoarea totală a bugetului proiectului depus , mai exact 1.865.260,80, însă valoarea eligibilă a proiectului fiind 1.849.900,80. Avansul total solicitat pentru desfășurarea activitățiloe proiectului este 850.000,00 (ce reprezintă 45,95% din valoarea totală eligibilă).

Tabel 6. Bugetul indicativ totalizator.

3.5. Cererea de rambursare

În tabelul de mai jos este prezentată Cererea de Rambursare aferentă primelor trei luni de implementare, după cum urmează: Valoarea totală a cererii de rambursare fiind 92.764,7, din care se scade contribuția proprie aferentă cheltuielilor neeligibile din primele 3 luni de 5000 de Euro. Astfel, se vor cere spre rambursare 45.139,33 de Euro.

Tabel 7. Cerere de rambursare.

3.6 Cash Flow

Cash Flow-ul, sau fluxul de numerar, reprezintă o măsură de control a lichidităților din cadrul unor operațiuni financiare , poate fi asemănat cu o balanță de verificare, întrucât evidențiază rulajele financiare din cadrul unei societăți sau ale unui proiect și ajută la planificarea viitoarelor activități financiare din cadrul acestora, într-o maineră realistă.

În cadrul tabelului de mai jos sunt evidențiate fluxurile de numerar (intrări/ieșiri) pentru toate lunile de implementare a proiectului propus spre finanțare prin programul PNDR 2014-2020, submăsura 7.2. Intrările sunt reprezentate de prefinanțări sau rambursări, iar ieșirile reprezintă, bineînțeles, cheltuielile aferente desfășurării proiectului.

Mai jos se pot observa situațiile previzionare ale disponibilităților bănești ale solicitantului pentru fiecare lună de implementare, în funcție de cheltuielile efectuate pentru desfășurarea proiectului, mai exact respectarea graficului activităților stabilite anterior, cheltuieli evidențiate în raport cu intrările.

Perioada de desfășurare a proiectului este de 18 luni, iar cererile de rambursare (denumite în tabel CR) sunt realizate pentru fiecare 3 luni de implementare ale proiectului. Astfel,avem 6 cereri de rambursare, asa cum urmează a se vedea mai jos, iar totalul chetuielilor efectuate și plătite are valoarea fără TVA, precum este solicitat în ghidul de scriere.

Așa cum poate fi observat în tabelul de mai jos, valorile din cash flow sunt preponderent valori pozitive, astfel că, se poate concluziona că acest proiect (de creare rețea de apă și canalizare în comuna Tritenii de Jos din județul Cluj) este o investiție nu numai benefică și în ajutorul comunității rurale, ci și o investiție eficientă, din punct de vedere financiar.

Tabelul 8. Cash Flow pentru lunile de implementare ale proiectului.

Cap. 4. CONCLUZII

Ajunsă la final, lucrarea de față a parcurs etapele documentării în vederea depunerii unui proiect ce dorește finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pe submăsura 7.2, ” Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”. Mai exact, proiectul a constat în crearea unei rețele de apă și canalizare în comuna Tritenii de Jos, din județul Cluj, comună ce nu dispune, în prezent de o rețea de apă proprie.

Utilitatea acestei investiții este una incontestabilă, având în vedere implicațiile pe care lipsa unor astfel de utilități le poate avea pentru comunitățile rurale, pornind de la nivelul sanitar și până la cel educațional.

Pe parcursul lucrării au fost tratate subiecte precum elaborarea unei cereri de finanțare, a unei cereri de rambursare, elaborarea bugetelor aferente fiecărei luni de implementare a proiectului, au fost exemplificate activitățile proiectului de investiție, dar și cash flow-ul, ca metodă de previzionare a lichidităților pentru cele 18 luni, aceasta fiind perioada pe parcursul căreia are loc investiția.

Având în vedere faptul că Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 vine în continuarea celui din perioada 2007-2013, voi prezenta, în continuarea concluziilor personale, reacțiile create de PNDR 2007-2013, făcând o comparație cu actualul Program, în privința alocărilor și estimări cu privire la absorbția fondurilor dedicate finanțărilor din perioada 2014-2020.

Conform secretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, George Turoi, la finalul programelor financiare pentru PNDR 2007-2013, s-a produs un fenomen de diminuare a țintei nivelului de plăți, având în vedere că obiectivele ce se doreau a fi atinse de România la acea vreme erau depășirea procentului de 90%, însă valoarea efectivă a plăților a fost de doar 89%.

Acest fenomen a avut loc din cauza faptului că majoritatea proiectelor ce au fost contractate au avut drept solicitanți beneficiari privați, companii private, mai exact, care s-au aflat spre sfârșitul trimestrului al patrulea al programului PNDR 2007-2013 în incapacitatea de a se cofinanța, pierzând, astfel, proiectele depuse.

Un factor important în acest context, consideră secretarul de stat mai sus menționat, l-au reprezentat instituțiile bancare din România, care nu au putut susține solicitanții prin credite sau scrisori de garanție bancare.

Referitor la județele în care au fost contractate cele mai multe proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală din perioada anterioară, în top este județul Alba, cu 6.634 de proiecte finanțate, urmat de Bistrița Năsăud, cu 5569 proiecte, Bihor, Dolj și Maramureș.

Pe de altă parte, județele cu cele mai puține proiecte finanțate sunt Bucurețti-Ilfov, Călărași, Brăila, Covasna și Prahova.

La sfârșitul programului PNDR 2007-2013 se efectuaseră plăti de peste 7,6 miliarde de Euro pentru investiții și pentru agricultori, cu o absorbție de 85%, conform noului secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Sorin Radu, într-un interviu acordat către Agerpres, cu scopul unor previzionări despre noul Program Național de Dezvoltare Rurală.

Având în vedere cele spuse mai sus, problemele întâmpinate de vechiul Program , precum problema cofinanțării, dar și exigențele Comisiei Europene prin audit și numeroase proceduri de control, se dorește o redresare a noului PNDR prin aplicarea unor soluții identificate atât în rândul potențialilor beneficiari ai fondurilor, cât și în rândul celor din instituțiile conexe.

Astfel, se dorește definitivarea unui instrument de creditare special pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, la momentul actual nefiind divulgate sume sau companii, ci doar o întâlnire pe această temă a Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu Asociația Română a Băncilor. Pe lângă aceasta, se dorește eliminarea formulărilor incoerente și vagi din ghiduri, dar și formulările ce lasă loc de interpretări, prin consultarea cu potențialii beneficiari și cu instituțiile ce pot accesa fonduri, discuții ce au la bază sugestii de impact din partea celor din urmă, pe care autoritățile doresc să le pună în practică pentru facilitarea obținerii fondurilor. Mai exact, au fost primite 1700 de propuneri la nivel național pentru anumite modificări în ghiduri sau clarificări.

În ceea ce privește depunerea on-line a proiectelor, secretarul de stat al MADR a precizat că se păstrează această abordare, dar este luată în calcul și depunerea proiectelor în format fizic, în eventualitatea unor erori.

Având în vedere cele menționate mai sus, consider că Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 va fi un succes din prisma absorbției fondurilor dar și din prisma investițiilor ce pot fi făcute, conform ghidurilor. Având în vedere că atât solicitanții, cât și operatorii din sistemul fondurilor europene din România au deja experiența trecutului, pentru perioada 2014-2020 se vor atrage fonduri europene substanțiale, cel puțin în domeniul dezvoltării rurale, un domeniu accesibil, dar care are încă nevoi ce trebuie soluționate.

Revenind la nevoile mediului rural, proiectul constituit de lucrarea de față dorește să soluționeze o nevoie esențială pentru orice locuitor, din orice mediu. Din pricina faptului că în comuna Tritenii de Jos din județul Cluj nu este încă nicio rețea de apă potabilă și nici cea de canalizare, am considerat oportună documentarea în acest sens și elaborarea proiectului de finanțare, cu speranța că în viitorul apropiat acest proiect va fi depus și implementat, așa cum am ilustrat mai sus.

Având în vedere oportunitatea de a primi finanțări nerambursabile pentru astfel de investiții în mediul rural, consider că din ce în ce mai multe autorități locale vor apela la astfel de programe, în vederea sporirii calității vieții în mediul rural, dar și cu scopul de a elimina diferențele majore dintre mediul urban și cel rural, mai ales din punct de vedere economic și social.

Prin demararea unor astfel de proiecte precum cel prezentat în lucrarea de față, se pot lărgi orizonturile pentru comunitățile rurale, în sensul că prin noi investiții și locuri de muncă pentru locuitori, nivelul economic al acestora crește, precum și calitatea vieții, dar și sistemul sanitar și educațional poate avea de câștigat în urma acestor investiții locale, prin faptul că dintr-o comună fără rețea de apă și fără canalizare, poate renaște o comună care are posibilitatea de a le oferi locuitorilor săi un trai decent, încadrat în standardele europene.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Bodea, G.( 2014), Dezvoltare durabilă, Editura Presa Universitară Clujeană

Man T., Mateoc N (2008), Dezvoltarea rurală și regională durabilă a satului românesc, , Editura Politehnică, București

Berca M. (2003) Ingineria și managementul resurselorpentru dezvoltarea rurală, (cap. III), Editura Ceres

GHIDUL SOLICITANTULUI pentru submăsura 7.2, versiunea Mai 2016

România, ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/Fisa_masurii_Servicii_de_baz%C4%83_%C5%9Fi_re%C3%AEnnoirea_satelor_%C3%AEn_zonele_rurale_draft_v3.pdf

https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_pndr_2014_2020

http://www.madr.ro/legislatie-dezvoltare-rurala/legislatie-nationala.html

European Commission (2013),Labelling of agricultural andfood products of mountain farming, JRC Scientific and Policy Reports

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/memorandum/Anexa-Memorandum-zona-montana-defavorizata-2014-2020.pdf

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/decizia-c-2015-3508-26.05.5015.pdf

http://www.madr.ro/legislatie-dezvoltare-rurala/legislatie-ue.html

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/r-nr.1303-2013-ro.pdf

http://www.poc.research.ro/uploads/legislatieeuropeana/1_Regulamentul_1303_2013_general.pdf

http://www.poc.research.ro/uploads/legislatieeuropeana/1_Regulamentul_1303_2013_general.pdf

Oprescu, G (coord.), Constantin, D. L, Ilie, F., Pîslaru, F (2006) , Analiza capacității de absorbție a fondurilor structurale în România, Institutul European din România. Studii de impact III, Studiul 1

Stănclulescu, M. S (coord.), Purtan R.R, (2009), Accesul autorităților locale la fondurile europene, București, CERME-CNPS-ICCV

Raportul anual de progrese PNDR 2012, consolidat 2013 (www.madr.ro)

Balogh, N. , Balogh, M, Filip, V., Implementarea proiectelor cu finanțare europeană-probleme și cauze ale apariției acestora (2015), Revista Transilvania de Științe Administrative, vol . 36, pag. 3-16.