de Tîra Laurențiu

Corupția

de Tîra Laurențiu

Data de 10-01-2014, IAP

Bună ziua. Subiectul este dupa cum se poate vedea si in titlu “Coruptia”. Am ales acest subiect deoarece fenomenul coruptiei este unul extrem de raspandit in, intreaga lume si este foarte important sa intelegem ce este coruptia si cum o putem diminua.

Cuprins

Coruptia: definitie

Principalele cauze ale coruptiei

Principalele solutii privind “tratarea” coruptiei

Tipuri de coruptie

Transparency International:definitie

Clasamentul coruptiei la nivel mondial in anul 2012

Cazul Romaniei

Concluzii

Bibliografie

1 Coruptia -reprezinta folosirea abuziva a puterii publice in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial, corupția este foarte frecvent întâlnită în societate și este deosebit de gravă, deoarece favorizează interesele unor particulari, mai ales în aria economică, afectând interesele colective prin:

– însușirea, deturnarea și folosirea resurselor publice în interes personal.

– ocuparea unor funcții publice prin relații preferențiale.

– încheierea unor tranzacții prin eludarea normelor

morale și legale.

Corupția vizează un ansamblu de activități imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi cu funcții de conducere sau care exercită un rol public, ci și de diverse grupuri și organizații, publice sau private, în scopul obținerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrângere, șantaj, înșelăciune, mituire, cumpărare, intimidare.

2 Principalele cauze ale coruptiei sunt urmatoarele:

-Capacitatea instituțională a statului de a-și impune regulile, in foarte multe situații fenomenul corupției depășește capacitatea statului de a-i face față. Este mai ales cazul țărilor în tranziție care se confruntă cu lipsa acută de resurse. Salarizarea necorespunzătoare a oficialilor implicați în combaterea corupției

poate crea dificultăți în atragerea și păstrarea unor oameni competenți sau în motivarea celor existenți pentru a fi imuni la tentații.

– Gradul de implicare a statului în societate, acest aspect este important în principal în ceea ce privește domeniul economic;

corupția înseamnă utilizarea unor poziții publice pentru a obține foloase personale; cu cât mai multe sunt aceste „poziții oficiale”

cu atât mai multe sunt posibilitățile de corupție. De asemenea, în statele care își exercită puterea în mod intensiv și extensiv, gradul de integritate publică este substanțial mai redus.

– Aspectele culturale și tradiționale

În absența autorității statului sau atunci când statul nu își exercită dintr-un motiv sau altul autoritatea în mod ferm (nu are capacitatea – cum se întâmplă în cazul zonelor greu accesibile – sau un anumit domeniu nu este reglementat) sau legislația nu este bine dezvoltată, societatea își dezvoltă propriile norme, propriile practici care

guvernează relațiile dintre oameni. Dacă autoritatea publică decide să reglementeze

un astfel de domeniu, pot apărea contradicții sau chiar conflicte între legile care se încearcă a fi impuse și normele proprii ale comunității.

– Tipul de regim sau sistem politic

– Concurența neloială

– Cresterea preturilor

– Dificultatea de a gasi un loc de munca sau o locuinta

3 Principalele solutii privind „tratarea” coruptiei:

– Imbunatatirea stimutentelor pozitive (salari, recompense) care sa reduca nevoia de a apela fapte de coruptie, dar sa si creasca „pretul” unui act de coruptie daca persoana este prinsa.

– Cresterea sanctiunilor pentru coruptei astfel incat costul coruptiei sa creasca. Aceasta inseamna cresterea posibilitatii de a fi prins si cresterea pedepsei pe care o poti primi.

– Limitarea monopolurilor, adica oferirea mai multor ”surse de distributie” a bunurilor si serviciilor publice, un lucru ce poate fi realizat prin cresterea competitiei intre sectorul public si cel privat.

– Clasificarea puterii discretionare, adica reducerea ambiguitatii privind ce poate si ce nu poate sa faca oficialul public. Un punct cheie la acest nivel este si instruirea cetatenilor privind drepturile pe care le au in raport cu institutiile publice.

– Cresterea transparentei, astfel incat abuzurile sa poata fi usor observabile. Disponibilitarea de a comite infractiuni scade daca riscul de a fi observat este mai ridicat. Transparenta si liberul acces la informatii de interes public sunt factorii cheie din acest punct de vedere.

4 Tipuri de coruptie

Mica coruptie- drept acel sector din corupție care nu

aduce atingere intereselor majorității indivizilor unui stat. În această categorie poate fi inclusă corupția unui cadru medical, a unui funcționar etc., care prin decizia lui favorizează un individ sau grup de indivizi în detrimentul altora, dar acest gen de nedreptate este limitat în timp și spațiu.

Marea coruptie- este corupția la nivel înalt a unui funcționar, demnitar etc. Acest gen de corupție are ca și caracteristică principală efectul asupra întregului stat și a indivizilor care îl compun. Urmările acestui gen de corupție se pot traduce în costuri directe sau indirecte care sunt suportate într-un final de toți contribuabilii.

5 Transparency International

Transparency International (TI) – este o organizatie non-guvernamentala care monitorizeaza si demasca coruptia la nivel de corporatii si la nivel politic pe scena internationala. Publica anual Indicele de perceptie a coruptiei, o lista comparativa a indicelui coruptiei de peste tot in lume. Sediul general este localizat in Berlin, Germania dar opereaza in mai mult de 70 de tari peste tot in lume. 

6 Clasamentul coruptiei la nivel mondial in anul 2012:

Indicele, stabilit pe baza unor date culese de către 13 instituții internaționale – între care Banca Mondială, bănci asiatice și africane de dezvoltare sau Forumul Economic Mondial – este cuprins între zero pentru "cea mai coruptă țară" și o 100 pentru cea mai necoruptă.

Danemarca, Finlanda și Noua Zeelandă împart prima poziție în rândul țărilor celor mai "necorupte", cu scoruri de peste 90. Japonia și Marea Britanie se clasează ex aequo pe locul 17, fiind urmate de Statele Unite, pe poziția a 19-a, realtează The Guardian.

La polul opus întâlnim țări precum Somalia, Coreea de Nord sau afganistan, cu scoruri de maximum 8 puncte.

România se află pe poziția 66 în clasamentul întocmit de cei de la Transparency International. Țara noastră a obținut  un scor de 44 de puncte, fiind la egalitate cu Arabia Saudită și Kuwaitul și în urcare cu nouă poziții față de anul precedent.

În 2011, România a ocupat locul 75, la egalitate cu China. În 2010, țara noastrăp s-a situat pe locul 69 în clasament, cu 3,7 puncte și locul 25 între cele 27 de state membre UE, în urma sa fiind Bulgaria (3,6 puncte) și Grecia (3,5 puncte).

7 Cazul Romaniei:

Corupția este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă țara noastră. Aceasta este semnalată de către cercetările sociologice efectuate în rândul populației, de către organizațiile societății civile specializate în domeniu, dar și de organismele internaționale partenere.

Există o dificultate în ceea ce privește realizarea unei analize comparate între diferitele cercetări sociologice realizate în România, deoarece metodologia și structura acestora este foarte diferită. Mai mult, unele dintre ele nu au fost publicate decât sub forma unor comunicate de presă. Pot fi trase totuși anumite concluzii. Astfel, în toate sondajele realizate la nivelul cetățenilor de către instituții publice implicate în combaterea corupției sau de către ONG-uri de profil, în jur de 40% dintre cei chestionați, consideră că aceasta este cea mai gravă problemă cu care se confruntă România.

O altă concluzie care se desprinde din studierea diferitelor cercetări disponibile este pesimismul populației în legătură cu evoluția fenomenului corupției. Astfel, în toate sondajele peste 50% dintre cei intervievați consideră că situația s-a înrăutățit de-a lungul timpului, iar perspectivele pentru viitor sunt negative.

8 Concluzii

Corupția reprezintă un fenomen larg răspândit și este o problemă cu care se confruntă toate țările lumii. Cauzele apariției sale sunt multiple.

Abordări mai recente au evidențiat importanța

contextului pentru asigurarea integrității publice. Astfel corupția poate fi cauzată de tradiții îndelung înrădăcinate în anumite comunități, tradiții care intră în conflict cu regulile birocratice impersonale caracteristice statelor occidentale. S-a constatat, de asemenea că tipul de regim politic influențează la rândul său gradul de corupție.

Venind la cazul țării noastre, toate documentele referitoare la această problemă, sondaje de opinie, studii ale unor institutii publice si ale unor organizatii non-guvernamentale romanesti, dar și rapoarte și studii ale organizațiilor internaționale indică un nivel foarte ridicat al corupției. Între altele, clasamentele realizate de către Transparency International plasează România mult în urma unor țări precum Columbia sau Bosnia Herțegovina. Ceea ce considerăm că este discutabil, dar este totuși sugestiv pentru situația țării noastre.

Bibliografie

http://www.rtsa.ro/files/TRAS-26Special-2010-8Radu-Gulyas.pdf

http://www.humanistica.ro/anuare/2010/Continut/art19Dobrescu.pdf

Studiu privind cauzele care generează şi condiţiile care favorizează corupţia

http://www.fdsc.ro/documente/26.pdf

http://www.criminologie.ro/SRCC/Lang/Romana/Study/Analiza%20datelor%20statistice%20privind%20infractiunile%20de%20coruptie.pdf