Copiii Ramasi Acasa Prin Plecarea Parintilor la Munca In Strainatate

Potrivit unor autori (Luca Cătălin – Manual pentru profesioniștii care lucrează cu copiii rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate/ Cătălin Luca, Gheorghe Pascaru, Liliana Foca – Iași, Terra Nostra, 2009.), odată cu plecarea părinților peste hotare, copiii preiau rolurile acestora nu doar în întreținerea gospodăriei, dar și în ceea ce privește îngrijirea fraților și a surorilor mai mici. Echilibrul intern al familiei este perturbat prin plecarea unui părinte. Familia trebuie să se reorganizeze și să se adapteze, ceea ce reprezintă un proces îndelungat, care poate dura și câteva luni. Această perioadă este resimțită ca o criză și este considerată cea mai difi cilă perioadă. Acest proces se încheie prin restabilirea unui echilibru atunci când alți membri ai familiei reușesc să împartă și să preia rolurile și responsabilitățile celui plecat.

Există o categorie de minori care nu se afl ă sub directa supraveghere a unui adult (părinte, rudă sau cunoștință). În general, ei au peste 13-14 ani și sunt lăsați de părinți singuri, fără bunici sau alte rude. Pentru ei riscurile de a abandona școala, de a fi implicați în comiterea de fapte penale sau consum de droguri, sunt mai mari.

Copilul resimte atât lipsa informării cât și lipsa participării la decizie, într-un mod negativ, cu consecințe asupra atitudinii și comportamentului în lipsa părinților. Mulți copii își asumă « eșecul » familiei considerând că ei sunt de vină pentru plecarea părinților. Ei au tendința să se considere responsabili de situația creată. Este posibil ca acest fapt să fi e amplifi cat, în mod neintenționat, de părinți, care obișnuiesc să spună copiilor că pleacă pentru binele lor, precum și de îngrijitori, care le amintesc foarte frecvent acest lucru.

La nivel social și în mass-media se pune mai degrabă accent pe suferința și situația dezavantajată în care acești copii se afl ă și mai puțin pe modul în care sunt respectate drepturile acestor copii sau pe soluțiile la problemele lor, pe serviciile concrete la care aceștia se pot adresa.

Majoritatea persoanelor de îngrijire afirmă că la nivel de comunitate nu există anumite servicii pentru copiii rămași fără îngrijire părintească și chiar dacă există, ei nu le cunosc.

Principalul efect pozitiv invocat de către copii este bunăstarea materială. Copiii migranților, în special cei cu ambii părinți plecați, tind într-o pondere mai mare, să aibă experiența unor călătorii în străinătate comparativ cu ceilalți copii.

Deși plecarea la muncă este temporară, efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele ale unei despărțiri pe termen lung sau definitive. Copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate au un profil asemănător cu cei ce trăiesc în familii monoparentale ca urmare a despărțirii părinților sau a decesului unuia dintre ei.

Recomandări

Profesioniștii identifică o serie de servicii necesare pentru prevenirea acestor efecte. Ca direcții de acțiune și intervenție, cele mai importante sunt următoarele:

1. Intervenție psiho-socială pentru prevenirea și combaterea efectelor neglijării

• Evaluare și intervenție psihologică. Evaluarea problemelor de natură psihologică a copilului survenite ca urmare a neglijării fizice și emoționale a acestuia și soluționarea acestora prin terapie specializată.

• Consiliere (pentru copil, părinte, persoană de îngrijire) cu scopul menținerii și îmbunătățirii relațiilor copilului cu părinții și alte persoane resursă pentru acesta.

• Activități de socializare pentru prevenirea (auto)marginalizării copilului în cadrul grupului de prieteni și a colegilor.

• Facilitarea instituirii unei măsuri de protecție pentru acei copii lipsiți de grija unui adult, în conformitate cu legislația în vigoare.

• Facilitarea obținerii prestațiilor prevăzute legal, de care copilul sau reprezentantul legal al acestuia pot beneficia.

2. Dezvoltarea abilităților și a comportamentelor pro-sociale

• Formarea de abilități de viață independentă cu scopul dezvoltării capacității de acomodare a copilului cu noul statut de “adult” și cu responsabilitățile implicite.

• Facilitarea accesului la serviciile din comunitate. Informare și suport pentru beneficiari, cu privire la resursele existente în comunitate și la modul de accesare a acestora, în funcție de dificultățile cu care se confruntă.

• Alternative de petrecere a timpului liber. Implicarea copiilor în activități de tip “after-school” cu scopul dezvoltării comportamentelor pro-sociale.

3. Ameliorarea conduitei școlare

• Meditații oferite pentru suplinirea sprijinului oferit de familie în procesul de educație școlară.

• Orientare școlară – identificarea disciplinelor școlare la care copilul întâmpină dificultăți și a metodelor de îmbunătățire a performanțelor la aceste materii.

• Orientare în carieră – îndrumarea vocațională a copiilor, în special a celor din ani terminali, pentru continuarea studiilor.

• Reintegrare școlară pentru acei copii care au abandonat școala.

5. Prevenirea comportamentelor de risc

• Medierea relațiilor dintre copil și părinți/persoane resursă precum și a relațiilor dintre copil și instituțiile din comunitate pentru aplanarea și soluționarea conflictelor.

• Activități de informare și conștientizare pentru prevenirea delincvenței juvenile pentru copiii “singuri acasă” care pot dezvolta comportamente (pre) delincvente.

• Activități de informare și conșientizare pentru prevenirea exploatării prin muncă, a exploatării sexuale și a traficului de copii.

Cadrul legislativ al protecției copiilor rămași fără îngrijire părintească în urma migrației părinților

Protecția copilului prin Ordinul 219 din 15 iunie 2006

Acest ordin este emis de secretarul de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și stabilește în art.1, alin.1, instituțiile cu atribuții de identificare a cazurilor de copii lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia se află la muncă în străinătate.

Conform Ordin nr.219 din 15 iunie 2006 – privind activitățile de identificare, intervenție și monitorizare a copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia se află la muncă în străinătate, instituțiile cu aceste atribuții sunt:

• serviciile publice de asistență socială de la nivelul municipiilor și orașelor, denumite SPAS;

• persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale;

• direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului București.

Termenul de identificare a copiilor lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia se afl ă la muncă în străinătate, la nivelul fiecări oraș, sector din municipiul București și comună este de trei luni de la data publicării, fiecare dintre aceste instituții ar fi trebuit să aibă o evidență precisă asupra numărului de copii din comunitatea unde există aceste instituții.

Aliniatul 2 al aceluiași articol precizează că identificarea de către persoanele desemnate din instituțiile menționate se va face permanent, pentru toate cazurile de copii ai căror părinți se afl ă la muncă în străinătate, din comunitate în care activează.

Articolul 2 stabilește care dintre copiii ai căror părinți se află la muncă în străinătate vor fi identificați stabilind o serie de criterii și anume:

• copilul lipsit de îngrijirea ambilor părinți în situația în care aceștia sunt plecați la muncă în străinătate;

• copilul afl at în îngrijirea unui singur părinte, în cazul familiilor monoparentale;

• copilului al cărui părinte, prin hotărâre judecătorească, are obligația creșterii și educării acestuia.

Atribuțiile instituțiilor enumerate mai sus sunt următoarele:

• vor întocmi un raport de evaluare inițială (REI) pentru fiecare copil identificat în una din situațiile prevăzute la art.1;

• în situația în care din REI rezultă faptul că acel copil se află în situații de risc se întocmește planul de servicii în vederea prevenirii separării copilului de familia sa;

• planul de servicii întocmit de asistentul social sau de persoana cu atribuții de asistență socială va conține obligatoriu modalitățile de menținere a relațiilor personale ale copilului cu părinții, precum și tipul de consiliere psihologică de care va beneficia copilul;

• în situația în care REI recomandă consilierea familiei/persoanei la care se află copilul în întreținere și îngrijire și oferirea de servicii de suport, la propunerea asistentului social sau a persoanei cu atribuții de asistență socială care a instrumentat cazul, în planul de servicii se vor decide serviciile de suport pe care comunitatea le poate oferi;

• în situația în care SPAS și persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorială unde se află copilul apreciază că există motive temeinice de natură să primejduiască dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului lipsit de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia sunt la muncă în străinătate, vor sesiza imediat direcția generală de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) din județul respectiv cu privire la identifi carea cazului, în vederea instituirii unei măsuri de protecție specială a copilului;

• au obligația reevaluării situției la fi ecare trei luni a copiilor lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada în care sunt plecați la muncă în străinătate și pentru care au fost întocmite REI;

• până la data de 15 ale lunii care urmează după încheierea unui semestru, SPAS, respectiv persoana cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, va transmite direcției generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul județului situația centralizată pe plan local a cazurilor de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate cât și situația copiilor a căror părinți notifi că instituțiilor enumerate intenția de a pleca la muncă în străinătate.

• au obligația asigurării unor acțiuni de informare la nivelul comunității în ceea ce privește posibilitățile legale de care pot dispune părinții care pleacă la muncă în străinătate, în vederea asigurării protecției fi zice și juridice a copiilor care urmează să rămână în țară;

• au obligația de a primi notificări (declarații), de la cetățenii români care au copii minori în îngrijire și doresc obținerea unui contract de muncă în străinătate, în care este nominalizată persoana în întreținerea și grija căreia vor rămâne copiii;

• SPAS/primăria de domiciliu are obligația emiterii unei dovezi pentru cetățenii români care au copii minori în îngrijire, doresc să obțină un contract de muncă în străinătate și au notifi cat instituția.

Conform legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu modificările și completările ulterioare,obligațiile părinților cetățeni români care au copii în îngrijire și care sunt plecați sau intenționează să plece la muncă în străinătate:

• să colaboreze cu asistentul social sau cu persoana cu atribuții de asistență socială care instrumentează cazul copilului în vederea prevenirii separării copilului de familie;

• să notifice, în funcție de domiciliu, SPAS, persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului București, intenția de a pleca la muncă în străinătate, precum și să nominalizeze persoana în îngrijirea și întreținerea căreia vor rămâne copiii;

• să se informeze la SPAS sau, după caz, la persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor muncipiuluiBucurești, intenția de a pleca la muncă în străinătate, precum și să nominalizeze persoana în îngrijirea și întreținerea căreia vor rămâne copiii;

• să se informeze la SPAS sau, după caz, la persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor muncipiului București cu privire la posibilitățile legale de care dispun în vederea asigurării protecției fi zice și juridice a copiilor care urmează să rămână în țară;

• în situația solicitării de locuri de muncă în străinătate au obligația prezentării la agențiile de ocupare a forței de muncă a unei dovezi emise de SPAS/primăria de domiciliu prin care se arată că au notificat instituția.

Toate acțiunile ce privesc protecția copiilor lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia se afl ă la muncă în străinătate ar trebui să fie întreprinse, în baza Legii nr. 272/2004, care prevede principiile privind respectarea și garantarea drepturilor copilului coroborate cu Codul Familiei.

Managementul de caz

Managementul de caz „reprezintă o metodă de coordonare a tuturor activităților de asistență socială și protecție specială desfășurate în interesul superior al copilului de către profesioniști din diferite servicii sau instituții publice și private”. Conform H.G. nr.683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii nr 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin H.G. nr.384/2001, managementul de caz, aplicat în domeniul protecției drepturilor copilului, implică parcurgerea următoarelor etape:

1. Identificarea, evaluarea inițială și preluarea cazurilor;

2. Evaluarea detaliată/complexă a situației copilului;

3. Planifi carea serviciilor și intervențiilor concretizată într-un plan prevăzut în legislație: PIP, plan de recuperare, plan de reabilitare și/ sau reintegrare socială, PS;

4. Furnizarea serviciilor și intervențiilor pentru copil, familie/reprezentant legal și alte persoane importante pentru copil;

5. Monitorizarea și re-evaluarea periodică a progreselor înregistrate, deciziilor și intervențiilor specializate;

6. Închiderea cazului.

Având în vedere drepturile și nevoile copilului, în procesul de evaluare este necesară urmărirea unor aspecte ce pot fi asociate cu absența părinților:

• neglijarea alimentară – privarea de hrană, absența mai multor categorii de alimente esențiale creșterii, mese neregulate etc.

• neglijarea vestimentară – haine nepotrivite pentru anotimp, haine prea mici sau prea mari, haine murdare

• neglijarea igienei – lipsa igienei corporale, mirosuri respingătoare, paraziți

• neglijarea medicală – absența îngrijirilor necesare, omiterea vaccinărilor și a vizitelor de control, neaplicarea/nerespectarea tratamentelor prescrise

• neglijarea locuinței – locuință prost întreținută, neîncălzită, risc de incendiu, mobilier absent sau afl at în stare de degradare, substanțe toxice afl ate la îndemâna copilului etc.

• neglijarea educației – sub-stimulare, instabilitatea sistemului de pedepse și recompense, lipsa modelelor de învățare a abilităților de viață independentă, lipsa de urmărire și supraveghere a situației școlare.

De asemenea trebuie urmărite posibilele riscuri și/sau forme de abuz care apar în unele cazuri ca urmare a nesupravegherii copiilor perioade mai îndelungate de timp. Acestea pot fi :

• supraîncărcarea cu sarcini: preluarea responsabilităților de adult (gătitul, menajul, spălatul hainelor, plata facturilor lunare etc.), îngrijirea și creșterea fraților mai mici

• vulnerabilitate la abuzuri fi zice, psihice, sexuale, exploatare prin muncă, trafic de copii și prostituție (agresorii sexuali, recrutorii sau trafi canții de persoane, persoanele care exploatează copii prin muncă își aleg victimele din rândul copiilor neglijați, nesupravegheați)

• insuficienta dezvoltare a abilităților de viață independentă necesare pentru a face față dificultăților viitoare ca adult: independența în luarea deciziilor, încrederea în forțele proprii, abilități de management a timpului și a banilor, controlul și exprimarea emoțiilor, relaționare și comunicare etc.

• însușirea defi citară a normelor etico-morale: în absența unui model familial funcțional, a unui mediu sigur și coerent, copiii singuri acasă pot internalize modelul de neglijare afectivă din cadrul familiei de origine pentru a-l aplica ulterior la vârsta adultă

• debutul precoce al vieții sexuale: în special puberii și adolescenții vor căuta afecțiunea și aprecierea de care au nevoie nu numai în grupul de prieteni ci și în relațiile intime.

Soluțiile propuse de experți pentru copiii lăsați singuri de părinții plecați în străinătate

Specialiștii propun o monitorizare mai atentă a copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, de o echipă mixtă care să implice asistentul social, școala și tutorele, în paralel cu responsabilizarea familiei care îi preia în grijă, potrivit concluziilor formulate de Fundația Soros, în urma audierii publice organizate luna trecută.

Statul are în statistici de cinci ori mai puțini copii rămași fără părinți în țară după ce aceștia au emigrat decât arată realitatea și, ca atare, specialiștii consultați de Fundația Soros propun ca școala să monitorizeze mai bine minorii aflați în această situație și să discute cu asistentul social și cu familia care îi are în grijă.

Copiii nu trebuie monitorizați doar o dată la trei luni, ci în funcție de situația fiecăruia, iar persoana care va îngriji copilul trebuie să semneze un contract educațional cu unitatea de învățământ pentru a se asigura implicarea în educația acestuia, mai propun experții, potrivit unui raport al Fundației Soros, realizat în urma audierii publice “Efectele migrației asupra copiilor rămași acasă”, organizate luna trecută.

Statistici de cinci ori mai mici decât realitatea

Analiza  Soros susține că cifrele oficiale, de la sfârșitul anului 2013, indicau 83.000 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, însă numărul real ar fi de cinci ori mai mare, adică aproximativ 350.000.

Diferența mare arată că acesta este un fenomen social relativ ignorat de autorități și, ca atare, experții consultați de Fundația Soros propun o serie de recomandări, atât pentru asistenții social, cât și pentru școli și persoanele care, teoretic, ar trebui să aibă grijă de acești copii.

Raluca Popescu, sociolog, Daniela Gheorghe, psiholog, Ionel Oprea, adjunct Avocatul Poporului și George Roman, expert drepturile copilului, au format echipa de experți.

Potrivit recomandărilor experților, responsabilitățile asistentului social ar trebui să fie următoarele:

evaluarea condițiilor materiale ale copiilor constând nu numai în aspectele veniturilor și ale spațiului de locuire, dar și în resursele pedagogice și de comunicare aflate la dispoziția copilului

evaluarea accesului la educație de calitate, care presupune din partea asistentului social verificarea, prin consultarea cu cadrele didactice, a efectelor migrației părinților asupra frecvenței și rezultatelor școlare

evaluarea stării de sănătate fizică, psihică sau emoțională a copilului

inițierea și menținerea unor parteneriate utile între instituția pe care o reprezintă și ceilalți agenți locali

monitorizarea flexibilă a copiilor, în funcție de necesitățile acestora (de la o lună la șase luni, sau ori de câte ori este necesar, și nu invariabil o dată la trei luni, conform reglementărilor actuale)

În ceea ce privește responsabilitatea școlilor față de copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, experții recomandă:

implicarea familiei în educația copiilor și pentru a-i motiva pe aceștia să participe la activitățile școlare și extrașcolare

informarea și consilierea părinților și întărirea relației cu părinții, inclusiv prin utilizarea mijloacelor de comunicare electronic e

identificarea copiilor aflați în situații de risc să se facă și prin intermediul școlii

vizite efectuate de către psihologi, consilieri, dar și de profesori la domiciliul elevilor, mai ales în cazul elevilor care se afla în grija unor persoane care nu vin la sedințele cu părinții și nu se implică în activitățile școlare

crearea unor activități și spații pentru petrecerea timpului liber, care să faciliteze interacțiunea cu ceilalți copii și dezvoltarea facilităților de formare extrașcolară

crearea unei echipe multidisciplinare de specialiști (psiholog, consilier și mediator școlar) în fiecare unitate de învățământ

analiza impactului plecării părinților la muncă în străinătate asupra rezultatelor școlare și asupra stării cognitive și emoționale a copiilor

sesizarea SPAS în cazul copiilor aflați în situații de risc și crearea unor protocoale de colaborare între SPAS și unitățile de învățământ

implicarea cadrelor didactice în orientarea școlară și profesională a copilului

implicarea Consiliului Elevilor în realizarea unor activități care să faciliteze interacțiunea dintre elevi

Cu privire la criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească persoana în grija căreia rămân copiii, experții propun:

asumarea în scris a responsabilității îngrijirii copilului, cu descrierea clară a atribuțiilor și a instituțiilor la care poate apela în funcție de problemele întâmpinate

semnarea unui contract educațional cu școala, asemeni celui prevăzut de Legea Educației Naționale, la art. 86, al. 1, care să prevadă și numărul minim de întâlniri cu profesorul sau dirigintele pe semestru

să constituie o figură de atașament pentru copil sau să fi dezvoltat anterior o relație de încredere cu copilul

să aibă venit și domiciliu stabile

să nu aibă antecedente penale sau psihiatrice

să fi beneficiat de o evaluare psihologică anterioară în ceea ce privește abilitățile sale de îngrijire și echilibru emoțional

SISTEMUL DE PROTECȚIE AL COPILULUI RĂMAS SINGUR ACASĂ, conform site-ului www.singuracasa.ro:

Fișă pentru identificarea situației copilului singur acasă, conform site-ului www.singuracasa.ro:

1. Nume, prenume: ___________________________________________________

2. Vârsta: _____ ani

3. Domiciliul:

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

4. Frați, surori (nume, vârstă):

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

5. Părintele plecat:

Mama □ Tata □

6. Persoana de îngrijire:

Nume, prenume:

Vârsta: ______ ani

Legătura cu familia copilului (vecin, rudă – grad de rudenie, altele):

_____________________________________________________________________

Domiciliul persoanei de îngrijire:

_____________________________________________________________________

Număr de telefon contact:

7. Când a plecat părintele/părinții:

_____________________________________________________________________

8. Comunicarea cu părintele/părinții plecați:

zilnic □ săptămînal □ la două săptămîni □

lunar □ mai rar □ ______________________

9. Nivelul de școlarizare: ______________________________________________

10. Cum a ajuns copilul în atenția profesionistului:

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

Numele persoanei care a completat:

_____________________________________________________________________

Instituția, funcția:

_____________________________________________________________________

Data completării:

_____________________________________________________________________

CHESTIONAR

1.NUMELE ………………………PRENUMELE………………………………

VÂRSTA………………CLASA ………………ȘCOALA………………………………..

2.Părinți plecați în străinătate la muncă :

Numele și prenumele ………………………………………………………………………

Țara în care lucrează ………………………………………………………………………

Perioada………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

3.Persoana în grija căreia a rămas pe perioada absenței de acasă a părintelui (părinților) plecat (plecați) la muncă în străinătate :

Numele și prenumele……………………………………………………………………………………………

Gradul de rudenie…………………………………..Vârsta……………………Ocupația ……………………………………………………………………………………………….

4 Care sunt aspectele pozitive ale plecării părintelui (părinților ) la muncă în străinătate ?

…………………………………………………………………………………………………………………..

5.Care sunt dezavantajele (aspectele negative) ale plecării părintelui (părinților)la muncă în străinătate ?

……………………………………………………………………………………………………………………

6.Care este relația ta cu persoana (persoanele) în grija căreia (cărora )ai rămas ?

…………………………………………………………………………………………………………………..

7.Scrie X în dreptul cuvintelor care corespund cu realitatea ta dupa plecarea la muncă, în străinatate , a mamei/ tatei .

a)LIBERTATEA TA :

….a crescut ……a rămas la fel ……a scăzut

b) SITUAȚIA LA ÎNVĂȚĂTURĂ :

……s-a îmbunătățit ……a rămas la fel …..a scăzut

c) TIMPUL pe care îl acorzi învățării lecțiilor și efectuării temelor :

…….a crescut ……este la fel ……a scăzut

d)ACTIVITĂȚILE pe care le faci tu în casă :

……sunt mai multe ……..sunt aceleași …..sunt mai puține

e) Timpul liber îl petreci :

……la calculator ……..ascultând muzică

…….cu prietenii ……..alte variante

f)Frecventezi petrecerile de noapte ?

……DA …..NU

g)Ai acum în buzunar mai mulți bani decât înainte ?

………..DA ……NU

h) Dacă părintele ( părinții ) plecat (plecați ) ar câștiga bani suficienți aici în țară , care varianta este mai avantajoasă pentru tine ?

……să muncească în țară …….să muncească în străinătate

P.S. Argumentează pe scurt opțiunea aleasă !

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

Bibliografie:

LUCA, CĂTĂLIN – Manual pentru profesioniștii care lucrează cu copiii rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate / Catălin Luca, Gheorghe Pascaru, Liliana Foca. – Iași: Terra Nostra, 2009

Ordinul 219 din 15 iunie 2006 – privind activitățile de identificare, intervenție și monitorizare a copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia se află la muncă în străinătate

Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu modificările și completările ulterioare.

H.G. nr.683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin H.G. nr.384/2001.

Surse internet

www.singuracasa.ro

http://www.aftr.adtob.ro/Proiecte_Copiii-singuri-acasă_descriere_558.html

http://stiri.tvr.ro/solutiile-propuse-de-experti-pentru-copiii-lasati-singuri-de-parintii-plecati-in-strainatate_18468.html

http://www.aftr.adtob.ro/Proiecte_Copiii-singuri-acasă_descriere_558.html

http://aftrmures.blogspot.ro/p/copiii-singuri-acasa-copiii-singuri.html

http://www.costelgilca.ro/legislatie/document/203/ordin-219-din-2006-privind-activitatile-de-identificare-interventie-si-monitorizare-a-copiilor-care-sunt-lipsiti-de-ingrijirea-parintilor-pe-perioada-in-care-acestia-se-afla-la-munca-in-strainatate.html