Contributiile Sociale Obligatorii

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTRIBUȚIILE SOCIALE OBLIGATORII

Noțiuni generale privind contribuțiile sociale obligatorii

Contribuțiile sociale alături de impozitele directe și indirecte, reprezintă o sursă importantă de venituri la bugetul general al statului. Acestea sunt incluse în categoria impozitelor directe deoarece sunt obligatorii, atât pentru angajați cât și pentru angajatori, dar spre deosebire de impozite acestea nu presupun o contrapestație directă.

Potrivit Codului Fiscal sunt considerate contribuții sociale urmatoarele :

“contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;

contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj;

contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;

contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare.”

Conform legislației în vigoare următorii contribuabili sunt obligați la plata contribuțiilor sociale:

Persoanele fizice rezidente, precum si cele nerezidente care realizează venituri din salarii sau asimilate acestora, precum și alte venituri din desfașurarea de activități dependente, cu respectarea prevederilor legale aflate în vigoare în țara noastră;

Pensionarii cu venituri din pensii mai mari de 740 lei;

Persoanele fizice sau juridice care dețin calitatea de angajatori, precum și entitățile care au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente;

Orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor;

Instituțiile publice care rețin și plătesc, conform prevederilor legale, contribuții sociale, în numele asiguratului. Acestea sunt: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Prestații Sociale, Casa Națională de Pensii Publice, Entitățile care lătesc venituri din pensii, Ministerul Justiției, Ministerul

Administrației și Internelor, Secretariatul de Stat pentru Culte, Casa Națională de asigurări de Sănătate.

Contribuțiile sociale pot fi de doua feluri: contribuții care sunt suportate de către angajat denumite contribuții sociale individuale și contribuții care sunt suportate de către angajator.

1.1.1 Contribuțiile sociale individuale

Conform legislației în vigoare în țara noastră angajatului i se rețin și se virează către bugetul de stat stat următoarele contribuții sociale:

Contribuția pentru asigurările sociale de stat. O parte din aceasta este redirecționată către fondul de pensii private. În schimbul acestor sume plătite contribuabili vor beneficia de pensie la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare;

Contribuția individuală la asigurările de sănătate. Aceasta este regelementată prin Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu completarile și modificările ulterioare. În schimbul sumelor plătite contribuabililii beneficiază de sevicii medicale asigurate de stat;

Contribuția individuală la șomaj reglementată prin Legea 76/2002 privind asigurările pentru șomaj,cu modificarile și completările ulterioare. Ca urmare a sumelor plătite asiguratul poate beneficia de asigurare de șomaj.

1.1.2 Contribuțiile sociale colective

Contribuția angajatorului la CAS este reglementată de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare. Angajatorul nu poate beneficia de pe urma plăți acestor riscuri asigurate.

Contribuția la asigurările sociale de sănătate- angajatorul este obligat să plăteasca contribuția la sănătate, inclusiv pentru concediile medicale suportate din fondurile proprii. Această contribuție se calculează prin aplicarea cotei procentuale în prezent de 5,2% asupra fondului de salarii. Angajatorul nu poate beneficia de pe urma acestor plăți la bugetul de stat de servicii medicale.

Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate – cota procentuală legală pentru aceste contribuții este de 0,85% aplicabilă asupra fondului de salarii. Angajatorul suportă din fondurile proprii sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale constituit de către entitate conform legislației.

Contribuția de asigurări pentru șomaj reprezintă contribuția suportată de către angajator la fondul de șomaj pentru fiecare dintre salariații săi. Cota acestei contribuții este de 0,5%.

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale – această modalitate de asigurare garantează un pachet de servicii pentru persoanele asigurate în vederea asigurării securității și sănătății la locul de muncă, prevenirea bolilor profesionale, compensării accidentelor de muncă sau bolilor profesionale. Cota de contribuție pentru accidente de muncă și boli profesionale variază între 0,15% și 0,85% în funcție de codul CAEN al asiguratului.

Contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale regelmentată de Legea nr 227/2015 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare și de Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale din cadrul contractelor de muncă și din contractele de muncă încheiate de salariați cu angajatorii în cazul cărora au fost pronunțate sentințe judecătorești de insolvență. Cota procentuală a contribuției este de 0,25% și se aplică asupra fondului total de salarii brute.

1.2 Evoluția contribuțiilor sociale în țara noastră

În anul 1973 conform “Decretul nr.389/1972” situația contribuțiilor sociale se prezenta astfel:

15% datorau bugetului de asigurări sociale de stat unitățile socialiste de stat,organizațiile coperatiste, persoanele fizice care folosesc personal salariat, persoanele juridice, organizațiile obstești, firmele straine, societățile mixte, reprezentanții diplomatici straini, pentru personalul din cadrul sistemului de asigurări de stat românești;

14% datorau bugetului de asigurări sociale de stat asocialțiile de locatari;

7% datorau bugetului asigurărilor sociale de stat persoanele fizice pentru personalul casnic angajat.

Cota contribuției pentru pensia suplimentară era în anul 1973 de 2%, ulterior fiind modificată în iulie 1986 conform “ Decretului nr.232/1986” la 3%.

După revoluția din 1989 sistemul asigurărilor sociale de stat a suferit numeroase modificări.

Începând cu anul 1990 a fost stabilită o cotă unică de asigurări sociale de 20% conform “ HG nr.1109/1990” , această cotă fiind suportată de persoanele juridice care angajează personal salarial, excepție făcând cazurile pentru care prevederile legale stabileau o cotă mai ridicată. Angajatul suportă și cota de 3% reperezentând valoarea contribuției pentru pensia suplimentară. În anul 1991 cota unică de asigurări a crescut de la 20% la 22%.

Anul 1992 aduce schimbări în cadrul bugetului de asigurări sociale de stat acesta separandu-se de bugetul de stat, contribițiile urmând a fi plătite în funcție de grupa de muncă a salariatului. Așadar “ Legea nr. 49/1992” stabilea următoarele cote de contribuții sociale în funcție de grupele de munca:

35% din salariul brut pentru angajații din cadrul grupei I de muncă;

30% din salariul brut pentru salriații din cadrul grupei a-II-a de muncă;

25% din salariul brut pentru celelalte categorii de salariați;

15% asupra salariului brut primit, excepție făcând salariul minim brut din țară în cazul pesonalului casnic angajat de persoanele fizice pentru îngrijirea copiilor, persoanelor în vârstă și a handicapaților.

În ianuarie 1998 contribuțiile pentru pensia suplimentară cresc de la 3% la 5% conform “OUG nr.31/1998”. Anul 1999 aduce noi modificări cu privire la cotele asigurărilor sociale conform “ OUG nr.2/1999”:

40% asupra salariului brut realizate de către angajații din cadrul grupei I de muncă;

35% asupra salariului brut realizate de către angajații din cadrul grupei a-II-a de muncă;

30% asupra salariului brut realizate de către angajații din cadrul grupei a-III-a de muncă;

15% asupra caștigului brut primit de către personalul casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea copiilor, persoanelor în vârstă și a persoanelor cu handicap.

Incepând cu anul 2001 începe adevărata reformă a sitemului de asigurări sociale aceasta realizându-se prin promulgarea Legii nr.19/2000 și a Legii nr.191/2001 privind sitemul public de pensii. Ca urmare a acesteia grupele de muncă sunt înlocuite cu condițiile de muncă, iar plata contribuțiilor este realizată atât de către angajator cât și de către angajat. Cotele aplicate au fost următoarele:

35% pentru condiții normale de muncă din care 23,33% suportate de către angajator și 11,67% de către angajat;

40% pentru condiții deosebite de muncă din care 26,67% suportate de către angajator și 13,33% de către angajat;

45% pentru condiții speciale de muncă, din care 30% suportate de către angajator și 15% de către angajat.

Anul 2003 aduce alte modificării în ceea ce priveste cotele contribuțiilor sociale datorate bugetului de stat conform Legii nr.632/2002 și OUG nr.147/2002 astfel: 39% pentru condiții deosebite de muncă din care 29,5% suportate de angajator și 9,5% de către angajat; 44% pentru condiții speciale de muncă din care 34,5% de angajator și 9,5% de angajat.

În anul 2004 prin promulgarea Legii nr.519/2003 sunt aduse următoarele modificări cotelor de contribuții sociale:

31,5% pentru condiții normale de muncă din care sunt suportate de către angajator 22% iar de către angajat 9,5%;

36,5% pentru condiții deosebite de muncă din care 32% supoatate de către angajator și 9,5% de către angajat;

41,5% pentru condiții special de muncă din care 32% suportate de către angajator și 9,5% de către angajat.

În ianuarie 2007 prin promulgarea Legii nr.487/2006 cotele contribuțiilor sociale sunt din nou modificate ajungând astfel la următoarele valori:

29% pentru condiții normale de muncă, din care 19,5% pentru angajator și 9,5% pentru angajat;

34% pentru condiții deosebite de muncă, din care 24,5% pentru angajator și 9,5% pentru angajat;

39% pentru condiții speciale de muncă, din care 29,5% pentru angajator si 9,5% pentru angajat.

În anul 2008 cotele contribuțiilor sociale pentru bugetul de stat au fost modificate în cazul angajatorului de două ori prin promulgarea Legii nr.387/2007 astfel: în ianuarie valoarea ascestora era de: 19,5% în condiții normale de muncă, 24,5% in condiții deosebite de muncă și 29,5% în condiții speciale de muncă, urmând a fi modificate din decembrie astfel: 18% în condiții normale de muncă, 23% în condiții deosebite de muncă, 28% în condiții speciale. Cota de contribuție în cazul angajatului rămâne neschimbată și anume de 9,5% indiferent de condițiile de muncă.

Anul 2009 aduce de asemenea alte modificări cotelor contribuțiilor sociale prin promulgarea Legii nr.19/2009 astfel:

31,3% pentru condiții normale de muncă, din care 20,8% suportate de către angajator și 10,5% de către angajat;

36,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 25,8% suportate de către angajator și 10,5% de către angajat;

41,3% pentru condiții speciale de muncă, din care 30,8% suportate de către angajator și 10,5% de către angajat.

În prezent prin Legea nr.340/2015 cotele contribuțiilor sociale sunt următoarele:

26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;

31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;

36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator.

De asemenea pe lângă contribuțiile pentru asigurările sociale sunt suportate atât de angajat cât și de angajator și contribuțiiile pentru asiigurările sociale de sănătate care în prezent sunt în valoare de: 5,5% pentru contribuția individuală;5,2% pentru contribuția datorată de angajator și la șomaj de 0,5%.

1.3 Contribuțiile sociale în Uniunea Europeană

În cadrul Uniunii Europene statele membre utilizează diferite modalități de impunere. Dacă în anumite state securitatea socială este realizată în cea mai mare parte din fondurile private (Suedia, Finlanda etc), în altele aceasta este susținută aproape în totalitate, așa cum este și cazul țării noastre.

Franța ocupă primul loc în Europa având cele mai mari costuri salariale în ceea ce privește contribuțiile sociale obligatorii ale angajatorului în valoare de 59%.

În Marea Britanie – cota contribuției sociale obligatorii, datorată de angajator este de 12,4%, iar contribuția se datorează doar pentru venituri lunare mai mari de 525 euro.

În Suedia – cota contribuției sociale obligatorii, datorată de angajator este de 31,42%, iar pentru tinerii între 18 și 25 de ani, contribuțiile sunt reduse la 15,49%.

În cazul Bulgariei – cota datorată de angajator este de 20,5%, dar există stabilit și plafon superior pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale la 1.000 euro, iar nivelul maxim de contribuție datorat lunar este de 170 euro.

In Irlanda cota contribuției sociale datorate de către angajator este de 10,75% iar în Finlanda este de 23,15%.

În Polonia cota contribuției sociale obligatorii datorate de către angajator este de 8,2%, dar există și un plafon superior pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru invaliditate de 1926 euro. Nivelul maxim al contribuțiilor datorat este de 275 de euro.

În Ungaria contribuțiile sociale totale datorate se ridică la valorea de 47% din care 27% sunt datorate de către angajator sub forma contribuțiilor la pensii, sănătate și șomaj.

În ceea ce privește contribuțiile sociale obiligatorii datorate de către angajat acestea se prezintă în felul următor: -“ Letonia(9%), Cehia (9% – nivel maxim de contribuție datorat lunar 609 euro), Bulgaria (12,1% – nivel maxim de contribuție datorat lunar 121 euro), Polonia (14,1%), Slovacia (5,5% – nivel maxim de contribuție datorat lunar 333 euro), Ungaria (11,2% – nivel maxim de contribuție datorat lunar 251 euro), cât și din Europa Occidentală – Spania (6,35% – nivel maxim de contribuție datorat lunar 201 euro), Suedia (4% – nivel maxim de contribuție datorat lunar 235 euro), Elveția (6,1%), Finlanda (7,2%), Marea Britanie (6,6%), Portugalia (11%), Belgia (13,07%), aplică plafoane maxime pentru aceste contribuții, iar cele care nu plafonează contribuția, aplică în general cote reduse de contribuții.” În Uniunea Europeană cea mai mica contribuție social plătită de către angajat este în Danemarca de 2%. Astfel putem constata că în România sunt aplicate unele dintre cele mai mari cote de contribuții sociale în cazul angajatului de 16,5%.

Capitolul 2

Determinarea, înregistrarea și declararea contribuțiilor sociale aferente veniturilor salariale

2.1 Baza de calcul a contribuțiilor sociale aferente veniturilor salariale

Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor este reprezentată de salariul brut caștigat și veniturile asimilate acestuia atât în țară cât și în alte state, cu respectarea prevederilor legale europene care sunt aplicate în domeniul securității sociale, acestea includ conform Codului Fiscal urmatoarele :

„a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege;

b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

c) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;

d) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și regiilor autonome, desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor și în consiliul de administrație;

e) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;

f) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea;

g) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;

h) sumele reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii;

i) sume reprezentând salarii/diferențe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii;

j) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;

k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detașării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a angajatorului, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;

m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entități din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a entității, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă;

n) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007, cu modificările și completările ulterioare;

o) indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator sau din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, primite pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor beneficiază de concedii medicale și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pentru care baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale este suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut la alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical;

p) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;

q) veniturile reprezentând plăți compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncă.”

În cazul în care veniturile din salarii sau asimilate acestora sunt mai mari decât de 5 ori salariul mediu brut, calculul contribuției individuale de asigurări sociale se face în limita acestui plafon, pentru fiecare loc de realizare a venitului.

Sumele caștigate de administratorii societăților, companiilor naționale și regiilor autonome dar și sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetul de audit intră în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale chiar dacă persoanele respective aparțin sau nu societății în cauză, indiferent dacă sunt angajați cu contract individual de muncă sau sunt pensionari.

Există și venituri salariale sau asimilate acestora ca nu intră în baza de calcul lunară a contribuțiilor de asigurări sociale. Acestea sunt conform prevederilor Codului Fiscal următoarele:

“a) sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;

b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură oferite salariaților, cele oferite pentru copiii minori ai acestora, inclusiv tichetele cadou, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, precum și contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Cadourile în bani și în natură oferite de angajatori angajaților, cele oferite în beneficiul copiilor minori ai acestora, inclusiv tichetele cadou, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile în bani și în natură oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu sunt cuprinse în baza lunară de calcul, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.

Nu sunt incluse în baza lunară de calcul al contribuțiilor veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și finanțate din buget;

c) contravaloarea folosinței locuinței de serviciu, potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

d) cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția persoanelor cu rol de reprezentare a interesului public, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au reședința și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

g) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit conform legii, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;

h) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detașării, după caz, în România, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;

i) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, în limita plafonului neimpozabil stabilit conform legii, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității;

j) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entități din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit conform legii, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare.

Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității;

k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării și detașării, în altă localitate, în țară și în alte state, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;

l) sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

m) indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice, potrivit legii;

n) cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților, administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat și directorilor care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pregătire legată de activitatea desfășurată de persoanele respective pentru angajator/plătitor;

o) costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la momentul exercitării acestuia;

q) diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite;

r) tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă, acordate potrivit legii;

s) următoarele avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă:

1. utilizarea în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%, conform legii;

2. cazarea în unități proprii;

3. hrana și drepturile de hrană acordate potrivit legii;

4. hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității;

5. permisele de călătorie pe orice mijloc de transport, acordate în interes de serviciu;

6. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, precum și primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006, republicată, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limitele prevăzute  pentru veniturile neimpozabile, precum și primele aferente asigurărilor de risc profesional;

ș) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plățile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de șomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii.”

Cota contribuției individuale de asigurări sociale, in cazul angajatului este la momentul actual este de 10,5% indiferent de condițiile de muncă. În această contribuție este inclusă și cota de 4,1% aferentă fondurilor de pensii administrate privat. Baza de calcul asupra căreia este aplicată contribuția, in cazul angajatului este reprezentată de venitul lunar realizat.

2.1.1 Baza de calcul pentru angajator la asigurările sociale

Baza de calcul pentru angajator la asigurările sociale este constituită de sumele brute câștigate, cu excepția celor amintite anterior. Acesta nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul angajaților pentru care sunt datorate contribuțiile ținând cont de condițiile de muncă din luna aferentă realizării calculului și valoarea corespunzătoare a de 5 ori salariul mediu brut. În anul 2016 nivelul salariului mediu brut este de 2 681 lei (pentru anul 2015 nivelul acestuia a fost de 2 415 lei, iar pentru anul 2014 nivelul stabilit a fost de 2 298).

Cota contribuției datorată către bugetul statului de către angajator este stabilită prin lege în funcție de condiițiile de muncă în care îsi desfășoară activitatea contribuabili. Aceste condiții sunt:

Condiții normale de muncă;

Condiții deosebite de muncă;

Condiții speciale de muncă.

Condițiile normale de muncă sunt reprezentate de locurile de muncă care nu pot fi încadrate nici la categoria condițiilor deosebite de muncă, nici la cele speciale de muncă.

“Condițiile de muncă deosebite sunt locurile în care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial, capacitatea de muncă a asiguraților datorită gradului mare de expunere la risc. Locurile de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau prin decizie a organului de conducere al angajatorului. Încadrarea acestora în categoria locurilor de muncă cu condoții deosebite se face după primirea avizului inspectoratului teritorial de muncă.”

Condițiile speciale de muncă sunt reprezentate potrivit prevederilor art. 30, din legea 263/2010 de locurile de muncă din cadrul: unităților miniere, pentru care personalul își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul de muncă, activitățile de cercetare, explorare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații, aviația civilă, activitatea artistică desfășurată în anumite profesii.

Cotele complete ale contribuțiilor sociale în funcție de condițiile de muncă:

26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 15,8% datorate de angajatori și 10,5% de angajați;

31,3% pentru condiții deosebite de munca, din care 20,8% datorate de angajatori și 10, 5% de angajați;

36,3% pentru condiții speciale, din care 25,8% datorate de angajatori și 10,5% de angajați.

2.1.2 Baza de calcul pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate aferentă veniturilor salariale

Baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate ca și în cazul contribuțiilor sociale individuale este reprezentată de sumele brute câștigate, cu excepția celor menționate anterior.

Categoriile de persoane care sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale sunt următoarele:

Copiii până în vârsta de 18 ani;

Tinerii de la 18 ani până la 26 de ani în cazul în care sunt elevi sau absolvenți de liceu până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor. Dacă acestia realiează venituri din salarii sau din activități independente, pentru acestea datorează contribuție;

Părinții fără venituri proprii, soțul sau soția aflate în întreținerea unei persoane asigurate;

Persoanele care beneficiază de drepturi în urma persecuției din motive politice;

Persoanele cu handicap pentru veniturile obținute în baza Legii nr.448/2006 privind protecția drepturilor acestor persoane cu modificările și completările ulterioare;

Femeile însărcinate și lauzele, dacă realizeză venituri mai mici decât salariul minim brut pe țară;

Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății.

Categoriile de venituri pentru care se datorează contribuții de asigurări socialede sănătate:

„ venituri din salarii sau asimilate salariilor;

venituri din pensii;

venituri din activități independente;

venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III;

venituri din cedarea folosinței bunurilor;

venituri din investiții;

venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură ;

venituri din alte surse;

indemnizații de șomaj;

indemnizații pentru creșterea copilului;

ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare;

indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale.”

În cadrul bazei de calcul pentru asigurările sociale de sănătate există și excepții specifice care neintrând aici veniturile din:

Indemnnizațiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator;

Indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate suportate de de la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;

Veniturile acordate in cazul disponibilizărilor, veniturile lunare de completare sau compensatorii, suportate din fondul asigurărilor de șomaj.

Cotele de contribuție pentru asigurările sociale de sănătate sunt de 5,2% pentru angajator și de 5,5% pentru angajat.

2.1.3 Baza de calcul a contribuției pentru asigurările pentru șomaj

Baza de calcul a contribuției individuale de asigurări de șomaj pentru persoanele care realizează venituri din salarii este reprezentată de câștigul brut care include aceleasi categorii de venituri menționate anterior și în cazul bazei de calcul a contribuției individuale la asigurările sociale având de asemenea aceleași excepții generale.

Excepțiile specifice pentru baza de calcul a contribuției de asigurări pentru șomaj sunt reprezentate de:

„1. prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;

2. veniturile obținute de pensionari;

3. veniturile realizate de persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, dar încasează venituri ca urmare a faptului că au avut încheiate raporturi juridice și respectivele venituri se acordă, potrivit legii, ulterior sau la data încetării raporturilor juridice; în această categorie nu se includ sumele reprezentând salarii, diferențe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferențe de venituri asimilate salariilor, asupra cărora există obligația plății contribuției de asigurare pentru șomaj, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii;

4. compensațiile acordate, în condițiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă ori de serviciu sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervă ori în retragere;

5. veniturile aferente perioadei în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au încheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, altele decât cele aferente perioadei de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite ori de accidente în afara muncii și perioadei de incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale, în care plata indemnizației se suportă de unitate, conform legii;

6. drepturile de soldă/salariu lunar acordate personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, potrivit legii.”

Cota datorată de persoanele asigurate este de 0,5% aplicabilă bazei de calcul menționate anterior în cazul angajaților dar și în cazul angajatorului aceasta fiind aplicată la suma veniturilor care stau baza de calcul pentru contribuția individuală

2.1.4 Baza de calcul pentru contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate

Baza de calcul pentru contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate este suportată de către angajator și datorată către bugetul Fondului Național Unic de asigurări de sănătate conform regelementărilor în vigoare prevăzute în Codul Fiscal.

Exceptie de la plata contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale fac potrivit legii, veniturile acordate personalului militar în activitate, funcționarilor publici cu statut special din cadrul sectorului de apărare și securitate națională.

Cota legală a contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate este de 0,85% aplicabilă asupra fondului de salarii sau după caz asupra indemniațiilor de șomaj, indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă datorate unui accident sau boli profesionale, veniturilor supuse impozitului pe venit sau a celor declarate în contractele de asigurare.

Baza lunară de calcul a contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mare decât valoare corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe țară și produsului dintre numărul asiguraților din luna pentru care se calculează contribuția.

Plata acestei conribuții se face până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru care este datorată contribuția.

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă este suportată după cum urmează:

De către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate de muncă;

Din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din ziua următoare celor suportate de angajator și până la terminarea incapacității temporare de muncă, excepție făcând asigurații care beneficiază de venituri suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar și persoanele precum acționarii, asociații sau persoanele care desfățoară activități independente etc.

Baza de calcul a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă se stabilește ca medie între veniturile lunare din ultimele 6 luni din totalul celor 12pentru care se datorează contribuții, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar. Pentru o boală obișnuită este aplicată cota de 75% asupra bazei de calcul, iar pentru boli precum SIDA, tuberculoză, neoplazii, bolii infecțioase din grupa A și urgențele medicale chirurgicale, cota de contribuției este de 100% din baza de calcul.

Plata indemnizațiilor se face pe bază de certificat de concediu medical, acesta fiind considerat document justificativ, fiind necesar a se prezenta plătitorului până cel târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.

2.1.5 Baza de calcul a contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale

Contribuția pentru asigurări sociale de muncă și boli profesionale este datorată pentru următoarele categorii de contribuabili:

„Angajatorii pentru:

Persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum și funcținarii publici;

Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata madatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești;

Șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

Ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata efectuării practicii prefesionale.

Persoanele fizice asigurate prin contract de asigurare încheiat individual, reprezentați de: asociat unic, asociați, comanditari sau acționari; comanditați, administratori sau manageri ai asociației familiale; persoane autorizate să desfășoare activități independente; persoane angajate în instituții internaționale; propietari de bunuri și/sau arendași de suprefețe agricole și forestiere; persoane care desfășoară activităși agricole în cadul gospodăriilor individuale sau activități private în domeniul forestier; membri ai societăților agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură; alte persoane interesate, care își desfășoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menționate anterior.”

Cota contribuției de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale este cuprinsă înre 0,15% și 0,85% în funcție de codul CAEN al contribuabilului.

Cota lunară datorată de angajatori, se determină după formula:

C=

TR – tariful de risc aferent sectorului de activiate din care face parte angajatorul;

Fs – fondul brut de salarii realizat de către angajator îîn luna anterioară perioadei de plată a contribuției;

Venituri asupra cărora nu se aplică contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale sunt următoarele:

“a) veniturile realizate de personalul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și cel al Ministerului Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor;

b) prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii.”

2.1.6 Baza de calcul pentru contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

Conform legislației în vigoare, cota procentuală a contribuției la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale datorate de angajatori este de 0,25% aplicabulă asupra fondului total de salarii brute lunare.

Fondul de garantare asigură plata creanțelor salariale de către angajatorii impotriva cărora au fost pronunțate hotarârile judecătorești de insolvență.

Exepții de la plata contribuției la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale sunt: veniturile care nu au la bază un contract individual de muncă; prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat sau Fondul național unic pentru asigurări de sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă și boli profesionale; compensațiile acordate, în condițiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor concediate pentru motive care nu țin de persoana lor.

2.2 Înregistrarea în contabilitatea entităților a contribuțiilor sociale

2.2.1 Conturi utilizate pentru reflectarea în contabilitate a impozitului pe veniturile salariale

Contabilitatea decontărilor privind protecția și asigurarea socială este realizată cu ajuorul conturilor din grupa 43 “Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”. Acestea se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul I și II și anume: 431 „ Asigurări sociale”, 437 „ Ajutor de șomaj” și 438 „Alte datorii și creanțe sociale”.

Contul 431 „ Asigurări sociale” este un cont cu funcție contabilă de pasiv și se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II:

4311 „Contribuția unitătii la asigurările sociale” este un cont de pasiv prin intermediul căruia este ținută evidența decontărilor privind contribuția la asigurările sociale de stat a angajatorului. Se creditează cu sumele aferente contribuției entității la asigurările sociale (6451) ,obligația angajatorului în cotă procentuală de la 0,15- 0,85 % în funcție de clasa de risc din care face parte activitatea economică, la fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale având un analitic distinct (4313/0,15-0,85%), (6451) , sumele anuale corespunzătoare datoriilor privind asigurările sociale aferente exercițiului curent sau exercițiilor anterioare (7588) respectiv (1171). Se debiează cu sumele virate către asigurările sociale (5121). Prezintă sold creditor reprezentat de sumele datorate asigurărilor sociale de stat.

4312 „ Contribuția personalului la asigurările sociale” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia este ținută evidența decontărilor privind contribuția personalului la asigurările sociale. Se creditează cu sumele aferente contribuției personalului la asigurările sociale (421, 423), sumele anuale corespunzătoare datoriilor pentru asigurările sociale aferent exercițiilor anterioare (1171). Se debitează cu sumele virate bugetului asigurărilor sociale (5121). Prezintă sold creditor reprezentat de sumele datorate asigurărilor sociale.

4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”este un cont de pasiv prin intermediul căruia este ținută evidența decontărilor privind contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate. Se creditează cu sumele datorate de către entitate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (6453), obligația angajatorului, în cotă procentuală de 0,85% la fondul pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale având un analitic distinct ( 4313/0,85%). (6453) ,sumele anuale privind datoriile la bugetul asigurărilor sociale aferente exercițiului curent sau exercițiilor anterioare (7588) respectiv (1171). Se debitează cu sumele virate către bugetul de asigurări sociale de sănătate (5121). Prezintă la sfârșitul lunii sold creditor reprezentat de sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.

4314 „Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate” este un cont cu funcție contabilă de pasiv cu ajutorul căruia este ținută evidența decontărilor privind contribuția angajaților la asigurările de sănătate. Se creditează cu sumele privind contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate (421), sumele anuale reprezentate de datorii la bugetul asigurărilor sociale de sănătate aferente exercițiilor anterioare (1171). Se debitează cu sumele virate către bugetul asigurărilor sociale de sănătate (5121). Prezintă sold creditor reperezentat de sumele datorate de către angajați la asigurările sociale de sănătate.

4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia este ținută evidența decontărilor privind contribbuția entității la fondul de șomaj. Se creditează cu sumle datorate de către entitate la ajutorul de șomaj (6452), contribuția lunară a angajatorului pentru constituirea fondului de garantare pentru plata creanțelor având analitic distinct (4371/0,25%), sumele anuale reprezentând datorii privind ajutorul de șomaj aferente exercițiului curent sau anterior (7588) respective (1171). Se debitează cu sumele virate privind contibuția entității la fondul de șomaj (5121). Prezintă sold creditor care reprezintă sumele datorate privind fondul de șomaj.

Contul 437 „Ajutor de șomaj” este un cont cu funcție contabilă de pasiv și se dezvoltă în următoarele analitice de gradul II:

4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj” este un cont de pasiv utilizat pentru evidența decontărilor privind conribuția personalului la fondul de șomaj. Se creditează cu sumele aferente contribuției personalului la ajutorul de șomaj (421, 423) și sumele anuale reprezentate de datoriile de șomaj din exercițiile anterioare (1171). Se debitează cu sumele virate privind contribuția personalului la fondul de șomaj (5121). Prezintă sold creditor reprezentat de sumele datorate privind fondul de șomaj.

Contul 438 „Alte datorii și creanțe sociale ” este un cont bifuncțional care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II:

4381 „Alte datorii sociale” este un cont de pasiv care este utilizat pentru evidența contribuției entității la fondurile de pensii facultative, la primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și a altor datorii privind asigurările sociale. Se creditează cu sumele reperzentând ajutoare achitate în plus de către personalului (4282), contribuția la asigurările de viață, la primele de asigurare voluntară de sănătate, la fondurile de pensii facultative. Se debitează cu sumele virate la bugetul de stat privind asigurările de viață, primele de asigurare voluntară de sănătate, la fondurile pentru pensiile facultative,sumele virate asigurărilor sociale refelectate ca alte datorii (5121). Soldul contului este creditor reprezentat de sumele care urmează a fi plătite la bugetul asigurărilor sociale.

4382 „Alte creanțe sociale” este un cont de activ folosit pentru evidența creanțelor de încasat în contul asigurărilor sociale. Se debitează cu sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (4281). Se creditează cu sumele care sunt restituite de la bugetul de stat către entitate (5121).

Contul 447 „Fonduri speciale – taxe si vărsăminte asimilate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia este ținută evidența vărsămintelor și datoriilor efectuate de către entitate privind fondurile special.

Alte conturi specifice ultilzate pentru înregistrarea operațiilor privind salariile și protecția socială sunt: 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”, 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, 6451 „Contribuția unității la asigurările sociale”, 6452 „ Cheltuieli privind contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”, 6453 „ Cheltuieli privind contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”, 6455 „Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările de viață”, 6456 „Cheltuieli privind contribuția unității la fondurile de pensii facultative”, 6457 „Cheltuieli privind contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate”, 6458 „ Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”.

2.2.2 Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitae a salariilor și a contribuțiilor sociale aferente acestora

„Documentele primare care stau la baza stabilirii penru ficare angajat în parte se pot grupa astfel:

Documente privind prezenșa la lucru și volumul de muncă prestată: fișa de pontaj, condică de prezență, foaie colectivă de pontaj, carnet de pontaj, situția prezenței și a absențelor, etc.

Documentele privind producția obținută: bon de lucru individual, bon de lucru colectiv, raport de producție și salarizare, pontajul lucrărilor manuale, etc.

Documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pentru angajați, stat de salarii pentru colaboratori, listă de avans chenzinal, listă de indemnizații pentru concediul de odihnă, listă pentru plăți partiale, desfășurătorul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat, drepturi bănești-chenzina 1, drepturi bănești-chenzina a- II-a, fișa de evidență a salariilor.”

Statul de salarii este un document pentru calcularea drepturilor cuvenite salariaților și a contribuțiilor aferente acestora precum și a altor sume datorate. El este folosit și ca document justificativ pentru înregistrarea datelor în contabilitate. Se întocmește în dublu exemplar pe baza documentelor de evidență a muncii salariațiilor și a timpului efectiv lucrat, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă etc.

„ Conținutul minim obligatoriu de informații al formularului este următorul: denumirea unității, secției, serviciului etc.; denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul; numele și prenumele; venitul brut; conribuția individuală de asigurări sociale; contribuția individuală la bugetul asigurărilor penru șomaj; contribuția penru asigurările de sănătate; venitul net; deducere personală; venitul bază de calcul; impozitul calculat și reținut; saalriul net de plată; semnături: conducătorul unității, conducătorul financiar contabil, persoana care îl întocmește.”

2.2.3 Declararea contribuțiilor aferente veniturilor salariale

Plătitorii de venituri salariale sau asimilate acestora au obligația de a calcula și reține impozitul aferent acestora precum și a contribuțiilor sociale obligatorii, la data efectuării plății repectivelor venituri indiferent de modul în care se plătesc (o dată pe lună , sub forma de avans și lichidare). Persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajator au obligația de a plăti aceste contribuții până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru care se datorează.

De la începutul anului 2011 a fost introdusă Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (Declarația 112). Aceasta este un formular tipizat prin intermediul căruia sunt ținute evidența conribuțiilor sociale și a impozitului pe venit ce sunt datorate bugetului asigurărilor de stat. Declarația 112 se depune la organul fiscal din evidența fiscală a contribuabilului. Se depune electronic. Aceasta este arhivată de către organul fiscal în arhiva de documente electronice, iar formularul listat, semnat și stampilat la dosarul fiscal al angajatorului.

Pentru neplata la timp a impozitelor pe veniturile salariale și acontribuțiilor aferente acestora se calculează și se datorează bugetului de stat dobaânzi și penalități de întârziere , conform reglementărilor fiscale în vigoare.

2.3 Înregistrarea în contabilitate a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii în regim normal de lucru

Cazul I

I. Societatea comercială Alfa S.R.L are în prezent 3 persoane angajate cu normă întreagă care își desfășoară activitatea în condiții normale de muncă, în luna aprilie, după cum urmează:

Stabilirea avansului chenzinal datorat, în condițiile în care toți salariații au fost prezenți la lucru întreaga lună

Total avans chenzinal = 500 + 400 + 300 = 1100 lei

Înregistrarea în contabilitate a avansului chenzinal

Întocmirea statului de salarii și calcularea contribuțiilor aferente acestora

Inregistrarea cheltuielilor cu contribuțiile sociale suportate de către entitate

Cheltuieli cu salariile angajaților

Contribuția entității la asigurările sociale 4900 x 15,8% = 774 lei

Contribuția entității la fondul de șomaj 4900 x 0,5% = 24,5 lei

Contribuția entității la asigurările sociale de sănătate 4900 x 5,2% = 254,8 lei

Contribuția entității pentru concedii și indemnizații 4900 x 0,85% = 41,6 lei

Contribuția entității pentru accidente de muncă și boli profesionale 4900 x 0,15% = 7,3lei

Contribuția entității la fondul de garantare a creanțelor salariale 4900 x 0.25% = 12,2 lei

Reținerile contribuțiilor sociale datorate bugetului de stat din salariile angajaților

Inregistrarea plății avansului chenzinal

Achitarea contribuțiilor datorate de către entitate bugetului de stat

Achitarea contribuțiilor datorate de către angajați bugetului de stat

Achitarea impozitului pe salarii și ratelor reținute

Cazul II

O societate comercială care se ocupă cu activitaea de comerț cu amănuntul al aticolelor vestimentare are 2 angajați despre care cunoaștem următoarele informații:

Marin Andreea este angajată ca manager vânzări și are un salariu de încadrare de 3100 lei, un spor de vechime de 10%. Are în întreținere două persoane soțul și repectiv un copil. Aceasta primește un avans de 1000 de lei.

Gavrilescu Marius este angajat ca vânzător având un salariu de încadrare de 900 de lei. Angajatul are 22 de zile lucrătoare de concediu medical. Salariile brute pe ultimele 6 luni în care s-a acordat concediu medical au fost de: 700,700, 700, 800, 800, 900, iar numărul total de zile lucrătoare pentru acestea a fost de 130. Cota fondului de accidente de muncă și boli profesionale este de 0,15%.

Pentru primul angajat trebuie menționat că deși are în întreținere 2 persoane nu beneficiază de deducere personală deoarece salariul său de încadrare este de peste 3000 de lei.

Pentru cel de-al doilea angajat vom determina contribuțiile ținând cont de faptul că angajatul este în concediu medical pentru boală normală.

Salariul mediu din ultimele 6 luni:

(700* 3+ 800* 2 + 900) : 130 de zile = 35 lei/zi

Calculul indemnizației pentru boala obișnuită

35 * 75% = 26 lei/zi

Calculul indemnizației totale de boală

26 lei/zi * 75% * 22 zile = 429 lei

Calculul indemnizației de boală suportată de angajator, care se suportă în primele 5 zile

26 lei/zi * 75% * 5 zile = 97,5 lei

Calculul indemnizației de boală suportată din bugetul asigurărilor sociale de sănătate

429 – 97,5 = 331,5 lei

Vom calcula în continuare contribuția socială a angajatului cu concediu medical pentru boală obișnuită:

CAS angajat = Salariul realizat + (salariul mediu pe economie 2016/ nr. zile lucrătoare * nr. zile concediu medical * 35%) * 10,5 %

= 0 + (2681/22 * 22 * 35%) * 10,5%

= 938,35 * 10,5%

=98,52 lei

Contribuția la șomaj suportată de angajat = indemnizația de boală suportată de angajator * 0,5%

= 97,5 * 0,5%

=0,5 lei

În continuare vom efectua înregistrarea în contabilitate a opertațiilor anterioare:

Înregistrarea acordării avansului chenzinal

Inregistrarea cheltuielilor cu salariile datorate personalului

Înregistrarea contribuțiilor sociale individuale datorate de către angajați la bugetul de stat

Inregistrarea indemnizației sociale suportată de la bugetul de asigurări sociale de sănătate

Înregistrarea indemnizației sociale suportate de către entitate

Înregistrarea reținerilor penru angajați din concediul medical

Înregistrarea contribuției unității la asigurările sociale: 4000 * 15,8% = 632 lei

Înregistrarea contribuției unității la asigurările sociale de sănătate 4000 * 5.2% = 208 lei

Înregistrarea conribuției unității la fondul de șomaj 4000 * 0,5% = 20 lei

Înregistrarea contribuției unității la fondul de accidente și boli profesionale: 4000 * 0,15% = 6

Înregistrarea contribuției unității la fondul de garantare a creanțelor salariale: 4000 * 0,25% = 10

Înregistrarea contribuției pentru indemnizații și boli profesionale: 4000 * 0,85% = 34 lei

Achitarea contribuțiilor sociale datorate de angajați

Achitarea contribuțiilor datorate de angajatori

Achitarea salariului net