Contributii Privind Geologia Economica A Aurului In Romania

CONTRIBUȚII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMICĂ

A AURULUI ÎN ROMÂNIA

CUPRINS

INTRODUCERE

1. ISTORIA EXPLOATARII AURULUI

1.1. Istoria exploatarii aurului pe plan mondial

1.2. Istoria exploatarii aurului in Romania

2. EXPLOATAREA AURULUI

2.1. Exploatarea aurului pe plan mondial

2.2. Exploatarea aurului in Romania

3. EXPLORAREA AURULUI

3.1. Explorarea aurului pe plan mondial

3.2. Explorarea aurului in Romania

4. ZACAMINTELE DE AUR

4.1. Zacamintele de aur din lume

4.2. Zacamintele si ocurentele de aur din Romania

4.2.1. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii aurifere asociate vulcanismului tertiar

4.2.2. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii asociate magmatismului banatitic

4.2.3. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii asociate zonelor de forfecare

4.2.4. Zacamintele si ocurentele de sulfuri masive vulcanogen-sedimentare

4.2.5. Ocurentele de aur aluvionar si placersuri aurifere fosile

5. EXPLORAREA AURULUI IN CONDITIILE ECONOMIEI GLOBALIZATE

5.1. Principii, tehnici si metode de explorare pe plan mondial

5.1.1. Planificarea activitatii de explorare

5.1.2. Definirea obiectivelor si planificarea conceptuala

5.1.3. Abordarea secventiala

5.1.4. Tehnici de explorare

5.1.5. Implementarea programului de explorare

5.1.6. Analiza riscului

5.1.7. Managementul riscului

5.1.8. Analiza cost-beneficiu

5.1.9. Optimizarea explorarii

5.1.10. Costurile de explorare

5.1.11. Cuantificarea succesului

5.1.12. Finantarea proiectelor de explorare

5.2. Explorarea aurului in Romania in conditiile economiei globalizate

5.2.1. Rezultatele explorarii intreprinse de companiile internationale in ultimul deceniu

5.2.2. Strategii, metode si tehnici de explorare utilizate de catre companiile internationale

6. TEHNICI SI METODE DE EXPLORARE SI INTERPRETARE A DATELOR;

STUDII DE CAZ

6.1. Proiectul Sopot (muntii Almajului

6.2. Proiectul Batarcel-Varful Radacinii (muntii Oasului

6.3. Proiectul Caraci (muntii Apuseni)

6.4. Proiectul Birtin (muntii Apuseni)

2

7. INVENTARUL MINERAL

7.1. Estimarea si clasificarea inventarului mineral pe plan mondial

7.2. Aplicarea metodelor moderne de estimare a resurselor si rezervelor in Romania

7.2.1. Proiectul Rosia Montana (muntii Apuseni)

7.2.2. Proiectul Certej (muntii Apuseni)

8. ANALIZA ECONOMICA A PROIECTELOR MINIERE SI DE EXPLORARE

8.1. Explorarea si exploatarea aurului in conditiile economiei de piata globalizate

8.1.1. Metode de analiza economica

8.1.1.1. Analiza fluxurilor de numerar

8.1.1.2. Analiza fluxurilor de numerar actualizate

8.1.1.3. Analiza de sensibilitate

8.1.1.4. Metoda scenariilor

8.1.1.5. Simularea Monte Carlo

8.1.2. Practica actuala pe plan mondial privind analiza economica in domeniul minier

8.2. Analiza economica a unor proiecte miniere din Romania

8.2.1. Proiectul Rosia Montana (muntii Apuseni)

8.2.2. Proiectul Certej (muntii Apuseni)

8.2.3. Proiectul Rovina (muntii Apuseni)

9. PROTECTIA SI REABILITAREA MEDIULUI

9.1. Principii si practici internationale

9.1.1. Impactul proiectelor miniere asupra mediului

9.1.2. Managementul de mediu

9.1.3. Managementul cianurilor

9.1.3.1. Date generale privind cianurile

9.1.3.2. Metode de tratare a cianurilor

9.1.3.3. Izolarea iazurilor de decantare a slamului

9.1.4. Accidentele de mediu

9.1.5. Managementul drenajului acid

9.1.5.1. Date generale privind drenajul acid

9.1.5.2. Predictia drenajului acid

9.1.5.3. Prevenirea, controlul si reducerea efectelor drenajului acid

9.1.6. Inchiderea exploatarii si reabilitarea mediului

9.2. Solutii tehnice adoptate in cadrul proiectului Rosia Montana (muntii Apuseni) pentru

protectia si reabilitarea mediului

10. INFLUENTA FACTORILOR POLITICO-ECONOMICI ASUPRA EXPLORARII SI

EXPLOATARII AURULUI

10.1. Politici in domeniul explorarii si exploatarii resurselor minerale pe plan mondial

10.1.1. Legislatia miniera

10.1.2. Legislatia privind protectia mediului

10.1.3. Politica fiscala

10.2. Cadrul legislativ si institutional in domeniul resurselor minerale din Romania

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Conform Dictionarului enciclopedic britanic, geologia economica este stiinta care se ocupa cu studiul zacamintelor minerale si principiilor economice pentru evaluarea si valorificarea rezervelor minerale.

Asa cum sugereaza aceasta definitie concisa, geologia economica este un domeniu de interferenta a mai multor discipline, a caror aplicare conduce la elaborarea unor modele ale zacamantului, care vor sta la baza valorificarii industriale a acestuia, respectiv:

geologia stiintifica (mineralogie, petrografie, geologie structurala, geofizica si geochimie), care conduce la elaborarea modelului geologic conceptual al zacamantului;

geologia aplicata (explorare, prelucrarea si interpretarea statistica a datelor si geologia inginereasca), care conduce la elaborarea modelului inventarului mineral al zacamantului (resurse si rezerve);

extractia si prepararea substantelor minerale utile si, in legatura cu acestea, protectia si reabilitarea mediului, care conduc la elaborarea modelului de exploatare a zacamantului;

economia politica (analiza economico-finaciara, cadrul fiscal si cadrul legislativ si institutional), care conduce la elaborarea modelului economic al zacamantului.

Geologia economica este atat o disciplina stiintifica cat mai ales o disciplina aplicativa. Latura aplicativa a geologiei economice, sinonima cu termenul generic de explorare, reprezinta o activitate comerciala care presupune efectuarea unor investitii pentru cercetarea zacamintelor minerale in scopul obtinerii unor beneficii financiare prin punerea in valoare a acestora.

Luand in considerare acest aspect, in conditiile economiei de piata globalizate, geologia economica trebuie privita si prin prisma interferentelor (economice, politice etc.) si competitivitatii (in atragerea fondurilor necesare cercetarii) internationale.

Fiecare dintre modelele mentionate mai sus se elaboreaza pe parcursul cercetarii unui zacamant, are la baza o serie de ipoteze care se pot dovedi mai mult sau mai putin conforme cu realitatea si utilizeaza o serie de parametri care se pot modifica in timp. De aceea, un concept important in geologia economica aplicata este acela de risc.

***

In lucrarea de fata mi-am propus sa prezint o imagine a geologiei economice a aurului, privita prin prisma interferentelor disciplinare, a competitivitatii internationale si a conceptului de risc precum si pozitia pe care Romania o ocupa in aceasta imagine.

Aceasta imagine este rodul nu numai al studierii unui amplu material bibliografic ci mai ales al experientei mele practice, de peste 20 de ani in domeniul geologiei economice aplicate (proiectarea, executia sau coodonarea unor lucrari de prospectiune si explorare pentru resurse minerale, in special de aur, evaluarea economica a unor proiecte geologice, elaborarea unor studii de mediu etc.) si de peste 10 ani in relatiile cu diversi investitori straini in domeniul explorarii (investitori privati, companii de explorare si concerne miniere) si cu autoritatile romane (pe probleme legate de activitatea de explorare si de legislatia din domeniul resurselor minerale si de mediu).

***

4 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Pe baza experientei mele directe, am incercat sa integrez intr-un concept unitar, al explorarii in conditiile de piata globalizate, principiile teoretice si practicile curente ale companiilor internationale in domeniu.

In cadrul lucrarii am prezentat cateva studii de caz privind aplicarea si interpretarea integrata a rezultatelor unor tehnici de explorare care au condus, in unele situatii, la obtinerea unei imagini metalogenetice noi asupra proiectului.

In aceste studii de caz am aplicat o tehnica noua de explorare pedogeochimica ce presupune utilizarea unor indici geochimici pentru cartarea alterarilor hidrotermale sau a litologiei (in functie de contextul geologic). Din cunostintele mele, indicii geochimici de alterare nu au mai fost utilizati pana acum in explorarea pedogeochimica in Romania si, probabil, nici pe plan mondial.

Ipoteza pe care am emis-o, privind controlul paleo- fluviatil al ocurentelor de placersuri aurifere de pe rama nordica a muntilor Sebes este sustinuta de urmele unor exploatari aluvionare vechi pe care le-am identificat. Aceasta ipoteza deschide o noua perspectiva asupra potentialului aurifer al zonei.

In modelarile si analizele economice ale proiectelor am aplicat simularea Monte Carlo, metoda de evaluare a viabilitatii economice care este mai rar utilizata dar care permite evaluarea riscului economic al unui proiect. Problemele legate de analiza economica a proiectelor au fost foarte putin abordate in literatura geologica din Romania.

Analiza privind distributia, volumul si continutul de aur din diverse zacaminte din lume a implicat realizarea unei baze de date proprii, care cuprinde peste 2.000 de zacaminte.

Subiectele abordate sunt ilustrate cu un bogat material grafic. Cele mai multe dintre hartile prezentate in cadrul lucrarii au fost obtinute prin digitizarea si integrarea in sistem GIS a unor informatii care provin din diverse materiale cartografice si a informatiilor din baza de date proprie. Multe dintre diagramele utilizate in cadrul lucrarii pentru a ilustra unele concepte sunt originale sau adaptate scopului propus. De asemenea, multe dintre graficele incluse in aceasta lucrare sunt rezultatul propriilor analize statistice.

***

In primul capitol al lucrarii am punctat momentele pe care le-am considerat cele mai importante din istoria exploatarii aurului pe plan mondial si in Romania si am incercat sa scot in evidenta rolul pe care Romania l-a jucat de -a lungul istoriei in acest domeniu. La finalul capitolului am facut o estimare privind cantitatea de aur care s-a extras din zacamintele Romaniei de-a lungul istoriei.

In urmatoarele doua capitole am facut o radiografie, privita strict prin prisma economica, a situatiei actuale si din ultimul deceniu a activitatilor de exploatare si explorare a aurului de pe plan mondial si din Romania.

In capitolul care trateaza zacamintele aurifere de pe plan mondial, pe baza informatiilor din baza de date proprie, am efectuat o analiza statistica privind distributia spatiala, cantitatea de minereu si continutul de aur din tipurile majore de zacaminte. Concluzia care se desprinde din aceasta analiza difera, intr-o oarecare masura, de concluziile unor studii publicate. Din punct de vedere a productivitatii, dupa zacamintele de placersuri aurifere fosile de tip Witwatersrand (unanim recunoscute de specialisti ca fiind cele mai productive) urmeaza, in ordine descrescatoare, zacamintele legate de zone de forfecare, zacamintele porphyry copper, zacamintele epitermale, zacamintele de tip Carlin, zacamintele de tip skarn si zacamintele de tip vulcanogen sedimentar.

Din pacate, datorita datelor publice insuficiente, in cazul zacamintelor aurifere din Romania nu am fost in masura sa abordez subiectul in aceeasi maniera statistica ci doar sa inventariez zacamintele si ocurentele de mineralizatii in cadrul carora aurul este prezent ca mineral principal sau

secundar. In cadrul acestui capitol am facut o prezentare generala a principalelor tipuri de zacaminte si a districtelor metalogenetice din Romania si am prezentat cateva modele metalogenetice, elaborate de diversi specialisti, cu privire la principalele tipuri de zacaminte si districte metalogenetice aurifere.

Prin prezentarea unor date privind productia istorica si resursele de aur estimate pentru unele zacaminte am incercat sa conturez potentialul metalogenetic aurifer al principalelor tipuri de zacaminte si districte aurifere din Romania.

In cadrul acestui capitol am facut si unele aprecieri privind sansa de a descoperi noi mineralizatii, respectiv mineralizatii de tip porhyry copper in muntii Apuseni (am avut in vedere modelul metalogenetic propus de Popescu &Neacsu in 2005, rezultatele recente ale masuratorilor geofizice intreprinse in cadrul districtului metalogenetic Zlatna-Stanija plan mondial.

Ipoteza pe care am emis-o, privind controlul paleo- fluviatil al ocurentelor de placersuri aurifere de pe rama nordica a muntilor Sebes este sustinuta de urmele unor exploatari aluvionare vechi pe care le-am identificat. Aceasta ipoteza deschide o noua perspectiva asupra potentialului aurifer al zonei.

In modelarile si analizele economice ale proiectelor am aplicat simularea Monte Carlo, metoda de evaluare a viabilitatii economice care este mai rar utilizata dar care permite evaluarea riscului economic al unui proiect. Problemele legate de analiza economica a proiectelor au fost foarte putin abordate in literatura geologica din Romania.

Analiza privind distributia, volumul si continutul de aur din diverse zacaminte din lume a implicat realizarea unei baze de date proprii, care cuprinde peste 2.000 de zacaminte.

Subiectele abordate sunt ilustrate cu un bogat material grafic. Cele mai multe dintre hartile prezentate in cadrul lucrarii au fost obtinute prin digitizarea si integrarea in sistem GIS a unor informatii care provin din diverse materiale cartografice si a informatiilor din baza de date proprie. Multe dintre diagramele utilizate in cadrul lucrarii pentru a ilustra unele concepte sunt originale sau adaptate scopului propus. De asemenea, multe dintre graficele incluse in aceasta lucrare sunt rezultatul propriilor analize statistice.

***

In primul capitol al lucrarii am punctat momentele pe care le-am considerat cele mai importante din istoria exploatarii aurului pe plan mondial si in Romania si am incercat sa scot in evidenta rolul pe care Romania l-a jucat de -a lungul istoriei in acest domeniu. La finalul capitolului am facut o estimare privind cantitatea de aur care s-a extras din zacamintele Romaniei de-a lungul istoriei.

In urmatoarele doua capitole am facut o radiografie, privita strict prin prisma economica, a situatiei actuale si din ultimul deceniu a activitatilor de exploatare si explorare a aurului de pe plan mondial si din Romania.

In capitolul care trateaza zacamintele aurifere de pe plan mondial, pe baza informatiilor din baza de date proprie, am efectuat o analiza statistica privind distributia spatiala, cantitatea de minereu si continutul de aur din tipurile majore de zacaminte. Concluzia care se desprinde din aceasta analiza difera, intr-o oarecare masura, de concluziile unor studii publicate. Din punct de vedere a productivitatii, dupa zacamintele de placersuri aurifere fosile de tip Witwatersrand (unanim recunoscute de specialisti ca fiind cele mai productive) urmeaza, in ordine descrescatoare, zacamintele legate de zone de forfecare, zacamintele porphyry copper, zacamintele epitermale, zacamintele de tip Carlin, zacamintele de tip skarn si zacamintele de tip vulcanogen sedimentar.

Din pacate, datorita datelor publice insuficiente, in cazul zacamintelor aurifere din Romania nu am fost in masura sa abordez subiectul in aceeasi maniera statistica ci doar sa inventariez zacamintele si ocurentele de mineralizatii in cadrul carora aurul este prezent ca mineral principal sau

secundar. In cadrul acestui capitol am facut o prezentare generala a principalelor tipuri de zacaminte si a districtelor metalogenetice din Romania si am prezentat cateva modele metalogenetice, elaborate de diversi specialisti, cu privire la principalele tipuri de zacaminte si districte metalogenetice aurifere.

Prin prezentarea unor date privind productia istorica si resursele de aur estimate pentru unele zacaminte am incercat sa conturez potentialul metalogenetic aurifer al principalelor tipuri de zacaminte si districte aurifere din Romania.

In cadrul acestui capitol am facut si unele aprecieri privind sansa de a descoperi noi mineralizatii, respectiv mineralizatii de tip porhyry copper in muntii Apuseni (am avut in vedere modelul metalogenetic propus de Popescu &Neacsu in 2005, rezultatele recente ale masuratorilor geofizice intreprinse in cadrul districtului metalogenetic Zlatna-Stanija si in zona adiacenta zacamantului Deva si rezultatele pozitive ale lucrarilor de explorare intreprinse recent in zona Ciresata), mineralizatii de tip Carlin in muntii Banatului (am avut in vedere ipoteza emisa de Andrei in 2000 si rezultatele pozitive ale lucrarilor de explorare intreprinse la sud de Dunare, in cadrul districtului metalogenetic Bor-Majdanpek/Timok) si placersuri aurifere fosile pe rama nordica a muntilor Sebes (am avut in vedere ipoteza pe care am emis-o, privind controlul paleo-fluviatil al transportului si depunerii aurului).

Un spatiu amplu in cadrul lucrarii este acordat problemelor legate de exploatarea aurului in conditiile economiei de piata globalizate. Pe baza experientei directe, am incercat sa integrez intr-un concept unitar principiile teoretice si practicile curente ale companiilor internationale privind planificarea explorarii, selectarea proiectelor, metodele si tehnicile de explorare, analiza si managementul riscului in explorare, analiza costurilor si beneficiilor si finantarea proiectelor de explorare, scotand in evidenta conceptul de risc si influenta factorului politic.

Am analizat strategiile, metodele si tehnicile de explorare utilizate de catre companiile internationale care au activat in ultimul deceniu in Romania si rezultatele acestora. Principalele concluzii care se desprind din aceasta analiza sunt ca in muntii Apuseni rata succesului privind conturarea unor proiecte economice a fost de cca. 17% si ca volumul de resurse estimat in ultimul deceniu este de circa 10 ori mai mare fata de volumul de resurse estimat in perioada regimului comunist.

In capitolul dedicat tehnicilor si metodelor de explorare si de interpretare a datelor am prezentat patru studii de caz, localizate in contexte geologice si metalogenetice diferite: Sopot (mineralizatii de tip skarn si porphyry copper-aur legate de magmatismul banatitic), Batarcel-Varful Radacinii (mineralizatii epitermale legate de vulcanismul neogen), Caraci (mineralizatii epitermale legate de vulcanismul neogen) si Birtin (mineralizatii legate de coloane de brecii asociate cu intruziuni banatitice).

Proiectul Sopot este prezentat ca un exemplu tipic de abordare secventiala a explorarii, in care aplicarea succesiva a unor tehnici de explorare (studii de teledetectie, probarea aluviunilor, probarea pedo si litogeochimica si masuratori magnetice la sol) a condus la conturarea unor zone cu potential privind identificarea unor mineralizatii de tip porphyry copper-aur. Am utilizat tehnici noi de prelucrare a datelor geochimice, respectiv factorii geochimici (care reflecta asociatiile geochimice) si indicii de alterare (care reflecta, in cazul de fata, litologia). Aceste tehnici au avut rezultate pozitive in conturarea zonelor cu potential metalogenetic.

Proiectul Batarcel -Varful Radacinii este un alt exemplu de proiect in cadrul caruia am aplicat indicii geochimici de alterare pentru cartarea, in cazul de fata, a alterarilor hidrotermale, rezultatele obtinute fiind in acord cu modelele metalogenetice epitermale.

In cazul proiectului Caraci am reinterpretat structurile filoniene prin prisma modelului geomecanic al zonelor de forfecare si am identificat un spatiu dilatational favorabil dezvoltarii unor mineralizatii cu caracter dispers (de tip stockwork), care este confirmat de rezultatele programului

6 Sorin Tãmaș-Bãdescu

de probare pedogeochimica. Am prezentat si un model privind controlul depozitional al mineralizatiilor in regim de forfecare activ, care poate sa explice variatia continutului de aur de-a lungul filoanelor. Rezultatele analizei factoriale sugereaza posibila extindere spre NV a sistemului filonian cunoscut. Am incercat sa explic dezvoltarea limitata in adancime a continuturilor de tip bonanza in cadrul filoanelor tinand cont de mecanismele geochimice de depunere a aurului si de contextul geologic.

In cazul proiectului Birtin am prezentat rezultatele interpretarii integrate a datelor de cunoastere anterioare, a observatiilor detaliate din teren, a rezultatelor lucrarilor de probare pedogeochimica (prelucrate cu ajutorul analizei factoriale si a indicilor geochimici de alterare) si a datelor magnetice prin prisma unor noi modele metalogenetice.

In opinia mea, zona in cadrul careia se dezvolta intense alterari hidrotermale ar putea sa reprezinte, in ansamblu, o brecie complexa legata de intruziuni (Sillitoe, 1985) iar filoanele cunoscute ar putea sa reprezinte seturi de fracturi mineralizate care se dezvolta pe marginea unor astfel de brecii.

Rezultatele lucrarilor de probare pedogeochimica sugereaza ca procesele de alterare s -au desfasurat la temperatura ridicata, in conditii pneumatolitice si au fost insotite de un fenomen de levigare a celor mai multe dintre elementele metalice, care au migrat atat ascensional cat si lateral, de-a lungul unor discontinuitati structurale sau litologice mai mult sau mai putin discrete.

Rezultatele analizei factoriale, a indicilor de alterare si a masuratorilor magnetice evidentiaza prezenta unui culoar de alterare si depunere minerala de tip porphyry copper (Cu-Au) si hidrotermala (Cd-Zn-Se-Pb-Be-Sn-As-In-Hg), care se dezvolta pe directia NNE-SSV, la nord de zona de brecie. Rezultatele obtinute sunt in acord cu modelul propus de Seedorff et al. (2008), privind fenomenele metalogenetice care se produc in zonele de inradacinare a sistemelor mineralizate de tip porphyry.

In capitolul dedicat inventarului mineral am prezentat pe scurt modul in care se estimeaza si se clasifica resursele si rezervele minerale pe plan mondial (subiectul este tratat pe larg in cartea „Geologia economica a aurului”, 2007, scrisa in colaborare cu Gh. C. Popescu, L. Bogatu, Gabriela Tamas-Badescu si Antonela Neacsu) si metodele de estimare a resurselor si rezervelor minerale care au fost aplicate in cazul zacamintelor Rosia Montana si Certej (in urma analizarii studiilor tehnice pe care le-au publicat companiile care detin aceste proiecte).

In sectiunea in care sunt prezentate problemele legate de analiza economica a proiectelor miniere si de explorare am incercat sa explic conceptul de risc (factor deosebit de important intr-o astfel de analiza) si am descris, transpunand limbajul economico-financiar in termeni accesibili, principalele metode de analiza economica. Am prezentat si cateva probleme care se refera la practica actuala, de pe plan mondial, privind analiza economica din domeniul minier. Aceste subiecte au fost tratate pe larg in cartea „Geologia economica a aurului” (2007).

Metodele de analiza economica le-am aplicat in cazul celor trei proiecte miniere din Romania care se gasesc intr-un stadiu avansat de cunoastere, respectiv proiectele Rosia Montana, Certej si Rovina. Analiza prin metoda simularii Monte Carlo sugereaza ca riscul economic este relativ redus in cazul primelor doua proiecte miniere (circa 10% in cazul proiectului Rosia Montana si circa 18% in cazul proiectului Certej), fiind legat in special de posibilitatea scaderii pretului aurului. In cazul proiectului Rovina riscul economic este ceva mai ridicat (circa 27%), fiind legat de eventuala scadere a pretului aurului si a pretului cuprului si de eventuala subevaluare a costurilor de productie.

In abordarea problemelor de mediu care sunt legate de exploatarea industriala a zacamintelor aurifere am selectat doar cele mai sensibile probleme, respectiv managementul cianurilor (in legatura cu acest subiect am prezentat unele date statistice privind acidentele de mediu) si managementul drenajului acid.

Referitor la managementul cianurilor sunt prezentate cateva date privind cianurile, utilizarea lor in exploatarea minereurilor aurifere, metodele de tratare a cianurilor si rezultatele unor studii statistice privind accidentele de mediu de pe plan mondial.

In ceea ce priveste managementul drenajului acid, problema mai putin abordata de catre adversarii proiectelor miniere dar care, in opinia mea, are un impact mult mai sever si de durata indelungata asupra mediului, am prezentat pe scurt mecanismele de dezvoltare si modul de predictie, prevenire si control al acestui fenomen precum si metodele de tratare a apelor acide.

In urma analizei raportului de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului Rosia Montana, proiect minier contestat de catre unele organizatii neguvernamentale, consider ca cel putin in privinta celor doua probleme mentionate mai sus solutiile tehnice propuse se conformeaza celor mai bune practici in domeniu de pe plan modial. La finalul capitolului privind protectia mediului am facut cateva comentarii in sprijinul acestei afirmatii.

Consider ca evaluarea proiectului Rosia Montana in ceea ce priveste impactul activitatii miniere asupra mediului si solutiile tehnice propuse pentru protectia si reabilitarea mediului ar trebui sa se realizeze prin prisma probabilitatii/riscului de ocurenta si a severitatii efectelor pe care proiectul poate sa le aiba asupra mediului natural si sanatatii populatiei, utilizand matricea de risc, si avand la baza principiile analizei multi-cont si ale riscului rezidual acceptat, concepte prezentate in cadrul capitolului care trateaza problemele legate de protectia mediului.

Capitolul final este dedicat unui subiect la care se face referire si in alte capitole ale lucrarii, respectiv influenta factorilor politico-economici asupra activitatilor de explorare si exploatare a aurului. In acest capitol am prezentat elementele pe care investitorii in domeniul explorarii si exploatarii resurselor minerale le au in vedere atunci cand analizeaza cadrul legislativ si institutional legat de activitatea miniera, protectia mediului si regimul fiscal al statului in care doresc sa dezvolte anumite proiecte.

La finalul capitolului si al lucrarii am prezentat pe scurt cateva dintre prevederile legislatiei miniere din Romania si cateva comentarii privind perceptia investitorilor straini, rezultate din experienta directa.

***

Sper ca cititorul acestei lucrari, caruia ii multumesc pentru timpul si atentia acordata, va aprecia ca am reusit, cel putin in parte, sa-mi indeplinesc obiectivul propus, acela de a contura o imagine a ceea ce inseamna geologia economica a aurului in lume si in Romania, la 60 de ani de la aparitia cartii "Industria aurului din Romania", scrisa de regretatul dr. Ilie Haiduc.

Poate ca unele subiecte ar fi meritat o abordare mai detaliata sau mai aplicata si poate ca sunt subiecte pe care le-am omis. Sper insa ca cineva pasionat de aceste subiecte va completa imaginea geologiei economice a aurului, poate dintr-o alta perspectiva.

Cu siguranta, despre zacamintele si ocurentele de aur din Romania se poate scrie mai mult. Cu certitudine, sunt mai multi specialistii, fata de aceia pe care i-am citat in aceasta lucrare, care si -au adus, de-a lungul timpului, contributia la cunoasterea geologiei zacamintelor si ocurentelor de mineralizatii aurifere din Romania, ideile si modele lor metalogenetice putand fi fructificate in scopuri economice. Tuturor celor pe care i-am omis le adresez scuzele de rigoare si ii asigur de intreaga mea consideratie privind contributia lor la cunoasterea geologica.

***

8 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Doresc sa multumesc tuturor profesorilor din cadrul Facultatii de Geologie si Geofizica din Bucuresti, in special profesorilor de la Catedra de Mineralogie, care m-au initiat in tainele geologiei, mi-au insuflat dragostea lor pentru aceasta stiinta si, nu in ultimul rand, m-au ajutat sa ma formez profesional.

Domnului prof. dr. Gheorghe Popescu, conducatorul stiintific al acestei lucrari, ii multumesc pentru sprijinul si sfaturile pe care mi l-a acordat de-a lungul perioadei de elaborare a tezei de doctorat si pentru imboldurile insistente pe care mi le-a adresat pentru a finaliza acest demers. Domnului prof. Popescu ii multumesc, de asemenea, pentru pasiunea pe care mi-a insuflat- o, inca de pe vremea cand eram tanar geolog, pentru metalogenia aurului si in special a aurului legat de zonele de forfecare.

Imi exprim recunostinta fata de domnul prof. dr. Marin Seclaman care, in momentul de rascruce al trecerii de la stadiul de student la cel de tanar geolog, in urma cu circa 20 de ani, m-a ajutat ca sa nu ma pierd in rutina angajatului de la o intreprindere de stat, insuflandu-mi pasiunea pentru studiul problemelor legate de metamorfismul si tectonica zonelor de forfecare.

Adresez multumiri domnului prof. dr. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Romane, care m-a initiat in tainele realizarii unei banci de date bine organizata dar si in ”meandrele” sedimentologiei aluviale.

Doresc sa-mi exprim profundul respect pentru profesionalismul cu care domnul prof. dr. Radu Jude si-a desfasurat activitatea de geolog, pe urmele caruia am pasit si eu dupa zeci de ani. Trei dintre dintre studiile de caz prezentate in aceasta lucrare au facut obiectul unor lucrari stiintifice deosebit de laborioase si documentate, pe care domnia sa le- a publicat. Ii multumesc domnului prof. Jude pentru observatiile si sugestiile pe care mi le-a adresat in cadrul discutiilor pe care le-am avut cu domnia sa privind aceste zone precum si pe marginea altor subiecte prezentate in lucrare.

Domnului dr. Gheorghe Udubasa, membru corespondent al Academiei Romane, ii multumesc pentru increderea pe care mi-a acordat-o de- a lungul timpului, pentru indemnurile repetate de a finaliza teza de doctorat si pentru observatiile obiective pe care mi le-a adresat pe vremea cand, ca navalnic tanar geolog, credeam ca stiu foarte multe despre zonele de forfecare. Observatiile domniei sale m-au ajutat ulterior ca sa inteleg mai bine mineralogia, petrografia si metalogenia acestor zone.

Adresez multumiri domnilor prof. dr. Ioan Marza, dr. Mircea Borcos si dr. Ioan Berbeleac pentru amabilitatea cu care mi-au ascultat ideile si imi exprim profundul respect privind activitatea stiintifica pe care domniile lor o desfasoara in domeniul metalogeniei aurului din Romania. Domnului Berbeleac in multumesc si pentru ca, in vremurile cand accesul la revista ”Economic Geology” era extrem de dificil, mi-a pus la dispozitie exemplarele din biblioteca domniei sale.

Doresc sa imi exprim recunostinta fata de domnul ing. Anthony Hammond (Romanian Mining and Exploration Services S.R.L.), care mi-a modificat parcursul carierei profesionale determinandu-ma, in urma cu circa 14 ani, sa abandonez intreprinderea de stat la care lucram si studiul rocilor metamorfice pentru a lucra in domeniul privat si sa intru in contact cu geologia economica, asa cum am incercat sa o conturez in lucrarea de fata. Domnului Hammond ii datorez initierea in analiza economica a proiectelor dar si in explorarea placersurilor aurifere. Multiplele probleme pe care mi le-a impartasit din experienta bogata a domniei sale, de peste 30 de ani, ca inginer minier si consultant in cadrul multor exploatari miniere din lume (inclusiv din bazinul Witwatersrand) m-au ajutat sa vad un pic mai departe de explorare si m-au determinat sa ma documentez pe tema exploatarii si prepararii minereurilor aurifere.

De asemenea, doresc sa multumesc domnilor Charles Smedley si Guy Burrow (Romanian Mining and Exploration Sevices S.R.L.), David Cliff (Rio Tinto Plc.) si Eric Jensen (Broncocreek Exploration Inc.), cu care am colaborat de-a lungul timpului si care m-au ajutat sa inteleg conceptul de risc in explorare prin prisma interferentelor dintre factorii politico-economici si geologie.

Adresez multumiri domnului dr. Duncan Large (Eurasian Minerals Inc.) pentru increderea pe care mi-a acordat-o privind proiectarea si coordonarea programelor de explorare din zonele pe care le- am prezentat ca studii de caz, domnului dr. Miles Silberman (Eurasian Minerals Inc.), impreuna cu care am vizitat numeroase zone cu potential aurifer din Romania si care mi-a impartasit multe dintre cunostintele sale, acumulate pe parcursul indelungatei activitati de geolog in cadrul U.S. Geological Survey si domnului Michael Sheehan (Eurasian Minerals Inc.), care m-a initiat in utilizarea programului ArcGIS, cu care am realizat hartile prezentate in lucrare.

Multumesc colegilor cu care am lucrat de-a lungul timpului si doresc sa aduc un pios omagiu regretatului coleg geolog Gheorghe Velciov care, atunci cand lucram impreuna la intreprinderea geologica de stat, obisnuia sa citeasca cu atentie toate rapoartele si proiectele geologice pe care le elaboram si sa faca adnotari pe marginea ideilor pe care le abordam, semnalandu-mi totodata si cea mai mica greseala pe care o observa.

Nu in ultimul rand doresc sa ii multumesc sotiei mele, doamna ing. geolog Gabriela Tamas-Badescu, pentru sustinerea si sprijinul pe care mi le-a acordat de-a lungul anilor si pentru observatiile obiective si sugestiile pe care mi le-a adresat pe parcursul elaborarii tezei de doctorat.

10 Sorin Tãmaș-Bãdescu

ISTORIA EXPLOATARII AURULUI

Istoria exploatarii aurului pe plan mondial

Multi istorici considera ca aurul a fost primul metal pe care l-a cunoscut omul. Utilizat la confectionarea bijuteriilor, care initial aveau caracter sacru, acest metal a devenit de-a lungul istoriei principalul simbol al bunastarii si puterii oamenilor. In cadrul aestui capitol nu ne-am propus sa realizam o prezentare exhaustiva a istoriei exploatarii aurului ci sa prezentam doar cateva momente din istoria zbuciumata si fascinanta a acestui metal.

Istoria aurului începe in urma cu cca. 9000 ani, în Mesopotamia. Acest fapt este sugerat de o pepita de aur prelucrata rudimentar care provine din acea perioada. Descoperit probabil din întamplare si exploatat la inceput doar ocazional, cu ajutorul saitrocului, aurul din aluviunile cursului superior al raurilor Tigru si Eufrat a fost exploatat la scara industriala, cu ajutorul unor hurci construite din fragmente de roci, incepand din jumatatea mileniului IV î.e.n.

Egiptenii au început sa exploateze aurul în aceeasi perioada cu mesopotamienii. Codul lui Menes, care dateaza din jurul anului 3100 î.e.n, reprezinta prima referire scrisa din istoria omenirii privind exploatarea aurului. S-a estimat ca egiptenii au produs cca. 1800 t de aur, adica cca. 80% din cantitatea de aur extrasa în antichitate. La sfarsitul mileniului II î.e.n. egiptenii si babilonienii exploatau partile superioare (zonele de oxidatie) ale unor filoane de cuart aurifer.

Se considera ca tehnica exploatarii aurului a fost probabil exportata si insusita de civilizatiile contemporane din nord-estul Africii, podisul Anatoliei, podisul Iranului, muntii Altai si bazinul vaii Indus. Dovezile arheologice atesta ca exploatarea aurului aluvionar a inceput in anul 3000 i.e.n. in India, 1765 i.e.n in China, 1122 i.e.n. in peninsula Coreeana si in jurul anului 900 i.e.n. in Indonezia, ceea ce sugereaza ca tehnica exploatarii aurului s-a extins progresiv.

In Europa, dovezile arheologice atesta ca exploatarea aurului dateaza din jurul anului 1400 i.e.n. Trebuie mentionat insa ca cele mai vechi bijuterii din aur din lume (cca. 4000-4500 i.e.n.) au fost gasite in anul 1972 in apropierea orasului Varna, din Bulgaria (Rubin, 1994).

Locuitorii vechii Elade erau si ei iubitori de aur, asa cum erau toate popoarele din antichitate. Incepand cu anul 550 i.e.n., grecii au exploatat aurul din zona Marii Mediterane si din zona Orientului Mijlociu. Rolul pe care l- a jucat Grecia antica in istoria aurului este legat mai putin de exploatarea extensiva a zacamintelor aurifere ci mai ales de aportul pe care filosofii greci l-au adus dezvoltarii cunostintelor privind zacamintele aurifere si exploatarea lor.

In Imperiul Roman exploatarea aurului a constituit o activitate importanta, care s-a intensificat odata cu expansiunea imperiului. Cucerirea Spaniei in secolul II i.e.n a reprezentat unul din momentele importante din istoria exploatarii aurului in timpul Imperiului Roman. S- a estimat ca exploatarile aurifere romane din Spania produceau anual intre 6 si 9 t de aur si ca in total au fost extrase 1635 t de aur. Epoca romana nu a insemnat pentru istoria aurului doar exploatarea extensiva ci si dezvoltarea de noi tehnici de exploatare si prelucrare a aurului.

Dupa impartirea Imperiului Roman (395 e.n.), activitatea de exploatare a aurului a inregistrat un declin pana la sfarsitul primului mileniu al erei noastre. Erau exploatate zacamintele aurifere din zonele centrale si estice ale Europei, aflate in Imperiul Bizantin. Conform estimarilor specialistilor, productia anuala nu a depasit 1 t de aur.

Intre secolele XI si XV cea mai mare parte a aurului care era extras pe plan mondial provenea din Africa de Vest, in special din zona actualei Republici Ghana (cca. 5 si 8 t de aur anual).

In Europa activitatea de exploatare a aurului se revigoreaza si se dezvolta accentuat incepand cu anul 1320, cand Imperiul Austro -Ungar demareaza exploatarea minelor aurifere din Transilvania si in particular a minelor din muntii Apuseni.

12 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Descoperirea Americii de catre Cristofor Columb in anul 1492 a reprezentat un moment important atat in istoria omenirii cat si in istoria exploatarii aurului. Cele mai vechi evidente legate de exploatarea aurului pe continentul sud-american s-au pastrat in Peru si provin din jurul anului 1200 i.e.n.

Zacamantul El Oro (Mexic) este primul zacamant de aur pe care l-au descoperit europenii in America de Sud, in anul 1521. In anul 1550 a fost descoperit zacamantul Veta Madre (Mexic) si mai multe placersuri aurifere bogate, situate in diverse regiuni din Columbia si Brazilia. Cu toate acestea, continentul american nu a reusit sa se impuna ca lider mondial al productiei de aur, aceasta pozitie fiind ocupata in continuare de Africa de Vest.

Populatia nativa a continentului nord-american nu cunostea aurul. Reed Gold Mine (S.U.A.) este primul zacamant de aur pe care l-au descoperit imigrantii europeni, in anul 1799.

Pare surprinzator, dar rusii nu exploatau aur inainte de inceputul secolului XVIII. In anul 1702 a fost descoperit primul zacamant de aur, Nerchinsky, in Transbaikalia. Incepand cu anul 1733 sunt descoperite mai multe zacaminte in muntii Altai. Din anul 1745 si pana la sfarsitul secolului XVIII au fost identificate cca. 140 de ocurente aurifere si au fost puse in productie mai multe exploatari miniere pe flancul estic al muntilor Urali. In anul 1803 este descoperit primul zacamant de aur de pe flancul vestic al muntilor Urali. In perioada 1813 -1823 au fost descoperite si exploatate cca. 200 de zacaminte aluviale in muntii Urali. Din anul 1826 atentia cautatorilor de aur se indreapta asupra Siberiei. Pana in anul 1855 sunt descoperite si puse in exploatare sute de zacaminte aluviale, Rusia devenind principalul producator de aur pe plan mondial. In anul 1847 Rusia producea cca. 35 t de aur, in conditiile in care productia mondiala de aur era de cca. 75 t.

Descoperirile din Siberia au marcat inceputul unei etape distincte din istoria aurului, caracterizata de fenomenul ce este cunoscut sub numele de "febra aurului", care s-a manifestat timp un secol, pe toate continentele.

Pe continentul nord-american febra aurului a fost declansata in anul 1848 prin descoperirea primei pepite de aur pe valea Sacramento, la Sutter's Mill (California). Aceasta descoperire a declansat febra aurului din California, fenomen care s-a extins ulterior in statul Nevada si care a implicat activitatea a peste o jumatate de milion de oameni. In perioada 1849-1869 productia anuala de aur a Californiei a variat intre 77 si 93 t si a contribuit la cresterea accentuata a productiei mondiale de aur. Febra aurului s-a extins treptat spre nord, in Canada, in sudul provinciei Columbia Britanica. In perioada 1858-1861 sunt descoperite noi zacaminte aurifere in zona canionului Fraser si a platoului Cariboo.

Pe continentul australian, febra aurului, denumita de catre unii autori "febra aurului victoriana", a inceput in anul 1851, odata cu descoperirea primului zacamant de aur aluvionar in apropiere de Bathurst (New South Wales). La scurt timp au fost puse in evidenta zacamintele Bendigo si Ballarat (1851), Gympie (1867), Charters Towers (1870), Mount Morgan (1886), Kimberley (1886) si Coolgarlie (1892). In anul 1893 este descoperit zacamantul Kalgoorlie, cel mai mare zacamant de aur al Australiei. Productia Australiei a crescut foarte mult, atingand in anul 1903 un maximum de 119 t de aur (productie egala cu cea din 1988).

In perioada 1852-1864 sunt descoperite in Noua Zeelanda o serie de zacaminte aluvionare (ex. Coromandel, Collingwood, Gabriels Gully etc.) si o serie de zacaminte filoniene, in campul aurifer Hauraki (Waihi, Thames, Karangahake si Coromandel). Metoda de extragere a metalelor nobile prin cianurare, patentata in anul 1887 in Marea Britanie, a fost utilizata pentru prima oara la scara industriala in anul 1894 in Noua Zeelanda, la mina Martha.

Febra aurului s-a extins si pe continentul african. In anul 1886 este descoperit, in Africa de Sud, districtul aurifer Witwatersrand. Acesta reprezinta cea mai mare descoperire din istoria exploatarii aurului. Odata cu descoperirea districtului Witwatersrand, Africa de Sud devine si se

mentine aproape timp de un secol ca principal producator de aur din lume. Aproape 40% din aurul care a fost extras de-a lungul istoriei in lume provine din districtul Witwatersrand.

In anul 1896 se declanseaza cea mai cunoscuta febra a aurului din istorie, cunoscuta sub denumirea de "febra aurului din Klondike". Fenomenul a implicat peste 100.000 de oameni, dintre care numai cca. 4.000 au gasit aur si doar cativa s -au imbogatit cu adevarat. Foarte multi oameni au murit din cauza conditiilor climatice vitrege ale regiunii. In perioada 1897 -1900 din placersurile aurifere ale regiunii Klondike a fost exploatata o cantitate de cca. 75 t de aur. In cursul istoriei miniere a acestei regiuni au fost extrase cca. 390 t de aur, perioada de activitate miniera maxima inregistrandu-se intre 1897 si 1920.

In perioada 1906-1933 in Canada sunt descoperite multe districte si zacaminte aurifere, Canada devenind unul dintre principalii producatori de aur din lume: Abitibi (1906), Larder Lake (1906), Porcupine (1909), Swastika (1910), Kirkland Lake (1911), Matachewan (1916), Rouyn – Noranda (1924), Red Lake (1925) si Yellowknife (1933).

In anul 1960 este descoperit zacamantul Carlin (Nevada, S.U.A.). Aceasta descoperire marcheaza o noua etapa din istoria aurului, cea a exploatarii zacamintelor in cariera, cu productii anuale de ordinul zecilor de milioane de tone de minereu, a zacamintelor cu mineralizatii de tip diseminat, cu continut relativ scazut dar cu rezerve imense. Districtul metalogenetic Carlin Trend (S.U.A.) este unul din cele mai productive districte metalogenetice din lume. Localizat in nord -estul statului Nevada, districtul se dezvolta pe cca. 70 km lungime si cca. 9 km latime si cuprinde peste 20 de zacaminte de mari dimensiuni, care au produs peste 1.500 t de aur.

Anii ‘80 –‘90 reprezinta o noua etapa din istoria exploatarii aurului, pe care am numit-o "era noilor giganti". In anii ‘80, in Indonezia si Papua Noua Guinee, sunt descoperite si puse in productie mai multe zacaminte mari: Lihir (1983), Grasberg (1989), Mishima (1989) si Porgera (1990). Zacamantul porphyry copper aurifer Grasberg are in prezent cea mai mare productie anuala de aur din lume, de cca. 99 t. Rezervele zacamantului au fost estimate la cca. 2.800 t de aur. In anii ’90 sunt descoperite si puse in productie mai multe zacaminte gigant in America de Sud, respectiv zacamintele Yanacocha (1993) si Pierina (1998) din Peru si zacamintele Bajo De La Alumbrera (1988), Cerro Vanguardia (1998) si La Coipa (1999) din Argentina.

Fig. 1.1. Cantitatea de aur care s-a exploatat de-a lungul istoriei (date dupa The Gold Institute).

Resurse de aur

evidentiate si

presupuse

(102.500t)

34%

Cantitatea totala

de aur exploatata

(196.000t)

66%

Fig. 1.2. Raportul dintre resursele de aur exploatabile evidentiate si resursele de aur exploatate (date dupa The Gold Institute, 2005).

Cantitatea de aur care s-a exploatat de-a lungul istoriei este estimata la cca. 196.000 t, din care cca. 19,5% a fost exploatata numai in ultimii 20 de ani (fig. 1.1), cand productia mondiala anuala de aur a crescut de la 1.200 t la peste 2.500 t.

The Gold Institute (asociatia principalelor companii producatoare de aur din lume) a estimat ca in decursul istoriei au fost exploatate doua treimi din resursele naturale de aur ale planetei (fig. 1.2).

14 Sorin Tãmaș-Bãdescu

1.2. Istoria exploatarii aurului in Romania

Desi nu avem dovezi stiintifice care sa sustina ipoteza, consideram ca activitatea de exploatare a aurului pe teritoriul Romaniei ar putea fi contemporana cu activitatea de exploatare a aurului din Mesopotamia si Egipt. In opinia noastra, in acea perioada locuitorii acestor tinuturi extrageau aur din aluviunile raurilor. Prezentam mai jos cateva argumente care sustin aceasta ipoteza:

contextul geologic favorabil formarii unor depozite aluvionare precum si regimul climatic si pluviatil au favorizat activitatea de recuperare a aurului din aluviunile raurilor, in special in zona Transilvaniei;

numarul mare de tezaure de aur, provenind din perioada neoliticului tarziu, descoperite pe teritoriul Romaniei. Tezaurul de la Moigrad, jud. Salaj (3500 i.e.n.) este cel mai vechi tezaur de aur descoperit pe teritoriul Romaniei;

existenta unei civilizatii dezvoltate pe cursul mijlociu al raului Mures, zona bogata in aluviuni aurifere. Daca se admite ca tablitele de la Tartaria reprezinta intr-adevar scrieri si ca ele au o vechime de cca. 6500-7000 de ani, atunci se poate afirma ca populatia de pe cursul mijlociu al raului Mures, (civilizatia Vinca), cunostea si folosea scrierea inaintea sumerienilor.

descendentii acestei civilizatii au fost recunoscuti de catre istoricii greci ca fiind specialisti in exploatarea aurului aluvionar. În opera sa, "Historiai", Herodot (484 – 425 i.e.n.) mentioneaza ca locuitorii din lungul vaii Muresului se numesc "agatarsi" si ca acestia ”sunt oameni instariti si poarta mult aur”. Plinius cel Batran (27-79 e.n.) subliniaza in "Naturalis Historia" ca locuitorii acestor meleaguri se ocupa cu extractia aurului din aluviuni, fiind numiti de catre vecinii lor "aureguli".

Cercetarile arheologice recente documenteaza indirect inceputurile activitatii de exploatare si prelucrare organizata a aurului aluvionar in centrul si vestul Transilvaniei in neoliticul tarziu, cca. 2800-2500 i.e.n. (Cigudean, 1985). Covata din lemn de la Capus (jud. Maramures), utilizata la spalarea aurului, dateaza din epoca bronzului tarziu (1300-1200 i.e.n.), fiind cel mai vechi obiect care este legat direct de activitatea de exploatare a aurului din Romania.

In epoca bronzului, spalarea aurului din aluviuni era o activitate destul de raspandita, arheologii indicand mai multe situri din Transilvania si Banat in care au fost gasite evidente ale acestei activitati (fig. 1.3). Din epoca bronzului tarziu (Boroffka, 2006) par sa provina ciocanele de piatra cu sant de inmanusare, descoperite la Caraci si Musariu, in apropierea orasului Brad (jud. Hunedoara) si la Hanes, in apropiere de orasul Zlatna (jud. Alba). Ciocanele de piatra erau utilizate la extragerea aurului din filoane (zona de oxidatie) si plaseaza inceputul activitatii miniere din zona muntilor Apuseni in epoca bronzului tarziu.

Multi arheologi sustin insa ca in perioada preromana aurul era extras mai ales din aluviunile raurilor si mai putin sau aproape deloc direct din zacamant. Referirile lui Herodot si Plinius cel Batran sunt argumente puternice in acest sens desi sunt putine siturile cu exploatari aluvionare dacice, documentate arheologic (fig. 1.3).

Rezultatele cercetarilor arheologice efectuate de catre Cauuet et al. (2002) in zona Rosia Montana (jud. Alba), care includ datari cu radiocarbon, demonstreaza ca activitatea de exploatare a unor filoane din cadrul acestui zacamant a inceput intre secolele III si I i.e.n. O serie de alte vestigii arheologice sustin indirect ipoteza ca dacii au cunoscut si exploatat unele filoane aurifere din zona muntilor Apuseni si din zona Baia Mare.

Cantitatea de aur pe care romanii au capturat-o din Dacia a fost estimata de cercetatori la cca. 165 t iar pe cea de argint la cca. 331 t. S -a estimat ca in timpul ocupatiei romane, care a durat cca. 165 de ani, romanii au extras din Dacia cca. 500 t de aur. Romanii au deschis cu lucrari miniere majoritatea zacamintelor aurifere, atat din cadrul Patrulaterului aurifer cat si din zonele invecinate.

Fig. 1.3. Harta cu siturile exploatarilor de aur aluvionar din perioadele preromana, romana si evul mediu, aflate pe teritoriul Romaniei. Siturile au fost documentate arheologic sau istoric (compilatie din mai multe surse).

Dupa retragerea romana din Dacia, desi activitatea miniera s-a desfasurat cu intermitente si productia a scazut, zacamintele aurifere de pe teritoriul de azi al Romaniei au constituit una dintre principalele surse de aur ale lumii. Pana in jurul anului 1600 minele de aur din muntii Apuseni si din zona Baia Mare au produs cca. 20% din productia mondiala de aur (Haiduc, 1940).

Desi in secolele XVII si XVIII activitatea miniera in cadrul zacamintelor din muntii Apuseni se intensifica, datorita descoperirii continue de noi zacaminte pe continentul american si in Rusia, Romania isi pierde treptat pozitia de lider printre producatorii de aur mondiali. Productia de aur a Romaniei reprezenta in secolele XVII si XVIII doar cca. 8% din productia de aur mondiala.

Pe baza datelor prezentate de Haiduc (1940) se poate estima ca in perioada 1820-1918 austro-ungarii au extras din minele din Transilvania cca. 800 t de aur. Fodor (2005) considera ca in perioada in care principatul Transilvaniei era sub autoritate austro-ungara productia de aur a minelor din Transilvania a fost doar de cca. 256 t de aur.

In perioada interbelica istoria exploatarii aurului din Romania este legata de societatea Mica (Brad). In perioada 1920 -1948 societatea Mica era principalul producator de aur al Romaniei si cea mai importanta societate miniera implicata in extractia metalelor pretioase din partea centrala si de sud-est a Europei. Societatea avea concesiuni asupra celor mai multe zacaminte din muntii Apuseni.

Societatea Mica a extras anual intre cca. 763 kg si cca. 3.100 kg de aur, varful productiei, de peste 3.000 kg de aur, inregistrandu-se in perioada 1936-1937. Documentele societatii atesta ca pana la nationalizarea sa, in anul 1948, au fost extrase 50.592,5308 kg de aur. Pe langa activitatea de exploatare a zacamintelor aurifere, societatea Mica a intreprins si un program intens de explorare atat in cadul zonelor cunoscute cat si in cadrul unor zone noi.

16 Sorin Tãmaș-Bãdescu

In perioada comunista activitatea de exploatare a zacamintelor aurifere a fost intensa dar in ultimii ani ai regimului productivatea muncii a scazut si au crescut costurile de exploatare. Nu dispunem de date oficiale privind productia de aur a Romaniei din perioada regimului comunist dar estimam ca media anuala ar fi putut fi de cca. 3 t de aur. Trebuie sa remarcam faptul ca in perioada comunista a fost intensificata si activitatea de explorare. Aceasta activitate s-a concentrat nu numai in cadrul zonelor cu zacaminte aurifere cunoscute si exploatate inca din antichitate dar si in cadrul unor zone noi, despre care s-a considerat ca aveau potential pentru descoperirea de zacaminte.

Dupa anul 1989 atat activitatea de exploatare cat si activitatea de explorare au intrat treptat in declin in Romania. Dupa anul 1997 intreprinderile de explorare teritoriale (I.P.E.G.) au fost privatizate si, in cazul in care nu si-au schimbat obiectul de activitate principal, si-au diminuat treptat activitatea de explorare pentru aur deoarece aceasta activitate nu a mai fost sustinuta financiar de la bugetul de stat. In anul 1997 Guvernul Romaniei a decis sa inchida treptat minele si carierele nerentabile. Productia de aur a Romaniei s-a diminuat pe masura ce minele au fost inchise. Minele de la Brad, Certej si Rosia Montana si-au incetat total activitatea in anul 2006.

In anul 1998 a intrat in vigoare prima lege a minelor din Romania postcomunista. Dupa intrarea in vigoare a legii numeroase companii de explorare si exploatare straine si-au manifestat interesul de a investi in Romania, atat in zacamintele din muntii Apuseni cat si in zacamintele din Carpatii Orientali (cu precadere in zona Baia Mare), muntii Banatului si Dobrogea.

Programele de explorare intreprinse de doua dintre companiile straine care au investit in Romania au condus la realizarea a doua proiecte miniere fezabile din punct de vedere economic, respectiv proiectul Rosia Montana (jud. Alba) si proiectul Certej (jud. Hunedoara). Cele doua proiecte miniere se afla acum in stadiul evaluarii de catre autoritati a studiului de impact asupra mediului si obtinerii acordurilor necesare pentru construirea infrastructurii miniere si inceperea exploatarii. Proiectul Rovina (jud. Hunedoara), dezvoltat de o alta companie straina, se afla in stadiul de evaluare economica preliminara.

Total: cca. 2070t aur

Fig. 1.4. Estimare privind cantitatea de aur care a fost extrasa din zacamintele din Romania (date dupa Haiduc, 1940, cu completari).

Fig. 1.5. Clasamentul primelor 12 tari in functie de cantitatea totala de aur extrasa (date dupa Gosselin & Dube, 2005, cu completari).

Pe baza datelor prezentate de Haiduc (1940) privind cantitatea de aur care a fost extrasa in diverse perioade istorice pana in anul 1938 si estimand cantitatea de aur care a fost extrasa dupa 1938, consideram ca din zacamintele aurifere romanesti s-au extras de- a lungul istoriei peste 2.000 t de aur (fig. 1.5) din care probabil peste 1600 t de aur a provenit din zona muntilor Apuseni (Patrulaterul aurifer).

Gosselin & Dube (2005) au realizat un clasament al primelor state producatoare de aur de-a lungul istoriei. Daca estimarea noastra este corecta, atunci tara noastra se plaseaza pe locul 5, inaintea Rusiei (fig. 1.5).

EXPLOATAREA AURULUI

Exploatarea aurului pe plan mondial

Dupa anul 2000 productia miniera de aur pe plan mondial a variat intre cca. 2.600 t si 2.340 t, prezentand o tendinta de descrestere cu o medie anuala de cca. 6%, in special datorita faptului ca productia de aur a statelor care fac parte din categoria marilor producatori a avut un trend descendent. In schimb, consumul industrial de aur a inregistrat o crestere medie anuala de cca. 7% iar pretul aurului a crescut cu o medie anuala de 120% (fig. 2.1).

Productie (t) Consum (t) Pret (U$/oz)

Fig. 2.1. Evolutia productiei mondiale de aur in raport cu cererea si evolutia pretului aurului (date dupa U.S. Geological Survey).

Fig. 2.2. Principalele state producatoare de aur in anul 2007 (date dupa U.S. Geological Survey).

In prezent cca. 37% din statele lumii produc aur in cantitati mai mari sau mai mici (fig. 2.3). Peste 75% din productia mondiala de aur provine din 15 state (fig. 2.2). Spania, Suedia si Finlanda sunt singurele state europene care inregistreaza o productie de aur semnificativa. In anul 2007 productia de aur a Chinei a depasit productia de aur a Africii de Sud, stat care timp de un secol a fost lider mondial.

Fig. 2.3. Productia de aur inregistrata de catre statele producatoare in anul 2007.

18 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Intr-un clasament care are la baza raportul dintre cantitatea de aur extrasa de catre un stat si suprafata statului, pe primele locuri se afla Ghana (322,3 g/km2), Africa de Sud (206,3 g/km2),

Uzbekistan (190,7 g/km2), Peru (131,2 g/km2), Filipine (130,1 g/km2) si Papua Noua Guinee (124,4 g/km2).

Primele zece exploatari aurifere din lume din punct de vedere al productiei de aur produc cca. 18,5% din cantitatea de aur care este extrasa anual pe plan mondial (fig. 2.4).

Fig. 2.5. Primele concerne internationale producatoare de aur in anul 2008 (datele provin din rapoartele anuale ale companiilor).

In ultimele decenii industria miniera a cunoscut un fenomen de polarizare la nivel mondial. In prezent patru mari corporatii miniere internationale realizeaza cca. 32% din productia de aur mondiala (fig. 2.5). Volumul de rezerve de aur pe care il controleaza aceste corporatii depaseste 9.600 t.

2.2. Exploatarea aurului in Romania

Din datele prezentate in bugetele de stat anuale reiese ca productia de aur a Romaniei in perioada 2000-2005 a variat intre 1.575 kg si 2.042 kg (tab. 2.1).

Programul accelerat de inchidere a minelor nerentabile, finantat de Guvernul Romaniei si Banca Mondiala, a condus la diminuarea productiei de aur a tarii, aceasta scazand dramatic in anul 2006. In prezent Romania nu mai face parte din categoria statelor producatoare de aur din resurse miniere.

Tabelul 2.1. Productia de aur a Romaniei dupa anul 1990 (datele provin din bugetele de stat)

Singura societate cu capital strain din Romania care a fost implicata dupa anul 1989 in exploatarea si prelucrarea aurului este actuala societate Romaltyn Mining S.R.L. (Baia Mare, jud. Maramures).

Denumita initial Aurul S.A.* si apoi Transgold S.A. (dupa accidentul ecologic din anul 2000), societatea romano-australiana a exploatat si prelucrat materialul din iazurile de steril Meda si Sasar, minereul filonian extras din perimetrele Ilba (Hanau), Sasar – Valea Rosie (Aurum) si Suior precum si minereul din zacamantul Saulyak (Ucraina).

Din datele publicate de actionarul majoritar reiese ca punerea in productie a uzinei de preparare prin cianurare a societatii Aurul S.A. a costat cca. 28 milioane US$. In perioada 1999-2005 uzina de preparare a produs cca. 5,5 t de aur in conditiile in care a functionat la cca. 30% din capacitatea instalata (fig. 2.6).

Fig. 2.6. Evolutia productiei de aur a Transgold S.A. in perioada 1999-2005.

Daca proiectele miniere Rosia Montana si Certej vor fi puse in productie, ele depasind deja etapa studiului de fezabilitate (fig. 2.7), productia medie anuala cumulata a acestor zacaminte va fi de cca. 20.800 kg de aur, iar Romania s-ar plasa in topul primelor 20-25 de state producatoare de aur din lume si pe primul loc in Europa.

*Societatea Aurul S.A. a fost infiintata in anul 1996. Actionarii societatii erau firma australiana Esmeralda Exploration Ltd., C.N. Remin S.A., Geomin S.A., U.U.M.R. si I.C.P.M. Esmeralda detinea 50% din actiuni, Remin detinea 42% din actiuni iar restul actionarilor aveau participari mici. Dupa producerea accidentului ecologic din anul 2000 societatea si-a schimbat actionarii si numele.

20 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Fig. 2.7. Harta geologica a muntilor Apuseni de Sud, cu localizarea proiectelor miniere Rosia Montana si Certej. (harta geologica dupa Borcos & Lupu, 1981)

Zacamantul Rosia Montana (jud. Alba) este localizat in partea de nord-est a Patrulaterului aurifer din muntii Apuseni (fig. 2.7). Resursa geologica exploatabila a zacamantului a fost estimata la cca. 215 milioane t de minereu cu un continut mediu de 1,46 g/t aur si 6,88 g/t argint.

Proiectul minier Rosia Montana este operat de catre societatea romano-canadiana Rosia Montana Gold Corporation S.A., in cadrul careia statul roman, prin C.N. Minvest S.A. detine 19,31% din actiuni, compania Gabriel Resources Ltd. detine 80,45 % din actiuni iar 0,23% din actiuni sunt detinute de catre alte persoane juridice romane.

Proiectul prevede exploatarea minereului auro-argentifer in patru cariere, pe o perioada de 16 ani, cantitatile totale de metal extras fiind de cca. 247,5 t de aur si 899 t de argint, media anuala fiind de cca. 16 t de aur si 58 t de argint. Minereul urmeza sa fie preparat prin cianurare (metoda Carbon in leach).

Zacamantul Certej (jud. Hunedoara) este localizat in partea central-vestica a Patrulaterului aurifer din muntii Apuseni (fig. 2.7). Zacamantul contine o resursa geologica exploatabila care a fost estimata la cca. 41,5 milioane t de minereu cu un continut mediu de 2,0 g/t aur si 11,0 g/t argint.

Proiectul minier Certej este operat de catre societatea romano-canadiana Deva Gold S.A., in cadrul careia statul roman, prin C.N. Minvest S.A. detine 19% din actiuni, compania European Goldfields Ltd. detine 80% din actiuni iar 1% din actiuni sunt detinute de catre alte persoane juridice romane.

Proiectul prevede exploatarea in cariera a minereului auro-argentifer din cadrul zacamantului precum si exploatarea minereului din haldele unor lucrari miniere vechi (cca. 4,9 milioane t) pe parcursul a 16 ani, cantitatile totale de metal extras fiind de cca. 57 t de aur si 526 t de argint, media anuala fiind de cca. 3,5 t de aur si 32,8 t de argint.

Minereul urmeza sa fie preparat prin flotatie, care va fi urmata de cianurare (metoda Albion).

EXPLORAREA AURULUI

Explorarea aurului pe plan mondial

Intr-un raport publicat de Metals Economics Group (2009) se arata ca pe plan mondial cheltuielile de explorare pentru toate tipurile de subsatante minerale solide, cu exceptia carbunilor si rocilor decorative, au fluctuat in ultimii 20 de ani intre cca. 2 si 13 miliarde US$ (fig. 3.1).

Fondurile destinate activitatii de explorare pentru aur in anul 2008 au reprezentat cca. 39% din totalul cheltuielilor de explorare, respectiv cca. 4,9 miliarde US$, fiind in scadere fata de anii precedenti (fig. 3.2). Pentru prima oara in ultimii 25 de ani, fondurile destinate activitatii de explorare pentru aur au fost mai mici decat cele destinate activitatii de explorare pentru metalele de baza (cupru, plumb, zinc).

Cheltuieli de explorare Pretul aurului

Fig. 3.1. Variatia cheltuielilor de explorare pe plan mondial in raport cu variatia indicelui metalelor (date dupa Metals Economics Group si World Gold Council).

Fig. 3.3. Variatia ponderii cheltuielilor de explorare in diverse regiuni de pe glob (date dupa Metals Economics Group, 2009).

Fig. 3.2. Variatia ponderii cheltuielilor de explorare pentru diverse substante minerale utile (date dupa Metals Economics Group, 2009).

Fig. 3.4. Variatia ponderii cheltuielilor de explorare pentru diverse stadii de explorare (date dupa Metals Economics Group, 2009).

Cea mai mare parte a fondurilor de explorare a fost alocata unor zone din America de Sud (Mexic, Peru, Chile si Brazilia), Canada si Australia (fig. 3.3). Comparativ cu deceniul trecut, cheltuielile de explorare in tarile din zona Pacificului si Asia de Sud-Est s-au redus dar au crescut cheltuielile de explorare in Rusia si China.

In ultimii ani cheltuielile de explorare in Europa au variat intre 2,5 si 3% din totalul cheltuielilor de explorare pe plan mondial.

22 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Intr-un studiu al European Network of Mining Regions (2007) se arata ca cea mai mare parte a investitiilor in explorare (cca. 150-175 milioane US$ anual) s-a indreptat catre tarile nordice: Suedia, Finlanda (cca. 30 milioane US$ in fiecare stat), Norvegia, Danemarca si Groenlanda (in total cca. 20 milioane US$) . Sume mult mai mici au fost investite in activitatea de explorare din Irlanda. In Peninsula Iberica (Spania si Portugalia) s-a investit anual mai putin de 10 milioane US$. Sume reduse au fost investite si in activitatea de explorare din unele tari din Europa de Sud-Est (ex. Bulgaria, Grecia, Macedonia, Serbia, Romania etc.).

Fig. 3.5. Distributia regionala a zacamintelor aurifere majore descoperite in perioada 1991-2003 (date dupa Metals Economics Group, 2004).

Schodde (2004) arata intr-un studiu ca in perioada 1985-2003 pe plan mondial s-au cheltuit in explorare cca. 28,6 miliarde US$. In aceasta perioada au fost descoperite cca. 1.000 de zacaminte de aur de peste 100.000 uncii, a caror rezerva insumata este de cca. 1.127 miliarde uncii.

Intr-un raport al Metals Economics Group (2004) sunt inventariate 54 de zacaminte majore (cu mai mult de 3 milioane uncii, respectiv mai mult de 90 t de aur) care au fost descoperite pe plan mondial in perioada 1991-2003 (fig. 3.5). Zacamintele de tip porphyry copper-aur reprezinta cca. 31,5% din zacamintele descoperite, peste 35% din zacamintele porphyry copper-aur fiind localizate in America de Sud. Zacamintele de tip epitermal reprezinta cca. 22% din zacamintele descoperite, 75% din zacamintele epitermale descoperite fiind localizate in America de Sud. Zacamintele de tip Carlin reprezinta cca. 20,4% din zacamintele descoperite, peste 50% din zacamintele de tip Carlin descoperite fiind localizate in S.U.A. Zacamintele asociate zonelor de forfecare in sisturi verzi reprezinta cca. 16,7% din zacamintele descoperite si sunt localizate in Australia, Canada si Africa .

Multi autori ai unor studii privind activitatea de explorare pentru aur subliniaza ca in ultimul deceniu ritmul descoperirilor a scazut atat in ceea ce priveste numarul zacamintelor cat si in ceea ce priveste cantitatea de resurse de aur. In acelasi timp cheltuielile pentru explorarea si dezvoltarea unui zacamant au avut un trend crescator. Costul unitar mediu pe plan mondial a crescut de la 7 US$/uncie (inregistrat in perioada 1970-1984) la 25 US$/uncie (inregistrat in perioada 1984-2003). Aceasta crestere este mai accentuata in cazul zacamintelor mari. In prezent costul mediu pentru explorarea si dezvoltarea unui zacamant major este de cca. 250 milioane US$.

3.2. Explorarea aurului in Romania

In anul 1998 a intrat in vigoare Legea nr. 61/1998*, prima lege a minelor care a fost promulgata dupa caderea regimului comunist. De la publicarea acestei legi si pana in prezent Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), autoritatea competenta in domeniul resurselor minerale din Romania, a acordat 52 de licente de explorare/exploatare pentru minereuri (fig. 3.6). Cele mai multe licente au fost acordate pentru cercetarea si punerea in valoare a unor zone cu mineralizatii/zacaminte de minereuri auro-argentifere. In prezent sunt active 11 licente de explorare/exploatare.

Conform estimarilor noastre**, valoarea totala a sumelor care au fost investitite in activitatea de explorare pentru minereuri auro-argentifere in perioada 1998-2009 in Romania se ridica la cca. 550 milioane US$. Cea mai mare parte a acestei sume a fost investita in proiectul Rosia Montana. In opinia noastra, valoarea investitiilor in explorarea pentru aur din Romania se situeaza sub nivelul potentialului geologic al Romaniei in ceea ce priveste resursele minerale.

Fig. 3.6. Licentele de explorare pentru minereuri acordate de A.N.R.M. in perioada 1998-2009.

Programele de cercetare geologica din cadrul perimetrelor concesionate au condus la conturarea a doua proiecte miniere care au trecut testul de fezabilitate economica, respectiv proiectul Rosia Montana si proiectul Certej. Un alt proiect, Rovina, se gaseste in momentul de fata in stadiul de evaluare economica. Cele trei proiecte (fig. 3.7) sunt localizate in muntii Apuseni, (jud. Alba si Hunedoara).

Legea minelor nr. 61/1998 a fost abrogata in anul 2003 prin intrarea in vigoare a unei noi legi a minelor (Legea nr. 85/2003).

Estimarea a fost realizata pe baza informatiilor din rapoartele anuale auditate ale companiilor (valorile publicate insumeaza cca. 545 milioane US$) si a avut la baza unele asumptii privind cheltuielile de explorare pe care le-au putut inregistra companiile care nu au publicat situatii financiare anuale.

24 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Fig. 3.7. Zacamintele auro-argentifere ( ± cuprifere) din muntii Apuseni pentru care au fost calculate resurse/rezerve dupa anul 1998.

Lucrarile de explorare pe care R.M.G.C. le-a intreprins in perioada 1998-2009 pentru cercetarea zacamantului Rosia Montana au condus la conturarea unei resurse geologice de cca. 313,5 t de aur din care urmeza sa se extraga cca. 247,5 t de aur. Programul de explorare intreprins de R.M.G.C. a condus la cresterea de cca. 11 ori a rezervelor de aur care pot fi valorificate fata de rezervele care au fost estimate anterior anului 1998.

Conform rapoartelor anuale auditate ale companiei Gabriel Resources Ltd.*, valoarea totala a investitiilor realizate pana la sfarsitul anului 2009 este de 417,6 milioane US$ din care valoarea cheltuielilor de explorare propriu-zisa este de cca. 45,9 milioane US $ iar valoarea cheltuielilor de dezvoltare este de cca. 371,7 milioane US$. Pe baza acestor cifre se poate deduce ca in momentul de fata costurile efective de explorare se ridica la 1,85 US$/g de aur extras (57,65 US$ /uncie) iar costurile totale, inclusiv costurile de explorare si dezvoltare, sunt de cca. 16,87 US$/g de aur extras (524,66 US$/uncie). Consideram ca aceste costuri sunt foarte ridicate, avand in vedere costul mediu inregistrat pe plan mondial si faptul ca pretul mediu al aurului in perioada 1998-2009 a fost de 482,813 US$/uncie.

Programul pe care Deva Gold l-a intreprins in perioada 2000-2009 pentru cercetarea zacamantului Certej (fig. 3.7) a condus la punerea in evidenta a unei resurse geologice de cca 85,6 t de aur (din care 2,6 t de aur in haldele unor lucrari miniere vechi) din care urmeaza sa se extraga cca. 57 t de aur. Lucrarile de explorare intreprinse de Deva Gold au condus la cresterea rezervelor de aur valorificabile de cca. 4 ori fata de volumul de rezerve estimat inainte de 1998.

Conform rapoartelor anuale auditate ale companiei European Goldfields Ltd.** , valoarea totala a investitiilor care au fost realizate pana la sfarsitul anului 2009 se ridica la cca. 43,76 milioane US$. Se poate deduce ca in momentul de fata costurile efective de explorare se ridica la 0,77 US$/g

Gabriel Resources Ltd. (Canada) detine 80,46% din actiunile S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.A. (R.M.G.C.).

European Goldfields Ltd. (Canada) detine 80% din actiunile S.C. Deva Gold S.A. (Deva Gold).

de aur extras (23,88 US$/uncie). Aceasta valoare a costurilor de explorare se incadreaza in valorile medii ale costurilor de explorare inregistrate pe plan mondial.

Lucrari ample de explorare au fost intreprinse in perioada 2005-2009 de S.C. Samax România S.R.L.* in cadrul perimetrului Rovina, situat in partea central- vestica a Patrulaterului aurifer (fig. 3.7). Proiectul Rovina se gaseste in momentul de fata in stadiul de evaluare a fezabilitatii economice. Lucrarile de explorare s-au concentrat pe cercetarea zacamintelor de tip porphyry copper-aur Rovina, Colnic si Ciresata. Resursele (masurate si indicate ) pentru zacamantul Rovina sunt de cca. 271 milioane t cu 0,46 g/t aur si 0,21% cupru iar pentru zacamantul Colnic sunt de cca. 115 milioane t cu 0,58 g/t aur si 0,11% cupru. Pentru zacamantul Ciresata a fost raportata o resursa presupusa de cca. 101 milioane t cu 0,90 g/t aur si 0,17% cupru.

Programele de explorare care au fost intreprinse in ultimul deceniu in cadrul altor perimetre din muntii Apuseni si care au fost finantate de companii straine chiar daca nu au condus la conturarea unor rezerve de minereu care pot sa fie valorificate din punct de vedere economic au pus in evidenta volume de resurse de minereu sau mineralizatii cu continuturi de metal (aur, argint, cupru) mai ridicate decat cele care au fost puse in evidenta inainte de 1998.

Fig. 3.8. Structurile filoniene din cadrul districtului metalogenetic Baia Mare pentru care au fost estimate resurse/rezerve de aur dupa anul 1998.

In cadrul districtelor metalogenetice Baia Mare si Oas, programele de explorare care au fost finantate de cateva companii straine dupa anul 1998 au condus la conturarea unor resurse de aur in cadrul unor structuri filoniene cunoscute (fig. 3.8): Baiut-Breiner (1,621 t aur), Baia Sprie-Rothmundy (1,476 t aur), Ilba-Hanau (6,050 t aur), Ilba-Firizan (0,685 t aur), Nistru-11 Iunie/Ramura III (1,284 t aur), Nistru-11 Iunie/III Lapusna (1,565 t aur), Sasar-Aurum (0,424 t aur) si Bixad (2,016 t aur). O parte din resursele evidentiate au fost deja exploatate.

Programele de cercetare care s-au derulat in ultimul deceniu in alte zone ale tarii (Banat, Dobrogea, muntii Calimani-Gurghiu-Harghita,) au avut amploare mica si au inclus in general lucrari de suprafata (ex. probare geochimica, masuratori geofizice, foraje etc.).

* Societatea este detinuta in proportie de 100% de compania canadiana Carpathian Gold Inc.

26 Sorin Tãmaș-Bãdescu

ZACAMINTELE DE AUR

Zacamintele de aur din lume

Pe parcursul pregatirii acestei lucrari am creat o baza de date privind zacamintele aurifere ale lumii. Baza de date cuprinde cca. 2.670 de zacaminte (fig. 4.1) si include informatii privind localizarea si tipul zacamantului. Pentru cca. 2.000 de zacaminte baza de date contine informatii privind cantitatea si continutul rezervelor exploatate si/sau rezervele si resursele estimate. Cantitatea de aur totala * din cele cca. 2.000 de zacaminte este de cca. 227.922 t si reprezinta cca. 76% din cantitatea de aur prezenta in zacamintele planetei, estimata de The Gold Institute (2003). Pe baza informatiilor cuprinse in aceasta baza de date vom incerca sa facem cateva aprecieri cu caracter statistic.

Fig. 4.1. Localizarea zacamintelor de aur pe glob. Cifrele reprezinta rezervele exploatate si resursele/rezervele evidentiate.

Zacamintele de aur sunt asociate spatial cu toate zonele orogene ale planetei. Distributia zacamintelor la nivelul acestor zone este heterogena atat din punct de vedere a frecventei cat si din punct de vedere a dimensiunii zacamintelor (fig. 4.1).

In ceea ce priveste cantitatea si continutul de aur, zacamintele pot fi incadrate in multe categorii. Cantitatea totala de minereu* este cuprinsa intre cca. 5.000 t si cca. 4,86 miliarde t iar continuturile medii de aur sunt cuprinse intre 0,1 g/t si 84 g/t (fig. 4.2).

Media aritmetica a cantitatii totale de minereu pentru zacamintele aflate in baza noastra de date este de 85 milioane t de minereu iar continutul mediu de aur este de 6,81 g/t.

Din punct de vedere a cantitatii totale de aur* se remarca faptul ca zacamintele de talie mica si medie sunt foarte frecvente in raport cu zacamintele de talie mare si foarte mare, curba frecventei cumulate avand o forma exponentiala asimetrica (fig. 4.3).

O forma exponentiala dar mai putin asimetrica prezinta si curba frecventei cumulate a continuturilor (fig. 4.4).

* Rezervele exploatate + rezervele si resursele evidentiate

Fig. 4.2. Cantitatea totala de minereu (rezerve exploatate si rezerve si resurse evidentiate) si continuturile de aur pentru cca. 1.181 zacaminte de aur de pe glob.

2000

Zacaminte cu > 2000 t Au (~ 0.5%)

Frecventa cumulata (%)

Fig. 4.3. Frecventa cumulata a cantitatii totale de aur (rezerve exploatate si rezerve si resurse evidentiate) pentru 1.955 zacaminte de pe glob (RM = zacamantul Rosia Montana).

Fig. 4.4. Frecventa cumulata a continuturilor medii de aur pentru 1.181 zacaminte de aur de pe glob.

Pentru a putea clasifica zacamintele din baza noastra date in vederea realizarii unei caracterizari statistice am adoptat sistemul propus de Poulsen & Dubé (1997), caruia i -am adus unele modificari si completari, considerand ca zonele de forfecare au constituit elementul principal de control al proceselor metalogenetice din zonele cu roci metamorfice vechi (fig. 4.5).

Fig. 4.5. Sistemul de clasificare a zacamintelor de aur utilizat la clasificarea zacamintelor din baza de date (Poulsen & Dubé, 1997, cu modificari).

Conform datelor noastre (fig. 4.7), placersurile aurifere contin cca. 40% din cantitatea de aur totala a zacamintelor, cea mai mare parte din aur fiind prezent in zacamintele din bazinul Witwatersrand (34% din cantitatea de aur totala a zacamintelor, respectiv cca. 86% din cantitatea de aur totala din zacamintele de tip placersuri). Zacamintele asociate zonelor de forfecare contin cca. 20% din cantitatea de aur totala a zacamintelor, ele fiind urmate de zacamintele porphyry copper-aur si epitermale (cca. 12%), zacamintele cu aur micronic in roci carbonatice – tip Carlin (cca. 4%), zacamintele tip skarn (cca. 2%) si zacamintele vulcanogen-sedimentare de sulfuri masive (cca. 1%).

Din punct de vedere a frecventei (numarului de zacaminte) cele mai productive sunt zacamintele epitermale, fiind urmate de zacamintele asociate unor zone de forfecare, placersurile aurifere, zacamintele porphyry copper-aur, zacamintele cu aur micronic in roci carbonatice, zacamintele de tip skarn si zacamintele vulcanogen-sedimentare (fig. 4.6).

Fig. 4.6. Ponderea numerica a diverselor tipuri de zacaminte de aur din baza de date.

Fig. 4.7. Ponderea diverselor tipuri de zacaminte de aur din baza de date in ceea ce priveste cantitatea totala de aur.

Proiectia intr-o diagrama de tipul frecventei cumulate a primelor 74 de zacaminte in ordinea descrescatoare a cantitatii de aur totale, pentru fiecare tip major de zacaminte (fig. 4.8) ofera o imagine suplimentara privind productivitatea diverselor tipuri de zacaminte. Se observa ca zacamintele asociate zonelor de forfecare contin cele mai ridicate cantitati de aur fiind urmate de

zacamintele porphyry copper, zacamintele epitermale, zacamintele cu aur micronic in roci carbonatice (tip Carlin), zacamintele de tip skarn si zacamintele vulcanogen-sedimentare. In cazul placersurilor aurifere situatia este particulara deoarece este determinata de unicitatea zacamintelor din bazinul Witwatersrand (atat in ceea ce priveste talia cat si aspectele geologice si metalogenetice). Excluzand din analiza zacamintele din bazinul Witwatersrand (curba b in fig. 4.11) se observa ca placersurile aurifere contin cantitati de aur apropiate de zacamintele cu aur micronic in roci carbonatice.

Aceeasi ierarhie se poate constata in cazul in care se ia in considerare cantitatea cumulata de aur a zacamintelor (fig. 4.9).

Frecventa cumulata

Fig. 4.8. Frecventa cumulata a cantitatii de aur totale (rezerve exploatate si rezerve si resurse evidentiate) pentru primele 74 zacaminte in ordinea descrescatoare a cantitatii de aur totale, pentru fiecare tip major de zacaminte.

Placersuri aurifere 89082 t Au (49%)

Witwatersrand 78038 t Au (43%)

Zacaminte porphyry Cu-Au

24768 t Au (14%)

Zacaminte epitermale 19859 t Au (11%)

Paleoplacersuri

(tip

Withwatersrand)

50%

Fig. 4.9. Ponderea diverselor tipuri de zacaminte de aur majore din baza de date in ceea ce priveste cantitatea totala de aur (rezerve exploatate si rezerve si resurse evidentiate).

Fig. 4.10. Distributia procentuala a cantitatii de aur din zacamintele majore ale planetei (Arribas, 2000 in Hedenquist, 2006).

Rezultatele analizei noastre privind productivitatea diverselor tipuri de zacaminte sunt destul de diferite de aprecierile (fig. 4.10) unor cercetatori (ex. Arribas, 2000 in Hedenquist, 2006).

30 Sorin Tãmaș-Bãdescu

4.2. Zacamintele si ocurentele de aur din Romania

In Romania sunt cunoscute peste 140 de zacaminte si ocurente in cadrul carora aurul este principalul element metalic din asociatia geochimica a mineralizatiilor si alte peste 90 de zacaminte in cadrul carora aurul este prezent ca element secundar sau minor (fig. 4.11).

Cele mai multe zacaminte si ocurente de aur din Romania sunt asociate cu vulcanismul tertiar din partea de sud a muntilor Apuseni si din Carpatii Orientali (districtul Baia Mare) si sunt de tip epitermal si porphyry copper.

Magmatismul banatitic, care a jucat un rol important in cadrul metalogenezei aurifere din restul catenei Carpato-Balcanice (ex. Serbia si Bulgaria), a avut in Romania (provinciile Banat si Apuseni) un rol subordonat in ceea ce priveste formarea unor zacaminte aurifere propriu-zise.

In Romania sunt cunoscute multe zone cu mineralizatii asociate unor zone de forfecare dar din punct de vedere economic acestea se incadreaza in categoria ocurentelor.

Aurul este prezent in zacamintele si ocurentele de sulfuri masive din Romania dar acestea nu au constituit pana in prezent si probabil nu vor reprezenta surse importante de aur.

Aluviunile recente sau fosile din Romania au reprezentat in antichitate o sursa importanta de aur pentru locuitorii acestor teritorii. In literatura de specialitate este mentionat un numar redus de ocurente dar cu certitudine ele sunt mai multe.

Fig. 4.11. Zacamintele si ocurentele de aur din Romania.

4.2.1. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii aurifere asociate vulcanismului tertiar

Cea mai importanta zona cu mineralizatii aurifere din Romania este situata in partea de sud a muntilor Apuseni, fiind mentionata in literatura de specialitate sub numele de Patrulaterul aurifer.

Zacamintele din muntii Apuseni au constituit principala sursa de aur a Romaniei (probabil peste 75%), activitatea miniera incepand in urma cu 2.000 de ani.

Conform estimarilor noastre, cantitatea de aur care a fost extrasa in cursul istoriei din cele 60 de zacaminte epitermale cunoscute in cadrul Patrulaterului aurifer (fig. 4.12) a fost de cca. 1.750 t.

Avand in vedere volumul de resurse evidentiate in urma derularii programelor de explorare care au fost intreprinse in ultimul deceniu de catre unele companii private si informatiile pe care le-am avut la dispozitie privind resursele evidentiate in cadrul unor zacaminte de catre intreprinderile de stat inainte de anul 1998, consideram ca resursele de aur neexploatate* din zacamintele localizate in cadrul Patrulaterului aurifer depasesc 1.000 t. Rezervele de aur care pot fi exploatate in conditiile economice actuale sunt de cca. 305 t.

Fig. 4.12. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii din cadrul Patrulaterului aurifer (muntii Apuseni).

Structurile mineralizate din cadrul Patrulaterului aurifer din muntii Apuseni sunt structuri epitermale si de tip porphyry copper-aur. In cadrul structurilor epitermale intervalele de adancime cu mineralizatii aurifere (uneori cu un nivel de telururi la partea superioara) sunt destul de largi (sute de metri).

* Resurse masurate si resurse indicate.

32 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Mineralizatiile din cadrul acestui district metalogenetic s-au format la sfarsitul episoadelor de activitate vulcanica din Badenian si Sarmatian, principalul moment de depunere a mineralizatiilor fiind asociat cu faza eruptiilor andezitice de Brad-Sacaramb (Borcos et al., 1998). Datele de varsta absoluta privind rocile vulcanice sugereaza ca maximumul activitatii magmatice s-a manifestat intre 12-10 milioane ani (Cook et al., 2004).

Multi cercetatori considera ca cele mai multe structuri mineralizate epitermale din muntii Apuseni de Sud (muntii Metaliferi) apartin tipului low sulphidation. Trebuie mentionat ca multe structuri mineralizate prezinta atat caracteristi de tip low sulphidation cat si caracteristici de tip high sulphidation.

Borcos et al. (1998) considera ca structurile mineralizate epitermale din muntii Apuseni de Sud sunt de doua tipuri, respectiv tipul Rosia Montana (A), in care au fost incluse mineralizatiile filoniene si brecia pipe din roci vulcanice si sedimentare si tipul Sacaramb (B), in care au fost incluse mineralizatiile filoniene de aur-argint-telur si local polimetalice, localizate in roci vulcanice si secvente sedimentare siliciclastice.

Serban & Orlandea (2004) au separat in cadrul structurilor mineralizate epitermale din muntii Apuseni doua tipuri: tipul calcoalcalin – andezitic si tipul subalcalin riodacitic.

In cadrul Patrulaterului aurifer sunt cunoscute 14 sisteme mineralizate de tip porphyry copper. Aceste sisteme se asociaza spatial cu sisteme mineralizate epitermale, cu exceptia zacamintelor porphyry copper Rosia Poieni si Deva. Aurul este omniprezent in cadrul zacamintelor porphyry copper, continutul ajungand uneori la cca. 1 g/t. Exista o corelatie pozitiva intre continuturile de cupru si continuturile de aur. Raportul Cu:Au variaza de la zacamant la zacamant.

Bostinescu (1984) a separat doua tipuri de zacaminte in cadrul sistemelor mineralizate de tip porphyry copper din partea de sud a muntilor Apuseni, respectiv tipul Deva, cu afinitati Lowell-Guilbert (zacamintele Deva, Rosia Poieni si Bolcana) si tipul Tarnita, cu afinitati Holloster (zacamintele Valea Tisei, Trampoiele, Rovina, Musariu, Valea Morii si Voia).

Alti cercetatori (Ianovici et al., 1976, Vald & Borcos, 1996, Borcos et al., 1998) au atribuit zacamintele din muntii Apuseni modelului dioritic si au separat doua tipuri, respectiv tipul Valea Morii, cu o evolutie poliascendenta spre un halou de filoane epitermale (zacamintele Valea Morii, Musariu, Bolcana, Voia, Colnic, Talagiu, Trampoiele, Muncaceasca Vest, Valea Tisei si Bucium-Tarnita) si tipul Rosia Poieni, cu evolutie poliascendenta spre un halou piritos.

Popescu & Neacsu (2005) considera ca in unele zone din muntii Apuseni se poate recunoaste existenta unor paleocaldere resurgente care au functionat ca aparate vulcanice complexe, in structura carora primele manifestari au avut dispunere concentrica. In cadrul acestor caldere s-a desfasurat o activitate hidrotermala care a mobilizat din profunzime mineralizatiile preconcentrate, dispuse zonat in jurul unor plutoni apicali de varsta cretacica sau mai vechi.

Sansa descoperirii unor noi structuri mineralizate in muntii Apuseni pare sa fie destul de mica daca avem in vedere indelungata istorie a mineritului si intensa activitate de explorare din perioada regimului comunist.

Rezultatele lucrarilor de explorare recente din sectorul Ciresata par sa infirme afirmatia de mai sus. In cadrul acestui sector, situat la extremitatea nord-estica a campului metalogenetic Barza, lucrarile de cercetare anterioare au pus in evidenta mineralizatii filoniene fara importanta economica deosebita (Ianovici et al., 1976). Forajele executate recent in sectorul Ciresata au interceptat in adancime un sistem mineralizat de tip porphyry copper, cu un continut mediu de aur de 0,9 g/t Au si un continut mediu de cupru de 0,17%. Resursa estimata este de cca. 100 milioane t, existand sansa sa creasca dupa ce vor fi executate lucrari suplimentare de explorare.

Rezultatele masuratorilor aeromagnetice, efecutate in urma cu cativa ani in cadrul zonei Zlatna-Stanija, sugereaza in opinia noastra posibila prezenta a unor structuri de tip porphyry copper

in afara zonelor care au facut obiectul unor lucrari de explorare de-a lungul timpului. In fig. 4.13 se observa ca pe rama bazinului Zlatna-Stanija, la nord de campurile miniere Popa-Stanija si Baba-Babuta sunt prezente doua zone magnetice anomale complexe (o zona centrala de maximum este inconjurata de o zona de minimum magnetic pronuntat). Aceste zone anomale prezinta caracteristicile magnetice tipice ale sistemelor mineralizate de tip porphyry copper (fig. 4.14.).

Masuratorile magnetice la sol, efectuate recent in zonele adiacente zacamantului porphyry copper Deva au pus in evidenta, la nord-vest de zacamant, o serie de structuri anomale similare (fig. 4.15) care sunt testate cu ajutorul unor lucrari de probare pedogeochimica.

Fig. 4.13. Harta aeromagnetica (campul magnetic total) a districtului metalogenetic Zlatna-Stanija (dupa European Goldfields Ltd., 2006, cu completari).

Fig. 4.14. Caracteristicile magnetice ale zacamintelor porphyry copper (Ford et al., 2005).

Fig. 4.15. Harta magnetica (campul magnetic total) a zonei Deva (dupa European Goldfields Ltd., 2009).

Consideram ca reinterpretarea datelor de cunoastere anterioare privind geologia, tectonica si mineralizatiile cunoscute prin prisma unor noi concepte si ipoteze metalogenetice (ex. modelul propus de Drew, 2005, modelul propus de Popescu & Neacsu, 2005 etc.), efectuarea unor lucrari de cercetare moderne (ex. masuratori magnetice, electrometrie, probare pedogeochimica cu analizarea

34 Sorin Tãmaș-Bãdescu

unei game largi de elemente, spectrometrie in infrarosu PIMA etc.) si utilizarea unor tehnici mai putin conventionale pentru interpretarea rezultatelor lucrarilor de cercetare (ex. analiza factoriala, indicii de alterare geochimici etc.) ar putea conduce la conturarea unor noi zone de interes economic in cadrul structurilor mineralizate cunoscute si eventual la identificarea de noi structuri mineralizate.

Fig. 4.16. Structurile filoniene si campurile metalogenetice din districtul metalogenetic Baia Mare.

Zona Baia Mare reprezinta cel mai important district metalogenetic polimetalic al Romaniei si unul dintre cele mai impresionante districte metalogenetice ale Europei. Mineralizatiile din cadrul districtului sunt predominant filoniene si sunt legate genetic de vulcanismul tertiar. Mineralizatiile se dezvolta de-a lungul unui culoar tectonic de cca. 50 km lungime (fig. 4.16). Lungimea cumulata a celor peste 650 de filoane cunoscute depaseste 150 km. Unele filoane au lungimea mai mare de 2 km si se dezvolta pe verticala pe cca. 1.000 m. Grosimea filoanelor este impresionanta, ajungand uneori la 40 m (ex. filonul Cremenea-Suior).

Mineralizatiile din cadrul districtului Baia Mare sunt predominant polimetalice dar structurile mineralizate prezinta adesea o zonalitate pe verticala, cu un nivel auro-argentifer la partea superioara. Sectoarele metalogenetice cu caracter preponderent aurifer sunt Sasar si Dealul Crucii, filoanele structurii Valea Rosie (sectorul Sasar) avand cel mai pronuntat caracter auro-argentifer (Marias, 2005).

S-a estimat ca in cursul istoriei din cele peste 20 de structuri mineralizate din cadrul districtului Baia Mare s- au extras cca. 125 t de aur. Cantitatea de aur care a fost extrasa este posibil sa fie subestimata, daca avem in vedere ca doar din campul metalogenetic Cavnic s-au extras in perioada 1875-1993 peste 20 t de aur (Marias, 2005). Kouzmanov et al. (2005) considera ca in cadrul districtului Baia Mare au ramas neexploatate cca. 33,6 t de aur.

Datele de varsta absoluta (Kouzmanov et al., 2005) arata ca mineralizatiile din districtul Baia Mare au luat nastere la 0,5-15,5 milioane de ani (Ma) dupa ce au fost puse in loc rocile gazda, pe parcursul a doua episoade principale, respectiv 11,5-10,0 Ma in partea vestica a districtului (campurile metalogenetice Ilba, Nistru si Sasar) si 9,4-7,9 Ma in partea estica a districtului (campurile metalogenetice Herja, Baia Sprie, Suior si Cavnic).

Zacamintele din cadrul districtului Baia Mare sunt de tip low- intermediate sulphidation (Kouzmanov et al., 2005). Vlad & Borcos (1977) si Borcos et al. (1998) au grupat zacamintele din cadrul districtului Baia Mare in doua tipuri, respectiv tipul Baia Sprie (ex. Baia Sprie, Suior, partial Baiut-Varatec, Vf. Tapului-Mihai-Nepomuc etc.) si tipul Cavnic (ex. Cavnic, Roata, Herja, Ilba, Nistru, Dealul Crucii etc.).

Marias (2005) a separat in cadrul evolutiei proceselor metalogenetice care au condus la formarea mineralizatiilor din cadrul districtului Baia Mare sapte momente distincte. Cel mai important a fost momentul M3, care marcheaza momentul de fierbere a fluidelor si care a cauzat depunerea masiva a sulfurilor spre baza sistemului, fiind responsabil de depunerea in spatiile fracturilor sistemelor hidrotermale din cadrul districtului a cca. 75% din cantitatea de minereu precum si de depunerea aurului si argintului in zonele de interfata dintre fluidele magmatice si metorice.

In opinia noastra, coroborarea datelor de cunoastre prin prisma modelului metalogenetic propus de Marias (2005) si al modelelor tectonice in context decrosant (ex. Popescu & Stefanoiu, 1972, Maldarescu & Popescu, 1981) ar putea conduce la conturarea unor noi zone de interes economic in structurile mineralizate cunoscute.

Structurile mineralizate epitermale din cadrul districtului metalogenetic Oas (Ghezuri, Penigher-Baile Turtului, Afinet-Gruiul Socilor, Batarcel-Varful Radacinii, Bixad si Camarzana) sunt contemporane si similare genetic cu zacamintele din districtul Baia Mare. Desi multi autori considera ca structurile mineralizate din cadrul districtului metalogenetic Oas prezinta importanta economica redusa, consideram ca acest district poate sa reprezinte a treia zona importanta pentru metalogeneza aurifera legata de vulcanismul tertiar din Romania. Din pacate, nu dispunem de date privind cantitatea de aur care s-a extras si privind resursele de aur estimate in cadrul acestui district.

Structura metalogenetica Batarcel-Varful Radacinii care a fost mai putin cercetata in trecut, ar putea sa reprezinte si ea o zona de perspectiva economica.

Mineralizatiile hidrotermale prezente in cadrul celorlalte districte metalogenetice din Carpatii Orientali (Toroiaga, Tibles, Rodna) au caracter polimetalic pronuntat, aurul aparand ca element secundar.

In cadrul strucurilor de tip porphyry copper slab mineralizate din muntii Gurghiu si Hargita (Seaca-Tatarca, Jirca, Ostoros, Ciumani- Fierastraie, Fancel-Lapusna si Madaras) aurul este prezent dar continuturile sunt scazute (mai putin de 0,35 g/t). Mineralizatiile de cupru, molibden si aur din cadrul acestor structuri nu prezinta importanta economica. Mineralizatiile din zona Dornisoara-Colibita (muntii Calimani) au caracter aurifer mai pronuntat dar rezultatele lucrarilor de cercetare efectuate pana in prezent nu indica perspective economice notabile.

O zona cu posibile perspective economice este, in opinia noastra, zona Stanceni (muntii Calimani), mentionata in literatura de specialitate si sub numele de Zebrac -Mermezeu. In opinia noastra, mineralizatiile cu caracter predominant auro-argentifer, considerate filoniene, nu prezinta un control structural tipic filonian (orientare dupa unul sau mai multe seturi de fracturi). Observatiile noastre, efectuate pe planurile miniere si in teren releva faptul ca mineralizatiile se prezinta sub forma unor macro-stockworkuri care se dezvolta in brecii de explozie (cu precadere) si andezite alterate hidrotermal.

In unul din forajele executate de I.P.E.G. Harghita (S.C. Geolex S.A.) s-a inregistrat un continut mediu de aur de 0,92 g/t pe un interval de cca. 670 m de la suprafata. In adancime s-a inregistrat o crestere usoara a continuturilor de cupru si molibden, fapt ce sugereaza prezenta in adancime a unui sistem mineralizat de tip porphyry copper.

36 Sorin Tãmaș-Bãdescu

4.2.2. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii asociate magmatismului banatitic

Magamatismul banatitic din muntii Banatului si muntii Apuseni a jucat un rol important in metalogeneza plumbo -zincifera si cuprifera (± molibden) a Romaniei dar din punct de vedere a prezentei aurului rolul lui a fost redus.

Aurul este prezent in cele mai multe zacaminte si ocurente de mineralizatii de tip porphyry copper, de contact metasomatic sau de tip hidrotermal (fig. 4.17) dar nu reprezinta un constituent major. Continutul mediu de aur din cadrul zacamantului Moldova Noua este de cca. 0,2 g/t, mult mai scazut fata de continuturile de aur din zacamintele porphyry coopper din muntii Apuseni.

Fig. 4.17. Distributia zacamintelor si ocurentelor de mineralizatii asociate magmatismului banatitic din muntii Banatului si muntii Apuseni.

Fig. 4.18. Formatiunile carbonatice mezozoice, rocile magmatice banatitice si zonele cu mineralizatii (presupuse) de tip Carlin din zonele Timok (Serbia) si Banat (Romania).

Pe baza unor considerente geologice si geofizice, Andrei (2000) a emis ipoteza privind posibila prezenta a unor mineralizatii de tip Carlin in muntii Banatului, in zonele Stinapari-Carbunari si Ildia – Moldova Noua. Lucrarile de explorare efectuate recent in zona Stinapari-Carbunari (Carpathian Gold Inc., 2005) au pus in evidenta o serie de anomalii pedogeochimice de aur si o o serie de zone cu fragmente de jasperoide si silicifieri in calcare impure, in cadrul carora continutul de aur ajunge la 15 g/t. Compania Dundee Precious Metals Inc. (Canada) a anuntat in anul 2008 ca a identificat la sud de Dunare (Serbia) o zona larga cu mineralizatii de tip Carlin, care se dezvolta in rocile carbonatice de pe marginea complexului magmatic Timok (fig. 4.18).

Consideram ca ipoteza privind prezenta unor astfel de mineralizatii in Banat nu trebuie ignorata deoarece factorii principali de control al mineralizatiilor de acest tip (litologic, structural si magmatic) sunt prezenti. Consideram ca pentru verificarea acestei ipoteze ar trebui sa se utilizeze tehnica BLEG (eng. Bulk Leach Extractable Gold) de probare a aluviunilor. Prelucrarea rezultatelor analitice prin tehnica analizei factoriale pentru evidentierea eventualei corelatii spatiale intre continuturile de Hg, Te, As, Sb (± Au) ar putea conduce la eventuala identificare a unor astfel de mineralizatii.

4.2.3. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii asociate zonelor de forfecare

In urma sintetizarii informatiilor publicate de diversi autori pe tema mineralizatiilor asociate zonelor de forfecare am identificat 65 de ocurente. In peste 50% din ocurente aurul este elemenul metalic principal, in restul cazurilor el reprezentand unul dintre elementele majore din cadrul mineralizatiilor. Peste doua treimi din ocurentele de mineralizatii asociate zonelor de forfecare sunt localizate in Carpatii Meridonali (fig. 4.19) iar restul mineralizatiilor sunt localizate in muntii Apuseni (fig. 4.20).

Fig. 4.19. Ocurentele de mineralizatii asociate cu zonele de forfecare din Carpatii Meridionali (Harta geologica dupa Balintoni, 2005).

Fig. 4.20. Ocurentele de mineralizatii asociate cu zonele de forfecare din muntii Apuseni (Harta geologica dupa Balintoni, 2005).

38 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Autorul prezentei lucrari a propus (Tamas et al., 1995, Popescu et al., 1996, Tamas, 1997) un model metalogenetic care explica geneza mineralizatiilor din Carpatii Meridionali (fig. 4.21). Se considera ca procesul de mineralizare, deosebit de complex in detaliu, a avut caracter unitar, fiind strans legat de actiunea si evolutia zonelor de forfecare. Intre procesele de extractie, transport si depunere a metalelor pe de o parte si evolutia deformarilor, metamorfismului si alterarilor hidrotermale pe de alta parte exista o corelatie stransa.

Ca urmare a evolutiei polideformationale a zonelor de forfecare, procesul de mineralizare are in general un caracter polistadial. Fiecare episod metalogenetic corespunde unui anumit moment deformational, s-a desfasurat la un anumit nivel structural de adancime si se caracterizeaza prin produse metalogenetice asociate cu produse deformational-petrogenetice distincte.

Caracteristicile fluidelor mineralizatoare, mecanismele de transport si depunere a mineralelor, asociatiile mineralogice si geochimice rezultate si morfologiile corpurilor mineralizate, asociate fiecarui moment din evolutia zonei de forfecare sunt determinate de nivelul structural la care s-a desfasurat procesul metalogenetic si de evolutia anterioara a acestuia.

Procesul metalogenetic presupune un circuit multiepisodic la scara mare (crustala sau litosferica) a fluidelor mineralizatoare in cadrul zonelor de forfecare si se manifesta ca o concentrare progresiva a aurului si o crestere a complexitatii asociatiilor geochimice-mineralogice, odata cu evolutia zonei de forfecare.

Fig. 4.21. Modelul metalogenetic al mineralizatiilor asociate cu zone de forfecare din Carpatii Meridionali (Tamas-Badescu in Popescu et al., 1993, 1994).

Multe mineralizatii de acest tip au fost exploatate artizanal in trecutul istoric. Continutul de aur in mineralizatiile cunoscute este destul de scazut (rar depaseste 2 g/t), distributia mineralizatiilor nu este uniforma iar volumul de resurse este in general prea mic pentru ca mineralizatiile sa poata fi exploatate in conditii economice. Arsenul este prezent in cantitate ridicata in cele mai multe dintre aceste mineralizatii si creeaza probleme suplimentare la prepararea minereului.

Din informatiile noastre, in momentul de fata se cunosc doar doua zacaminte asociate zonelor de forfecare cu resurse notabile, respectiv zacamantul Valiug din muntii Semenic (cca. 3 milioane t minereu cu 2,25 g/t aur; fig. 4.19) si zacamantul Muncelul Mic din muntii Poiana Rusca (cca. 5,4 milioane t minereu cu cca. 1 g/t aur ).

4.2.4. Zacamintele si ocurentele de sulfuri masive vulcanogen-sedimentare

Zacamintele vulcanogen-sedimentare nu reprezinta o sursa importanta de aur nici in Romania si nici pe plan mondial.

In zacamantul Baia de Arama (jud. Mehedinti) continutul mediu de aur in resursele estimate (cca. 1,8 milioane t minereu cu 0,48% cupru) este de 0,5 g/t. Continutul mediu de aur in rezervele estimate pentru zacamantul Vorta din muntii Apuseni (cca. 500.000 tone minereu cu 5, 97% plumb + zinc si 0,4% cupru) este de 0,38 g/t. Continutul mediu de aur in lentilele de mineru polimetalic din zona Dealul Mare (muntii Apuseni) este de 0,04-0,22 g/t.

4.2.5. Ocurentele de aur aluvionar si placersuri aurifere fosile

In ultimul deceniu al secolului XX, la nivel national a fost intreprins un program de probare a aluviunilor raurilor, in locatiile in care acestea erau exploatate pentru materiale de constructie (balastiere). S-a constatat ca aurul este prezent in aluviunile raurilor ale caror afluenti dreneaza zone cu mineralizatii cunoscute, chiar si neeconomice. Continuturi mai ridicate de aur au fost inregistrate in aluviunile raurilor ale caror afluenti dreneaza zone cu mineralizatii asociate unor zone de forfecare (fig. 4.22).

Fig. 4.22. Programul de probare a aluviunilor recente ale unor rauri din Romania, exploatate pentru materiale de constructie.

Din punct de vedere a exploatarii industriale a aurului aluvionar, consideram ca rezultatele nu sunt concludente datorita modului in care s-a raportat continutul de aur (la volumul unei fractii granulometrice), existentei unor deficiente privind recuperarea aurului si calitatii aluviunilor (zonele cele mai favorabile pentru acumularea aurului nu corespund cu zonele in care se acumuleaza aluviunile care indeplinesc cerintele calitative privind exploatarea lor ca materiale de constructie).

40 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Cea mai cunoscuta zona cu placersuri aurifere din Romania este zona Pianu (jud. Alba). Mineralizatiile aurifere din aceasta zona au fost exploatate incepand din antichitate, activitatea miniera avand amploare maxima intre secolele XV si XIX. Urmele lucrarilor miniere istorice (ce acopera o suprafata de peste 250 ha) sunt vizibile si astazi (fig. 4.23). In ultimii 55 de ani mineralizatiile din zona Pianu au facut obiectul unor programe de prospectiune si explorare limitate, in care au fost implicate atat intreprinderi de stat cat si o companie privata.

Costin & Ciora (1990) si Arion (1993) considera ca aurul este prezent in secventele aluviale vechi (Cretacic, Badenian, Pleistocen) si recente si are caracteristici diferite. Fara a exclude complet o astfel de ipoteza, facem observatia ca atat depozitele cretacice cat si cele badeniene sunt acoperite, in mare masura, de depozite cuaternare, care au fost intens exploatate. Posibilitatea de contaminare a susbstratului secventelor cuaternare atat din cauze antropogene (activitatea miniera) cat si din cauze naturale (in literatura de specialitate se mentioneaza ca aurul din aluviuni poate sa migreze in substrat prin diverse moduri, la adancimi de peste 10 m) este ridicata.

Dispozitia lucrarilor miniere vechi si rezultatele programului de probare a depozitelor aluviale intreprins de noi sugereaza ca singurele depozite de interes economic sunt depozitele cuaternare.

La nivelul Cuaternarului au fost reconstituite trei evenimente depozitionale majore (Anastasiu et al., 2004, Tamas et al., 2004):

megasecventa aluviala I, cu faciesuri de tip sistem fluvio-deltaic impletit (Pleistocen inferior );

megasecventa aluviala II, cu faciesuri aluviale, de terasa veche (Pleistocen superior);

megasecventa aluviala III, cu faciesuri de con aluvial (Pleistocen superior – Holocen).

Aurul este prezent in nivelele ruditice si arenitice ale megasecventei II (cu grosimea de 1-10 m) si are tendinta sa se concentreze spre baza secventelor depozitionale. Continutul de aur depaseste uneori 1 g/m3. Granulele de aur sunt in general fine (rar depasesc 1 mm) si prezinta urme mecanice de transport.

Fig. 4.23. Harta geologica a zonei Pianu. Sunt indicate zonele cu lucrari miniere vechi pentru exploatarea aluviunilor aurifere.

In ceea ce priveste geneza mineralizatiilor aurifere, marea majoritate a autorilor sunt de acord cu o sursa primara plasata la nivelul rocilor metamorfice (mineralizatiile asociate zonelor de forfecare, care in prezent sunt erodate in mare masura) din muntii Sebes. Costin & Ciora (1990) si Arion (1993) considerera un prim moment de erodare si depunere la nivelul Cretacicului si ca prin erodarea mineralizatiilor aluviale cretacice ± aport din sursa primara au luat nastere mineralizatii aluviale noi, de varsta badeniana si pleistocena.

Pot fi imaginate doua modele depozitionale, respectiv un model depozitional de tip fluviatil cu terase suspendate, care presupune migrarea in timp, de la vest catre est, a raului Pianu (fig. 4.24) si un model depozitional de tip con aluvial cu lobi suprapusi (fig. 4.25).

Fig. 4.24. Modelul depozitional de tip fluviatil cu terase suspendate pentru depozitele aluviale aurifere din zona Pianu.

Fig. 4.25. Modelul depozitional de tip con aluvial cu lobi suprapusi pentru depozitele aluviale aurifere din zona Pianu.

42 Sorin Tãmaș-Bãdescu

In literatura arheologica (Aker, 1965) se mentioneaza existenta unor lucrari miniere vechi pentru exploatarea placersurilor aurifere si in alte zone situate pe rama muntilor Sebes, atat la vest (zona Cioara/Saliste) cat si la est de raul Pianu (intre localitatile Sebes/Padurea Orasului si Rahau).

Desi nu sunt la fel de impresionante ca cele din zona Pianu, lucrari miniere istorice au fost identificate de catre noi in toate zonele mentionate in literatura arheologica. Lucrarile sunt prezente pe dealurile din zonele de interfluviu, intr-un interval de altitudine de circa 200 m.

Plecand de la aceasta realitate, de la observatia ca terasele recente ale raului Mures se dezvolta aproape exclusiv in versantul sudic, sugerand o migratie in timp a cursului raului catre nord datorita existentei unui duplex de falii si de la observatia ca acelasi tip de migratie se observa si in cazul raurilor Olt si Bega, de-a lungul carora sunt mentionate lucrari vechi de exploatare a aluviunilor, ne-am pus problema daca factorul depozitional de control al aluviunilor aurifere fosile nu a fost reprezentat de un paleo-rau major care a curs E-V (fig. 4.26). In aceasta ipoteza, zonele cu aluviuni aurifere reprezinta ramasitele unor terase suspendate, care au fost erodate de afluentii cu curgere spre nord, astfel incat astazi se pastreaza doar in zonele de interfluviu.

Lund in considerare aceasta ipoteza, am identificat pe teren mai multe zone cu lucrari miniere vechi, nementionate in literatura, atat la est (satul Garbova) cat si la vest (in mai multe zone situate intre valea Cioara si valea Bosorodului precum si in apropiere de Deva) de Pianu.

Fig. 4.26. Harta geologica a ramei de nord a Carpatilor Meridionali cu distributia ocurentelor de placersuri aurifere fosile si a zacamintelor de minereuri aurifere si polimetalice + aur si interpretarea paleo-fluviatila bazata pe distributia depozitelor de terasa.

Facem precizarea ca aceasta noua ipoteza nu implica o sursa diferita a aurului fata de modelele clasice mentionate anterior. Aurul provine, cel mai probabil, din zonele de forfecare mineralizate, de pe rama nordica a muntilor Sebes si Fagaras. Afluentii paleoraului, cu curgere spre nord, au erodat zonele mineralizate transportand aurul spre paleoraul presups. Depunerea aurului s-a putut produce inainte de confluenta cu paleoraul, la confluenta cu acesta sau de-a lungul paleoraului, in zonele favorabile concentrarii mineralelor grele (ex. zonele de meandru).

In opinia noastra, zona Pianu si unele dintre celelalte zone cu aluviuni aurifere de pe rama nordica a muntilor Sebes pot fi de interes economic daca se are in vedere si utilizarea depozitelor argiloase (ex. fabricarea de caramida sau produse ceramice) . Explorarea mineralizatiilor necesita instalatii de foraj specializate pentru acest tip de mineralizatii.

5. EXPLORAREA AURULUI IN CONDITIILE ECONOMIEI GLOBALIZATE

5.1. Principii, tehnici si metode de explorare pe plan mondial

Explorarea poate fi definita ca activitatea prin care se descopera, cerceteaza, contureaza si evalueaza un zacamant din perspectiva unei posibile exploatari comerciale.

Ca in cazul oricarei activitati comerciale, investitorii in explorare urmaresc sa obtina beneficii financiare. Aceste beneficii pot sa provina fie din exploatarea comerciala a zacamantului descoperit fie din comercializarea rezultatelor programelor de explorare prin tranzactii comerciale privind dreptul de exploatare a zacamantului.

Explorarea privita ca o activitate comerciala implica asumarea de catre investitori a unor riscuri multiple, dintre care amintim:

riscuri geologice (ex. o anomalie pedogeochimica nu reflecta mineralizatii cu continururi economice etc.);

riscuri tehnice (ex. incertitudini privind rezervele de minereu estimate, factorii de recuperare si de dilutie estimati etc.);

riscuri economice si financiare (ex. riscul unei evolutii nefavorabile a pretului produsului, incertitudini privind investitiile de capital estimate si posibilitatea de finantare a dezvoltarii zacamantului, incertitudini privind costurile de productie estimate etc.);

riscuri legate de protectia mediului;

riscuri politice (ex. modificarea cadrului legislativ si/sau fiscal al statului in care este localizat proiectul, modificarea situatiei politice sau sociale etc.).

Riscul major in explorare il reprezinta probabilitatea redusa de a se descoperi un zacamant viabil din punct de vedere economic.

In scopul diminuarii riscurilor si al eficientizarii activitatii de explorare companiile de profil adopta o anumita strategie ale carei elemente cheie sunt urmatoarele:

definirea obiectivelor;

abordarea secventiala;

tehnicile utilizate;

implementarea;

analiza cost-beneficiu;

analiza riscului;

evaluarea rezultatelor si cuantificarea succesului;

optimizarea;

actul decizional.

In activitatea de explorare se pleaca de la un model, denumit modelul strategic al explorarii si se ajunge in final tot la un model, denumit modelul geologico-tehnic si economic al exploatarii miniere. Intr-o abordare secventiala fiecare etapa a explorarii pleaca de la un model si ajunge in final la un model detaliat, care prezinta un grad de acuratete mai ridicat. In conditiile economiei de piata fiecare model trebuie sa contina o componenta geologico-tehnica si o componenta economica. Evaluarea acestui model prin prisma rezultatelor obtinute si a posibilitatilor de optimizare a rezultatelor constituie baza actului decizional. Subliniem faptul ca in actul decizional evaluarea componentei economice a modelului prin prisma costurilor, beneficiilor si a riscurilor pe care le implica este hotaratoare.

5.1.1. Planificarea activitatii de explorare

Un program de explorare trebuie sa aduca un plus la inventarul mineral (volumul de rezerve si resurse) al unei companii.

44 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Programul de explorare poate sa urmareasca descoperirea, cercetarea, conturarea si evaluarea unui zacamant localizat intr-o zona (district metalogenetic, centura mineralizata) complet noua care prezinta potential metalogenetic sau a unui zacamant localizat in cadrul unui district minier cunoscut. Programul de explorare poate sa urmareasca si o zona din extinderea unui zacamant aflat in exploatare sau care a fost exploatat in trecut.

Pregatirea si implementarea unui program de explorare sunt rezultatul unui act decizional. Actul decizional are la baza politica de afaceri a companiei si o analiza a oportunitatii investitiei in raport cu aceasta politica.

Analiza oportunitatii investitiei presupune:

analiza necesitatii cresterii volumului inventarului mineral al companiei;

analiza conditiilor de piata (ex. tendinta cererii pe piata, pretul aurului si tendinta de evolutie a pretului etc.);

evaluarea fondurilor de explorare disponibile din activitatea proprie si/sau care pot fi procurate din diverse surse;

analiza oportunitatilor privind diverse proiecte de explorare.

Pretul aurului si in special tendinta evolutiei pretului aurului joaca un rol important in ceea ce priveste dezvoltarea unor noi proiecte de explorare si alocarea bugetelor pentru explorare.

Analiza oportunitatilor se efectueaza in raport cu politica companiei privind diversificarea areala (geografica) si tipologica a activitatii sale (ex. tipuri de mineralizatii si zacaminte) si politica privind asumarea riscurilor asociate explorarii. In cazul proiectelor care sunt localizate in tari in care compania nu a avut pana la acel moment activitate, un rol important in luarea deciziei il joaca factorul politic, respectiv mediul de afaceri.

5.1.2. Definirea obiectivelor si planificarea conceptuala

Cantitatea si continutul rezervelor reprezinta parametrii cheie ai fezabilitatii economice a unui zacamant. Valoarea prezenta neta (VPN) reprezinta profitul, exprimat in unitati monetare actualizate, ce rezulta din exploatarea intregului zacamant si reflecta profitabilitatea zacamantului pe termen lung. Rata interna de rentabilitate (RIR) reprezinta rata anuala cu care este rambursata investitia initiala si reflecta profitabilitatea zacamantului pe termen scurt. Cele mai multe companii acorda o atentie deosebita acestor elemente atunci cand isi stabilesc obiectivele programelor de explorare viitoare. Inca din stadiul de proiectare a explorarii proiectele potentiale sunt supuse unor filtre economice.

Indiferent de cat ar fi de mici investitiile de capital necesare pentru punerea in productie si costurile de exploatare, orice zacamant trebuie sa contina o cantitate de metal suficient de mare astfel incat prin comercializarea acestei cantitati de metal in conditiile unui anumit pret al aurului, aceste cheltuieli sa poata fi cel putin acoperite. In termenii financiari ai analizei economice aceasta cerinta se traduce prin conditia minimala ca valoarea prezenta neta a zacamantului sa fie ≥ 0. Existenta unui volum de resurse de minereu care poate sa asigure cantitatea minima de metal nu este suficienta daca continutul de aur nu este suficient de ridicat. Prin urmare, cantitatea minima de metal trebuie sa fie evaluata prin prisma continutului minim de aur .

In fig. 5.1 este prezentat un filtru economic, exprimat in termenii cantitatii minime de metal in raport cu pretul aurului, care a fost construit pe baza unor valori medii ale investitiilor de capital si ale costurilor de productie, determinate statistic in functie de cantitatea de metal, pentru mai multe zacaminte din lume aflate in exploatare (Tamas-Badescu & Tamas-Badescu, 2004).

Investitiile de capital si costurile de productie depind foarte mult de metodele de exploatare si de preparare a minereului, care sunt dictate de conditiile geologice ale zacamantului. Prin urmare, un astfel de filtru economic poate sa aiba in vedere anumite conditii geologice si conditii privind exploatarea si prepararea minereului.

Pretul aurului

Rezerva minima de aur Continutul minim in aur

Fig. 5.1. Filtru economic pentru stabilirea valorilor minime ale cantitatii si continutului de metal in functie de pretul aurului, necesare ca un zacamant potential sa fie viabil din punct de vedere economic (VPN ≥0) la o rata de actualizare de 15% (Tamas-Badescu & Tamas-Badescu, 2004).

Din punct de vedere statistic, zacamintele mici aflate in exploatare pe plan mondial au valori ale VPN apropiate de zero iar zacamintele mari au valori ale VPN mai ridicate. Valorile RIR sunt mai ridicate pentru zacamintele mici decat pentru zacamintele mari.

Ca urmare, exista diferente notabile intre criteriile minime de filtrare a proiectelor pe care le utilizeaza marile consortii miniere internationale (companiile senior), companiile miniere mai mici si companiile specializate exclusiv pe explorare (companiile junior). Pentru un consortiu minier zacamantul trebuie sa aiba o scara suficient de mare (volum de resurse/rezerve si continut) astfel incat sa aiba impact asupra afacerii, respectiv VPN trebuie sa fie cat mai ridicata.

Zacamintele de aur de diverse tipuri genetice au productivitati diferite daca sunt analizate prin prisma sanselor de descoperire a unui zacamant economic si a dimensiunilor.

Modelele continut/tonaj, modelele descriptive, modelele genetice, modelele predictive privind ocurenta, modelele cantitative ale proceselor (ex. modelele sistemelor hidrotermale) etc. sunt primele instrumente utilizate la transpunerea criteriilor economice in parametri geologici.

Studiile regionale privind ocurenta diverselor tipuri de zacaminte aurifere, studiile si modelele metalogenetice regionale, in special cele care utilizeaza metode integrate de analiza statistica a datelor (GIS) si de predictie a resurselor, reprezinta principalele instrumente de transpunere a criteriilor geologico-economice in parametri geografici, respectiv selectarea zonelor potentiale de interes.

Exista doua categorii principale de strategii pentru stabilirea obiectivelor explorarii (Parry, 2001), respectiv strategia ”oportunitatilor omise in districtele mature” si strategia”primei miscari”.

Strategia ”oportunitatilor omise in districtele mature” presupune existenta unei baze de date geologice dezvoltata, care sa usureaze procesul de selectare a posibilelor zone de interes. Adoptarea unei astfel de strategii implica utilizarea unor metode si tehnici noi de interpretare a datelor de explorare existente. Aceasta strategie prezinta dezavantajul ca probabilitatea descoperirii unor zacaminte de talie mare este foarte redusa. In districtele mature, in cadrul carora s-a desfasurat o indelungata si intensa activitate de explorare, exista riscul sa fi ramas nedescoperite doar zacaminte care nu sunt economice sau sunt la limita profitabilitatii. Strategia ”primei miscari”, adica explorarea in zone mai putin cunoscute implica asumarea de catre companie a unor riscuri mai ridicate dar ofera sansa unor descoperiri importante. Desfasurarea activitatii de explorare pe suprafete mai largi creste sansele identificarii unor zacaminte.

Criteriile economice si transpunerea lor in parametri geologici si geografici stau la baza modelului strategic al zacamantului (Parkinnen, 1998), cunoscut sub denumirea de modelul obiectivelor de explorare (Hronsky, 2003).

Modelele procesuale se bazeaza pe intelegerea proceselor fundamentale de formare a diferitelor tipuri de zacaminte si pe interpretarea elementelor majore ce controleaza amplasarea mineralizatiilor. Un astfel de model presupune doar detalierea acelor aspecte genetice care au

46 Sorin Tãmaș-Bãdescu

implicatii spatiale. Astfel de modele permit recunoasterea zonelor favorabile chiar ele nu seamana cu contextele geologice ale zacamintelor cunoscute.

Modelele analoage constau in realizarea unor asemanari empirice cu zone mineralizate cunoscute. Aceste modele prezinta dezavantajul ca pot trece cu vederea variabilitatea locala si risca sa nu faca deosebire intre factorii incidentali si cei critici, conducand la aprecieri eronate privind potentialul unei zone.

In acord cu modelul strategic se procedeaza in continuare la realizarea bazei de date si la selectarea perimetrelor in cadrul carora se vor desfasura lucrari de explorare. Exista doua moduri principale in care se selecteaza perimetrele de explorare (Hronsky, 2003).

Metoda diagramei Vinn presupune alegerea acelor perimetre care indeplinesc concomitent toate criteriile incluse in modelul strategic, criterii considerate esentiale pentru existenta unui zacamant. Aceasta metoda implica efectuarea unei analize a datelor integrate spatial si presupune existenta unei baze de date completa si complexa. Metoda se aplica de regula in cazul districtelor metalogenetice mature, in cadrul carora s-a desfasurat o activitate de explorare detaliata.

Metoda ierarhizarii presupune realizarea unei ierarhizari initiale a criteriilor in cadrul modelului strategic in functie de scara. Pe masura ce criteriile sunt indeplinite, scara perimetrelor este redusa succesiv. Parry (2001) considera ca aceasta metoda de selectie este eficienta in cazul districtelor metalogenetice mai putin cunoscute.

Dupa identificarea perimetrelor de interes se procedeaza la realizarea modelului tactic al zacamantului (Parkkinen, 1998). Acest model va fi utilizat in faza de prospectiune si/sau explorare generala si trebuie sa contina parametrii geologici care vor fi utilizati la selectarea si aplicarea metodelor de cercetare indirecta (metode geofizice, geochimice, de probare a aluviunilor etc.).

SECVENTIALITATE TEMPORALA

SECVENTIALITATE METODOLOGICA

Fig. 5.2. Secventialitatea unui program de explorare.

5.1.3. Abordarea secventiala

Abordarea secventiala a explorarii are menirea sa reduca costurile totale ce sunt necesare pentru indentificarea zacamantului. Secventialitatea unui program de explorare (fig. 5.2.) trebuie privita prin prisma a patru aspecte (Parkkinen, 1998):

aspectul cronologic, respectiv secventialitate cronologica;

aspectul spatial, respectiv secventialitate spatiala;

aspectul metodologic, respectiv secventialitate metodologica;

aspectul economic, respectiv secventialitate economica.

5.1.4. Tehnici de explorare

Tehnicile de explorare care urmeaza sa fie aplicate in cazul unui proiect depind de caracteristicile geologice ale mineralizatiilor, datele de cunoastere disponibile la inceputul programului de explorare, scara de la care se incepe si scara la care se va efectua explorarea, conditiile geomorfologice, strategia si experienta firmei ce va conduce programul de explorare, fondurile pe care firma le detine si le poate aloca programului de explorare etc.

In districtele metalogenetice in care sunt prezente mineralizatii hidrotermale cele multe companii aplica urmatoarea procedura standard de explorare care include:

lucrari de probare geochimica a aluviunilor (stream sediment) pentru identificarea prezentei aurului si a unor asociatii geochimice care caracterizeaza mineralizatiile si conturarea unor posibile zone de interes;

lucrari geofizice (ex. masuratori aeroradiometrice si/sau aeromagnetometrice), care au ca scop identificarea unor zone cu alterari hidrotermale;

lucrari de probare pedogeochimica in cadrul zonelor cu alterari hidrotermale identificate de lucrarile geofizice si in masura in care zonele cu alterari hidrotermale prezinta o extindere adecvata. Lucrarile de probare pedogeochimica au ca obiectiv determinarea si conturarea extinderii zacamantului la suprafata;

lucrari de probare litogeochimica in cadrul zonelor anomale, cu dimensiuni si intensitati adecvate, care au fost conturate cu lucrarile de probare pedogeochimica. Probarea litogeochimica urmareste verificarea anomaliilor pedogeochimice si determinarea continuturilor in zacamant, la suprafata. Este recomandat ca lucrarile de probare litogeochimica sa fie efectuate in retea;

lucrari de foraj cu carotaj continuu pentru descifrarea structurii geologice si estimarea variatiei continuturilor in functie de litologie. De regula se executa un numar limitat de foraje;

lucrari de foraj cu circulatie inversa, la inceput intr-o retea mai larga si apoi, in functie de rezultatele obtinute intr-o retea mai deasa, pentru conturarea zacamantului si determinarea continuturilor care vor fi utilizate la calculul volumului de resurse.

5.1.5. Implementarea programului de explorare

Calitatea lucrarilor executate, acuratetea determinarilor analitice si modul de prelucrare si interpretare a rezultatelor obtinute reprezinta elementele cheie ale succesului unui program de explorare. Pe de alta parte, respectarea strategiei de explorare ce a fost conturata prin modelul strategic si modelul tactic si a secventialitatii temporale si areale a lucrarilor de explorare reprezinta factori importanti pentru implementarea unui program de explorare. Evaluarea economica a rezultatelor obtinute la sfarsitul fiecarei etape de explorare si aplicarea tehnicilor de optimizare a activitatii reprezinta elementele definitorii ale succesului comercial in implementarea unui program de explorare.

Modul in care este implementat programul de explorare este important nu numai prin prisma succesului (identificarea unui zacamant viabil din punct de vedere economic) ci si prin prisma

48 Sorin Tãmaș-Bãdescu

posibilitatii de finantare a programului de dezvoltare a zacamantului in vederea punerii lui in productie. Institutiile financiare si investitorii privati (inclusiv actionarii companiei), carora li se solicita sa finanteze programul de dezvoltare a zacamantului precum si institutiile guvernamentale care avizeaza planul de dezvoltare a proiectului acorda o atentie deosebita modului in care programul de explorare este implementat, acesta fiind prezentat in detaliu in cadrul studiilor de prefezabilitate si fezabilitate.

5.1.6. Analiza riscului

Inainte de demararea unui program de explorare trebuie sa se evalueze atat sansele de a descoperi unui zacamant cat si riscurile de a descoperi un zacamant care nu se incadreaza in criteriile economice ale firmei.

Daca in anumite zone au fost deja intreprinse lucrari de explorare se analizeaza istoria descoperirilor din regiunea respectiva. Zacamintele din cadrul unui district metalogenetic au tendita de a se distribui asimetric, un numar redus de zacaminte continand cea mai mare parte a resurselor din cadrul districtului. Aceasta asimetrie influenteaza rata descoperirilor din acel district in sensul ca numarul descoperirilor scade pe masura ce districtul se maturizeaza, respectiv pe masura ce se intreprinde un numar tot mai mare de programe de explorare (Light, 1996; Hronsky, 2003).

Schodde (2003) considera ca maturitatea unui district poate fi apreciata daca se efectueaza analiza costurilor de descoperire pe unitatea de metal. La un moment dat activitatea de explorare a zacamintelor din cadrul unui district devine foarte scumpa si nu se mai justifica.

Hronsky (2003) considera ca in evolutia istorica a activitatii de explorare din cadrul unui district metalogenetic se pot deosebi trei faze:

faza exploziva in care, imediat dupa ce districtul este descoperit, rata descoperirilor este ridicata, sunt identificate zacaminte de talie mare iar costurile de explorare sunt scazute;

faza strategica in care ritmul descoperirilor si talia acestora se diminueaza iar costurile de explorare cresc peste media inregistrata la nivel mondial;

faza distrugerii valorii in care scade foarte mult rata descoperirilor, zacamintele identificate sunt de talie mica si costurile de explorare sunt foarte ridicate, activitatea de explorare devenind nerentabila.

Prin adoptarea unor noi tehnici de explorare se poate revigora temporar activitatea de explorare in cadrul unui district metalogenetic, poate sa creasca rata descoperirilor si sa scada costurile alocate acestei activitati. Descoperirea unor noi tehnologii de prelucrare a minereului, care sunt mai ieftine, poate sa conduca la revigorarea activitatii de explorare din cadrul districtului.

5.1.7. Managementul riscului

Explorarea implica asumarea constienta a unor riscuri de catre companie si investitori. Modul in care o companie percepe si isi asuma riscul constituie ceea ce este denumit cu titlu generic managementul riscului.

Bazele teoretice ale managementului riscului au fost puse de Neuman & Morgerstern in anul 1953 (Rendu, 1976) prin teoria utilitatii. Teoria utilitatii stipuleaza ca in situatiile in care este necesar sa se adopte o decizie in conditii de risc fiecare individ are o preferinta masurabila pentru o anumita alternativa. Aceasta preferinta este denumita utilitate si este expresia numerica a unei functii de utilitate personala, al carei grafic reflecta un profil al atitudinii personale privind asumarea riscului. In orice decizie care implica riscuri se va alege alternativa care maximizeaza utilitatea asteptata.

Graficul de utilitate reprezinta un instrument care este utilizat atunci cand trebuie sa fie luate decizii in conditii de incertitudine, cum este cazul stadiilor initiale ale explorarii, deoarece permite compararea proiectelor

5.1.8. Analiza cost-beneficiu

Din punct de vedere comercial, pentru a fi eficienta, explorarea presupune un raport adecvat intre costuri si beneficii. Costurile unui program de explorare cresc exponential, pe masura ce explorarea avanseza. Totodata cresc sansele de descoperire a unui zacamant dar aceste sanse cresc cu o rata descrescatoare, astfel ca de la un moment dat cresterea devine nesemnificativa, indiferent de cat de mare este efortul de explorare si costurile asociate. De exemplu, daca zacamantul nu a fost interceptat cu o retea de foraje cu o anumita densitate, atunci nu se mai justifica saparea forajelor intr-o retea mai densa decat prima retea deoarece fie zacamantul ori nu exista ori are dimensiuni prea mici.

5.1.9. Optimizarea explorarii

Optimizarea explorarii presupune un control realist al bugetului de explorare si o planificare rationala a explorarii astfel incat sa se realizeze atat obiectivele legate de reducerea costurilor si timpului de explorare cat si obiectivele legate de cresterea beneficiilor, respectiv a acuratetii datelor obtinute si a probabilitatii de descoperire a unui zacamant valorificabil din punct de vedere economic.

Pe parcursul desfasurarii unui program de explorare exista mai multe momente in care trebuie sa se ia decizii. Deciziile adoptate se vor reflecta in rezultatul final al explorarii, valoarea oricarei decizii legata de explorare fiind o functie a costurilor de explorare, a valorii zacamantului ce ar putea fi descoperit si a probabilitatii ca zacamantul sa fie descoperit. Validitatea deciziilor luate va fi o functie a starii naturii (ex. existenta zacamantului, caracteristicile zacamantului etc.).

Relatia logica dintre diversele decizii posibile si rezultatele lor probabile poate fi reprezentata grafic prin ceea ce se numeste arbore decizional (Rendu, 1976). Din punct de vedere a planificarii explorarii, optimizarea presupune alegerea acelor decizii care au cea mai mare utilitate. Aceasta alegere presupune un studiu al fiecarei ramuri a arborelui decizional.

5.1.10. Costurile de explorare

Costurile de explorare variaza in limite relativ largi, in functie de talia zacamantului, tipul mineralizatiei, adancimea la care este localizat zacamantul, scara la care se executa lucrarile de explorare, metodologia de explorare utilizata, localizare geografica etc. Pe plan mondial, costurile de explorare variaza intre 6 si 38 US$/uncie, costul mediu de explorare fiind de cca. 19 US$/uncie (Schodde, 2003). Costurile de dezvoltare miniera (pentru punerea in productie) sunt in medie de cca. 50 US$/uncie (Blain, 2000). In ultimele decenii ale mileniului trecut costurile medii inregistrate pe plan mondial pentru explorarea si dezvoltarea unui zacamant au avut un trend crescator.

5.1.11. Cuantificarea succesului

Privind explorarea prin prisma unei activitati comerciale, cuantificarea succesului presupune evaluarea rezultatelor in functie de costurile programului sau, altfel spus, estimarea pretului rezultatelor explorarii (Parkkinen, 1998). Indiferent de metoda de cuantificare adoptata, rezultatul ei poate sa fie apreciat ca fiind corect doar in masura in care proiectul poate fi comercializat cu un oarecare profit.

5.1.12. Finantarea proiectelor de explorare

In mod normal riscurile se diminueaza pe masura ce proiectul avanseaza deoarece unele incertitudini legate de proiect sunt depasite sau reduse pe masura ce creste gradul de cunoastere a aspectelor tehnice (geologice, miniere, de prelucrare) si economice (investitii necesare, costuri de productie etc.). Acest fapt se traduce printr-o recunoastere progresiv mai ridicata a valorii intrinseci a zacamantului de catre investitori. Acest fenomen poate sa fie ilustrat grafic cu ajutorul curbei de dezvoltare sau a curbei de recunoastere a crearii valorii (fig. 5.3).

50 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Risc ridicat Finantare din actiuni Costuri de capital ridicate

Risc diminuat

Finantare din debite si emitere de actiuni Costuri de capital medii si scazute

Asociatii companiei Companii de comercializare

Corporatii miniere Investitori la bursa speculativi

Utilizatorii produsului

Emisuni de actiuni la bursa Debite (credite, leasing) Finantari guvernamentale si neguvernamentale de proiecte

Fig. 5.3. Curba de dezvoltare a unui proiect minier: valoarea recunoscuta de investitori, profiturile asteptate si sursele de finantare (dupa RFC Corporate Finance Ltd., 2001).

In cazul companiilor care au un singur proiect in derulare curba de dezvoltare este reflectata foarte bine de evolutia pretului actiunilor pe piata de capital. Evolutia pretului actiunilor pe piata reflecta si modul de derulare a proiectului, dificultatile intampinate de companie fiind penalizate de investitori. In opinia noastra un exemplu foarte bun in acest sens este reprezentat de evolutia pretului actiunilor companiei Gabriel Resurces Ltd. la Bursa din Toronto, care dezvolta proiectul Rosia Montana (Romania).

Fig. 5.4. Variatia pretului actiunilor companiei Gabriel Resources Ltd. la Bursa din Toronto in raport cu Indicele Global al Aurului (graficul este preluat dupa Toronto Stock Exchange) si diversele anunturi pe care le-au facut compania si opozantii proiectului precum si declaratiile unor oficiali (compilatie din anunturi de presa).

Explorarea aurului in Romania in conditiile economiei globalizate

Rezultatele explorarii intreprinse de companiile internationale in ultimul deceniu

Dupa intrarea in vigoare a primei legi a minelor de la caderea regimului comunist (1998), Romania a devenit o tara atractiva pentru investitii private in explorare si exploatare. In primii doi ani de la intrarea in vigoare a legii minelor 30 de perimetre, a caror suprafata insumata a fost de peste 6150 km2, au fost concesionate de A.N.R.M. unor companii de explorare cu capital strain.

Consideram ca pentru stabilirea obiectivelor explorarii s-a aplicat atat strategia oportunitatilor omise (muntii Metaliferi, zona Baia Mare, partea de vest a Banatului) cat si strategia primei miscari (zona central -sudica a Carpatilor Orientali, partea de nord-vest a Banatului, Dobrogea) chiar daca ultimele zone enumerate nu pot sa fie privite ca zone total necercetate.

Dupa aceasta perioada numarul si suprafetele perimetrelor concesionate pentru explorare s- au redus foarte mult, fapt ce pare sa sugereaze ca s-a consumat faza exploziva, de atragere a investitorilor straini. Totusi, din cunostintele noastre, atat companiile straine ce activeaza in Romania cat si alte companii straine, ce urmaresc activitatea de explorare din Romania sunt interesate sa intreprinda activitati de exploare in diverse zone din tara, in special in muntii Apuseni.

Acest interes deriva atat din potentialul metalogentic pe care il intrevad investitorii cat si din rezultatele obtinute cu lucrarile de explorare intreprinse in ultimul deceniu.

Daca raportam numarul proiectelor in stadiul de fezabilitate la numarul total de perimetre in cadrul carora au fost intreprinse lucrari de explorare incepand cu anul 1998 si pana in prezent putem spune ca rata succesului economic al explorarii din Romania este de cca. 5,8% iar in muntii Apuseni este de cca. 17%. Recunoastem ca o astfel de abordare este un pic prea optimista deoarece in cadrul unor perimetre exista mai multe zone mineralizate/zacaminte. Aceste rezultate constituie un motiv de atractie pentru companiile de explorare internationale.

Din analiza fig. 5.5 si 5.6. se observa ca resursele estimate dupa anul 1998 de catre companiile straine care au activat/activeaza in Romania pentru unele zacaminte din muntii Metaliferi (Apuseni de Sud) sunt de cca. 10 ori mai mari decat resursele estimate inainte de anul 1998.

Frecventa cumulata (%)

Frecventa cumulata (%)

Fig. 5.5. Frecventa cumulata a resurselor estimate inainte de anul 1998 pentru unele zacaminte din muntii Metaliferi.

Fig. 5.6. Frecventa cumulata a resurselor estimate dupa anul 1998 pentru unele zacaminte din muntii Metaliferi.

52 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Din punct de vedere a eficientei financiare, evaluata prin prisma costurilor de explorare raportate la unitatea de metal, constatam ca proiectele Certej si Rovina se incadreaza in media inregistrata pe plan mondial. Costurile de explorare pe care le-am estimat pe baza datelor publicate de catre cele doua companii sunt de 0,77 US$/g de aur in cazul proiectului Certej si de 0,47 US$/g de aur in cazul proiectului Rovina. In cazul proiectului Rosia Montana, costurile de explorare pe care le-am estimat sunt de 1,85 US$/g de aur si se situeaza la limita superioara a valorilor inregistrate pe plan mondial. Consideram ca planul de stramutare a locuitorilor din zona de dezvoltare a proiectului Rosia Montana a condus la cresterea costurilor totale de explorare si dezvoltare la 16,87 US$/ g de aur.

Lucrarile de explorare care au fost intreprinse in cadrul unor perimetre situate in afara Patrulaterului aurifer din muntii Apuseni au inregistrat per ansamblu rezultate slabe din punct de vedere economic. Totusi, consideram ca aplicarea principiului “noi zone, noi idei, noi tehnologii” ar putea sa conduca la obtinerea unor rezultate pozitive din punct de vedere economic.

5.2.2. Strategii, metode si tehnici de explorare utilizate de catre companiile internationale

In ultimul deceniu am monitorizat si analizat comunicatele de presa, situatiile financiare si activitatea companiilor care au intreprins/intreprind activitati de explorare in Romania si am constatat ca explorarea a fost abordata de catre companiile respective in doua moduri.

In zonele in care sunt prezente mineralizatii intens cercetate (eventual exploatate) in trecut si care beneficiaza de o infrastructura miniera dezvoltata si relativ usor accesibila, programele de explorare au inclus urmatoarele tipuri de lucrari:

reanalizarea unor probe duplicat, prelevate anterior de catre intreprinderile de stat;

recartarea si reprobarea carotelor existente, extrase din unele foraje vechi;

recartarea si reprobarea extensiva a lucrarilor miniere vechi accesibile sau care au putut fi amenajate usor;

cartarea si probarea in deschideri naturale sau lucrari miniere usoare (santuri/puturi);

foraje.

Aceasta strategie a fost aplicata in cazul proiectelor Rosia Montana si Certej deoarece s-a urmarit sa se contureze rapid resursele de minereu. Pe parcursul derularii programelor de explorare, dar dupa conturarea resurselor, au fost intreprinse lucrari de probare pedogeochimica si masuratori geofizice (ex. magnetice), care au avut ca obiectiv identificarea unor indici privind extinderea mineralizatiilor in afara limitelor deja conturate.

Strategia prezentata a fost aplicata si in cazul altor proiecte din muntii Apuseni de Sud si districtul Baia Mare. Gradul de dezvoltare si accesibilitea oferita de infrastructura miniera a constituit un element important, alaturi de prospectivitatea geologica, in prioritizarea obiectivelor de explorare in cazul perimetrelor in care se cunostea deja ca exista mai multe structuri mineralizate.

In cadrul zonelor in care sunt prezente structuri mineralizate mai putin cercetate si care beneficiaza de o infrastructura miniera slab dezvoltata, fiind greu accesibile, explorarea a fost abordata secvential. Lucrarile de explorare au urmarit sa delimiteze zonele mineralizate cunoscute si sa identifice noi zone mineralizate. Programul de explorare in cadrul unei astfel de zone a demarat cu lucrari de explorare mai putin costisitoare: lucrari de cartare si probare in deschideri naturale si/sau pe fragmente de roci, probarea aluviunilor si lucrari de probare pedogeochimica. Lucrarile de probare geochimica au fost urmate de lucrari geofizice (ex. masuratori magnetice la sol, electrometrie, aerogeofizica etc.). Daca rezultatele obtinute au fost pozitive, programul de explorare a continuat cu lucrari miniere usoare (derocari, santuri, puturi) si lucrari de foraj.

Compania Rio Tinto a aplicat aceasta strategie in cadrul perimetrelor de explorare pe care le-a detinut in muntii Apuseni. Proiectul Rovina (muntii Apuseni) reprezinta, in opinia noastra, un alt exemplu de aplicare a acestei strategii.

6. TEHNICI SI METODE DE EXPLORARE SI INTERPRETARE A DATELOR;

STUDII DE CAZ

In cadrul acestui capitol prezentam cateva exemple de tehnici de explorare, prelucrare si interpretare a datelor pe care le-am aplicat cu succes in cadrul unor programe de explorare pe care le-am proiectat si cooordonat.

In aceste studii de caz sunt prezentate si rezultatele utilizarii (din cunostintele noastre pentru prima oara nu numai in Romania dar si pe plan mondial) a unor indici geochimici de alterare, estimati pe baza rezultatelor analitice ale probelor pedogeochimice. Rezultatele obtinute ne indreptatesc sa credem ca aceasta tehnica poate constitui un instrument foarte util in explorare pentru cartarea alterarilor hidrotermale si chiar a litologiei (in functie de contextul geologic) in zonele acoperite.

6.1. Proiectul Sopot (muntii Almajului)

Perimetrul este situat pe aliniamentul tectono-magmatic si metalogenetic banatitic ce se dezvolta pe directia Rusca Montana – Bozovici – Berzasca si se continua la sud de Dunare pe directia Majdanpek – Bor.

In cadrul perimetrului sunt prezente numeroase intruziuni de roci magmatice banatitice (granodiorite, monzodiorite si diorite), cu caracter subvulcanic si dimensiuni relativ reduse (grosimi de ordinul metrilor sau zecilor de metri), ce strapung fundamentul cristalin si rocile sedimentare de varsta Cretacic superior (fig. 6.1).

Punerea în loc si consolidarea corpurilor de roci banatitice au fost insotite de manifestari ale proceselor de contact termic si metasomatic, produsele lor fiind reprezentate prin skarne si roci skarnoide dar si prin corneene, marmure si metasomatite carbonatice. Transversal pe directia de alungire a corpurilor banatitice, aureolele de contact se dezvolta pe distante de ordinul metrilor sau zecilor de metri.

In general corpurile de roci magmatice nu sunt mineralizate. In skarne se dezvolta doua tipuri de mineralizatii care adesea coexista:

mineralizatii de fier – oligist, hematit, rar magnetit sub forma de cuiburi si diseminari;

mineralizatii de sulfuri si produse de oxidatie ale acestora – pirita, calcopirita (cristale relicte izolate), limonit, malachit, sporadic bornit, covelina, azurit sub forma de impregnatii, cuiburi, depuneri pe fisuri, asociate cu filonase foarte fine de cuart + carbonat si izolat mineralizatii masive.

In cadrul perimetrului au fost intalnite frecvent fragmente si uneori aflorimente de roci care sunt constituite in proportie de peste 95% din oxi-hidroxizi de fier (limonit ± hematit, goethit) ± jarosit. Aceste roci, denumite gossan in literatura de specialitate anglo-saxona provin din zona de oxidatie a mineralizatiilor asociate skarnelor.

Prelucrarea datelelor digitale din satelit privind morfologia terenului (USGS-DEM) prin aplicarea unor filtre directionale de detectie a tendinelor lineare si proiectarea sub forma unei harti cu relief umbrit, efectuate de autorul prezentei lucrari, au pus in evidenta o discontinuitate structurala majora care se dezvolta pe directia NNE-SSV si poate fi urmarita pe cca. 30 km (fig. 6.2 a). Pe harta geologica a zonei acestei discontinuitati ii corespunde contactul tectonic dintre domeniul Getic si domeniul Danubian. In compartimentul vestic si in compartimentul estic al discontinuitatii structural-tectonice majore se dezvolta o serie de discontinuitati secundare care sunt dispuse subparalel si diagonal. Aceste discontinuitati se dezvolta intr -un mod asemanator retelelor de forfecare (eng. shear mesh) rezultate din forfecarea dextra (fig. 6.2 b). Pozitia si forma bazinului de sedimentare cretacic din regiune sugereaza ca acesta este un bazin de sedimentare de tip pull-apart format in regim de forfecare dextra (fig. 6.2 c).

54 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Fig . 6.1. Harta geologica a perimetrului Sopot (dupa Harta Geologica a Romaniei, sc. 1:200.000, cu modificari).

Fig. 6.2. a) Imagine rezultata prin aplicarea filtrului “gradient directional vest” asupra datelor digitale USGS-DEM privind topografia terenului; b) Modelul discontinuitatilor structurale dedus pe baza imaginii (a) rezultate din filtrarea datelor digitale USGS-DEM; c) Modelul tectonic de formare a bazinului de sedimentare cretacic dedus din forma acestuia (perimetrul de explorare este marcat cu linie de culoare rosie).

Aplicand modelul lui Drew (2005) in cazul zonei Sopot, se poate presupune ca spre extremitatile bazinului de sedimentare se pot dezvolta spatii distensionale care sunt favorabile acumularii unor mineralizatii de tip porphry copper. Aceasta ipoteza a fost confirmata de rezultatele probarii aluviunilor.

Analiza factoriala efectuata pe probele de aluviuni a pus in evidenta patru factori (F) relevanti care reflecta urmatoarele asociatii geochimice:

Fe-Zn-Ga-Ni-Co-Tl-Cr-P-Ge-Be-Sc-Ba-Cd (F1);

Te-Cu-In-Mo-Ag-Au (F2);

Pb-As-Ag (F3);

Sb-As (F4).

Proiectiile factorului 2 (cel mai interesant pentru explorarea economica avand in vedere elementele asociatiei geochimice) si factorului 1 (fig. 6.3) au permis conturarea unor zone anomale care sunt plasate la extremitatile bazinului de sedimentare si care confirma ipoteza emisa pe baza modelului lui Drew (2005). In cadrul acestor zone au fost executate ulterior lucrari de probare pedogeochimica si litogeochimica si masuratori magnetice la sol.

Fig. 6.3. Proiectia rezultatelor analizei factoriale efectuate pe probele din aluviuni: a) Factorul F1 reflecta asociatia geochimica Fe-Zn-Ga-Ni-Co-Tl-Cr-P-Ge-Be-Sc-Ba-Cd; Factorul F2 reflecta asociatia geochimica Te-Cu-In-Mo-Ag-Au.

Semnificatia metalogenetica a asociatiilor geochimice evidentiate prin analiza factoriala in diversele tipuri de roci si in probele pedogeochimice este prezentata in fig. 6.4. Anomaliile rezultate din interpolarea punctajelor factorilor determinati sunt prezentate in fig. 6.5 si fig. 6.6.

In fig. 6.5 se observa ca in cazul zonei sudice anomaliile factorului 1, care reflecta o asociatie geochimica de tip pirometasomatic au o pozitie marginala in raport cu anomaliile factorului 3, care reflecta o asociatie geochimica de tip porphyry copper iar anomaliile factorului 2, care reflecta clar o asociatie hidrotermala au o pozitie distala in raport cu anomaliile factorului 3.

In fig. 6.6 se observa ca in cazul zonei nordice anomaliile factorului 1, care reflecta probabil o asociatie geochimica de tip pirometasomatic au o pozitie marginala in raport cu anomaliile factorului 2, care reflecta probabil o asociatie geochimica de tip porphyry copper iar anomaliile factorului 3, care reflecta clar o asociatie hidrotermala au o pozitie distala. Anomaliile factorului 1 par sa fie controlate nu numai de procesele metalogenetice ci si de caracteristicile litologice si in consecinta caracteristicile geochimice diferite ale substratului pe care s-a format solul.

56 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Fig. 6.4. Posibila semnificatie metalogenetica a asociatiilor geochimice puse in evidenta prin analiza factoriala in probele litogeochimice si pedogeochimice.

a b c d

Fig. 6.5. Distributia punctajelor diferitilor factori evidentiati prin analiza factoriala PCA, efectuata asupra rezultatelor analitice ale probelor pedogeochimice prelevate din partea de sud a perimetrului Sopot: a) Factorul 1: Sb-Co-Ga-Fe-Ag-Ni-Mn-Cr-Zn-Cd-Be-As-Cu; b) Factorul 2: Pb-Cd-Zn-Au-Ag; c) Factorul 3: Cu-W-Mo; d) Factorul 4: V-Ti.

a b c

Fig. 6.6. Distributia punctajelor diferitilor factori evidentiati prin analiza factoriala PCA, efectuata asupra rezultatelor analitice ale probelor pedogeochimice prelevate din partea de nord a perimetrului Sopot: a) Factorul 1: Ga-Co-Fe-Be-Zn-Ni-Cr-Tl-Mo-Ag-Ba-Mn-Cd-Pb; b) Factorul 2: Au-W-Cu; c) Factorul 3: Pb-Cd.

Fig. 6.7. Hartile campului magnetic total (reducere la pol) pentru partea de sud (a) si nord (b) a perimetrului Sopot. Cercurile rosii delimiteaza zone in care este posibil sa fie prezente corpuri (stockuri) de roci banatitice porfirice ale caror margini sunt reflectate prin minime magnetice marginale pronuntate.

Masuratorile magnetice au pus in evidenta o serie de anomalii care sugereaza prezenta unor intruziuni (stockuri) de roci banatitice de forma cavsicilindrica ale caror margini sunt marcate de minime magnetice pronuntate (fig. 6.7). Anomaliile factorilor care reflecta asociatii geochimice de tip porphyry copper se dezvolta cu precadere in zonele marginale ale acestor intruziuni presupuse, fiind asociate cu minime magnetice.

Desi observatiile din aflorimente si fragmentele de roci din perimetru au oferit foarte putine date ce sustin prezenta unor mineralizatii de tip porphyry copper in perimetru, datele geochimice si datele geofizice fac plauzibila aceasta ipoteza, care ar trebui verificata prin derularea unui program de foraj.

***

Indicii geochimici calculati pe baza unor raporturi dintre oxizii unor elemente litofile (± siderofile) ce sunt implicate in reactiile de alterare sunt mai putin folositi in explorare. Metoda care utilizeaza acesti indici a fost aplicata pentru prima data de Ishikawa et al. (1976) pentru a masura intensitatea sericitizarii si cloritizarii in rocile vulcanice din culcusul zacamantului Kuroko. Ulterior metoda a fost dezvoltata si utilizata de diversi cercetatori (Spitz & Darling, 1978; Saeki & Date, 1980; Coad, 1982; Hashigushi, 1983, Date et al., 1983: Hashigushi, 1983) la masurarea intensitatii proceselor de alterare hidrotermala sau supergena in diverse contexte geologice.

Am incercat sa utilizam aceasta metoda in cazul perimetrului Sopot. S-au calculat valorile celor mai utilizati indici geochimici pentru probele prelevate din diverse tipuri de roci:

indicele de alterare Ishikawa AI=[100x(K2O+MgO)]/(K2O+MgO+Na2O+CaO) (Ishikawa et al.,1976);

indicele sericitului Iser = K2O / K2O + Na2O (Saeki & Date, 1980);

indicele clorit-carbonat-pirita CCPI = 100x(MgO + FeO)/(MgO + FeO + K2O + Na2O) (Large et al., 2001).

Conversia rezultatelor analitice in oxizi pentru calculul diversilor indici s-a facut cu ajutorul convertorului propus de Stevens et al. in 2005 (http://www.marscigrp.org/elconv.html#k).

Proiectia valorilor individuale in diagrama clasica propusa de Large et al. (2001) indica faptul ca diversele tipuri petrografice (in particular rocile magmatice si skarnele) sunt caracterizate destul

58 Sorin Tãmaș-Bãdescu

de bine de raporturile dintre indicii AI si CCPI, plasandu-se in campuri destul de bine individualizate (fig. 6.8).

Valorile acestor indici permit sa se aprecieze ca gradul de alterare hidrotermala a rocilor magmatice este scazut, valorile calculate fiind in general <50%. Marea majoritate a probelor de roci magmatice se plaseaza in campul rocilor cu compozitie intermediara nealterate (campul de culoare verde in fig. 6.8).

Culori

Endoskarn

Ferricrit

Gossan

Magmatic

Metamorfic

Sedimentar

Skarn

Skarnoid

Dimensiunea punctelor

Fig. 6.8. Proiectia probelor prelevate din diverse tipuri de roci pe diagrama CCPI/AI.

O problema cu care se confrunta adesea geologul atunci cand trebuie sa elaboreze harta geologica a unui perimetru este lipsa aflorimentelor. Elaborarea unei harti geologice prin extrapolarea unor observatii punctuale presupune experienta, fler si imaginatie din partea geologului.

Desi metoda indicilor de alterare presupune utilizarea rezultatelor analitice ale unor probe de roci am considerat ca metoda ar putea fi aplicata si in cazul probelor de sol. La baza rationamentului nostru a stat ideea ca acesti indici ar trebui sa surprinda pe de o parte procesele de alterare supergena si pe de alta parte contrastul geochimic dintre diversele tipuri de roci din perimetru (roci magmatice, skarne, calcare, roci metamorfice). Rezultatele obtinute pentru probele de roci au constituit si ele argumente pentru utilizarea metodei indicilor in cazul probelor de sol.

Au fost calculate, proiectate si interpolate valorile pentru mai multi indici geochimici. Rezultatele obtinute au fost analizate si s-a constatat ca indicii AI, CCPI si Iser sunt cei mai relevanti.

Prin coroborarea rezultatelor obtinute (fig. 6.9 a, b, c si fig. 6.10 a, b, c) cu observatiile geologice din teren s-a constatat ca distibutia spatiala a indicilor geochimici mentionati, calculati pentru probele de sol, reflecta destul de bine litologia substratului.

Rocile metamorfice sunt foarte bine reflectate de valori maxime ale indicelui AI iar rocile carbonatice de valori mai scazute. Rocile sedimentare detritice sunt foarte bine reflectate de valori minime ale indicelui CCPI si valori mai ridicate ale indicelui Iser. Rocile magmatice sunt foarte bine reflectate (nefiind alterate) de valori minime ale indicelui Iser. Skarnele si skarnoidele suny reflectate prin valori maxime ale indicelului CCPI.

Prin urmare consideram ca intr-un astfel de context geologic contrastant acesti indici pot sa fie utilizati ca instrumente de completare a observatiiilor geologice atunci cand se construiesc harti geologice (fig. 6.9 d si fig. 6.10 d).

Fig. 6.9. Distributia valorilor indicilor geochimici calculati pentru probele pedogeochimice prelevate din partea nordica a perimetrului Sopot: a) Indicele de alterare Ishikawa AI; b) Indicele sericitului Iser; c) Indicele clorit-carbonat-pirita CCPI; d) Harta geologica elaborata pe baza corelatiei dintre valorile indicilor geochimici si a observatiilor geologice din teren.

a b c d

Fig. 6.10. Distributia valorilor indicilor geochimici calculati pentru probele pedogeochimice prelevate din partea sudica a perimetrului Sopot: a) Indicele de alterare Ishikawa AI; b) Indicele sericitului Iser; c) Indicele clorit-carbonat-pirita; d) Harta geologica elaborata pe baza corelatiei dintre valorile indicilor geochimici si a observatiilor geologice din teren.

60 Sorin Tãmaș-Bãdescu

6.2. Proiectul Batarcel-Varful Radacinii (muntii Oasului)

Perimetrul este situat in extremitatea nord-vestica a lantului vulcanic tertiar Oas-Gutai-Tibles, in partea central-vestica a muntilor Oas.

Edificiul vulcanic din zona Batarcel -Varful Radacinii este constituit dintr- un complex de piroclastite, brecii piroclastice si curgeri de lava hialodacitica care este strabatut de un corp central de dacite cu microstructura felsitica si de coloane de brecii de explozie (fig. 6.11).

Fig. 6.11. Harta geologica a perimetrului Batarcel-Varful Radacinii (muntii Oasului).

Lucrarile de explorare intreprinse inainte de anul 2000 au pus in evidenta un sistem mineralizat filonian epitermal compus din patru filoane principale. Dacitele sunt propilitizate si argilizate pe arii largi iar in apropierea filoanelor aceste roci prezinta indiciile unei metasomatoze cu cuart si adular. In perimetru se cunosc si mineralizatii impregnative de sulfuri ± aur, argint in dacite sau in brecii de explozie afectate de alterari hidrotermale intense.

Pe baza continuturilor inregistrate in probele de sol au fost calculate valorile pentru mai multi indici geochimici propusi de diversi autori.

Zonele de metasomatoza, sugerate de distributia valorilor indicelui molar al alcaliilor (fig. 6.12 a) in probele de sol ([(Na+K) /Al]*100 in Madeisky, 1995) corespund foarte bine cu zonele in cadrul carora sunt prezente alterari hidrotermale cu adular (fig. 6.11). Distributia valorilor indicelui sericitului (K2O / (K2O + Na2O) in Saeki & Date, 1980) sugereaza ca alterarile de tip argilic se dezvolta cu precadere in partea nordica a perimetrului (fig. 6.12 b) si corespund zonei cu alterari argilice, care este figurata pe foaia de harta Tarna Mare (sc. 1:50.000, I.G.R.). Distributia indicelui clorit-carbonat-pirita sugereaza ca alterarile propilitice se dezvolta spre marginea zonei crateriale (fig. 6.12 c). Indicii geochimici mentionati confirma existenta unei zonalitati a alterarilor hidrotermale (fig. 6.13), care este normala pentru contextul geologic al zonei respective.

Avand in vedere rezultatele obtinute consideram ca intr-un astfel de context geologic indicii de alterare pot fi utilizati in probarea pedogeochimica pentru cartarea alterarilor.

Fig. 6.12. Distributia valorilor indicilor geochimici: a) Indicele alcaliilor Alk reflecta alterarile hidrotermale potasice cu adular; b) Indicele sericitului Iser reflecta alterarile hidrotermale argilice; c) Indicele clorit-carbonat-pirita CCPI reflecta alterarile hidrotermale propilitice.

a b

c d

Fig. 6.13. Harta alterarilor hidrotermale elaborata pe baza distributiei valorilor indicilor geochimici Alk, Iser si CCPI in probele de sol.

Fig. 6.14. Rezultatele analizei factoriale PCA, efectuata asupra rezultatelor analitice ale probelor pedogeochimice: a) Factorul 1: Fe-Ga-Al-Cu -Zn -Pb; b) Factorul 2: S-As-Ba-K; c) Factorul 3: Sb-As; d) Factorul 4: K-Ag-Na.

Analiza factoriala PCA efectuata pe probele de sol a pus in evidenta 4 factori care au fost considerati relevanti.

Anomaliile factorului F1, care reflecta o asociatie geochimica de temperatura ridicata (Fe-Ga-Al-Cu- Zn-Pb) se dezvolta cu precadere spre marginile zonei crateriale (fig. 6.14 a) si se coreleaza spatial destul de bine cu zonele de alterare propilitica, conturate pe baza indicilor geochimici (fig. 6.12 c si fig. 6.13). Anomaliile slabe din zona centrala a perimetrului sunt in acord cu caracterul slab polimetalic al mineralizatilor filoniene din perimetru.

62 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Asociatia geochimica S-As-Ba-K a factorului F2 reflecta foarte bine, din punct de vedere geochimic, mineralele care au fost observate frecvent in mineralizatiile filoniene din perimetru, respectiv pirita, arsenopirita, cuart, adular si baritina. Anomaliile factorului F2 se suprapun foarte bine peste zonele cu mineralizatii filoniene cunoscute (fig. 6.14 b).

Anomaliile Sb-As ale factorului F3 bordeaza zona de alterare argilica, conturata pe baza indicilor geochimici (fig. 6.14 c, fig. 6.12 b si fig. 6.13) si reflecta probabil o faza hidrotermala de temperatura scazuta.

Anomalia K-Ag-Na a factorului F4 contureaza foarte bine corpul de brecii hidrotermale ce este prezent in zona centrala a perimetrului (fig. 6.14 c) si este afectat intens de adularizare, in cadrul caruia au fost identificate mineralizatii de pirita cu continuturi ridicate de argint (fig. 6.14 d).

6.3. Proiectul Caraci (muntii Apuseni)

Perimetrul Caraci este situat in partea vestica a muntilor Metaliferi (Apuseni de Sud), in extremitatea nord-vestica a bazinului neogen Brad-Sacaramb.

Structura vulcanica neogena Caraci reprezinta un stratovulcan care a avut o evolutie complexa (fig. 6.15), cu o structura crateriala mai veche, generata intr -o prima faza de eruptie si constituita din andezite cu hipersten si augit si din brecii si tufuri, in care andezitele piroxenice sunt predominante si o suprastructura rezultata in urma unor repetate explozii si emisuni de lave, constituita din andezite cu hornblenda verde, andezite cu hornblenda bruna si andezite cu hornblenda resorbita. Fenomenele ulterioare, de reajustare a echilibrului tectono-vulcanic, au determinat prabusirea zonei crateriale si formarea unor fracturi dispuse concentric si radiar fata de neckul vulcanic principal. Unele dintre aceste fracturi au constituit caile de acces pentru eruptii de andezite cuartifere, care marcheaza a treia faza eruptiva (Jude et al., 1973).

Fig. 6.15. Harta geologica a structurii vulcanice neogene Caraci (dupa Jude, 1973 cu completari).

Mineralizatiile filoniene prezente la nord de varful Caraci se dezvolta in cadrul unei zone de cca. 800 m/200 m. Sistemul filonian este constituit din 5 filoane principale si ramificatiile acestora. Filoanele sunt orientate NV-SE si VNV-ESE, prezinta caderi preponderent spre SV si au cateva sute de metri lungime si grosimi reduse (0,1-1,0 m).

Mineralele metalice reprezinta 1-10% din umplutura filoniana si sunt reprezentate preponderent prin pirita, marcasita si subordonat blenda, galena, calcopirita, pirotina, tetrahedrit, hessit si aur nativ. Aurul apare in special ca incluziuni (8-16 µm in diametru) in cuart si este asociat cu sulfuri (galena si blenda) dar local se dezvolta si ca dendrite, lamele si granule fin diseminate sau cuiburi de aur nativ (Ianovici et al., 1976; Jude, 2000).

Continutul de aur in cadrul filoanelor variaza in limite foarte largi si pe distante scurte de la 0,1 g/t la mai multe sute de g/t. Se remarca o tendinta de crestere a continuturilor dinspre suprafata spre adancime.

Mineralele de ganga sunt reprezentate prin minerale argiloase, silice negricioasa, calcedonie, cuart alb-transparent sau laptos, mai rar calcit si sporadic baritina si epidot. Filoanele au in general textura brecioasa dar sunt mentionate si texturi rubanate sau masive (Jude, 2000).

Procesele de alterare hidrotermala s-au limitat la zona din imediata apropiere a filoanelor. Rocile din peretii filoanelor sunt intens argilizate si sericitizate, in general pe 20-30 cm, rar pe distante mai mari (pana la 2-2,5 m). Gradul de transformare a rocii scade pe masura ce creste distanta fata de fractura mineralizata. Spre exterior alterarea este marcata de dezvoltarea carbonatilor si a mineralelor cloritoase.

Partile superficiale ale filoanelor din zona Caraci au fost exploatate sporadic incepand din antichitate (epoca brozului, epoca romana) pana la inceputul secolului XX. Rezultatele obtinute cu lucrarile de explorare executate inainte de anul 2000 au condus la concluzia ca mineralizatiile filoniene nu pot fi valorificate din punct de vedere economic deoarece desi continuturile de aur sunt interesante grosimea filoanelor este foarte redusa.

In urma analizei atente a planului de cartare privind pozitiile si relatiile spatiale ale fracturilor filoniene, a zonelor de ramificatie si a zonelor de ingrosare (generate de transtensie) si de subtiere (generate de transpresie) din lungul filoanelor consideram ca sistemul filonian, controlat de doua sisteme majore de fracturi orientate NV-SE si VNV-ESE a luat nastere in urma unor miscari de decrosare dextre care s-au manifestat simultan cu activitatea hidrotermala.

Desfasurarea proceselor hidrotermale intr-un regim de forfecare activ poate explica, in opinia noastra, distributia continuturilor de aur de-a lungul filoanelor si in special prezenta continuturilor ridicate de aur in zonele in care umplutura filoniana incepe sa se ingroase sau sa se subtieze semnificativ. Cuartul depus initial sub forma lenticulara intr-o zona de flexura s-a comportat ca o incluziune dura generand zone (umbre) de presiune scazuta (similare cu cele din rocile metamorfice) care au constituit spatii favorabile pentru depunerea aurului.

Conform modelelor geomecanice (6.16 b), intr-un regim activ de forfecare, la intersectia forfecarilor de tip R (sistemul NV -SE ) cu cele de tip D (sistemul VNV-ESE) ia nastere o zona de distensie (fig. 6.16 a) ca urmare a deplasarilor ce au loc in lungul acestor fracturi. In zona de distensie se dezvolta mici fracturi de tensiune. Zona de distensie favorizeaza circulatia hidrotermala, procesele de alterare hidrotermala si de depunere a mineralizatiilor.

Rezultatele lucrarilor de probare pedogeochimica au confirmat aceasta ipoteza. Anomalia pedogeochimica de aur (fig. 6.16 c) corespunde spatial proiectiei la suprafata a zonei de distensie ce a fost dedusa din interpretarea structurala a datelor obtinute cu lucrarile de cercetare in subteran. Existenta acestei zone de distensie pare sa fie confirmata si de prezenta unei anomalii pedogeochimice de potasiu (fig. 6.17) si a factorului F4, care reflecta asociatia geochimica de afinitate epitermala Tl-As-Sb-Hg-Ag (fig. 6.18).

64 Sorin Tãmaș-Bãdescu

a

c

Cute

Fig. 6.16. a) Interpretare privind controlul structural-tectonic al formarii filoanelor si zonelor de imbogatire in aur pe baza planului de cartare si probare a orizontului minier de explorare -40 m; b) Modelul zonelor de forfecare Riedel (Corbet & Leach, 1997); c) Anomalii pedogeochimice de aur.

Fig. 6.17. Anomalii pedogeochimice de potasiu.

Fig. 6.18. Anomaliile punctajelor factorului F4, care reflecta asociatia geochimica Tl-As-Sb-Hg-Ag.

Fig. 6.19. Anomalii magnetice ∆T (reducere la pol). Linia galbena intrerupta marcheaza o discontinuitate tectonica majora, sugerata de prezenta unor anomalii de minimum.

Anomaliile de potasiu si ale factorului F4 sugereaza ca sistemul filonian continua spre NV (fig. 6.17 si fig 6.18). Avand in vedere ca in zona cu mineralizatii filoniene cercetate cu galerii aceste anomalii marcheaza zona de distensie de la intersectia fracturilor de tip R si D se poate presupune ca aceste anomalii marcheaza o zona similara. Aceasta ipoteza este sustinuta de rezultatele masuratorilor magnetice (fig. 6.19), care au pus in evidenta o zona de minimum magnetic pronuntat, cu dezvoltare VNV-ESE, care sugereaza prezenta unui accident tectonic ce corespunde unei fracturi de tip D.

Consideram ca amestecul fluidelor hidrotermale cu apele superficiale, meteorice, puternic oxigenate a avut cel mai important rol in depunerea aurului, in special in stadiile tarzii ale procesului metalogenetic. Acest mecanism impreuna cu factorul tectonic sunt responsabile pentru imbogatirile locale in aur, de tip bonanza.

Se poate aprecia ca depozitele sedimentare interceptate de foraje, care marcheaza probabil o paleosuprafata au jucat un rol foarte important in depunerea aurului datorita interactiunii dintre fluidele hidrotermale ce se aflau in ascensiune si apele meteorice. Acest fenomen a determinat variatia puternica si pe distanta redusa a continuturilor de aur pe verticala, deasupra si sub nivelul rocilor sedimentare. Prin urmare, nivelul de adancime la care ar putea fi interceptate mineralizatii de posibil interes economic este limitat si este situat deasupra nivelului de roci sedimentare.

6.4. Proiectul Birtin (muntii Apuseni)

Perimetrul Birtin este localizat in muntii Apuseni de Sud, la cativa kilometri vest de perimetrul Caraci.

Structura geologica a zonei este caracterizata de prezenta unei intruziuni banatitice majore care are forma unui dyke inclinat spre nord si se dezvolta pe directia VSV-ENE pe cca. 9 km lungime. Intruziunea banatitica strabate roci apartinand seriei ofiolitice mezozoice si depozite sedimentare cretacice si jurasice. Aceasta intruziune s-a consolidat in conditii hipoabisice si are o constitutie petrografica complexa (fig. 6.20) care se datoreaza mai multor veniri succesive de magma aflata in curs de diferentiere. In partea vestica a intruziunii se dezvolta diorite cuartifere iar in partea estica a corpului se dezvolta granodiorite cu o bordura discontinua de diorite si microdiorite (Jude et al.,1973).

Asociate spatial cu corpul instruziv banatitic major, in extremitatea estica a intruziunii majore, pe v. Pietrelor si v. Arsurii, au fost identificate inainte de cel de-al doilea razboi mondial cateva filoane cu pirita, galena, blenda, calcopirita, tetraedrit, cu continuturi scazute de aur (Ghitulescu & Socolescu, 1941; Borcos et al., 1983) si marcasita (Jude, 2006, comunicare verbala) in ganga de calcit si cuart. Filoanele au grosimi reduse, de ordinul centimetrilor-decimetrilor si lungimi cuprinse intre 250 m si 500 m. Rocile din peretii filoanelor sunt sericitizate si caolinizate pe distante de ordinul centimetrilor-decimetrilor.

Ghitulescu & Socolescu (1941) mentioneaza ca pe colina care separa v. Pietrelor de v. Arsurii afloreaza o zona puternic silicifiata, corpul de granodiorite fiind strabatut de numeroase vinisoare de cuart ce formeaza geode in care se dezvolta cristale de cuart cu urme de oxid de fier, rezultat prin alterarea impregnatiilor de pirita. Jude et al. (1973) mentioneaza prezenta turmalinei in cadrul acestei zone de silicifiere intensa.

Inainte de anul 2003 mineralizatiile filoniene si zona de silicifiere au fost cercetate de catre diverse intreprinderi de stat in cadrul unor programe de explorare ce au inclus lucrari de probare pedogeochimica, masuratori electrometrice, lucrari miniere usoare (derocari, santuri si puturi), galerii scurte de coasta si foraje.

Recent, lucrarile de cartare in aflorimente si observatiile efectuate pe fragmentele de roci si materialul depozitat in haldele lucrarilor miniere vechi, coroborate cu rezultatele lucrarilor de cercetare anterioare au relevat cateva elemente ce au condus la modificarea modelului geologic-structural al zonei.

66 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Fig. 6.20. Harta geologica a perimetrului Birtin (dupa Jude et al., 1973, cu completari).

Fig. 6.21. Harta geologica a zonei v. Pietrelor – v. Arsurii (perimetrul Birtin).

Fig. 6.22. Model idealizat privind dezvoltarea unor tipuri structurale de brecii in cadrul unei coloane de brecii cu turmalina (IB) care este legata de intruziuni (Silitoe, 1985) si diverse aspecte structurale ale breciilor cu turmalina, ce au fost intalnite in cadrul perimetrului Birtin (a-n). Sagetile indica pozitia presupusa in cadrul coloanei de brecii;

a) Fragmente tabulare orientate, cu pozitie suborizontala, ce marcheaza probabil partea superioara a unei coloane de brecii; b) Bloc de brecie cu claste tabulare orientate si matrice (1%) de cuart; c). Brecie de tip puzzle (jigsaw sau shatter breccia) cu matrice de cuart; d) Idem. In cadrul matricei apar goluri in care se dezvolta cristale (<1 cm) de cuart; e) Brecie de tip puzzle cu matricea constituita din cuart si turmalina; f) Brecie de tip puzzle cu matricea constituita din zdrobituri, cuart si turmalina; g si h) Brecie de tip puzzle cu claste tabulare orientate de granodiorite intens silicifiate; i si j) Brecii cu claste de dimensiuni si grade de rotunjime variabile de granodiorit alterat (cuart-sericit ± turmalina) si matrice (20-30%) constituita din zdrobituri, cuart, muscovit si turmalina; k) Idem. Cantitatea de matrice (cuart-turmalina) este mai mare decat cantitatea de claste; l) Idem; k) Matricea contine zdrobituri; m) Seturi de fracturi fine cu cuart (sheeted quartz veins); n) Exfoliere hipogena a clastelor de granodiorit alterat.

68 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Zonele certe in care afloreaza rocile cu turmalina cu aspect brecios au forma circulara sau eliptica (fig. 6.21). Forma zonei de aflorare sugereaza ca in adancime breciile cu turmalina pot sa aiba forma columnara (breccia pipe). Dispozitia si frecventa blocurilor prezente pe interfluviul dintre v. Pietrelor si v. Arsurii, dispuse in jurul acestor zone de aflorare circulare si in special pe versantul drept al vaii Pietrelor sugereaza faptul ca breciile cu turmalina pot sa se dezvolte si de-a lungul unor fracturi circulare de tipul fracturilor inelare (eng. ring-fractures).

Caracteristicile structurale si mineralogice ale rocilor cu turmalina (fig. 6.22), modul lor de dezvoltare si contextul geologic sugereaza ca aceste brecii sunt asemanatoare cu cele pe care Silitoe (1985) le-a numit brecii legate de intruziuni (eng. intrusion related breccia).

Avand in vedere si rezultatele probarii pedogeochimice, consideram ca intrega zona ce a fost cartata in trecut drept granodiorite intens alterate hidrotermal ar putea sa constituie de fapt o coloana complexa de brecii (ex. Kidston din Australia; Silitoe, 1985).

Corelarea cartarilor desfasurate ale galeriilor si ale lucrarilor miniere de suprafata executate in aceasta zona sugereaza ca fracturile mineralizate au forma de dezvoltare semicirculara (fig. 6.21), similara cu dezvoltarea seturilor de fracturi paralele (eng. „sheeted fractures) descrise de Silitoe (1985) pe marginea coloanelor complexe de brecii legate de intruziuni.

Zona de aflorare a rocilor granodioritice intens alterate este foarte bine marcata de anomalii pedogeochimice de minim ale elementelor Co, Fe, Sc, Ga, Al, Ca, Ni, Mg, Mn, Cr, V, Ti, Li, Ge, Zr, Hf, Sr, Na, Cs, Y. Acest lucru este foarte bine reliefat de distributia factorului F1, care reflecta asociatia geochimica ce contine elementele mentionate (fig. 6.23). Ca si factorul F1, cele mai multe elemente ale asociatiei geochimice care este reflectata de acest factor prezinta maxime pronuntate in apropirea contactului dintre granodioritele alterate si rocile ofiolitice gazda, continuturile scazand apoi spre valori medii.

Rezultatele analizei factoriale PCA sugereaza ca exista o zonalitate a asociatiilor geochimice reflectate de diversi factori in raport cu zona de aflorare a breciilor cu turmalina si sericit. Punctajele factorului F4, care reflecta asociatia geochimica Ag-Mo-Pb, prezinta un maxim centrat pe zona mentionata (fig. 6.26). Zona de maxim a punctajelor factorului F4 corespunde unei zone de minim a factorului F3, care reflecta asociatia Cu-Au. Anomalia de maxim principala a acestui factor bordeaza spre nord anomalia factorului F3 (fig. 6.25). Anomaliile factorului F2 (fig. 6.24), care reflecta asociatia geochimica Cd-Zn-Se-Pb-Be-Sn -As-In-Hg, inconjura zona de aflorare a breciilor cu turmalina, marcata printr-o zona de minim.

Prezenta unor minime alungite pe directia NNE-SSSV ale indicelui de alterare Ishikawa AI (fig. 6.27) si ale indicelui clorit-carbonat-pirita CCPI precum si ale campului magnetic (fig. 6.28) sugereaza un prezenta unui culoar de alterare, ce este controlat probabil structural-tectonic.

Din coroborarea datelor geologice, geochimice si geofizice reiese ca procesele de silicifiere hidrotermala si de formare a breciilor cu turmalina au fost acompaniate de levigarea celor mai multe elemente, care au migrat atat ascensional dar si lateral. Migratia unor elemente chimice a fost probabil controlata de factori structural-tectonici. Migratia elementelor de-a lungul discontinuitatilor tectonice s-a produs preferential (diferite elemente si asociatii geochimice reflectate de factorii geochimici se coreleaza spatial cu o anumita discontinuitate tectonica), ceea ce poate semnifica momente diferite in evolutia sistemului.

Anomalia factorului F3, care reflecta asociatia Cu-Au (insotita de anomalii punctuale de Sn, Bi, W, In) pare sa semnifice un prim moment in evolutia sistemului, in care migratia spre NE a elementelor, de-a lungul unui sistem de discontinuitati tectonice discrete NNE-SSV, s-a produs in conditiile unor temperaturi ridicate (probabil similare celor de la partea inferioara a sistemelor porphyry-copper). De-a lungul aceluiasi sistem de discontinuitati s-a desfasurat probabil un al doilea moment metalogenetic din evolutia sistemului, de temperatura mai scazuta, marcat de anomalii pedogeochimice ale factorului F2 (Cd-Zn-Se-Pb-Be-Sn-As-In-Hg).

Fig. 6.23. Anomaliile punctajelor factorului F1.

Fig. 6.25. Anomaliile punctajelor factorului F3.

Fig. 6.27. Distributia valorilor indicelui de alterare Ishikawa AI.

Fig. 6.24. Anomaliile punctajelor factorului F2.

Fig. 6.26. Anomaliile punctajelor factorului F4.

Fig. 6.28. Anomalii magnetice ∆T.

70 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Consideram ca sistemul de facturi NNV-SSE (in particular sistemul de fracturi din partea de vest a perimetrului) a controlat migratia elementelor in conditiile unor temperaturi ale fluidelor de tip epitermal, pe aceasta directie dezvoltandu-se o serie de anomalii de Au, Hg si Tl, care marcheaza probabil al treilea moment din evolutia sistemului.

Rezultatele probarii geochimice pot fi explicate de modelul lui Seedorff et al. (2008) privind fenomenele metalogenetice care se produc in cadrul zonelor de inradacinare a sistemelor mineralizate de tip porphyry. Din pacate, din evolutia tectonica a perimetrului a lipsit procesul de basculare si din acest motiv sistemul porphyry-copper nu s-a conservat in intregime. Este posibil totusi ca o mica parte a sistemului porphyry copper sa se fi pastrat. Anomalia factorului F3, care reflecta asociatia geochimica Cu-Au indica existenta unei parti a sistemului care s-a conservat.

Filosofia clasica a explorarii presupune cautarea unor indicii la suprafata, care sa sugereze prezenta in adancime a unor mineralizatii. Modelul lui Seedorff et al. (2008) revolutioneaza explorarea deoarece propune cautarea zacamantului intr -o pozitie laterala in raport cu zona cu indici corespunzatori modelului. Avand in vedere rezultatele recent obtinute in cazul perimetrului Birtin, consideram ca probarea pedogeochimica reprezinta un instrument foarte util pentru aplicarea acestui model si filosofii de explorare.

INVENTARUL MINERAL

Estimarea si clasificarea inventarului mineral pe plan mondial

Rezultatul final al unui program de explorare complet, care a condus la identificarea unui zacamant, il constituie estimarea inventarului mineral care va sta la baza studiilor de prefezabilitate si fezabilitate in urma carora se va stabili in ce masura exploatarea zacamantului este viabila din punct de vedere comercial.

Inventarul mineral (Sinclair & Blackwell, 2002) este un termen generic, utilizat pentru a defini concentratiile naturale de minerale metalice si/sau nemetalice dintr-un zacamant. Inventarul mineral cuprinde doi termeni, respectiv resursa si rezerva.

Semnificatia termenilor de resursa si rezerva a evoluat de-a lungul timpului. Resursa (denumita in cazul zacamintelor metalifere si resursa geologica sau resursa in situ) reprezinta cantitatea totala a mineralizatiei din zacamant. Rezerva (denumita in cazul zacamintelor metalifere si rezerva de minereu) reprezinta mineralizatia care poate fi exploatata din punct de vedere economic si legal.

Clasificarea resurselor si rezervelor presupune gruparea acestora categorii in functie urmatorii factori: geologici, tehnologici, economici si, cu un sens mai larg, politici. Ultimii trei factori fac departajarea intre resurse si rezerve iar primul factor face departajarea intre diverse categorii de resurse si diverse categorii de rezerve (fig. 7.1). Filtrul care departajeaza resursele de rezerve este studiul de fezabilitate.

Studiul de fezabilitate include o gama larga de proceduri de evaluare a proiectului, care presupun realizarea unei analize detaliate a bazei de date geologice si analitice, a procedurilor de estimare a resurselor/rezervelor, a planificarii productiei, a tehnologiilor de exploatare miniera si de preparare, a managementului activitatii, a finantarii, a problemelor legale si a celor legate de protectia mediului.

Marea majoritate a sistemelor de clasificare utilizate in prezent pe plan mondial au la baza gradul de cunoastere geologica si gradul de incertitudine a parametrilor geologici pentru clasificarea resurselor, respectiv gradul de cunoastere a parametrilor tehnici (minieri, de preparare, metalurgici si de protectie a mediului) si economici (gradul de certitudine in ceea ce priveste viabilitatea valorificarii economice a rezervei in conditiile socio-politice ale zonei in care este localizat zacamantul) pentru clasificarea rezervelor (fig. 7.1)

Consideratii privind factorii minieri, metalurgici, economici, de piata, legali, de mediu, sociali si guvernamentali (factori modificatori)

Fig 7.1. Sistemul european de clasificare a resurselor si rezervelor.

Caderea sistemului comunist precum si tendinta de globalizare a industriei miniere au impus armonizarea sistemelor de clasificare nationale. Procesul de armonizare inceput in anul 1992 sub egida O.N.U. a condus la elaborarea Cadrului International al Natiunilor Unite de Clasificare a Rezervelor / Resurselor (C.I.N.U.C.R.R.).. C.I.N.U.C.R.R. are la baza aceleasi principii care stau la baza sistemelor de clasificare din tarile democratice dar utilizeaza coduri de clasificare numerice.

72 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Estimarea inventarului mineral este un proces complex in cadrul caruia sunt evaluati parametrii geologici si sunt analizati parametrii minieri, de preparare a minereului si economico-financiari. Procesul de estimare a inventarului mineral include mai multe etape:

definirea zacamantului;

construirea modelului geologic al zacamantului;

estimarea resurselor;

clasificarea resurselor;

estimarea rezervelor;

clasificarea rezervelor;

optimizarea rezervelor si planificarea miniera;

reconcilierea rezervelor cu productia.

Definirea zacamantului reprezinta acele activitati care sunt asociate definirii caracteristicilor geometrice si geochimice ale resursei:

forma, dimensiunea si continuitatea zonei mineralizate;

frecventa distributiei continuturilor;

variabilitatea spatiala a continuturilor in metal;

gradul de recuperare a metalului.

In termenii explorarii, aceasta etapa corespunde explorarii de detaliu, in care se executa foraje in retea strans spatiata si o probare detaliata a zacamantului.

Construirea modelului geologic al zacamantului presupune conceptualizarea zacamantului, respectiv definirea tridimensionala a elementelor de control ale zacamantului (control litologic, reologic si structural).

Corelarea si interpretarea geologica a bazelor de date topografice, analitice si geologice conduc la construirea unui model in blocuri, care constituie suportul pentru estimarea si clasificarea resurselor. Un model al blocurilor de resurse este o reprezentare computerizata a unui zacamant in care domeniile geologice sunt definite si umplute cu blocuri carora li se atribuie valori estimate ale continuturilor sau ale altor parametri. Construirea unui model geologic in blocuri pentru estimarea resurselor implica:

identificarea, definirea si caracterizarea domeniilor geologice si de continuturi;

modelarea limitelor care definesc domeniile;

analiza datelor privind continuturile sau a altor atribute in cadrul domeniilor;

modelarea distributiei spatiale a datelor.

Procesul de estimare a resurselor presupune:

determinarea volumului de roci mineralizate;

determinarea greutatii specifice a rocilor mineralizate;

calcularea cantitatii resursei prin multiplicarea volumului cu greutatea specifica;

estimarea continuturilor de aur ale blocurilor de resurse;

estimarea continutului total de aur al resursei;

validarea (verificarea) resursei.

Metodele de estimare a resurselor variaza in functie de modul de modelare matematica a resursei (bidimensionala sau tridimensionala) si de modul de tratare a datelor care se refera la continutul probelor pentru obtinerea continutului resursei (mediere, alocarea unei zone de influenta, interpolare). Alegerea uneia dintre metodele de estimare mentionate mai sus depinde in principal de distributia continuturilor in cadrul zacamantului si de metoda de exploatare care va fi utilizata.

Resursele unui zacamant sunt clasificate de catre persoane sau/si institutii specializate si abilitate in acest domeniu (eng. competent person). Clasificarea are la baza o combinatie de criterii care au in vedere (Snowden, 2001; Gkacken & Snowden, 2001):

integritatea bazei de date;

densitatea forajelor si tipul acestora;

controlul mineralizatiei si continuitatea geologica;

configuratia datelor;

metoda de estimare si dimensiunile blocurilor;

metoda de exploatare probabila.

Estimarea rezervelor presupune determinarea acelei parti din resursa care indeplineste anumite criterii fizice si chimice minime (concentratia, calitatea, grosimea, adancimea etc.) astfel incat sa se poata presupune ca aceasta poate fi valorificata din punct de vedere economic si legal printr-o anumita metoda de exploatare miniera si printr-o anumita metoda de prelucrare.

Minereul reprezinta materialul care poate fi exploatat cu profit. Sterilul reprezinta materialul care nu prezinta calitatile necesare (ex. continut prea scazut in cazul mineralizatiilor metalifere) ca sa fie exploatat din punct de vedere economic. Pentru a se distinge blocurile de minereu si blocurile de steril este necesar sa se defineasca un continut limita.

De-a lungul timpului continutul limita a fost definit in diverse moduri si din acest motiv a rezultat o anumita ambiguitate in utilizarea lui. Pentru scopuri practice continutul limita trebuie inteles ca reprezinta acel continut sub care valoarea metalului/mineralului dintr-un volum de roca nu indeplineste anumite conditii economice specificate (fig. 7.2).

Fig. 7.2. Ilustrarea conceptului de continut limita.

Fig. 7.3. Ilustrarea relatiei dintre continutul limita si cantitatea si continutul mediu ale rezervei.

Intre continutul limita si cantitatea de minereu exploatabil exista o corelatie inversa, in sensul ca atunci cand continutul limita creste cantitatea de minereu scade si continutul mediu al acelei cantitati creste (fig. 7.3).

Optimizarea rezervelor presupune construirea unui model numeric de planificare a procesului de exploatare si prelucrare care sa maximizeze valoarea rezervei exploatate, a cantitatii de aur extrase, a raportului util/steril etc. In cazul exploatarilor in cariera se folosesc doi algoritmi de optimizare: algoritmul conurilor plutitoare si algoritmul Lerchs-Grossman.

Reconcilierea rezervelor cu productia presupune compararea continuturilor estimate cu continuturile propriu-zise la alimentarea statiilor de preparare a minereului si cu vanzarile.

Desi metodele de modelare a zacamantului si de estimare a resurselor si rezervelor au avansat foarte mult in ultimele decenii, analizele efectuate de mai multi autori (Burmeister, 1998; Knoll, 1989; Clow, 1990 Domini et al., 2002) au aratat ca in peste 30% din cazuri continuturile estimate ale resurselor si rezervelor au fost mai mici decat cele obtinute pe parcursul exploatarii. Aceste erori au implicatii financiare importante deoarece pot sa faca neeconomic un zacamant.

74 Sorin Tãmaș-Bãdescu

7.2. Aplicarea metodelor moderne de estimare a resurselor si rezervelor in Romania

Metodele moderne de analiza statistica si geostatistica a datelor de explorare, de modelare tridimenionala computerizata a zacamantului, de estimare prin metode geostatistice a resurselor si rezervelor si de optimizare a exploatarii pentru maximizarea parametrilor economici au fost aplicate in cazul zacamintelor Rosia Montana si Certej (muntii Apuseni).

In cele ce urmeza vom prezenta pe scurt metodele si tehnicile utilizate in cazul celor doua zacaminte pe baza analizei pe care am efectuat-o asupra studiilor privind estimarea resurselor, publicate de catre companiile care detin concesiunile pentru zacamintele respective.

7.2.1. Proiectul Rosia Montana (muntii Apuseni)

In cazul zacamantului Rosia Montana modelarea tridimensionala computerizata a presupus separarea a 8 domenii litologice si a 3 domenii de alterare. Modelarea corpurilor mineralizate s-a realizat pe baza unui continut limita de 0,3 g/t Au. In vederea estimarii resurselor compunerea probelor s-a realizat pe un interval de 5 m. Pentru modelul in blocuri al resurselor s-au utilizat blocuri cu dimensiunile de 10 m x 10 m x 10 m iar pentru modelarea zonelor aflate in apropierea suprafetei topografice si a limitelor domeniilor s-au utilizat sublocuri de 5 m x 5 m x 2,5 m.

Estimarea continuturilor in cadrul blocurilor s-a facut prin metoda krigajului obisnuit (linear). Ca metode de verificare a estimarilor au fost utilizate metoda krigajului conditional uniform si metoda inversului distantei la o putere.

Tabelul 7.1. Sumarul privind resursele estimate pentru zacamantul Rosia Montana (Gabriel Resources Ltd., 2009)

Tabelul 7. 2. Sumarul privind rezervele estimate pentru zacamantul Rosia Montana (Gabriel Resources Ltd., 2009)

Incadrarea blocurilor de resurse in categorii s-a realizat pe baza gradului de incredere privind estimarea tinand cont de o serie de criterii calitative (modul de executie, cartare si de probare a forajelor, metoda de analiza a probelor si rezultatele verificarilor privind calitatea analizelor etc.) si statistice (numarul forajelor, numarul probelor compozite si distanta minima dintre acestea).

Estimarea si raportarea resurselor totale din cadrul zacamantului s-au efectuat la diverse continuturi limita ale caror valori se situeaza intre 0,4 g/t Au si 1,0 g/t Au.

Estimarea si optimizarea rezervelor s-a realizat pe baza modelului in blocuri al resurselor masurate si indicate utilizand algoritmul conurilor plutitoare. Conturul final al carierelor a fost ajustat pentru a se conforma constrangerilor de natura non-tehnica si economica (protectia unei zone din cadrul localitatii Rosia Montana, protectia unor vestigii arheologice si prezenta unor arii protejate din punct de vedere ecologic). Parametrii economici utilizati in calculul rezervelor au fost urmatorii: pretul aurului de 400 US$/uncie, pretul argintului de 6 US/uncie, costurile de exploatare de 0,809 US$/uncie, costurile de transport de 0,021 US$/t, costurile de capital de 0,140 US$/t, costurile de prelucrare de 5,00-6,43 US$/t (in functie de duritatea minereului), pretul de rafinare a aurului de 3,11 US$/uncie si pretul de rafinare a argintului de 0,467 US$/uncie.

Sumarul privind resursele estimate si sumarul privind rezervele estimate sunt prezentate in tab. 7.1 si tab. 7.2.

7.2.2. Proiectul Certej (muntii Apuseni)

In cazul zacamantului Certej modelarea tridimensionala computerizata a presupus separarea a 6 domenii litologice, 6 domenii de alterare si a 2 domenii de alterare supergena. Modelarea corpurilor mineralizate s- a realizat pe baza unui continut limita de 0,5 g/t Au, fiind separate trei domenii (vestic, central si estic) . In cadrul fiecarui domeniu au fost separate mai multe subdomenii. In vederea estimarii resurselor compunerea probelor s-a realizat pe un interval de 3 m. Pentru modelul in blocuri al resurselor s-au utilizat blocuri avand dimensiunile de 25 m x 25 m x 10 m. Pentru modelarea zonelor aflate in apropiera suprafetei topografice si a limitelor domeniilor s-au utilizat sublocuri de 5 m x 5 m x 2 m.

Estimarea continuturilor in cadrul blocurilor s-a realizat prin metoda krigajului obisnuit (linear), completata cu metoda krigajului conditional uniform pentru determinarea unitatilor de exploatare selectiva. Metoda inversului distantei la o putere si metoda celui mai apropiat vecin au fost utilizate ca metode de verificare a estimarilor.

Incadrarea blocurilor de resurse in categorii s- a realizat pe baza gradului de incredere privind estimarea tinand cont de o serie de criterii calitative (modul de executie, modul de cartare si modul de probare a forajelor, metoda de analiza a probelor si rezultatele verificarilor privind calitatea analizelor etc.) si statistice (distanta minima dintre foraje).

Estimarea si raportarea resurselor totale din cadrul zacamantului s-a realizat pentru diverse valori ale continutului limita, cuprinse intre 0,0 si 2,0 g/t Au.

Estimarea si optimizarea rezervelor s-au facut pe baza modelului in blocuri al resurselor masurate si indicate utilizand algoritmul Lerchs-Grossman. Parametrii economici care au fost utilizati pentru optimizare au fost productia miniera de 3 Mt/an, costurile de exploatare de 1,23 US$/t, costurile de macinare si preparare de 10,11 US$/t, costurile de management si administrative de 0,65 US$ /t, costurile geotehnice de 0,05US$/t, gradul de recuperare miniera de 95 %, gradul de recuperare a aurului de 81,9-78,8 % (in functie de domeniu), gradul de recuperare a argintului de 76,4-70,1 % (in functie de domeniu), costurile de rafinare de 1,85 % din valoarea aurului, redeventa miniera de 0,8 % din valoarea aurului. Analiza s-a efectuat pentru valori ale pretului aurului cuprinse intre 100 US$/uncie si 1000 US$/uncie.

Sumarul privind resursele estimate este prezentat in tab. 7.3 si tab. 7.4.

76 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Tabelul 7.3. Sumarul privind resursele estimate pentru zacamantul Certej pentru domeniile central si extrem vestic – estimare prin krigaj linear (European Goldfields Ltd., 2009)

Tabelul 7.4. Sumarul privind rezervele probabile estimate pentru zacamantul Certej (European Goldfields Ltd., 2009)

8. ANALIZA ECONOMICA A PROIECTELOR MINIERE SI DE EXPLORARE

8.1. Explorarea si exploatarea aurului in conditiile economiei de piata globalizate

In conditiile economiei de piata dezvoltarea oricarui proiect minier sau de explorare presupune ca exploatarea substantei minerale sa fie considerata viabila din punct de vedere economic, respectiv sa aduca profituri financiare celui care investeste in proiect.

Pentru ca exploatarea unui zacamant de substante minerale utile sa fie viabila din punct de vedere economic trebuie sa existe o relatie adecvata intre:

cantitatea si calitatea (continutul in metal in cazul minereurilor) rezervei;

parametrii tehnici de exploatare (metoda si ratele de exploatare);

costuri (costurile pentru dezvoltarea infrastructurii miniere precum si costurile de exploatare si prelucrare);

incasarile care provin din comercializarea produsului minier. Aceste incasari depind de pretul, cantitatea si calitatea materialului comercializabil, rezultat din activitatea de exploatare si prelucrare.

Analiza economica a unui proiect de exploatare a unui zacamant, respectiv estimarea viabilitatii si a performantelor sale economice presupune nu numai estimarea parametrilor geologico-tehnici si economici ai proiectului ci si evaluarea riscului asociat acestei estimari.

Prin urmare, viabilitatea economica a unui proiect trebuie privita prin prisma indeplinirii unor criterii economice minimale in conditiile unui risc acceptat.

8.1.1. Metode de analiza economica 8.1.1.1. Analiza fluxurilor de numerar

Indiferent de stadiul in care se face estimarea viabilitatii economice a unui proiect, aceasta are la baza analiza fluxurilor de numerar (eng. cash flow analysis), care presupune:

estimarea investitiilor de capital necesare pentru dezvoltarea proiectului (cheltuieli de explorare, investitii pentru dezvoltarea infrastructurii miniere si a statiei de preparare etc.);

estimarea veniturilor anuale din comercializarea produselor miniere (prin multiplicarea productiei estimate cu pretul unitar estimat);

estimarea costurilor de productie anuale (prin multiplicarea cantitatilor de material util si steril ce urmeaza sa fie exploatat cu costul unitar de exploatare si a cantitatii de material util prelucrat cu costul unitar de prelucrare);

estimarea fluxurilor de numerar FN, respectiv a profiturilor anuale (se calculeaza diferenta dintre venituri si costuri).

In stadiile incipiente ale unui proiect pentru aprecierea potentialului proiectului fluxurile de numerar sunt estimate fara sa se ia in calcul taxele, exceptie facand redeventa miniera. In stadiile mai avansate ale proiectului, pentru obtinerea unei imagini asupra atractivitatii economice a proiectului in conditiile specifice proiectului (modul legal in care este permisa amortizarea investitiilor, rata de impozitare etc.) se calculeaza fluxurile de numerar dupa plata impozitelor.

Suma algebrica dintre fluxurile de numerar din perioada de preproductie (fluxuri negative, reprezentate de cheltuielile de explorare si de investitiile de capital pentru dezvoltarea infrastructurii miniere si de preparare) si din perioada de productie (in mod normal fluxuri pozitive ce provin din diferenta dintre incasari si costuri) reprezinta valoarea neta VN (eng. net value) a proiectului/zacamantului Aceeasi suma algebrica, calculata pana la un anumit moment din perioada de productie, constituie fluxul de numerar cumulat FNC (eng. cumulated cash flow). Momentul la care fluxul de numerar cumulat are valoarea zero reprezinta perioada de rambursare sau de recuperare a investitiei (eng. payback period).

78 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Analiza fluxului de numerar ia forma unui tabel de calcul si poate fi reprezentata grafic ca in fig. 8.2.

Performanta economica a proiectului (randamentul proiectului) este reflectata de rata anuala cu care este rambursata investitia initiala din fluxurile de numerar rezultate din exploatare, respectiv de rata interna de rentabilitate RIR (eng. internal rate of return). Aceasta rata deriva din ecuatia (Hoanta, 1998):

Pentru aprecierea viabilitatii economice a proiectului, rata interna de rentabilitate este comparata cu o rata de prag k, care reflecta procentul minim anual cu care investitorul doreste sa-si recupereze investitia initiala (in termeni financiari – costul de capital). Daca:

RIR ≥ k, proiectul este considerat viabil economic ;

RIR < k, proiectul este considerat neviabil economic.

Rata interna de rentabilitate, valoarea neta si perioada de rambursare reprezinta principalele criterii de evaluare a viabilitatii si atractivitatii economice a unui proiect intr-o analiza economica clasica.

8.1.1.2. Analiza fluxurilor de numerar actualizate

O analiza economica de tipul celei descrise in capitolul precedent are dezavantajul ca nu tine seama de riscurile asociate proiectului. Teoria economica stipuleaza iar practica dovedeste ca cu cat riscurile asumate de investitor sunt mai mari cu atat profiturile asteptate de catre acesta trebuie sa fie mai mari (fig 8.1).

Prima de risc

Rata profitului

in absenta riscului

RISC

Fig. 8.1. Relatia dintre profiturile asteptate din dezvoltarea unui proiect de investitii si riscurile asociate acestuia (Hoanta, 1998).

Trebuie sa se aiba in vedere ca daca un investitor investeste o anumita suma de bani in actiuni guvernamentale sau depozite bancare dupa un anumit numar de ani, ca urmare a cumularii dobanzii anuale, va detine in termeni reali o suma mai mare. In cazul unui proiect de investitii problema trebuie privita in sens opus adica fluxul de numerar generat de proiect la un moment t in viitor va avea in termeni reali o valoare mai mica decat la momentul investitiei. Aceasta observatie constituie asa numitul concept al valorii in timp a banilor (eng. time value of money).

Metodele moderne de analiza economica presupun luarea in considerare a conceptelor de risc asumat si valoarea in timp a banilor prin amendarea fluxurilor de numerar anuale cu un factor de actualizare Φ (eng. discount factor).

Factorul de actualizare este o functie de timp si rata de actualizare:

Rata de actualizare @ (eng. discount rate) poate fi inteleasa ca o rata a profitabilitatii sau o rata a dobanzii care se solicita proiectului. Valoarea sa variaza intre5 % si 15% dar poate sa ajunga uneori pana la 30% si reflecta riscurile asociate proiectului.

Fluxurile de numerar pozitive amendate cu factorul de actualizare poarta denumirea de fluxuri de numerar actualizate (eng. discounted cash flow). Actualizarea se poate aplica atat fluxurilor de numerar estimate anterior impozitarii cat si celor dupa impozitare.

Suma algebrica dintre fluxurile de numerar pozitive actualizate si investitiile de capital din perioada de preproductie constituie valoarea prezenta neta a proiectului VPN (eng. net present value).

Analiza fluxurilor de numerar actualizate, asa cum a fost descrisa mai sus, ia forma unui tabel de calcul si poate sa fie reprezentata grafic ca in fig. 8.2.

Privita prin prisma fluxului de numerar actualizat, rata interna de rentabilitate reprezinta rata de actualizare la care valoarea prezenta neta este egala cu zero.

Fig. 8.2. Ilustrarea grafica a analizei fluxurilor de numerar actualizate si a criteriilor economice utilizate pentru evaluarea proiectelor:

IC – investitii de capital

FN – fluxuri de numerar anuale

FNA – fluxuri de numerar anuale actualizate FNC – fluxul de numerar cumulat

FNAC – fluxul de numerar actualizat cumulat FNAC @ = RIR – fluxul de numerar cumulat actualizat la o rata de actualizare egala cu RIR

VP – valoarea prezenta

VPN – valoarea prezenta neta la o rata de actualizare @.

Valoarea prezenta neta si rata interna de rentabilitate reprezinta principalele criterii de apreciere a viabilitatii si performantelor economice ale unui proiect in orice evaluare economica moderna. Conditiile minimale pentru ca un proiect sa fie viabil din punct de vedere economic sunt: VPN ≥ 0 si RIR ≥ @. Cu cat valorile RIR si VPN sunt mai ridicate cu atat proiectul este mai atractiv din punct de vedere economic.

8.1.1.3. Analiza de sensibilitate

Indiferent de stadiul in care se face evaluarea si modul in care sunt estimati parametrii de input ai analizei fluxurilor de numerar actualizate ramane o doza de incertitudine in ceea ce priveste valoarea reala a acestora.

Analiza de sensibilitate (eng. sensitivity analysis) scoate in evidenta in ce masura abaterile de la valorile estimate vor afecta viabilitatea economica a proiectului precum si parametrul de input la a carui variatie proiectul este cel mai sensibil. O astfel de analiza presupune inlocuirea valorilor unor parametri de input ai analizei fluxurilor de numerar actualizate cu valori diferite, de regula cu pana la ± 30%, fata de cele utilizate in analiza initiala (cazul de baza). Fiecare parametru este variat independent iar ceilalti parametri raman constanti.

Valorile ratei interne de rentabilitate si ale valorii prezente nete obtinute sunt proiectate intr-o diagrama de tipul celei prezentate in fig. 8.3. Cu cat panta liniei care materializeaza comportamentul criteriului de evaluare economica a proiectului (VPN sau RIR) in functie de variatia unui parametru este mai mare cu atat proiectul este mai sensibil din punct de vedere economic in raport cu acel parametru .

80 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Pretul aurului Investitii de capital Costuri de productie

Fig. 8.3. Rezultatul unei analize de sensibilitate a VPN pentru valori de ± 30 % fata de cazul de baza al pretului aurului, costurilor de exploatare si investitiilor de capital necesare dezvoltarii proiectului (Tamas-Badescu, 2004).

Criteriul minim pentru viabilitatea economica este VPN≥0. Cu cat panta liniei care materializeaza comportamentul VPN in functie de variatia unui parametru este mai mare cu atat proiectul este mai sensibil din punct de vedere economic in raport cu acel parametru.

8.1.1.4. Metoda scenariilor

Metoda a scenariilor presupune estimarea VPN si RIR in cele mai defavorabile condititii si cele mai favorabile condititii. Altfel spus, se procedeaza la analiza fluxurilor de numerar actualizate in care se utilizeaza valorile maxime/minime ale parametrilor de input care afecteaza in mod negativ si in mod pozitiv VPN si RIR. Rezultatul unei astfel de analize va fi reprezentat de trei seturi de valori ale VPN si RIR, corespunzatoare cazului pesimist, cazului de baza (neutru, echilibrat) si cazului optimist.

8.1.1.5. Simularea Monte Carlo

Simularea Monte Carlo are la baza teoria probarii aleatorii a variabilelor stocastice si presupune determinarea valorii prezente nete pentru un numar mare de fluxuri de numerar actualizate (2000-3000), in fiecare caz parametrilor de input alocandu-li-se o valoare aleasa aleator dar conforma unui algoritm matematic de probare din cadrul unui domeniu de valori specific fiecarui parametru care respecta o anumita lege de distributie (normala, lognormala, lineara, exponentiala etc.).

Rezultatul unei asfel de analize se prezinta sub forma unei curbe de frecventa sau a unei curbe cumulate de frecventa a valorii prezente nete (fig. 8.4).

Valoarea prezenta neta (mil US$)

Spre deosebire de metodele prezentate anterior, simularea Monte Carlo permite sa se estimeze si riscul privind neindeplinirea criteriului minimal al viabilitatii economice (VPN <0) sau a sanselor ca VPN > 0 sau ca aceasta sa aiba o anumita valoare.

8.1.2. Practica actuala pe plan mondial privind analiza economica in domeniul minier

Analiza fluxurilor de numerar actualizate reprezinta in momentul de fata o practica standard pe plan mondial pentru evaluarea economica a unui proiect minier sau de explorare indiferent de stadiul la care se face evaluarea. In orice studiu de prefezabilitate sau fezabilitate actual, analiza fluxurilor de numerar actualizate este completata de analiza de sensibilitate.

In stadiile de inceput ale dezvoltarii lor proiectele de explorare sunt supuse unor filtre economice (Singer et al., 1998; Long & Singer, 2001). Filtrele economice sunt reprezentari grafice ale conditiilor minimale pe care trebuie sa le indeplineasca resursa geologica (cantitate, continut) pentru ca un proiect sa fie potential viabil din punct de vedere economic. Aceste filtre pot folosi drept criteriu de evaluare a viabilitatii economice potentiale VPN sau RIR. Parametrii tehnico-economici de input (rata de productie anuala, investitiile de capital, costurile de productie) sunt determinati prin metode statistice in corelatie cu parametrii geologici (volumul si continutul rezervelor) ai unor zacaminte care se afla in exploatare.

In fig. 8.5 si 8.6 sunt prezentate doua filtre economice care au fost construite utilizand metoda fluxurilor de numerar actualizate si simularea Monte Carlo. Au fost folosite rezultatele analizei statistice pe care autorul a efectuat-o pe un numar de cca. 110 zacaminte de pe glob, privind rezervele de minereu, capacitatile de productie, investittile de capital si costurile de productie.

Pretul aurului

Rezerva minima de aur Continutul minim in aur

Fig. 8.5. Filtru economic pentru stabilirea valorilor minime ale cantitatii si continutului de metal in functie de pretul aurului, necesare ca un zacamant potential sa fie viabil din punct de vedere economic (VPN ≥0) la o rata de actualizare de 15% (Tamas-Badescu & Tamas-Badescu, 2004).

Fig. 8.6. Filtru economic ajustat in functie de risc, construit prin metoda simularii Monte Carlo (Tamas-Badescu & Tamas-Badescu, 2004).

Curbele corespund unor probabilitati ca VPN≥0 la o rata de actualizare @=15% in conditiile unei variatii a pretului aurului intre 270 si 450 US$/uncie si a investitiilor de capital si costurilor de productie in cadrul unor limite determinate statistic.

In stadiile finale ale proiectelor (studiul de prefezabilitate si studiul de fezabilitate) se efectueaza analize economice detaliate, in care parametrii tehnico-economici de input din analiza fluxurilor de numerar actualizate sunt determinati pe baza rezultatelor studiilor tehnice (calculul rezervelor, proiectarea si optimizarea exploatarii, teste de preparare, construirea iazului de decantare etc.) tinand cont de costurile locale ale energiei, carburantilor, fortei de munca etc., costul utilajelor si echipamentelor, dimensionate in functie de capacitatea de productie proiectata etc. Aceste analize economice se realizeaza pentru mai multe variante de exploatare, la capacitati de productie diferite. VNP si RIR sunt calculate dupa impozitare, analizele tinand cont de toate aspectele fiscale (taxe si impozite, amortizari, deduceri, faciliati fiscale etc.).

8.2. Analiza economica a unor proiecte miniere din Romania

8.2.1. Proiectul Rosia Montana (muntii Apuseni)

Pe baza parametrilor tehnico-economici care sunt prezentati in "Raportul tehnic al proiectului", publicat de Gabriel Resources Ltd. (2009), am efectuat o analiza economica a proiectului prin metoda fluxurilor de numerar actualizate (fig. 8.7). Parametrii de evaluare a performantelor economice ale proiectului, respectiv valoarea prezenta neta (VPN) si rata interna de rentabilitate (RIR) au fost calculati pentru o rata de actualizare de 5%, pretul aurului de 750 US$/uncie si pretul argintului de 10,5 US$/uncie.

82 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Conform analizei noastre, valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit (16%) este de cca. 1.113 milioane US$, rata interna de rentabilitate este de cca. 21% iar perioada de rambursare a investitiei este de cca. 4 ani. Parametrii de evaluare a performantelor economice ale proiectului indeplinesc cu succes conditiile de fezabilitate.

Fig. 8.7. Analiza economica a proiectului minier Rosia Montana – cazul de baza (date dupa Gabriel Resources Ltd., 2009): VN – valoarea neta; VPN – valoarea prezenta neta la o rata de actualizare de 5% ; FNC – flux de numerar cumulat; FNCA – flux de numerar cumulat actualizat; IC- investitii de capital ; C – costuri de productie anuale; V – venituri anuale.

Pretul aurului Pretul argintului Costuri de productie Investitii de capital

Pretul aurului Pretul argintului Costuri de productie Investitii de capital

Fig. 8.8. Analiza de sensibilitate economica a proiectului minier Rosia Montana (date dupa Gabriel Resources Ltd., 2009): a) Graficul pentru valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit; b) Graficul ratei interne de rentabilitate.

Probabilitatea cumulata (%)

Fig. 8.9. Analiza de sensibilitate economica cu ajutorul simularii Monte Carlo a proiectului minier Rosia Montana (date dupa Gabriel Resources Ltd., 2009). Sageata albastra indica VPN medie care corespunde cazului de baza din analiza de sensibilitate clasica; Sageata rosie indica probabilitatea, respectiv riscul ca proiectul sa nu fie viabil din punct de vedere economic.

Analiza de sensibilitate clasica sugereaza ca proiectul prezinta o sensibilitate destul de ridicata la variatia pretului aurului si o sensibilitate moderata la variatia costurilor de productie si a investiilor de capital (fig. 8.8).

Analiza de sensibilitate efectuata cu ajutorul simularii Monte Carlo (fig. 8.9) folosind aceleasi limite de variatie (± 30%) ale parametrilor tehnico -economici care au fost utilizati in analiza de sensibilitate clasica arata ca riscul neindeplinirii conditiei minimale de viabilitate economica VPN≥ 0 este de cca. 10%.

8.2.2. Proiectul Certej (muntii Apuseni)

In urma analizei noastre (fig. 8.10) valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit este de cca. 245 milioane US $, rata interna de rentabilitate este de cca. 18% iar perioada de rambursare a investitiei este de cca. 4,5 ani. Parametrii de evaluare a performantelor economice ale proiectului indeplinesc cu succes conditiile de fezabilitate.

In analiza s-au utilizat parametrii tehnico-economici prezentati in "Raportul tehnic al proiectului" publicat de European Goldfields Ltd. (2009) si aceleasi valori ale ratei de actualizare si pretului aurului si argintului ca in cazul proiectului Rosia Montana.

Proiectul Certej prezinta o sensibilitate mai ridicata la variatia pretului aurului decat proiectul Rosia Montana. Proiectul prezinta de asemenea o sensibilitate destul de ridicata la variatia costurilor de productie si in cazul RIR la variatiile nivelului investitiilor de capital (fig. 8.11).

Fig. 8.10. Analiza economica a proiectului minier Certej – cazul de baza (date dupa European Goldfields Ltd., 2009): VN – valoarea neta; VPN – valoarea prezenta neta la o rata de actualizare de 5 %; FNC – flux de numerar cumulat; FNCA – flux de numerar cumulat actualizat; IC – investitii de capital; C – costuri de productie anuale; V – venituri anuale.

Fig. 8.11. Analiza de sensibilitate economica a proiectului minier Certej (date dupa European Godlfields Ltd., 2009): a) Graficul pentru valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit; b) Graficul ratei interne de rentabilitate.

84 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Analiza de sensibilitate aceleasi limite de variatie (± sensibilitate clasica arata ca VPN≥ 0 este de cca. 18%.

realizata cu ajutorul simularii Monte Carlo (fig. 8.12) folosind 30% ) ale parametrilor tehnico-economici utilizati in analiza de riscul neindeplinirii conditiei minimale de viabilitate economica

Fig. 8.12. Analiza de sensibilitate economica cu ajutorul simularii Monte Carlo a proiectului minier Certej (date dupa European Goldfields Ltd., 2009). Sageata albastra indica VPN medie care corespunde cazului de baza din analiza de sensibilitate clasica; Sageata rosie indica probabilitatea, respectiv riscul ca proiectul sa nu fie viabil din punct de vedere economic.

8.2.3. Proiectul Rovina (muntii Apuseni)

Parametrii de evaluare a performantelor economice ale proiectului, respectiv valoarea prezenta neta VPN si rata interna de rentabilitate RIR au fost calculati pentru o rata de actualizare de 5% si pretul aurului de 750 US$/uncie. Pretul cuprului, utilizat in aceasta analiza este de 4.200 US$.

Conform analizei noastre (fig. 8.13), care a avut la baza parametrii tehnico-economici preliminari publicati de Carpathian Gold Inc. (2010), valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit este de cca. 389 milioane US$, rata interna de rentabilitate este de cca. 10% iar perioada de rambursare a investitiei este de cca. 7 ani. Aceste rezultate indeplinesc conditiile de fezabilitate.

Fig. 8.13. Analiza economica a proiectului minier Rovina – cazul de baza (date dupa Carpathian Gold Inc., 2010): VN – valoarea neta; VPN

– valoarea prezenta neta la o rata de actualizare de 5 %; FNC – flux de numerar cumulat; FNCA – flux de numerar cumulat actualizat; IC – investitii de capital; C – costuri de productie anuale; V – venituri anuale.

Proiectul Rovina prezinta sensibilitate ridicata la variatia pretului aurului, cuprului si a investitiilor de capital, influentele lor asupra VPN si RIR fiind relativ apropiate (fig. 8.14).

Analiza de sensibilitate efectuata cu ajutorul simularii Monte Carlo (fig. 8.15) utilizand aceleasi limite de variatie (± 30 %) ale parametrilor tehnico-economici care au fost folositi in analiza de sensibilitate clasica arata ca riscul ca neindeplinirii conditiei minimale de viabilitate economica VPN≥0 este de cca. 27%.

Fig. 8.14. Analiza de sensibilitate economica a proiectului minier Rovina (date dupa Carpathian Gold Inc., 2010): a) Graficul pentru valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit; b) Graficul ratei interne de rentabilitate.

Fig. 8.15. Analiza de sensibilitate economica cu ajutorul simularii Monte Carlo a proiectului minier Rovina (date dupa Carpathian Gold Inc., 2010). Sageata albastra indica VPN medie care corespunde cazului de baza din analiza de sensibilitate clasica; Sageata rosie indica probabilitatea, respectiv riscul ca proiectul sa nu fie viabil din punct de vedere economic.

86 Sorin Tãmaș-Bãdescu

PROTECTIA SI REABILITAREA MEDIULUI

Principii si practici internationale

Institutiile de finantare (banci, fonduri de investitii, burse de valori etc.) au devenit foarte sensibile la problemele legate de protectia si reabilitarea mediului. Aceste institutii solicita companiilor miniere sa prezinte proiecte auditate, sa se conformeze cu unele norme, sa aplice standarde si practici internationale in managementul de mediu si sa isi respecte obligatiile asumate.

Diversele asociatii ale companiilor miniere si de explorare joaca un rol din ce in ce mai important in adoptarea unui comportament responsabil de catre companiile miniere si de explorare din punct de vedere a protectiei mediului.

Multe companii miniere internationale, in special marile concerne si-au elaborat propriile coduri de conduita si criterii de performanta in domeniul protectiei si reabilitarii mediului pe care le aplica si respecta in toate activitatile miniere pe care ele le desfasoara.

Unele dintre asociatiile companiilor din domeniul minier (ex. Mining Association of Canada, Prospectors and Developers Association of Canada, Minerals Council of Australia, South African Chamber of Mines, International Cyanide Management Institute etc.) au elaborat coduri sau ghiduri proprii de conduita in domeniul protectiei si reabilitarii mediului.

Coduri sau ghiduri de conduita in domeniul protectiei si reabilitarii mediului au elaborat si unele organisme internationale (ex. Organizatia Natiunilor Unite si Banca Mondiala), acestea fiind deja adoptate de catre o parte din companiile miniere.

In prezent multe companii miniere internationale elaboreaza voluntar rapoarte de mediu care se adreseaza angajatilor, actionarilor si publicului larg. In unele cazuri rapoartele de mediu sunt auditate de catre institutii independente.

Principiul dezvoltarii durabile reprezinta elementul cheie al legislatiei de mediu care a fost adoptata in multe tari, al politicilor de mediu ale companiilor miniere, al politicii investitionale pentru institutiile finantatoare si al activitatilor de monitorizare pe care le desfasoara multe asociatii neguvernamentale pentru protectia mediului.

Principiul dezvoltarii durabile a fost definit pentru prima oara in anul 1992, in cadrul intalnirii de la Rio de Janeiro. Principiul dezvoltarii durabile stipuleaza ca “generatiile actuale trebuie sa isi satisfaca necesitatile fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati”. Transpunerea acestui principiu in domeniul resurselor minerale presupune ca deciziile generatiilor actuale trebuie sa ia in calcul si necesitatile generatiilor viitoare, acestea avand dreptul de acces la resursele naturale.

In ultimul timp principiul dezvoltarii durabile a capatat noi valente. Pe langa conceptul de baza al echitatii inter-generatii, principiul dezvoltarii durabile include si o serie de alte concepte.

Echitatea intra-generatie se refera la repartizarea echitabila a costurilor si beneficiilor dezvoltarii in cadrul unei generatii. Altfel spus, dezvoltarea durabila presupune integrarea costurilor si beneficiilor economice, sociale si privind protectia mediului care rezulta din dezvoltarea unui proiect minier intr- o maniera echitabila atat pentru compania miniera si actionarii acesteia cat si pentru comunitatea locala si societate.

Atat compania care dezvolta un proiect minier cat si comunitatea locala din zona de impact a proiectului trebuie sa isi asume responsabilitati privind protectia mediului. Compania miniera trebuie sa isi asume responsabilitatea privind activitatea pe care o desfasoara iar comunitatea trebuie sa isi asume responsabilitatea privind monitorizarea activitatii companiei si, daca este cazul, privind amendarea activitatii acesteia.

Cateva noi concepte constituie in prezent fundamentul principiului dezvoltarii durabile:

implicarea comunitatii in stadiul de proiectare a exploatarii miniere si de autorizare a activitatii prin organizarea de dezbateri publice pe marginea proiectului minier;

participarea si parteneriatul reprezentantilor comunitatii in managementul de mediu al proiectului minier;

responsabilizarea tuturor partilor interesate (compania, comunitatea locala, asociatiile neguvernamentale si autoritatile) in ceea ce priveste deciziile si actiunile intreprinse.

9.1.1. Impactul proiectelor miniere asupra mediului

Termenul de mediu inconjurator a fost utilizat cu diverse semnificatii de-a lungul timpului. Daca la inceput termenul de mediu se referea la caracteristicile sistemelor naturale (sol, aer, apa) care includ aspectele fizice, chimice si biologice in ultimele decenii termenul a capatat noi valente incluzand aspectele socio-economice si culturale.

Activitatea de exploatare a substantelor minerale utile in general si a aurului in particular are un impact negativ asupra mediului natural dar poate sa aiba un impact pozitiv asupra comunitatii umane deoarece poate sa constituie un pilon al dezvoltarii durabile a zonei.

Evaluarea impactului asupra mediului al unui proiect de exploatare a unei substante minerale utile in general si a aurului in particular trebuie sa fie realizata prin prisma amplorii efectelor negative pe care proiectul le poate avea asupra mediului, inclusiv in situatii exceptionale (accidente) si a probabilitatii de producere a acestora. In evaluarea impactului trebuie avute in vedere atat pozitia oficialitatilor (respectiv reglementarile legale) cat si perceptia publicului (comunitatea locala, organizatii neguvernamentale etc.) privind aspectele de mediu ale proiectului.

Robertson & Shaw (2002) propun ca evaluarea impactului asupra mediului sa se realizeze pe baza unor matrice de risc (fig 9.1) in care fiecare aspect care se refera la protectia mediului este analizat si evaluat prin prisma probabilitatii (riscului) de ocurenta si a efectelor negative maxime pe care proiectul poate sa le aiba asupra mediului natural si sanatatii populatiei precum si a perceptiei publicului si atitudinii oficialitatilor, cu implicatii finaciare asupra companiei.

9.1.2. Managementul de mediu

Fig. 9.1. Matricea de risc pentru evaluarea impactului asupra mediului (Robertson & Shaw, 2002).

Diminuarea impactului asupra mediului si mentinerea calitatii factorilor de mediu la un nivel acceptabil pe parcursul dezvoltarii unui proiect minier presupun un management de mediu adecvat, ale carui componente esentiale sunt reprezentate de o buna proiectare a activitatilor de protectie, monitorizare si reabilitare a mediului, o implementare adecvata a activitatilor proiectate, o verificare sistematica a efectelor pe care le au activitatile care se desfasoara si o continua revizuire si corectare a programului (planului) de protectie si reabilitare a mediului, care sa conduca la imbunatatirea continua a performantelor care privesc protectia mediului.

88 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Implementarea programului de protectie, monitorizare si de reabilitare a mediului implica o serie de cheltuieli care sunt legate atat de achizitionarea de utilaje si echipamente cat si de costurile curente pentru desfasurarea activitatilor. Aceste cheltuieli sunt cu atat mai ridicate cu cat proiectul minier afecteaza o suprafata de teren mai mare, problemele de mediu sunt mai complexe, riscurile asociate sunt mai mari si cerintele autoritatilor si comunitatii sunt mai ridicate, respectiv riscul rezidual acceptat este mai scazut (fig. 9.2).

RISC Masuri de protectie si

reabilitare a mediului acceptate

Risc

rezidual

acceptat

CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA SI REABILITAREA MEDIULUI

Cheltuieli de mediu pentru mentinerea in limitele riscului rezidual acceptat

Fig. 9.2. Relatiile dintre cheltuielile de mediu si riscul rezidual acceptat (dupa U.N.E.P., 2005 cu modificari).

Conceptul de risc rezidual acceptat defineste combinatia dintre probabilitatea ca un accident de mediu sa se produca si efectele pe care un astfel de eveniment le poate avea dupa ce au fost luate toate masurile rezonabile din punct de vedere tehnic si financiar pentru prevenirea unui astfel de eveniment.

Componenta financiara a planului de management al mediului include atat cheltuielile efective ale companiei pentru protectia, monitorizarea si reabilitarea mediului pe parcursul dezvoltarii si perioadei de productie a proiectului, o serie de instrumente financiare pentru asigurarea monitorizarii mediului si remedierea eventualelor deficiente dupa incetarea activitatii precum si o serie de instrumente financiare de asigurare in cazul unor situatii exceptionale, respectiv in cazul unor accidente de mediu. La acestea se adauga garantiile financiare pe care autoritatile le solicita pentru a se asigura ca respectiva companie va respecta obligatiile contractuale care se refera la protectia si reabilitarea mediului, pe care si le-a asumat.

9.1.3. Managementul cianurilor 9.1.3.1. Date generale privind cianurile

Cianura este o substanta chimica ce contine in structura de baza gruparea cyano C≡N care poate sa fie combinata cu diversi componenti anorganici sau compusi organici.

Cianurile sunt substante chimice cu toxicitate ridicata care au efecte nocive asupra sanatatii omului si animalelor. In anumite concentratii cianurile au efecte letale daca sunt inhalate, ingurgitate sau daca vin in contact direct cu pielea. Trebuie subliniat ca cianurile nu sunt substante bioacumulabile.

Cianurile sunt produse pe cale naturala, fiind prezente in peste 2000 de plante, inclusiv in legume si fructe, in unele specii de insecte, in produsele de biodegradare, in emisiile vulcanice etc., prin arderea unor materiale si combustibili sau prin sinteza chimica industriala. Cianurile sunt utilizate in multe domenii, inclusiv la extragerea aurului din minereurile aurifere.

Anual pe plan mondial se produc circa 1,4 milioane t de cianuri care sunt utilizate in diverse ramuri industriale (Logsdon et al., 1999).

Peste 80% din volumul de minereuri aurifere extras anual pe plan mondial este preparat prin diverse metode de cianurare (fig. 9.3 si fig. 9.4).

Indiferent de metoda de preparare care este utilizata, extractia aurului din minereu prin cianurare are la baza reactia dintre cianura de sodiu si aur cu formarea complexului solubil Na[Au(CN)2] dupa o rectie de tipul:

Fig. 9.3. Ponderea diverselor metode de preparare a minereurilor aurifere pe plan mondial la nivelul anului 1990 (date dupa Prospectors & Developers Association, Canada).

Fig. 9.4. Utilizarea cianurilor la prepararea minereurilor aurifere pe plan mondial in anul 2000 (Witt et al., 2004).

4Au +8NaCN + O2 + 2H2O → 4Na[Au(CN)2] + 4NaOH

Reactii similare se produc si intre cianura de potasiu si alte metale prezente in minereuri. Stabilitatea complecsilor diverselor metale variza in limite largi. Unii complecsi disociaza usor in solutiile apoase generand anioni de cianuri libere (CN-) care in conditii acide se combina cu hidrogenul si formeaza acid cianhidric gazos (HCN) care este volatil. Complecsii care sufera acest fenomen fac parte din categoria cianurilor WAD (eng. Weak Acid Dissociable). Alti complecsi (ex. complecsii de fier) sunt greu disociabili si raman in solutie.

O buna parte din cianurile prezente in iazurile de decantare a sterilului rezultat de la prepararea minereului aurifer se degradeaza natural in urma unor procese chimice care sunt prezentate schematic in fig. 9.5. Rezultatele analizelor efectuate pe apa din mai multe de iazuri de decantare a sterilului rezultat de la prepararea minereului aurifer arata ca in decursul unei perioade de timp (cateva luni) are loc scaderea continutului total de cianuri cu peste 99% si a continutului de cianuri WAD de circa 95%. Testele efectuate demonstreaza ca rata de desfasurare a procesului descreste in timp.

valorile fondului natural

Raze ultraviolete

biologice partiale

Albastru de Prusia

Procese de adsorbtie/desorbtie

Activitate anaeroba in cadrul sedimentelor

Hidroliza

O

b

ix

o i

ld

oa

gr

ie

c

a

are biologica

Oxid

Oxidare biologica

IAZ

Toti complecsii sunt supusi oxidarii biologice

SEDIMENTE

Fig. 9.5. Procesele naturale de degradare a cianurilor in apa, sedimente si la suprafata unui iaz de decantare a sterilului rezultat de la prepararea minereului aurifer prin cianurare (Smith & Mudder, 1991 in Logsdon et al., 1999).

90 Sorin Tãmaș-Bãdescu

9.1.3.2. Metode de tratare a cianurilor

Tratamentul are in vedere mai ales cianurile libere si cianurile WAD (complecsi metalici usor disociabili) care au toxicitate mult mai ridicata decat complecsii cu stabilitate ridicata, a caror toxicitate este foarte scazuta (ex. complecsii de fier).

Exista doua categorii de procese de tratare a cianurilor:

procese de distrugere, respectiv procese chimice sau biologice care presupun transformarea cianurilor in componenti mai putin toxici;

procese de recuperare, respectiv procese de indepartare si colectare a cianurii din solutie sau sedimente pentru a fi reintrodusa in circuitul de preparare.

Metodele distructive au la baza trei tipuri de procese:

oxidarea chimica;

precipitarea;

biodegradarea.

La scara industriala se utilizeaza mai multe metode de distrugere a cianurilor prin oxidare chimica: procesul INCO (oxidare cu dioxid de sulf-aer), procesul Noranda (oxidare cu sulfat feros si cupru), procesul oxidarii cu perhidrol, procesul Caro (oxidare cu acid peroximonosulfuric) si procesul clorinarii alcaline (oxidare cu hipoclorit si hidroliza in prezenta clorului in exces).

Pe langa procesele mentionate mai sus, considerate clasice, in ultimul timp au fost experimentate si alte metode care in prezent sunt mai putin utilizate la scara industriala: procesul filtrarii cu carbon activat, oxidarea catalitica UOP, oxidarea umeda cu aer, oxidarea fotocatalitica si ozonarea.

In fig. 9.6-9.9 sunt prezentate grafic eficientele celor mai utilizate metode de distrugere a cianurilor in S.U.A.

Fig. 9.6. Eficienta procesului de detoxifiere INCO (date dupa U.S. Environmental Agency, 1994).

Fig. 9.7. Eficienta procesului oxidarii cu perhidrol (date dupa U.S. Environmental Agency, 1994).

Fig. 9.8. Eficienta procesului clorinarii alcaline (date dupa U.S. Environmental Agency, 1994).

Fig. 9. 9. Eficienta tratamentului biologic (date dupa U.S. Environmental Agency, 1994).

Detoxifierea solutiilor de cianuri prin precipitarea cianurilor stabile presupune adaugarea unor agenti complexatori, cel mai folosit fiind fierul.

Tratamenul biologic presupune utilizarea unor bacterii (ex. Pseudomonas pseudoalcaligene) care pot sa accelereze si sa eficientizeze procesul de distrugere a cianurilor.

Procedeele de recuperare a cianurilor care au cea mai larga utilizare la scara industriala sunt procedeul AVR (acidizare-volatilizare-absorbtie) si procedeul CYANISORB®.

Alegerea metodei de tratare a solutiilor, slamurilor sau haldelor care contin cianuri depinde de caracteristicile mineralogice si geochimice ale minereului, tipul cianurilor si al produselor de la preparare, constrangerile legale si politica firmei privind protectia mediului si, nu in ultimul rand, de costurile aferente construirii si functionarii statiei de tratare.

9.1.3.3. Izolarea iazurilor de decantare a slamului

Pentru impermeabilizarea iazurilor de decantare se utilizeaza substante care prezinta permeabilitate scazuta, cunoscute sub denumirea de lineri. Linerii pot fi naturali (argila sau slam fin de la preparare) sau sintetici (lineri rigizi – torcret, asfalt, etc. sau geomembrane – folii subtiri confectionate din mase plastice, cauciuc sintetic sau materiale textile impregnate cu anumite substante pentru a deveni impermeabile).

9.1.4. Accidentele de mediu

Accidentele de mediu din industria miniera aurifera au impact negativ asupra opiniei publice datorita utilizarii cianurii la extagerea aurului din minereu.

Murder & Botz (2000) mentioneaza ca cca. 43% din accidentele de mediu semnificative care au fost inregistrate in ultimii 25 de ani au fost legate de exploatarea aurului si doar in 27% din cazuri au fost implicate cianuri. Cele mai multe accidente (72%) s-au datorat unor probleme legate de iazurile de decantare a sterilului rezultat de la prepararea minereului.

Un studiu publicat de Witt et. al. (2004) care se refera la siguranta iazurilor de steril releva faptul ca pe plan mondial in ultimii 30 de ani s-au produs intre 2 si 5 accidente de mediu care au fost legate de cedarea iazurilor de steril. Avand in vedere faptul ca la nivel mondial sunt inregistrate cca. 3.500 de iazuri de steril, probabilitatea anuala de producere a unui accident este de la 1:700 pana la 1:1.750.

U.N.E.P. & I.C.O.L.D.* au publicat in anul 2001 un studiu amplu privind accidentele de mediu legate de iazurile de steril care au fost inregistrate pe plan mondial in perioada 1928-2000. Au fost contabilizate 211 accidente. Dintre cele 211 accidente numai 28 de accidente (cca. 13%) au fost legate de iazurile de steril ale exploatarilor miniere aurifere.

Datele din studiul publicat de U.N.E.P. & I.C.O.L.D. arata ca peste 70% din accidentele de mediu care au fost legate de iazurile de decantare in ultimii 70 de ani au fost cauzate de cedarea digurilor datorita unor probleme legate de proiectarea sau executia iazurilor (probleme de fundatie sau probleme structurale in proportie de 32%), conditiilor naturale (cutremure-14% si eroziune cauzata de precipitatii-7%) si managementului defectuos privind nivelul apei din iazuri (supracurgere-11%, afuiere – 7%). In ceea ce priveste modul in care au fost construite, iazurile cu inaltare spre interior si iazurile cu inaltare spre exterior au suferit in proportii apropiate cele mai multe accidente .

Witt et al. (2004) subliniaza faptul ca in niciunul dintre accidentele inregistrate in ultimii 30 ani cianurile eliberate in urma cedarii iazurilor de steril nu sunt direct responsabile de pierderi de vieti omenesti. Curgerea propiu-zisa a slamului si solutiilor din iazurile de decantare a provocat uneori distrugerea de locuinte si chiar pierderea de vieti omenesti.

* U.N.E.P. – United Nation of Environmental Protection; I.C.O.L.D. – International Commission on Large Dumps.

92 Sorin Tãmaș-Bãdescu

9.1.5. Managementul drenajului acid 9.1.5.1. Date generale privind drenajul acid

Drenajul acid, respectiv producerea de acid sulfuric in momentul in care sulfurile vin in contact cu aerul si apa este un fenomen care are implicatii importante si pe termen lung asupra mediului inconjurator. Fenomenul este accelerat de prezenta unor bacterii si se produce in mod natural in zonele in care sunt prezente mineralizatii piritoase si polimetalice, fiind amplificat in zonele miniere din care se extrag mari cantitati de sulfuri si acestea vin in contact cu aerul si apele meteorice.

Fenomenul de drenaj acid are un dublu impact negativ asupra mediului care se datoreaza prezentei apelor cu aciditate ridicata si continutului ridicat de metale in aceste ape, acesta fiind cu atat mai ridicat cu cat apele sunt mai acide.

9.1.5.2. Predictia drenajului acid

Drenajul acid odata instalat este dificil de controlat si indepartat. Din acest motiv in multe tari se efectueaza teste pentru predictia potentialului de generare a acestui fenomen inainte de deschiderea unei exploatari miniere. Testele de predictie se efectueaza in stadiul de fezabilitate a proiectului si constituie o componenta a studiului de impact asupra mediului.

Testele de predictie a drenajului acid se impart in doua categorii:

teste statice, care au ca scop determinarea balantei dintre mineralele producatoare de acid si cele consumatoare de acid in probele individuale si clasificarea materialului ca potential generator de drenaj acid;

teste cinetice, la care este supus materialul potential generator de drenaj acid si care au ca scop determinarea ratelor de generare a acidului si de neutralizare, estimandu-se caracteristicile drenajului. Astfel de teste pot sa dureze intre cateva saptamani si cateva luni, uneori chiar si cativa ani.

9.1.5.3. Prevenirea, controlul si reducerea efectelor drenajului acid

Nu exista in momentul de fata tehnologii eficiente din punct de vedere economic care sa opreasca fenomenul de drenaj acid odata ce acesta s-a instalat si de aceea masurile pentru protectia mediului presupun:

prevenirea sau controlul fenomenului si diminuarea efectelor;

controlul migratiei apelor acide si colectarea acestora;

tratarea apelor acide;

monitorizarea calitatii factorilor de mediu.

Solutiile tehnice pentru prevenirea sau controlul dreanjului acid includ:

solutii legate de modul in care se exploateaza zacamantul;

solutii legate de prepararea minereului;

solutii legate de depozitarea sterilului;

sisteme de control al apelor pentru prevenirea contactului apelor cu rocile generatoare de drenaj acid.

Sistemele de tratare a apelor acide pot sa fie incadrate in doua categorii, respectiv sisteme de tratare active (presupun neutralizarea apelor acide cu ajutorul unor substante chimice) si sisteme de tratare pasive (se bazeaza pe procesele chimice si biologice de neutralizare si precipitare care se produc in mod natural si presupun amenajarea unor constructii hidrotehnice speciale in care aceste procese se desfasoara).

9.1.6. Inchiderea exploatarii si reabilitarea mediului

In ultimele decenii, atat autoritatile si comunitatile locale cat si companiile miniere au inceput sa acorde o atentie sporita planificarii si executiei lucrarilor de reabilitare a mediului in momentul inchiderii exploatarii precum si asigurarii fondurilor necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv pentru monitorizarea factorilor de mediu pe termen lung. Mai mult, in lumina conceptului dezvoltarii durabile planul de inchidere a exploatarii prevede pe langa masurile de reabilitare a mediului natural si masuri cu caracter socio-economic.

Legislatia miniera si de mediu din cele mai multe tari prevede ca planul de inchidere a exploatarii sa fie elaborat inainte de inceperea construirii infrastructurii miniere si de preparare. Programul de reabilitare a mediului este pus in aplicare inca de la inceputul activitatii productive si se desfasoara pe tot parcursul acesteia, reabilitandu-se progresiv suprafetele de teren afectate care nu mai sunt utilizate in procesul de productie. Desi la finalul inchiderii exploatarii toate suprafetele de teren sunt reconstruite ecologic, reabilitarea mediului se incheie dupa perioada de monitorizare care este convenita cu autoritatile.

Legislatiile de mediu moderne, care se aplica din ce in ce mai mult pe plan mondial prevad organizarea de catre companie a unor dezbateri publice pentru stabilirea programului de protectie si reabilitare a mediului. In timpul consultarii publice sunt supuse dezbaterii mai multe solutii tehnice care implica cheluieli diferite pentru punerea lor in practica. In urma dezbaterilor publice se alege solutia care este considerata cea mai buna pentru toate grupurile interesate. Aceasta alegere se dovedeste adesea sa fie nu prea usoara deoarece fiecare grup, in functie de interesele proprii, poate sa aiba o pozitie diferita in ceea ce priveste diversele aspecte ale solutiilor care sunt supuse dezbaterii. Diversitatea formelor de impact ale proiectului care trebuie luate in considerare si dificultatea cuantificarii unora dintre aceste forme de impact (ex. aspectul estetic, riscul etc.) fac si mai dificila alegerea.

Pentru rezolvarea acestui conflict o serie de autori (Robertson & Shaw, 1999 & 2004; Shaw et al., 2001) propun utilizarea unei analize multi-cont (eng. multiple accounts analysis). Diagrama cost-beneficiu care rezulta dintr-o astfel de analiza permite alegerea celei mai rezonabile alternative atat din punct de vedere a costurilor cat si a rezultatelor.

9.2. Solutii tehnice adoptate in cadrul proiectului Rosia Montana (muntii Apuseni) pentru protectia si reabilitarea mediului

Proiectul minier de exploatare a mineralizatiilor aurifere de la Rosia Montana (muntii Apuseni) a suscitat in ultimii ani numeroase controverse publice care se datoreaza in special utilizarii cianurilor in procesul de preparare a minereului.

Dupa cum s-a aratat anterior, cianura este utilizata frecvent in procesul de preparare a minereurilor aurifere si in special in procesul de preparare a minereurilor sarace (cu continut scazut de aur). Peste 80% din volumul de minereuri aurifere extrase anual pe plan mondial este preparat prin diverse metode de cianurare (fig. 9.3), tehnologia de preparare pe baza de cianuri fiind utilizata in toate statele din lume in care exista activitate miniera (fig. 9.4).

Dupa ce am analizat "Raportul de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului Rosia Montana", publicat de compania care doreste sa dezvolte proiectul, ne-am convins ca solutiile tehnice care vor fi implementate pentru managmentul cianurilor si drenajului acid sunt in acord cu practicile si standardele curente din domeniu, care se aplica la nivel mondial.

In cadrul acestui capitol vom face o prezentare succinta a acestor solutii pentru a sustine si explica opinia pe care am exprimat-o mai sus.

Proiectul Rosia Montana prevede tratarea tulburelii cu cianuri (slam), care va rezulta de la prepararea minereului, prin procedeul INCO SO2/aer intr-o instalatie DETOX.

94 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Dupa tratare, tulbureala care va fi deversata in iazul de decantare va avea un continut de cianuri usor eliberabile mai mic de 10 mg/l.

Dupa cum s-a mentionat, procedeul SO2/aer este unul din cele mai utilizate procedee de distrugere a cianurilor pe plan mondial. Procedeul este folosit atat pentru tratarea slamurilor cat si a solutiilor rezultate de la preparare. Spre deosebire de alte metode de tratare a cianurilor, prin acest procedeu se distrug atat cianurile de tip WAD cat si a cianurile de Fe. Continutul de cianuri WAD in tulbureala care va fi deversata in iazul de decantare ce va fi construit pe valea Cornei este conform cu eficienta metodei INCO (fig. 9.6) si respecta prevederile ”Directivei Uniunii Europene privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru mine noi”.

In proiect se prevede construirea unui sistem secundar de tratare a apei care va fi decantata in iaz pe perioada de activitate miniera (in conditii meteo extreme daca va fi necesar sa se deverseze partial apa din iaz si daca dilutia naturala nu asigura un continut suficient de scazut pentru a permite deversarea apelor direct) si la sfarsitul perioadei de activitate miniera, cand apa din iaz si exfiltratiile colectate sunt utilizate pentru ecologizarea prin inundare a carierei Cetate (daca nu este indeplinita conditia privind continuturile maxime in cianuri). Sistemul secundar de tratare a apei din iaz urmeaza sa fie testat in perioada de construire a proiectului minier. Sunt avute in vedere 3 procedee, respectiv oxidarea pe baza de perhidrol, adsorbtia pe carbune activ (sau pe un adsorbant care se obtine prin distilarea uscata a oaselor) si osmoza inversa. Aplicarea acestor sisteme de tratare secundara a apei decantate in iaz va permite scaderea continutului total de cianuri la mai putin de 1 mg/l. (fig. 9.7).

Opozantii proiectului minier de la Rosia Montana fac adesea referire la accidentul ecologic care s-a produs in urma cu 10 ani la Baia Mare si incearca sa convinga opinia publica de posibilitatea repetarii unui astfel de accident. Digul iazului de decantare Bozanta, apartinad societaii Aurul S.A. (Baia Mare) a cedat datorita cresterii nivelului apei in iaz si a supracurgerii. Cresterea rapida a nivelului apei in iazul de decantare a slamului a fost cauzata de vremea nefavorabila (ploile continue din ultima saptamana a lunii ianuarie au condus la topirea rapida a stratului gros de zapada depus anterior).

Cei care se opun proiectului de la Rosia Montana nu iau in considerare deosebirile dintre aceste proiecte:

1. Inainte de producerea accidentului ecologic de la Baia Mare, slamul care provenea de la uzina de preparare a societatii Aurul S.A. era deversat direct in iazul de decantare fara sa fie tratat in prealabil pentru distrugerea cianurilor. Continutul total in cianuri in slam era de cca. 400 mg/l iar cel de cianuri WAD era de cca. 120 mg/l. Dupa decantarea particulelor aflate in suspensie o parte din apa din iaz, care avea inca un continut ridicat de cianuri era reutilizata in procesul de prelucrare, aceasta metoda scazand costurile de preparare.

In cazul proiectului Rosia Montana slamul va fi tratat pentru distrugerea cianurilor intr-o instalatie DETOX inainte de a fi deversat in iazul de decantare. Tulbureala care va fi deversata in iazul de decantare va avea un continut de cianuri usor eliberabile mai mic de 10 mg/l. Construirea unor sisteme de tratare secundara a apei din iaz va permite scaderea continutului total de cianuri la mai putin de 1 mg/l.

2. In anul 2000 iazul de decantare al societatii Aurul S.A. era construit treptat prin inaltare spre exterior (fig. 9.34), din materialul steril care se acumula in iaz.

In cazul proiectului Rosia Montana se prevede ca iazul de decantare a slamului sa fie construit pe valea Corna. Initial se va construi un baraj care va avea inaltimea de cca. 100 m. Barajul va avea nucleu de argila cu permeabilitate scăzută, zone de filtrare și tranziție, un perete de noroi bentonitic și umplutură de anrocamente in amonte și in aval (fig. 9.34). Pe parcursul activitatii de extractie a minereului in cariera barajul initial va fi suprainaltat prin metoda suprainaltarii in ax, utilizandu-se rocile sterile care rezulta din activitatea de extractie.

Din punct de vedere statistic numarul accidentelor ecologice legate de iazurile de tipul celui proiectat la Rosia Montana este cu cca. 50% mai redus decat numarul accidentelor ecologice legate de iazurile cu suprainaltare construite din steril, asa cum este cel de la Baia Mare.

Distrugerea unui iaz de steril se poate datora fundatiei defectuoase a barajului. Consideram ca specialistii romani au insa experienta indelungata in proiectarea si construirea unor baraje de tipul celui prevazut sa se construiasca la Rosia Montana. In Romania exista zeci de baraje de acest tip, pentru captarea apei care este utilizata in scopuri industriale si menajere. Din cunostintele noastre, nici unul dintre aceste baraje nu a cedat pana in prezent.

Un alt tip de risc legat de protectia mediului este reprezentat de exfiltratiile de apa din iazul de decantare. Pentru a preveni si inlatura acest risc, proiectul Rosia Montana prevede construirea unui baraj secundar de retentie, care va fi amplasat in aval de barajul principal. Barajul secundar va avea inaltimea de 22 m si va colecta exfiltratiile din iazul de decantare.

In ceea ce priveste managementul drenajului acid, proiectul prevede un un sistem de colectarea apelor drenate din lucrarile minere vechi si a apelor care se vor dezvolta pe parcursul exploatarii in doua iazuri de captare, respectiv iazul Cetate, situat in bazinul vaii Rosia si iazul Carnic, situat in bazinul vaii Corna. Apa acida, colectata in aceste iazuri va fi pompata catre o statie de tratare, unde va fi tratata prin oxidare cu aer si corectie de pH (9,7- 11) cu lapte de var pentru precipitarea si decantarea metalelor grele, urmata de recorectie de pH cu CO2 (8,5) pentru precipitare aluminiului si separarea materiilor aflate in suspensie. Eficienta unui astfel de tratament este de pana la 90% (Popescu et al., 2007).

Proiectul Rosia Montana prevede ca in ultimii 3 ani de activitate miniera sa se testeze un sistem semipasiv de lagune (wetlanduri) anaerobe pentru tratarea exfiltratiilor si a apelor acide din zona in perioada de inchidere si postinchidere.

In opinia noastra, evaluarea proiectului Rosia Montana in ceea ce priveste impactul asupra mediului si solutiile tehnice prevazute pentru protectia si reabilitarea mediului ar trebui sa se realizeze prin prisma probabilitatii/riscului de ocurenta si a severitatii efectelor pe care proiectul poate sa le aiba asupra mediului natural si sanatatii populatiei (utilizandu -se matricea de risc) si avand la baza principiile analizei multi-cont si ale riscului rezidual acceptat.

96 Sorin Tãmaș-Bãdescu

10. INFLUENTA FACTORILOR POLITICO-ECONOMICI ASUPRA EXPLORARII SI EXPLOATARII AURULUI

10.1. Politici in domeniul explorarii si exploatarii resurselor minerale pe plan mondial

Decizia unei companii internationale de a investi in activitatea de explorare dintr-o anumita tara depinde nu numai de atractivitatea tarii respective din punct de vedere geologic ci si de cadrul legislativ, cadrul politico-economic si social al tarii.

In sprijinul investitorilor din domeniul minier au fost create institutii internationale care monitorizeza si evalueaza diversele aspecte ale cadrului legislativ, politico-economic si social al tarilor cu potential mineral ridicat si publica anual rezultatele studilor pe care le realizeaza. Aceste rezultate sunt sintetizate sub forma unui punctaj denumit indice politic. Astfel de institutii efectueaza si o evaluare a potentialului mineral al tarilor studiate, rezultatele fiind exprimate tot printr-un punctaj care este denumit indice mineral.

Influentele pe care cei doi factori, respectiv factorul politic si potentialul mineral le manifesta asupra investitiilor internationale in explorarea geologica sunt sugerate de graficul prezentat in fig. 10.1. Se observa, de exemplu, ca desi Argentina si Papua Noua Guinee au indicii minerali apropiati ca valoare, investitiile in activitatea de explorare din Argentina sunt mai mari deoarece indicele politic al acestei tari este mai ridicat.

Fig. 10.1. Influenta factorului politic si a potentialului mineral asupra investitiilor internationale in explorarea geologica. IPM – indicele potentialului mineral.

Cadrul legislativ care influenteaza activitatea miniera dintr-o anumita tara cuprinde ansamblul legilor si actelor normative, elaborate de catre autoritatile abilitate, care reglementeaza urmatoarele aspecte:

punerea in valoare a substantelor minerale utile prin activitati de prospectiune, explorare, exploatare si valorificare;

protectia si reabilitarea mediului;

regimul fiscal si regimul investitiilor.

10.1.1. Legislatia miniera

Legislatia miniera trebuie sa armonizeze interesele divergente ale partilor care sunt implicate in dezvoltarea resurselor minerale:

statul, care are interes sa obtina beneficii maxime din dezvoltarea resurselor minerale care se gasesc pe teritoriul sau;

investitorii privati din domeniul minier, care doresc sa isi maximizeze profiturile care rezulta din dezvoltarea resurselor minerale;

proprietarii terenurilor, care doresc sa fie recompensati pentru utilizarea terenului lor de catre o alta parte deoarece nu pot sa desfasoare alte activitati pe suprafata de teren respectiva;

alte parti (ex. comunitatea locala), care pot fi afectate de impactul social si de impactul asupra

mediului inconjurator pe care activitatea miniera le are.

Modul in care sunt reconciliate aceste interese divergente, in special interesul statului si interesul investitorilor privati, de catre legislatia miniera depinde de politica pe care statul o adopta in ceea ce priveste dezvoltarea sectorului minier pe baza unui sistem privat, public (etatist) sau mixt.

Pe plan mondial activitatile miniere sunt guvernate in prezent de legi miniere (coduri miniere) si intelegeri miniere (contracte miniere).

Legea miniera (codul minier) reprezinta principalul instrument legal in baza caruia statul acorda unui titular drepturile minerale pentru un anumit perimetru (concesiune) care reglementeaza activitatile de cercetare si exploatare a substantelor minerale utile.

Principalele aspecte care sunt reglementate de orice lege miniera moderna si care sunt analizate de orice companie internationala care doreste sa investeasca intr-o anumita tara sunt:

definirea proprietarului de drept al resurselor minerale;

definirea titlurilor privind drepturile miniere;

procedurile si criteriile de acordare, mentinere si reziliere a titlurilor privind drepturile miniere;

accesul la titlurile privind drepturile miniere;

drepturile si obligatiile titularilor de drepturi miniere;

dimensiunea, forma si termenii concesiunilor;

procedurile de transfer al titlurilor privind drepturile miniere;

procedurile de rezolvare a conflictelor.

Contractele miniere sunt intelegeri directe intre guvern si investitori privind desfasurarea activitatilor miniere. Un contract minier completeaza sau substituie legea miniera si contine reglementari specifice care elimina ambiguitatile din legislatie, oferind garantii suplimentare partilor fata de lege sau formalizand diverse detalii ale intelegerii dintre parti. Contractele miniere sunt utilizate frecvent in cazul proiectelor mari, care pot sa aiba impact asupra intregii economii a unei tari.

Orice investitor privat doreste ca legislatia miniera a statului in care investeste sa fie cat mai flexibila si ca statul sa intervina cat mai putin pe parcursul desfasurarii activitatii. Am constatat ca legislatia miniera a unei tari poate sa fie apreciata in mod diferit de catre companiile internationale. Fiecare companie straina priveste legislatia miniera a statului in care investeste prin prisma experientelor pe care compania respectiva le-a avut in alte tari.

Inainte de a se decide asupra dezvoltarii unui proiect intr-o tara, companiile internationale analizeaza cateva aspecte critice ale legislatiei miniere a tarii respective:

securitatea dreptului de posesiune;

claritatea si transparenta cerintelor si procedurilor legale;

accesul nediscriminatoriu la resursele minerale;

accesul la date si informatii.

Securitatea dreptului de posesiune este elementul cheie care determina actul decizional. Conceptul de securitate a dreptului de posesiune se refera la garantarea drepturilor privind implementarea diverselor etape ale unui proiect, incepand cu explorarea si terminand cu exploatarea resurselor minerale si comporta trei aspecte:

dreptul exclusiv de a efectua lucrari in perimetrul concesionat;

securitatea privind perioadele de timp care sunt alocate pentru efectuarea lucrarilor aferente fiecarei etape din dezvoltarea proiectului (ex. conditiile in care permisul/licenta de explorare/exploatare poate sa fie revocata);

securitatea privind dreptul de exploatare a zacamantului care a fost pus in evidenta in urma efectuarii lucrarilor de explorare.

98 Sorin Tãmaș-Bãdescu

10.1.2. Legislatia privind protectia mediului

In ultimele decenii pe plan mondial s -a acordat o atentie din ce in ce mai mare aspectelor care sunt legate de impactul pe care activitatile miniere il au asupra mediului si reglementarilor privind protectia si refacerea mediului. Abordarea problemelor privind protectia mediului difera de la tara la tara si implica o mare varietate de legi si acte normative precum si o multitudine de instrumente de implementare.

Cadrul legislativ si administrativ

Legislatia de mediu din unele tari este generica si se aplica tuturor ramurilor industriale. In alte tari, in special in tarile care au traditie miniera, legislatia de mediu contine si reglementari care sunt specifice industriei miniere.

Cadrul administrativ de aplicare a legislatiei de mediu din multe tari tinde sa fie complex, departamentele/directiile unor ministere (ex. ministerul mediului, ministerul apelor, ministerul minelor, ministerul sanatatii etc.) avand si atributii in domeniul mediului. In multe tari exista institutii (agentii) care au atributii specifice intr-un anumit domeniu al protectiei mediului (ex. parcuri nationale, conservare si biodiversitate, poluare etc.). Mai mult, in statele federale astfel de institutii exista atat la nivel national cat si la nivel regional (statal). Aceasta suprapunere institutionala conduce in multe tari la conflicte intre ministere, departamente si agentii in ceea ce priveste implementarea legislatiei de mediu.

Complexitatea cadrului administrativ de aplicare a legislatiei de mediu face ca in multe tari, chiar si in tarile care au experienta institutionala si traditie miniera, procesul de autorizare sa fie greoi. Multe companii internationale considera ca in unele state din S.U.A. precum si in unele provincii ale Canadei activitatea miniera a devenit aproape imposibil de efectuat nu atat din punct de vedere a restrictiilor de mediu cat mai ales datorita sistemului foarte greoi de autorizare.

Legile/codurile miniere ale celor mai multe state prevad ca pentru desfasurarea activitatii miniere titularul trebuie sa depuna o serie de studii de mediu care, in functie de tara si activitate, pot sa cuprina una sau mai multe dintre urmatoarele documentatii:

studiul de evaluare a impactului asupra mediului sau raportul de evaluare a impactului asupra mediului;

planul de management al mediului;

programul de reabilitare/refacere a mediului;

planul si/sau programul de dezafectare si inchidere a minei.

Instrumentele de implementare a legislatiei de mediu

In functie de sistemul politic, gradul de dezvoltare institutionala, economica si sociala, traditiile culturale si traditiile din minerit pe care le detin, statele adopta instrumente care sunt specifice uneia sau mai multor politici de implementare a legislatiei de mediu, care pot fi:

prescriptive (comanda si control);

neprescriptive (coparticipative):

Politica de tip prescriptiv impune si prevede respectarea stricta a unor norme si standarde privind emisiile de noxe in mediul inconjurator si calitatea apei, aerului si solului.

Politica de tip neprescriptiv prevede implicarea operatorului in identificarea problemelor de mediu legate de activitatea proiectului, identificarea solutiilor tehnice si aplicarea celor mai potrivite tehnologii pentru rezolvarea problemelor de mediu. Intr-un astfel de sistem operatorul isi stabileste si isi asuma obiectivele de performanta ale activitatii din punct de vedere a protectiei mediului. Aceste obiective trebuie analizate si avizate de catre autoritatea competenta.

Consultarea publica este prevazuta in legislatia de mediu si utilizata in tot mai multe tari ca mecanism de identificare a problemelor de mediu care sunt legate de activitatea proiectului, de alegerea solutiilor tehnice privind managementul mediului si de monitorizarea activitatii.

Intelegerile voluntare sau negociate presupun adoptarea de catre companiile miniere si de explorare a unor coduri de conduita care se refera la protectia si reabilitarea mediului sau aderarea companiilor miniere la unele programe regionale sau internationale legate de protectia mediului.

Sistemul de management al mediului presupune integrarea responsabilitatilor de mediu in practica manageriala de zi cu zi prin stabilirea unor structuri organizatorice, responsabilitati, proceduri, procese si resurse financiare care sa permita imbunatatirea continua a performantelor.

Legislatia de mediu din orice tara contine si o serie de instrumente economice care permit autoritatilor sa actioneze in cazul in care operatorul nu isi desfasoara activitatea in mod corespunzator si nu isi respecta obligatiile de mediu impuse sau asumate pe parcursul desfasurarii activitatii sau in cazul unor accidente de mediu. In unele tari se utilizeaza o serie de instrumente economice care au rolul de a incuraja operatorii sa isi imbunatateasca performantele in domeniul protectiei mediului (ex. reducerea poluarii, aplicarea de tehnologii moderne etc.).

In tarile care au adoptat politica de mediu de tip prescriptiv taxele si tarifele care trebuie achitate de catre titular in diversele etape ale procesului de autorizare (ex. eliberarea permisului/autorizatiei de mediu etc.) au de regula valori fixe indiferent de impactul pe care proiectul il are asupra mediului. O astfel de abordare este criticata de multi specialisti deoarece nu stimuleaza operatorul ca sa isi imbunatateasca performantele de mediu.

In tarile cu politica de mediu de tip neprescriptiv taxele si tarifele reflecta principiul “poluatorul plateste”. Cu cat impactul proiectului asupra mediului este mai mare cu atat taxele si tarifele pe care compania trebuie sa le achite sunt mai mari. Exista specialisti care critica acest sistem deoarece in acest mod se autorizeaza poluarea mediului. Alti autori mentioneza ca sistemul a avut succes din punct de vedere a protectiei mediului atat in tari aflate in curs de dezvoltare cat si in tari dezvoltate.

Responsabilitatea juridica a operatorului in ceea ce priveste efectele activitatii sale asupra mediului este prevazuta in legislatia de mediu a tuturor tarilor. Instrumentele de exercitare a responsabilitatii juridice, inclusiv instrumentele financiare difera de la tara la tara in functie de sistemul juridic al tarii respective.

Orice tara trebuie sa isi stabileasca anumite masuri asiguratorii pentru a putea sa isi constituie si sa isi asigure fondurile necesare refacerii si reabilitarii mediului chiar si in cazul in care, din diverse motive, compania intra in faliment la un moment dat. Garantiile financiare pentru reabilitarea mediului se stabilesc la inceputul activitatii proiectului pe baza informatiilor incluse in documentatiile de mediu (ex. raportul la studiul de impact si planul de inchidere a exploatarii si de refacere a mediului) si sunt revizuite pe parcursul activitatii. Instrumentele financiare de garantare difera de la tara la tara si pot sa cuprinda (Miller, 1998): depunerea unei sume de bani intr-un cont special, scrisoarea de credit irevocabila, garantia de performanta, polita de asigurare, fondul de incredere, garantarea de catre compania mama, ipotecarea mijloacelor fixe.

10.1.3. Politica fiscala

Activitatea miniera presupune plata unor taxe si impozite. Ele sunt percepute la nivel national si/sau regional (stat in cazul tarilor federative, provincie etc.) si/sau local. Diversele taxe si impozite se calculeaza si se colecteaza in mod diferit si afecteza in mod diferit rezultatele financiare ale unei activitati miniere.

Tratamentul fiscal care se aplica sectorului minier in raport cu alte sectoare industriale difera de la tara la tara. Desi exista unele tari care trateaza sectorul minier in mod identic cu celelalte

100 Sorin Tãmaș-Bãdescu

sectoare de activitate, cele mai multe tari acorda sectorului minier un tratament special deoarece resursele minerale sunt considerate ca apartin statului. In tarile in care resursele minerale apartin statului exista o taxa speciala care se aplica sectorului minier denumita redeventa miniera.

Exista tari in care companiile care activeaza in sectorul minier beneficiaza de anumite stimulente fiscale deoarece se considera ca o investitie in industria miniera implica asumarea de cate companie/investitori a unor riscuri ridicate, necesita un volum mare de capital si profitabilitatea proiectului este puternic influentata de fluctuatiile pretului produselor miniere.

In conditiile globalizarii industriei miniere companiile au posibilitatea sa aleaga tara in care doresc sa investeasca iar sistemul fiscal reprezinta unul dintre criteriile de alegere. Elementele critice care influenteaza decizia unei companii/investitor de a investi intr-o tara sunt:

un regim fiscal echitabil si stabil;

posibilitatea repatrierii profitului.

Atunci cand un investitor analizeaza sistemul fiscal al unei tari are in vedere urmatoarele elemente cheie (Brewer et al., 2000; Otto, 2000; Schode, 2003):

tipurile de instrumente de impozitare;

ratele de impozitare;

baza de impozitare (ex. ratele de depreciere-amortizare, deducerile suplimentare, perioadele de gratie, scutirile temporare sau permanente la plata anumitor taxe etc.);

usurinta cu care se aplica masurile prevazute de sistemul fiscal;

stabilitatea sistemului fiscal.

Perceptia investitorului privind regimul fiscal al unei tari si stabilitatea sistemului fiscal se reflecta in rata de actualizare pe care investitorul o utilizeaza atunci cand evalueaza un proiect din punct de vedere economic.

Resursa (mil t)

Fig. 10.2. Efectul impozitarii la o rata a impozitului pe profit de 25% asupra continutului mediu de exploatare si asupra cantitatii de metal extras. Valorile sunt raportate la continutul, respectiv cantitatea de metal care au fost calculate in conditiile unor costuri de capital si de exploatare medii, fara impozitare (Tamas-Badescu, 2004).

Costurile totale de exploatare per bloc reprezinta un element important in stabilirea continutului limita al zacamantului. In aceste costuri se includ si impozitele si taxele care trebuie achitate. Cu cat aceste taxe si impozite sunt mai mari cu atat costurile totale vor fi mai mari si prin urmare continutul limita trebuie sa fie mai ridicat pentru ca proiectul sa indeplineasca criteriile economice. In consecinta, cu cat impozitul total efectiv (suma totala a taxelor si impozitelor) este mai mare cu atat este mai mic procentul din resursa geologica ce va fi exploatata (fig. 10.2).

10.2. Cadrul legislativ si institutional in domeniul resurselor minerale din Romania

Dupa caderea regimului comunist in Romania a fost adoptata o noua lege a minelor in anul 1998 (Legea minelor nr. 61/1998). Aceasta lege a fost abrogada in anul 2003, cand o noua lege a minelor a intrat in vigoare (Legea minelor nr. 85/2003).

Autoritatea care reprezinta interesul statului roman in domeniul resurselor minerale este Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.). A.N.R.M. functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului Romaniei si este autoritatea competenta abilitata sa aplice dispozitiile Legii minelor nr. 85/2003. La nivel local A.N.R.M. isi exercita atributiile stipulate de lege prin intermediul compartimentelor de inspectie teritoriala.

Modul de aplicare a legii minelor este reglementat de Normele pentru aplicarea legii minelor, aprobate prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1208/2003 precum si de o serie de instructiuni tehnice si ordine ale presedintelui A.N.R.M.

Ca in marea majoritate a statelor lumii, resursele minerale ale Romaniei fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman. Desfasurarea oricarei activitati miniere se face in baza unui permis sau a unei licente pentru care titularul (operatorul) achita o taxa anuala catre bugetul statului roman

Cadrul legislativ si organizatoric din domeniul resurselor minerale din Romania este conform cu practicile din domeniul resurselor minerale de pe plan modial. Apreciem ca legislatia si modul de organizare si functionare a autoritatii competente in domeniul resurselor minerale din Romania nu fac parte nici dintre cele mai atractive dar nici dintre cele mai neatractive cadre legislative si organizatorice din domeniul resurselor minerale din lume.

Din punct de vedere a investitorilor straini, aspectele pozitive ale legii minelor sunt urmatoarele:

accesul neingradit la obtinerea unui permis sau a unei licente atat al persoanelor juridice romane cat si straine;

nelimitarea suprafetei perimetrelor de prospectiune/explorare/exploatare;

caracterul exclusiv al licentei de explorare;

posibilitatea transferarii unei licente de explorare/exploatare catre o terta persoana juridica (cu acordul A.N.R.M.);

dreptul de preemtiune conferit de licenta de explorare in cazul in care titularul doreste sa obtina o licenta de exploatare a resurselor minerale pe care le-a evidentiat in cadrul perimetrului;

durata licentei: maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani in cazul licentei de explorare si maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de cate 5 ani in cazul licentei de exploatare.

Cel mai criticat aspect al legii minelor este cel care se refera la acordarea licentelor de explorare in urma unui concurs public de oferte (licitatie).

Legea minelor prevede ca licenta de explorare se acorda câștigătorului unui concurs public de oferte care este organizat de A.N.R.M. Inițiativa concesiunii activităților miniere de explorare poate aparține A.N.R.M. sau persoanelor juridice române ori străine interesate. Participarea unei persoane interesate (ofertant) la o licitatie organizata de A.N.R.M., in conformitate cu prevederile legii minelor, presupune elaborarea de catre ofertant a trei tipuri de documentatii care sunt evaluate de comisia de evaluare a ofertelor:

documentatia privind dotarea tehnica a ofertantului;

documentatia privind capacitatea financiara a ofertantului;

programul de explorare si proiectul tehnic de refacere a mediului pentru toata durata pentru care se solicita licenta de explorare.

102 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Aceasta modalitate de acordare a licentelor de explorare este criticata multi investitori straini din mai multe motive.

Principalul motiv este legat de prezentarea unui program de explorare si a proiectului tehnic de refacere a mediului pentru toata durata pentru care se solicita licenta de explorare.

Un program de explorare se bazeaza pe o serie de ipoteze (geologice, metalogenetice etc.) care pe parcursul desfasurarii activitatii se pot confirma sau pot sa fie infirmate. Proiectarea unui program de explorare pe o perioada de mai multi ani, de la faza de explorare preliminara la faza de evaluare a resurselor presupune din partea celui care elaboreaza programul imaginatie si optimism. O mare parte din costurile lucrarilor de explorare si de refacere a mediului este reprezentata de salariile personalului, care difera de la o companie la alta companie. Daca sumele care sunt prevazute in program pentru executia diverselor tipuri de lucrari de explorare sunt mai mari sau mai mici acest fapt nu releva ca lucrarile vor fi executate cu mai mult sau mai putin profesionalism sau ca vor avea o calitate mai ridicata sau mai scazuta. Din aceste motive majoritatea investitorilor straini considera ca evaluarea programului de explorare si a proiectului tehnic de refacere a mediului implica o doza ridicata de subiectivism.

Legea minelor prevede posibilitatea modificarii programului de explorare propus. Inainte de inceperea fiecarui an contractual titularul licentei prezinta A.N.R.M. un program de explorare care este fundamentat de rezultatele obtinute pana in acel moment. Prin urmare, programul de explorare initial, propus de ofertant pentru toata durata licentei devine nerelevant.

Evaluarea ofertei prin prisma dotarii tehnice a companiei este considerata de catre cei mai multi investitori straini drept birocratica. In momentul de fata companiile de explorare internationale executa cea mai mare parte a lucrarilor de explorare cu contractori specializati, pe care ii selecteaza pe baza de oferte. Incheirea in avans, inainte de a detine o licenta, a unor contracte sau precontracte cu furnizori de servicii nu este o practica utilizata frecvent pe plan mondial. In conditiile economice actuale companiile de explorare angajeaza personal in functie de necesitati

Aceeasi perceptie o au investitorii straini si cu privire la evaluarea ofertei prin prisma capacitatii financiare a companiei. Acestia considera ca este extrem de dificil sa se compare performantele financiare ale unor companii care au activitati diferite (ex. o companie care este specializata exclusiv in domeniul explorarii si o companie miniera), ale caror rezultate finaciar-contabile sunt raportate in sisteme diferite (in functie de tara in care compania are sediul social/domiciliul fiscal), care sunt sau nu sunt cotate la bursa etc. Finantarea lucrarilor de explorare se poate realiza atat din sursele proprii ale companiei cat si prin diverse aranjamente financiare care sunt incheiate cu institutii bancare sau cu alte companii de profil.

Termenul de depunere a ofertelor, care este de regula de cca. 30 de zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a ordinului A.N.R.M. care se refera la organizarea concursului este considerat de multe companii prea scurt pentru obtinerea documentelor, achizitionarea datelor de cercetare anterioare si elaborarea documentatiilor pentru o companie care nu a initiat concursul.

Ca in majoritatea tarilor de pe glob, titularii licentelor/permiselor sunt obligati la plata catre bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospectiune, explorare si exploatare a resurselor minerale. Valoarea taxei de prospectiune si valoarea taxei de exploatare este aceeasi pe toata durata permisului sau licentei. Valoarea taxei de explorare se dubleaza dupa primii doi ani de activitate si devine de 5 ori mai mare dupa 4 ani.

Chiar daca in comparatie cu nivelul taxelor care se aplica in unele tari valoarea taxelor pe activitate miniera (prospectiune, explorare si exploatare) din Romania nu este cu mult mai ridicata, cresterea de peste 100 ori (!) a valorii acestor taxe in anul 2007 (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 101/2007) a fost perceputa negativ de catre investitorii in domeniul resurselor minerale din Romania, atat romani cat si straini.

Investitorii din domeniul resurselor minerale au fost deranjati si de dublarea cuantumului redeventei miniere de la 2% la 4% din valoarea productiei miniere de metale nobile, minereuri feroase si neferoase etc., decisa de Guvernul Romaniei prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 101/2007.

Din punct de vedere fiscal activitatile de prospectiune, explorare si de exploatare nu au un regim preferential dar nici discriminatoriu. Singura facilitate fiscala in domeniu este reprezentata de scutirea de la plata taxelor vamale pentru echipamentele, instalatiile si utilajele care se importa si sunt necesare pentru derularea activitatilor de explorare, exploatare, preparare si de refacere a mediului.

Fig. 10.3. Ariile protejate din Romania (dupa Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, 2008).

Un impact puternic asupra activitatii de explorare si exploatare a resurselor minerale in general, si a aurului in particular, il are instituirea in 2008 a regimului de arie naturala protejata ca situri de importanta comunitara pentru anumite arii care includ numeroase zone cu potential metalogenetic, in special din Banat si Carpatii Orientali (fig. 10.3). In cadrul ariilor protejate activitatile economice, inclusiv cele ale locuitorilor din zona sunt restrictionate. Activitatea de explorare si in special activitatea de exploatare sunt aproape imposibil de efectuat in cadrul ariilor protejate.

In opinia noastra, pentru ca Romania sa poata fi considerata de catre investitorii din domeniul explorarii si exploatarii resurselor minerale o tara atractiva este necesar ca autoritatile romane sa revizuiasca legile care guverneaza si influenteaza activitatile din acest domeniu si sa reformeze institutiile care au atributii directe sau indirecte in domeniul resurselor minerale.

104 Sorin Tãmaș-Bãdescu

CONCLUZII

S- a estimat ca de-a lungul istoriei s-au exploatat intre 66 si 82% din resursele de aur ale planetei. Peste 19,5% din aurul extras a fost exploatat in ultimii 20 de ani. Acest fapt s -a datorat dezvoltarii unor exploatari miniere gigant (in special in cariera), cu productii anuale de zeci de tone de aur. Primele 10 exploatari miniere din lume produc in momentul de fata aproximativ 18,5% din productia mondiala de aur.

Cu toate ca in ultimii 20 de ani pe plan mondial s-au investit in explorarea pentru aur in medie cca. 2 miliarde US$ anual, ritmul descoperirilor a scazut atat in ceea ce priveste numarul de zacaminte cat si in ceea ce priveste cantitatea de resurse de aur.

Acesta este unul din motivele pentru care in ultimele decenii industria miniera (inclusiv explorarea) a cunoscut un fenomen de globalizare. In ziua de azi sunt foarte putine companiile miniere sau de explorare care activeaza intr-o singura tara si sunt foarte putine tarile in care capitalul strain nu a patruns in domeniul explorarii si exploatarii aurului.

Globalizarea presupune atat competitia intre companii, de a-si desfasura activitatea in zonele cu potential metalogenetic cat si intre tari, de a atrage investitii in domeniul minier si al explorarii.

Globalizarea in domeniul explorarii presupune insa si o competitie intre proiecte, finantarea obtinandu-se in functie de potentialul economic.

Succesul in explorare presupune nu numai accesul la zonele cu potential metalogenetic si aplicarea tehnicilor moderne de explorare ci si adoptarea unor noi concepte metalogenetice.

Riscul in explorare deriva nu numai din probabilitatea redusa de a se pune in evidenta un zacamant ci si din posibilitatea ca zacamantul descoperit sa nu fie economic datorita conditiilor de piata sau sa nu poata fi exploatat datorita unor factori, altii decat cei tehnici si economici.

Globalizarea in domeniul minier si al explorarii presupune si o actiune responsabila a companiilor din punct de vedere a protectiei mediului, activitatea lor fiind monitorizata atat de institutiile guvernamentale si organizatiile de protectie a mediului (nationale si internationale) cat si de institutiile care finanteaza proiectele companiilor.

In aceasta lucrare am incercat sa prezentam o imagine cat mai completa a geologiei economice a aurului, privita atat prin prisma interferentelor dintre disciplinele geologice si dintre geologie si ecomomie cat si prin prisma competitivitatii internationale si a conceptului de risc. Am incercat de asemenea sa conturam pozitia pe care Romania o ocupa in aceasta imagine.

Romania a jucat un rol important in istoria exploatarii aurului. Locuitorii sai din antichitate au fost poate printre primii oameni din Europa care au extras aurul din aluviunile raurilor. Teritoriul Romaniei, indeosebi muntii Apuseni, a reprezentat una dintre sursele importante de aur ale lumii din antichitate si pana la inceputul secolului XVII si a ramas unul din cei mai importanti producatori de aur ai Europei pana la primul razboi mondial. Conform estimarilor noastre, intr -un clasament al tarilor care au extras cea mai mare cantitate de aur, Romania se plaseaza pe locul 5.

Dupa anul 1989 atat activitatea de exploatare cat si activitatea de explorare au intrat treptat in declin, activitatea de exploatare a aurului incetand definitiv in anul 2006.

Activitatea de explorare a cunoscut o perioada de revigorare dupa anul 1998, cand a intrat in vigoare prima lege a minelor din Romania postcomunista. Dupa intrarea in vigoare a acestei legi capitalul strain a patruns in Romania, in special in domeniul explorarii pentru minereuri aurifere.

Programele de cercetare geologica intreprinse in cadrul perimetrelor concesionate unor companii straine au condus la conturarea a doua proiecte miniere care au trecut testul de fezabilitate economica, respectiv proiectul Rosia Montana si proiectul Certej. Un alt proiect, Rovina, se gaseste in momentul de fata in stadiul de evaluare economica.

Resursele estimate dupa anul 1998 pentru unele zacaminte din muntii Apuseni sunt de cca. 10 ori mai ridicate decat resursele estimate inainte de anul 1998.

Punerea in productie a proiectelor miniere Rosia Montana si Certej ar plasa Romania in topul primelor 20- 25 de state producatoare de aur din lume si pe primul loc in Europa. Stoparea acestor proiecte din motive legate de protectia mediului, in opinia noastra prea putin argumentate, ar constitui o pierdere economica nu numai pentru investitori dar si pentru statul roman. O astfel de decizie ar constitui un semnal negativ pentru investitorii din domeniul explorarii.

Rezultatele lucrarilor de explorare intreprinse in ultimul deceniu si potentialul metalogenetic al Romaniei constituie elemente de atractie pentru companiile miniere si de explorare internationale.

Consideram ca aplicarea in practica a sloganului “noi zone, noi idei, noi tehnologii” ar putea conduce la descoperirea unor noi zacaminte care, chiar daca se pot dovedi neviabile din punct de vedere economic in momentul de fata, ar putea constitui o sursa de aur si alte elemente utile pentru generatiile viitoare.

Consideram ca implicarea companiilor straine in activitatea de explorare din Romania a adus si va aduce beneficii cercetarii resurselor minerale, permitand accesul la noile tehnici de explorare si prelucrare a datelor si facilitand colaborarea internationala.

Punerea in productie a unor proiecte miniere va implica aplicarea unor tehnologii moderne si a practicilor internationale privind protectia mediului.

Avand in vedere competitivitatea care se manifesta pe plan international in domeniul resurselor minerale, consideram ca pentru a putea atrage investitii straine in domeniul explorarii si exploatarii resurselor minerale din Romania autoritatile ar trebui sa revizuiasca legislatia si sa reformeze institutiile care au atributii directe sau indirecte in domeniul resurselor minerale.

106 Sorin Tãmaș-Bãdescu

BIBLIOGRAFIE

Adams R.

2003 – Commodity Market Forecasting; What know and what we don’t know about the future. Global Insights 40 Global Insights 40th Anniversary , 22 October 2003

Adam T.R., Fernando C.S.

2003 – Are There Speculative Components in Corporate Hedging and Do They Add Value? Hong Kong University of Scienc e & Technology working paper

Adam T., Goyal V.K.

2003 – The Investment Opportunity Set and its Proxy Variables: Theory and Evidence. Hong Kong University of Scienc e & Technology working paper

Addison R.

2001 – Loan Completion Test Requirements. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 22, September 2001 2004 – Between a Rock and a Hard Place!. Pincock Perspectives ISSUE NO. 55 — June 2004

Acker M.

1965 – Vechile spălătorii de aur din jurul Sebesului; Apulum V, 1965, p. 647-658.

Alderton D.H., Fallick A. E.

2000 – The Nature and Genesis of Gold-Silver-Tellurium Mineralization in the Metaliferi Mountains of Western Romania;

Economic Geology, Vol. 95, 2000, pp. 495–516

Always B.

2005 – Gold Survey 2004 – Update. GFMS, Toronto, 13 January 2005

Amey E.B.

2002 – Gold. Gold, 2002

Anastasiu N.

1990 – Concepte sedimentologice in actualitate – implicatii in cercetarea resurselor minerale. Studii si Cercetari de Geologie, Academia Romana, tom 35, p. 85-94.

Anastasiu N., Popa M., Roban D.R.

2007 – Sisteme depozitionale : analize secventiale in Carpati si Dobrogea; Ed. Academiei Romane

Anastasiu N., Tămaș-Bădescu S., Tămaș-Bădescu G.

2004 – Depozitele cretacice din Nordul Sebeșului – reconsiderări sedimentologice. Abstract Volume, p. 60. GEO 2004 – Sesiunea stiintifica anuala a Societatii Geologice a Romaniei, 22 mai 2004, Iasi.

Anderson G., Moramoro M.

2002 – Papua New Guinea Mining Industry – Meeting The Challenges. PDAC International Convention, March 2002

Anderson R., Kelso I., Clifford M., Habermann P., Smith B.

2002 – Pasminco Century Mine: Orebody Modelling and Grade Control Utilising Geophysical Blast Hole Logging. Proceedings of the 8th International KEGS/MGLS Symp. on Logging for Minerals and Geotechnical Applications; Toronto 21-23 August 2002

Andrei J.

2000 – Geophysical considerations about a possible Romanian Carlin; Romanian Journal of Mineral Deposits, 79, Suppl. 1., 2000, pp. 6-8

Andrews C.

2002 – Money from Mining: Whence It Came, Where it Went. Mining 2002 Resources Convention, Brisbane, Queensland, 30th October – 1st November 2002

Arik A.

2002 – Comparison of Resource Classifi cation Methodologies With a New Approach. 30th APCOM Symposium Proceedings, Phoenix, Arizona

Ashley R.P.

2002 – Geoenviromental Model For Low-Sulfide Gold-Quartz Vein Deposits. USGS, Open-File Report 02-195K

Austin D., Alberini A.

2001 – An analysis of the Preventive effect of Environmental Liability: Environmental Liability, Location and Emissions Substitutions: Evidence from the Toxic Release Inventory Study comissioned by DG ENV of the European Commission

Auty R.M.

1998 – The geopolitics of mineral resources; United Nation Conference on Trade and Development

2000 – Mining, Environment and Development; 3. Macroeconomic policy for mineral economies. United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD), 2000

2005 – The geopolitics of mineral resources; Mining, Environment and Development

United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD), 2005

Bakardjiev S.

2000 – Alpha Stable Geostatistical Model In Mineral Resources Evalution. Annual of the University of Mining and Geology "St. Ivan Rilski" vol.45, part I, Geology, Sofia, 2002, pp. 45-50

Baker M.

2003 – From the Gold Standard to the Credit Bubble: Gold’s Evolution as a Store of Value

Austrian Scholars Conference 9, Auburn, Alabama, March 15, 2003

Baker E.M., Andrew A.S.

1991 – Geologic, Fluid Inclusion, and Stable Isotope Studies of the Gold-Bearing Breccia Pipe at Kidston, Queensland, Australia.

Economic Geology, Vol. 86, 1991, pp. 810-830

Balintoni I. C.

2005 – Divizarea geotectonică a teritoriului României pentru orogeneza alpină, 39p, Revista de Politica StiinŃei si Scientometrie, ISSN-1582-1218, CNCSIS

Balistrieri L.S., Box S.E., Bookstrom A.A.

2002 – A geoenvironmental model for polymetallic vein deposits: a case study in the Coeur d’Alene Mining District and comparisons with drainage from mineralized deposits in the Colorado Mineral Belt and Humboldt Basin, Nevada. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195I

Balkau F.

1993 – Pollution Prevention and Abatement Guidelines for the Mining Industry. UN Environment Programme, Industry & Environment /PAC

1999 – Environmental Codes In Industry; An International Overview. UN Environment Programme, Industry & Environment

Balkau F., Parsons A.

1999 – Emerging Environmental Issues for Mining in the PECC Region. 1st Pacific. Economic Co-operation Committee Minerals Forum in Lima, Peru on 22 April 1999

Banks D.

2003 – Geochemical processes controlling minewater pollution. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pécs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 17-45

Barber J.

1999 – The Mine Planning Process. ECSI White Paper 29th October 1999

Barnicoat A.

2006 – Linking fundamentaL controLs on ore deposition with the exploration process. Predictive Mineral Discovery, Cooperative Research Centre, pmd*CRC fact sheet, Geoscience Australia.

Baron M.

2006 – Societatea “Mica” 1920-1948; Ed. Universitas, Petrosani

Bastida E.

2002 – Integrating Sustainability into Legal Frameworks for Mining in Some Selected Latin American Countries. Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD), No. 120

2002 – Managing Sustainable Development in Competitive Legal Frameworks for Mining: Argentina, Chile and Peru Experiences.

Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)

2002 – Mineral Law and Policy; Distance Learning Courses; Centre for Energy, Petroleum & Mineral Law & Policy (CEPMLP), University of Dundee, Centre for Medical Education

Bailly, P.A.

1972 – Mineral Exploration Philosophy: Mining Congress Journal, (April), 31-37.

Bedelean H., Bedelean E.

2001 – Contributions to the study of the alluvial gold from Valea Pianului area (Alba district); Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Geologia, XlVI, 1, 2001

Berbeleac I.

1985 – Zacaminte de aur; Ed. Tehnica, Bucuresti

1988 – Zacaminte minerale si tectonica globala; Ed. Tehnica, Bucuresti

Berbeleac, I., Jude, R., Udubașa, S. S. & Nuțu, M. L.

2006 – Gold in Pre-Alpine Mineralizations from Romania; Acta Mineralogica-Petrographica, Abstr. Ser 5, Szeged, 2006; pp. 14-17

Berkman D.

1998 – Coarse Gold Problems; ALS Newsletter, Volume 7, Number 1, January 1998

Bertoli O., Vann J., Jackson S.

2002 – Some Comments on Multiple Indicator Kriging (MIK) or Mining Industry Applications. Quantitative Geoscience Pty Ltd

Billa M., Cassard D., Guillou-Frottier L., Lips A., Tourliere B.

2003 – Assesment of GIS Andes: Predictive Mapping of Neogene Gold-Bearing Magmatic-Hydrothermal Systems in Central Andes

Blackwell S.A.J.

2002 – Applied Mineral Inventory. Cambridge University Press 2002

Blain C.

2001 – Fifty-year Trends in Minerals Discovery – Commodity and Ore-type Targets. Explor. Mining Geol., Vol. 9, No. 1, pp. 1–11, 2000. Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum

Bocec- Saulea Em.

1935 La constitution mineralogique du sable alluvial de Pianul; Annal. Sci. Univ. Jassy, XXI, p. 514- 523;

Bogden G.J.

2004 – Financing Exploration and Mining Projects through Canadian Capital Markets Success Factors –An Investment Banker’s Perspective. Canada-Africa Mining Forum, February 9, 2004

Boleneus D.E.

1999 – Geologic datasets for weights-of evidence analysis in northeast Washington – Mineral databases. U.S. Geological Survey, Open-File Report 99-384 1999

Boleneus D. E., Raines G. L., Causey J. D., Bookstrom A. A., Frost T. P. & Hyndman P.C.

2001 – Assessment method for epithermal gold deposits in northeast Washington State using weights-of-evidence GIS modelin. U. S. Geological Survey Open-File Report 01-501

Bonaparte R., Daniel D.E., Koerner R.M.

2002 – Long-Term Landfill Management. U.S. Environmental Protection Agency, Cooperative Agreement No. CR-821448-01-0

Bongarcon D. F.

1993 – Myth And Reality: A Status Report On Computer Open Pit Optimization Algorithms In The 90's

Borcos M.

1994 – Volcanicity/metallogeny in the South Apuseni Mts (Metaliferi Mts.) In Plate Tectonics and Metallogeny in the East Carpathians and Apuseni Mts, June 7-19 1994, Editors M Borcos and S Vlad, p 32-40, Bucharest

108 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Borcos M.

1976 – Geological and metallogenetical elements of the evolution of the Neogene Volcanism (Apuseni Mountains). Rev. Roum. Geol. Geophys. Geogr., Ser. Geol., 20/1, 85-101

Borcos M., Andrei J.

2001 – Selected gold mineralization targets in Oas Neogene volcanic zone. EAGE Meeting, 2001

Borcos M., Fotopolus S., Peltz S., Socolescu M., Stan N.

1979 – Observatii preliminare asupra structurii vulcanice neogene Oas-Gutai dedusa din corelatia datelor geologice si geofizice. St. tehn. econ., seria I, n

Borcos, M., Krautner, H.G., Udubasa, Gh., Sandulescu, M., Nastaseanu, S., Bitoianu, C.

1983 – Geological Atlas 1:1000000, Map of the Mineral Resources and explanatory note. Ministry of Geology, Institute of Geology and Geophysics, Bucharest

Borcos M., Gheorgita I, Lang B.

1974 – Evolutia vulcanismului neogen din partea centrala a muntilor Gutai (Baita-Certeze-Spanta-Baia Sprie). St.

Tehn.Econ.Inst.Geol., I/9, pp. 7-34

Borcos M., Peltz S., Stan N., Udrescu Constanta, Vasiliu Cecilia

1979 – Consideratii petrochimice si geochimice asupra vulcanitelor neogene din Muntii Oas. St. tehn. econ., seria I, nr. 16.

Borcos, M., Vlad, S., Udubasa, Gh., Gabudeanu, B.

1998 – Qualitative and quantitative metallogenetic analysis of the ore genetic units in Romania. Romanian Journal of Mineral Deposits, Vol. 78, special issue.

Borenstein S., Farrelly J.

2002 – Do Investors Forecast Fat Firms? Evidence from the Gold Mining Industry: NBER Working Paper No. 7075

Boroffka N

2006 – Resursele minerale din România si stadiul actual al cercetarilor privind mineritul prehistoric; Apulum, XLIII/1, pp. 71-94

Borrastero R.

2003 – Resource Estimation Modeling Techniques – Current Trends in Gold Deposits; Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 45, August 2003

Bosma L.

2003 – BHP Billiton Mineral Exploration Perspective; Mineral Exploration Imperatives [Key Business Drivers]; Solid Earth and Environment Grid. Canberra, July 2003

Bostinescu S.

1984 – Porphyry copper systems in the South Apuseni Mountains – Romania. An. Inst. Geol. Geofiz. LXIV, p. 163-174

Botz, M.M.

2001 – Overview of Cyanide Treatment Methods. Mining Environmental Management, Mining Journal Ltd., London, UK, pp. 28-30, May 2001.

Bouchard G., Vallée M.

2000 – Mineral development statistics, a mine of information. CIM Bulletin Vol. 93, N° 1042, July 2000, pp. 78-84

Brana, V.

1958 – Zacamintele metalifere ale subsolului romanesc. Ed. Stiintifica, Bucuresti, 261 p.

Brazily M., Leez D.H., Rubinsteinz J.H., Thomasy D.A., Wengy J.F., Wormaldz N. C.

2002 – A Network Model to Optimise Cost in Underground Mine Design; Mining Technology 112 (2003), 164-170.

Brewer K.J.

2001 – Canada’s Minerals and Metals Industry – An Economic Overview. Minerals and Metals Sector of Natural Resources Canada

2001 – Canadian Experience in Mineral Taxation. Workshop on Sustainability and the Governance of Mining Revenue Sharing “Can mining fiscal revenues contribute to poverty alleviation ?”, April 4-5, 2001, Washington, DC

2003 – Canada’s Minerals and Metals Industry. An Economic Overview. Minerals and Metals Sector of Natural Resources Canada

Brewer K.J., Bergevin G., McCullough B.R.

2003 – Government Approaches to Mineral Policy and Taxation. Extractive Industries Review: Government Approaches to Mineral Policy, Taxation and Transparency, Ottawa, March 2003

Briskey J.A., Lambert I.B.

2002 – Trends in mineral-resource, environmental, and societal planning and decisionmaking—A discussion. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Briskey J.A., Schulz K.J., Mosesso J.P., Horwitz L.R., Cunningham C.G.

2002 – Environmental planning issues and a conceptual global assessment of undiscovered nonfuel mineral resources. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Brown B.S.

2002 – Management of Tailings Disposal on Land

Brunner D., Yazici H.J., Baiden G.R.

1999 – Simulating Development In An Underground Hardrock Mine. Inco Limited, Canada

Buchanan D.

2005 – Guidelines for Exploration and Mining Investment. RMG’s Exploration and Mining Investment Conference, 18 November

Buffington D.

2002 – Standards for Management of Cyanide Use in the International Mining Industry. Pincock Perspectives. ISSUE NO. 33 — August 2002

Burton J.

2003 – Global Industry Overview – Supply/Demand Trends and Industry Opportunities; JEB AGC Perth 2003

Butterman W.C., Amey E.B.

2005 – Mineral Commodity Profiles – Gold; USGS, Open-File Report 02-303

Cabot L., Trudel P. & Cabot Éliane

2001 – Small Scale Mining Using The Modular Gold Processing Unit at the Granada Mine, Rouyn-Noranda, Quebec. RSW-Béroma Inc, Montréal

Caldentey R., Epstein R., Saure D.

2004 – A Real Options Approach for Optimizing Long-Term Mining Plans. Stern School of Business, New York University, Industrial Engineering Department, University of Chile

Cameron H., Goldsmith T.

2004 – Review of global trends in the mining industry. PricewaterhouseCoopers

Camm T.W.

1991 – Simplified Cost Models For Prefeasibility Mineral Evaluations. US Bureau of Mines Information Circular 9298, 35 p.

1995 – Understanding and Using Royalty Based Financing. http://www.minval.com/royltyfin_mineral.html

2001 – Direct Sales Comparison Approach To Mineral Property Value. AIMA Newsletter, June 2001 (v.5, n.3)

2005 – Accounting for mineral reserves. http://www.minval.com/mnrlacct_mineral.html

Campbell B.

2003 – The Challenges of Development, Mining Codes in Africa and Corporate Responsibility. International and Comparative Mineral Law and Policy Trends and Prospects, Ed. by E. Bastida, T. Walde and J. Warden

Careaga F.L.

2002 – Access to Information: A Key to Building Trust in the Minerals Sector. The Government Role. Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)

Carlson S.R. and Sawins F.J.

1980 – Mineralogic and Fluid Inclusion Studies of the Turmalina Cu-Mo-Bearing Breccia Pipe, Northern Peru; Economic Geology, pp. 1233-1238

Carrington J.

2002 – An Introduction to the International Cyanide Code for Gold Mining. World Mines Ministries Forum, March 14, 2002, Toronto, Canada

Cassidy K.F., Hagemann S.G.

2001 – “World-class” Archean orogenic gold deposits, eastern Yilgarn Craton: Diversity in timing, structural controls and mineralization styles. AGSO, Geoscience Australia, 2001

Cauuet B., Ancel B., Rico C., Tamas C.

2003 – Retelele miniere antice. Misiunile arheologice franceze 1999-2001; Alburnus Maior, I, Bucuresti 2003, p. 471-530.

Cerný P., Blevin P.L., Cuney M., London D.

2005- Granite-Related Ore Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 337-370

Chambers D.M.

2005 – Alaska large mine reclamation bonding – 2005. Center for Science in Public Participation

2005 – The Costs of Mining: Underwriting Mine Closure Risk . The Corporate Ethics Monitor, Volume 17, Issue 1, January-February 2005, Published By Ethicscan Canada Ltd.

Chapman J.T., Hockley D.E., Robertson MacG. A., Broughton L.M.

1998 – Rock Pile Water Quality Modelling – The Q-ROCK Mathematical Model. Environmental Management for Mining Conference, Saskatoon, October 27-29, 1998

Charbonnier P.

2001 – Management of mining, quarrying and ore-processing waste in the European Union. BRGM/RP-50319-FR; Study made for DG Environment, European Commission

Chereb D.

1998 – Does Data Mining Improve Business Forecasting?. The 18th International Symposium On Forecasting Edinburgh, Scotland

Chorlton L

2002 – Digital Geology of the World, World Minerals Geoscience Database Project. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Chorlton L., Sinclair D., Laramée R.

2002 – Databases of known deposits, World Minerals Geoscience Database Project. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Chisholm J., Dunlop J.

1997 – Checklist For Resource Evaluations And Due Diligence Studies. Continental Resource Management Pty, Aig News No. 49,

Chivu. C.

1978 – Contributii la cunoasterea geologiei si metalogenezei partii de nord a muntilor Sebes; D.S. Inst. Geol., Geofiz., LXIV/2, (1976-1977), p. 37-55

Christian J.M.

1996 – Gold: Supply, Demand, Price and Research. Australian Gold Conference 1996, Kalgoorlie, West Australia

Christian J. M.

2001 – Salient Issues in Gold Salient Issues in Gold. AIME New York Section

Christopher M.

1979 – Drill- Hole Data Validation for Subsurface Stratigraphic Modeling. Computer Mapping of Natural Resources and the Environment, 1979

Cioaca M.

2007 – Studiul mineralizației de cupru și aur tip „porphyry” de la Bolcana Munții Metaliferi; Teza de doctorat, Univ. Bucuresti

Ciobanu C., I., Cook, N., Stein, H.

2002 – Regional setting and geochronology of the Late Cretaceous Banatitic Magmatic and Metallogenetic Belt. Mineralium Deposita (2002) 37: 541-567.

110 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Ciobanu C. L., Gabudeanu, B., Cook, N.J.

2004 – Neogene ore deposits and metallogeny of the golden Quadrilateral, South Apuseni Mountains, Romania. In: Au -Ag Teluride Dep. Of the Golden Quadrilateral, Apuseni Mts, Romania, the Guidbook of International Field Workshop of IGCP preject 486, Alba Iulia, Sept. 2004, Romania IAGOD Guidebook, vol 12, pg 23-88.

Ciofilca G., Jude R., Berbeleac I., Udubasa S.

2002 – Neogene gold mineralization types in Romania. Geologica Charpathica, volume 53, September 2002, Special Issues, Proceedings of XVII Congress of Carpathian-Balkan Geological Association, Bratislava, September 1st – 4th

Cioflica, G., Jude, R., Lupulescu, M., Udrescu, C.

1991 – The banatitic magmatites of the Lilieci-Liubcova area (Banat): a Petrological Study. Rev. Roum. Geologie, Tome 35, pag. 3-22, Bucuresti.

Clark A.L.

2001 – Resource Rent Extraction, Application, Consumption, Investment and Sustainability of Resource- Based Development in Resource-Rich Island Economies. Regional Workshop on the Constrains, Challenges, and Prospects for the Commodity-Based Development & Diversification in the Pacific Island Economies, 18 – 20 August 2001, Tanoa International Hotel, Nadi, Fiji.

Clark I.

1977 – Practical Kriging In Three Dimensions. Computers & Geosciences, Vol. 3, pp. 173-180. Pergamon Press, 1977. Printed in Great Britain

Clements M.P., Hendry D.F.

2002 – An Overview of Economic Forecasting. In D.F. Hendry and N.R. Ericsson (eds.), Understanding Economic Forecasts. Cambridge, MA.: MIT Press

Clements K.W.

1996 – Economic Aspects Of Gold Mining In WA. Australian Gold Conference, Kalgoorlie, March 1996

Cline J.S., Hofstra A. H., Muntean J. L., Tosdal R. M., Hickey K. A.

2005 – Carlin-Type Gold Deposits in Nevada: Critical Geologic Characteristics and Viable Models – Economic Geology 100th Anniversary Volume pp. 451–484

Coldwell J.R.

2000 – Economic Prefeasibility Studies of Mining in the Ahtna, Inc. Selections in the Wrangell-St. Elias National Park and Preserve, Alaska. U.S. Department of the Interior, Bureau of Land Management, BLM-Alaska Open File Report 77

Conroy M.C.

2005 – Acid Mine Drainage Remediation. U.S. Stockholm Junior Water Prize Finalist 2005

Constantinescu E.

1971 – Some observations concerning the skarns and copper deposits at Sasca Montana (Banat). Analele Universitatii Bucuresti, seria Geologie, tom XX, p. 65-74 in E. Constantinescu Scientific Works, Imperial College Press, 1999

Cooke D.R., Pongratz J.

2002 – Giant Ore Deposits: Caracteristics, genesis and exploration. CODES Special Publication 4. Centre for Ore Deposit Research, University of Tasmaia, Australia.

Corbett G.

2002 – Epithermal gold for explorationists. AIG Journal – Applied geoscientific practice and research in Australia, Paper 2002-01, February 2002

Corbett G.J., Laech T.M.

1997 – Southwest Pacific Rim. Gold-Copper Systems: Structure. Alteration and Mineralisation. Short course manual.

Cornette D.J., Miller L.A.

1998 – Due diligence For Mineral Property Acquisition: A Technical Primer. National Mining Association, 1998 Mining Layers Conference

Coombes J., Thomas G., Glacken I., Snowden V.

2000 – Conditional Simulation – Which Method For Mining?. WJ Kleingeld and DG Krige (eds), Geostats 2000 Cape Town, Copyright 2000. Document Transformation Technologies. Printed in South Africa.

Cowan E.J., Beatson R.K., Bright D.V., Gillman A.J., Oshust P.A., Titley M.

2003 – Practical Implicit Geological Modeling. 5th International Mining Geology Conference, Bendingo Victoria, 19 November 2003, The Australian Institute of Mining and Metallurgy, Publication series No 8/2003

Cox I., Emsley I.

1998 – Utilisation Of Borrowed Gold By The Mining Industry Development And Future Prospects. World Gold Council, Research Study No. 18, April 1998

Cox D.P., Singer D.A. (Editors)

1986 – Mineral Deposit Models . USGS Bulletin 1693, 1986

Craig J. O.

2001 – Ore Flow Optimization – Mine to Mill. http://www.hatchbeddows.com/

Cranstone D.A.

1995 – Canadian Mineral Exploration and Discovery Analysis. Canadian Minerals Yearbook, 1995

2002 – Mining And Mineral Exploration Canada; A History of Exploration and Outlook for the Future in Canada. Minister of Public Works and Government Services Canada, Catalogue no. M37-51/2002E, ISBN 0-662-32680-6

Cranswick R., Mc Clements J.

2001- World Mining Overview. Prospectors & Developers Association of Canada, March 2001

Crawford D.G.

2001 – Pushback Widths in Mining. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 17, April 2001 2001 – Phase Planning for Open Pit Mines. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives,ISSUE NO. 19, June 2001

2003 – Mine Optimization and Operations Research. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 41, April 2003 2003 – Reconciliation of Reserves. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 49, December 2003

2004 – Reconciliation of Reserves – Part 2. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 50, January 2004

2004 – Dilution and Ore Recovery. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 60 — November 2004

Damodaran A.

2000 – Estimating Risk free Rates. Stern School of Business, New York 2001 – Valuation. http://www.stern.nyu.edu/~adamodar

2003 – Value and Risk: Beyond Betas. Stern School of Business, November 2003

Davis G.A.

2002 – Economic Methods of Valuing Mineral Assets. ASA/CICBV 5th Joint Business Valuation Conference, Orlando, Florida, October 24-26, 2002

Deraisme J., De Fouquet C.

1996 – The geostatistical approach for reserves. Mining Magazine – May 1996

De Vos W., Batista M. J., Demetriades A., Duris M., Lexa J., Lis J., Marsina K., O’Connor P.J.

2005 – Metallogenic Mineral Provinces and World Class Ore Deposits in Europe; Geochemical Atlas of Europe; A contribution to IUGS/IAGC Global Geochemical Baselines

Dillon P.

2004 – Reporting Standards and Guidelines. Report to CIM Council August 22, 2004

Dimitrakopoulos R., Farrelly C. T., Godoy M.

2002 – Moving forward from traditional optimization: grade uncertainty and risk effects in open-pit design. Trans. Inst. Min. Metall. (Sect. A: Min. technol.), 111, January–April 2002

Dionne G., Garand M.

2001 – Risk Management Determinants Affecting Firms' Values in the Gold Mining Industry: New Empirical Results. HEC– Montreal

Dobretsov N.L., Kanygin A.V., Kontorovich A.E.

2002 – Economics, ecology, and sustainable development of mineral resources in Siberia. 31st International Geological Congress Ed by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Doggett M.D.

2002 – Global Mineral Exploration and Production – the Impact of Technology. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Dominy S.C., Annels A.E., Noppé M.

2002 – Errors and Uncertainty in Ore Reserve Estimates — Operator Beware. Underground Operators’ Conference Townsville, Qld, 29 – 31 July 2002

Dominy S.C., Johansen G.F., Cuffley B.W., Platten I.M. & Annels A.E.

2001- Estimation and Reporting of Mineral Resources for Coarse Gold-bearing Veins. Explor. Mining Geol., Vol. 9, No. 1, pp. 13– 42, 2000. Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum.

Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M.

2003 – Management financiar. Ed. Economica, Bucuresti

Drew L.J.

2002 – A Tectonic Model for the Spatial Occurrence of Porphyry Copper and Polymetallic Vein Deposits – Applications to Central Europe. U.S. Department of the InteriorU.S. Geological Survey, Scientific Investigations Report 2005–527

Driesner D.

1996 – Exploration Survey. Nevada Department of Business & Industry's Division of Minerals

Dubé B.,Mercier-Langevin P., Hannington M., Lafrance B., Gosselin G., Gosselin P.

2007 – The LaRonde Penna World-Class Au-Rich Volcanogenic Massive Sulfide Deposit, Abitibi, Québec: Mineralogy and Geochemistry of Alteration and Implications for Genesis and Exploration; Economic Geology, v. 102, pp. 633–666

Du Bray E.A.

1995 – Preliminary compilation of descriptive geoenvironmental mineral deposit models. U.S. Geological Survey Open-File Report 95-831

Dubé B, Gosselin P.

2007 – Greenstone-Hosted Quartz-Carbonate Vein Deposits; Mineral Deposits of Canada, A Synthesis of Major Deposit-Types, District Metallogeny, the Evolution of Geological Provinces, and Exploration Methods, Edited by Wayne D. Goodfellow, pp. 49-74

Dubé B, Gosselin P., Mercier-Langevin P., Hannington M., Galley A.

2007 – Gold-Rich Volcanogenic Massive Sulphide Deposits; Mineral Deposits of Canada, A Synthesis of Major Deposit-Types, District Metallogeny, the Evolution of Geological Provinces, and Exploration Methods, Edited by Wayne D. Goodfellow, pp. 75-94

Duke J., Hanna P.

2000 – Geological Interpretation for Resource Estimation. "The Resource Database Towards 2000" Seminar

2000 – Computer-based Resource Estimation In Accordance With The 1999 JORC Code. ECS International Pty Ltd

Dunis C.L., Jalilov J.

2001 – Neural Network Regression and Alternative Forecasting Techniques for Predicting Financial Variables. Liverpool Business School & Centre for International Banking

Duval J. S.

2002 – EMINERS -An Economic Mineral Resource Simulator. USGS, Open-File Report 02-380

Edelstein O., Soroiu M., Radut M., Dragu Valentina, Ustvan D., Cioroianu Vera

1976 – Unele puncte de vedere privind cronologia proceselor geologice si metalogenetice in M. Oas-Ignis-Varatic, in baza unor datari K-Ar. St. tehn. econ., seria A, nr. 11.

Eggert R.G.

2001 – Mining and Economic Sustainability: National Economies and Local Communities. International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)

Ellis T.R.

1995 – Valuation methodologies for mines and mineral tenements. American Institute Of Minerals Appraisers Newsletter, December 1995 Vol. 1, No. 5

112 Sorin Tãmaș-Bãdescu

2000 – The U.S. Mineral Property Valuation Patchwork of Regulations and Standards. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada

2000 – Appraisals of a Gold Property: A Case Study of Reserve Additions. Journal of the ASFMRA, pp. 44-53

2001 – US Views on Valuation Methodology. VALMIN ’01, Sydney, Australia, 25-26 October 2001; Published in VALMIN ’01 – Mineral Asset Valuation Issues 2001, The Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Melbourne, Australia, 2001, PS No 5/01, pp. 1-23

2002 – Mineral Property Valuation Standards – A U.S. Perspective Marching with the International Valuation and International Financial Reporting Standards. South African Institute of Mining and Metallurgy’s Valuation Code Colloquium, “The Valuation of Mineral Projects and Properties: an African Perspective”, Randburg, 19-20 March 2002

2004 – Ethical Dilemmas Posed During a Mineral Project Appraisal. The Professional Geologist, February 2000, AIPG, Denver, pages 7-11, Don Yardley Lecture, Mackay School of Mines, Department of Geological Sciences, University of Nevada, Reno, February 16, 2001

2004 – Philosophy and Application of the International Valuation Standards for Minerals and Petroleum. The Professional Geologist, AIPG, Vol. 41, No. 1, Jan.-Feb. 2004, pp 14-19; SME 2004 Annual Meeting, Denver, Colorado, 23-25 February 2004, SME Paper 04-133.

2005 – Violations of Market Value Standards Market Value Standards with the Income Approach with the Income Approach.

Valuation Session, SME 2005 Annual Meeting, Salt Lake City, Utah, 28 February – 2 March 2005.

2005 – Resource Codification, Valuation Standards and Sustainable Development. UNECE’s Ad Hoc Group of Experts on Harmonization of Reserves and Resources Terminology, Second session, Geneva, 9-11 November 2005

Ellis T. R., Abbott Jr. D. M., Sandri H. J.

1999 – Trends in the regulation of mineral deposit valuation. SME Annual Meeting, March 1-3, 1999, Denver, Colorado, Preprint 99-29

Emmons, W.,H.

1937 – Gold deposits of the world. McGraw-Hill Book Company, Inc., New York and London

Engelhardt P. R.

1984 – Long-term degradation of cyanide in an inactive leach heap. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program .Colorado State University, pp. 539-547

Ericsson M.

2004 – Mine Project Survey 2004; A comprehensive review of global and regional trends in mining investment. Raw Materials Group

Fayad M., Wu Sh.

2002 – Merging Multiple Conventional Models in One Stable Model. Communications Of The ACM. September 2002/Vol. 45, No. 9

Felisa J.

2000 – Sensitivity Analysis for Ruin Probabilities Canonical Risk Model. Journal of the Operational Research Society, Special Issue Progress on Simulation Research

Fellows M. & Hunt B.

1998 – The Outlook for Production in the Context of Low Gold Prices; The Australian Gold Conference, March 1998

Fellows M., Hunt B.

1999 – The Long Term Outlook for Mine Supply. Goldman Sachs Gold & Central Banks Conference, May 1999. 2000 – The Outlook for Producer Profitability. Gold Fields Mineral Services Seminar, September 2000

2002 – Future Gold Production. LBMA Precious Metals Conference, San Francisco, June 2002

Fernandez P.

2002 – Valuing Companies by Cash Flow Discounting. Research Paper No. 51., January 2002, IESE, University of Navara

Flanigan B., Freeman C. Newberry R., McCoy D., Hart C.

2000 – Exploration models for mid and Late Cretaceous intrusion-related gold deposits in Alaska and the Yukon Territory, Canada.

Geological Society of Nevada Symposium Proceedings, May 15-18, 2000, p. 591-614.

Flick P.

2002 – Global Biodiversity Hotspots and Resource Development. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Flore V.

2001 – The point of no return: we’re there, now what?. PDAC, March 2001

Fodor D.

2005 – Pagini din istoria mineritului; Ed. Infomin, Deva

Ford K., Keating P., Thomas M.D.

2005 – Overview of Geophysical Signatures Associated with Canadian Ore Deposits; Natural Resources Canada, 21p

Franceschi D., Kahn J.R.

2001 – Improving Environmental Compliance In Mine Closure: The Case For A System Of Performance Bonds. Mine Closure: Iberoamerican Experiences, Villas Bôas & Maria Laura Barreto, Editors pp.207-218

Franklin, J.M.

1997 – Lithogeochemical and Mineralogical Methods for Base Metal and Gold Exploration; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 191–208

Franklin J.M., Gibson H. L., Jonasson I. R., Galley A. G.

2005 – Volcanogenic Massive Sulfide Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume; pp. 523-560

Frimmel H. E., Groves D. I., Kirk J., Ruiz J., Chesley J.,. Minter W. E. L

2005 – The Formation and Preservation of the Witwatersrand Goldfields, the World's Largest Gold Province; Economic Geology 100th Anniversary Volume; pp. 769-798

Fullagar P.K., Fallon G.N.

1997 – Geophysics in Metalliferous Mines for Ore Body Delineation and Rock Mass Characterisation. Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 573–584

Galcenco V., Veres E., Velciov Gh.

1992 – L’or alluvionnaire de cours moyen des rivers Mures, Strei and Crisul Alb (Roumanie); Rom. J. Mineral. 76/2. pp. 105-110

Galli A., Armstrong M., Jehl B.

1999 – Comparing Three Methods for Evaluating Oil Projects: Option Pricing, Decision Trees, and Monte Carlo Simulations.

Society of Petroleum Engineers Inc.

Galloway P.

2004 – Project risk & returns. CRU Conference 14 – 15 June 2004, New York

Garnett R. H. T., Bassett N. C.

2005 – Placer Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 813-844

Gay G.D., Nam J., Turac M.

2001 – On the Optimal Mix of Corporate Hedging Instruments: Linear versus Non-linear Derivatives. College of Business, Georgia State University, Atlanta

Gesellschaft C.D,

1999 – Report on The International Round Table on Mining and the Environment, Berlin 22-26 November 1999. United Nations, Natural Resources Management Unit, Division „Protection of the Environment and Natural Resources“

Ghitulescu T.,P.

1934 – Distribution de la mineralization dans les gisements d’age tertiaire de Transylvanie. Bul. Soc. Rom. Geol. II, 56-97

Ghitulescu T.P., Socolescu M.

1941 – Étude géologique et miniere des Monts Métaliferes. An. Inst. Geol. Roum., XXI, 181-463, Bucuresti

Ghosh D., Levin E.J., Macmillan P., Wright R.E.

2002 – Gold as an Inflation Hedge?. CEPR and IZA, January 2002

Gilmour P.

1977 – Mineralized intrusive breccias as guides to concealed porphyry copper systems; Economic Geology, Vol. 72, pp. 290 303

Glacken I.M.

1996 – Change Of Support And Use Of Economic Parameters For Block Selection. Department of Geological and Environmental Sciences, Stanford University, Stanford, USA

Glacken I., Blackney P.

1998 – A Practitioners Implementation Of Indicator Kriging. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 26-39

Glacken I.M., Snowden D.V.

2001 – Mineral Resource Estimation. Mineral Resource and Ore Reserve Estimation – The AusIMM Guide to Good Practice (Ed: A C Edwards), pp189-198.

Gleisner M.

2005 – Quantification of mineral weathering rates in sulfidic mine tailings under water-saturated conditions A dissertation for the degree of Doctor of Philosophy in Biogeochemistry, Department of Geology and Geochemistry, Stockholm University, Sweden

Goldberg, I.S., Abramson, G.J., Haslam, C.O., Los, V.L.

1997 – Mobile Forms of Elements: Their Use in Geochemical Mapping and Exploration; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 365–370

Goldfarb R.J., Baker T., Dubé B., Groves D.I., Hart C. J. R., Gosselin P.

2005 – Distribution, Character, and Genesis of Gold Deposits in Metamorphic Terranes; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 407-450

Gonçalves M.M.M., Leite S.G.F., Sant’Anna Jr. G. L.

2005 – The bioactivation procedure for increasing the sulphate-reducing bacteria in a UASB reactor. Brazilian Journal of Chemical Engineering, Vol. 22, No. 04, pp. 565 – 571, October – December, 2005

Gong J., Cheng P., Liu R., Li D., Liu S.

2002 – Study On 3d Modeling And Visualization In Geological Exploration Engineering. IAPRS, Volume XXXIV, Part 2, Commission II, XI’an, Aug.20-23,2002

Gonzalez S.

2000 – Neural Networks for Macroeconomic Forecasting: A Complementary Approach to Linear Regression Models. Working Paper 2000-07, Department of Finance, Canada

Goria S., Armstrong M., Galli A.

2001 – Quantifying The Impact Of Additional Drilling On An Openpit Gold Project. IAMG Conference, held in Cancun, Mexico, 6-12 Sept 2001

Gossage B.

1998 – The Application Of Indicator Kriging In The Modelling Of Geological Data. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 40

Gosselin, P., Dubé, B.

2005 – Gold Deposits of the World: Distribution, Geological Parameters and Gold Content: Geological Survey of Canada, Open File 4895

Gouveia J., Rose P., Gingerich J.

2003 – The Prospector Myth – Coming To Terms With Risk Management In Mineral Exploration. Prospectors and Developers Association Of Canada (PDAC) – March 9-12, 2003

Gower D. & Mercer B.

2000 – The Future of Exploration and Mining in Canada. GeoCanada 2000, University of Calgary

Grabbe J. O.

1998 – The Gold Market. Laissez Fair City Times Vol 2, No 26.

Graham J.R & Harvey C.R.

2002 – How do CFOs make capital budgeting and capital structure decisions?. The Journal of Applied Corporate Finance Vol. 15, No. 1, 2002

114 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Greene G.

2002 – Industry Codes of Practice and other Voluntary Initiatives: Their Application to the Mining and Metals Sector. Mining Minerals and Sustainable Development Project

Green, T.

1985 – The New World of Gold. The Inside Story of the Mines, the Markets, the Politics, the Inventors. George Weidenfeld & Nicholson Ltd., London, Great Britain, 272 p.

Groves D. I., Goldfarb R. J. Robert F., Hart C. J.R.

2003 – Gold Deposits in Metamorphic Belts: Overview of Current Understanding, Outstanding Problems, Future Research and Exploration Significance. Economic Geology, Vol. 98, 2003, pp. 1–29

Guarnera B.J.

1997 – Technical Flaws In Bankable Documents. Assaying & Reporting Standards Conference, 10-11 November 1997 The Oriental, Singapore

Gurau A., Ciobanu D., Leontescu F.

1987 – Caractere fundamentale ale mineralizatiilor remobilizate in sisturile cristaline precambriene din Carpatii Meridionali; St. Cerc.Geol.Geofiz.Geogr.,Geologie,v.32,p.69-78

Gusek J.J., Wildeman T.R.

2002 – Passive Treatment of Aluminum-Bearing Acid Rock Drainage. 23rd Annual West Virginia Surface Mine Drainage Task Force Symposium, Morgantown, WV April 16-17, 2002.

Gwartney J., Lawson R., Gartzke E.

2005 – Economic Freedom of the World; 2005 Annual Report. Florida State University

Hack D.R.

2001 – Comparison of Commercial Mine Planning Packages Available to the Aggregate Industry. Halstead GeoNumerics, Inc., Portland, Oregon USA

Haiduc, I.

1940 – Istoria aurului din Romania. Imprimeriile “Adeverul” S.A., Bucuresti, 390 p.

Halbe D., Smolik T.J.

2002 – Process Operating Costs with Applications in Mine Planning and Risk Analysis. Society for Mining, Metallurgy, and Exploration (SME) Mineral Processing 2002 Symposium, Mineral Processing Plant Design, Practice and Control Proceedings vol.1 (pages 326-345)

Hammarstrom, J.M.

2000 – Environmental geochemistry of skarn and polymetallic carbonate-replacement deposit models. Open File Report 2002-195. U.S. Geological Survey. Pg. 115-142.

Hammarstrom J.M., Smith K.S.

2002 – Geochemical and mineralogic characterization of solids and their effects on waters in metal-mining environments. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195B

Hammerbeck E., Veselinovic-Williams M.

2002 – Status of metallogenic mapping in the world today. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Harris, J.R., Grunsky, E.C., Wilkinson, L.

1997 – Developments in the Effective Use and Interpretation of Lithogeochemistry in Regional Exploration Programs: Application of GIS Technology; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 285–292

Hart C.

2007 – Reduced Intrusion-Related Gold Systems; Mineral Deposits of Canada, A Synthesis of Major Deposit- Types, District Metallogeny, the Evolution of Geological Provinces, and Exploration Methods, Edited by Wayne D. Goodfellow, pp. 95-112

Hathaway J.

2000 – The Folly of Hedging. Tocqueville Asset Management L.P.

Hartopanu I., Dinica I., Bindea G., Hartopanu P., Arsenescu V., Vajdea E., Udrescu C., Cristea C., Pintea I.

1991 – Studiul comparativ, petrografic, structural si metalogenetic al mineralizatiilor de sulfuri si auro-argentifere din muntii Mehedinti (Jidostita si Capatana). Raport. Arhiva I.G.G.

Heath C.J., Campbell I.H.

2004 – A New Geochemical Technique for Gold Exploration: Alkali Element Mobility Associated with Gold Mineralization in the West Australian Goldfields; Economic Geology, Vol. 99, pp. 313–324

Hedenquist, J.W.

2000 – Exploration for Epithermal Gold Deposits. SEG Reviews; Vol. 13, 2000, p. 245-277

2006 – Characteristics of Exploration for Epithermal Deposits: Background, and Relation to the Porphyry Environment. Workshop

– 0601, Sofia, Bulgaria. January, 12-13th 2006.

Henstridge J.

1998 – Non-Linear Modelling Of Geological Continuity. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 41-49

Hill D., Mueller U., Bloom L.

1998 – Comparison Of Median And Full Indicator Kriging In The Analysis Of A Gold Mineralisation. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 50-62

Hoanta N.

1998 – Capitalul firmei. Ed. Tribuna Economica, Bucuresti

Hochmuth M.

2005 – Current approaches of controlling acid mine drainage (AMD). TU Bergakademie Freiberg

Hogan L., Harman J., Maritz A., Thorpe S., Simms A., Berry P., Copeland A.

2002 – Mineral Exploration in Australia: Trends, Economic Impacts and Policy Issues. ABARE eReport 02.1,

Hooke M.H.

2005 – The Australian Minerals Industry: Change, Responsibility, Prospects and Constraints. Presentation to the Institute of Chartered Accountants Business Breakfast, 21 September 2005

Horea D.P., Biber G.E.

2000 – Indicatorii de apreciere a eficientei economice a proiectelor de investitii specifici metodologiei BIRD. Revista Minelor nr. 7/2000, pag. 9-12

Hoskin W.M.A.

2001 – Environment and Mining in the 21st Century. www.mineralresourcesforum.org

Hourn M., Rohner P., Bartsch P., K. Ngoviky P.

2005 – Benefits of Using the Albion Process for a North Queensland Project, and a Case Study of Capital and Operating Cost Benefits Versus Bacterial Oxidation and Pressure Oxidation. Randol Perth 2005 Conference

Howe R.H.L.

1984 – The presence of cyanides in nature. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program, Colorado State University, pp. 331-339

Hronsky J.

2003 – The Targeting Process in The Targeting Process in Mineral Exploration: Generic Principles. AIG Exploration Strategies Symposium, 19 March 2003

Huleatt M.B., Jaques A.L.

2005 – Australian gold exploration 1976–2003. Resources Policy 30 (2005) 29–37

Humphreys M.

1998 – Local Recoverable Estimation: A Case Study In Uniform Conditioning On The Wandoo Project For Boddington Gold Mine.

The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, W. Australia, p. 63-75

Ianovici, V., Giusca, D., Ghitulescu, T.P., Borcos, M., Lupu, M., Bleahu, M., Savu, H. 1969 – Evolutia geologica a Muntilor Metaliferi. Ed. Academiei Romane, Bucuresti; 741p.

Ianovici, V., Borcos, M, Bleahu, M., Patrulius, D., Lupu, M., Dumitrescu, R.., Savu, H. 1976 – Geologia Muntilor Apuseni. Ed. Academiei Romane, Bucuresti; 631p.

Ilinca Gh., Topa D.

2007 – Optical and X-ray diffraction analysis of three samples of hydrothermally altered rocks. Arhiva Eurasian Minerals Inc., S.C. Dacia Minerale S.R.L.

Ivanov Y.

2004 – A Large Producer’s Viewpoint. The LBMA Bullion Market Forum, Moscow – June 2004, pp. 47-51

Întorsureanu, I.

1992 – Observatii asupra skarnelor si mineralizatiilor din zona Sopot (Banatul de Sud). Romanian Journal of Mineral Deposits. Vol. 75. Institutul de Geologie si Geofizica Bucuresti.

Întorsureanu, I., Negut, Gh., Pomarleanu, V.

1981 – Contributii la cunoasterea mineralizatiei „porphyry copper” de la Lapusnicul Mare, Banat. D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol. LXVIII. Pg. 39

Jaques A.L., Huleatt M.B.

2002 – Australian Mineral Exploration: Analysis And Implications. Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Bulletin No.1 Jan/Feb 2002, 45-52

Jewbali A., Mousset-Jones P.

2001 – A survey of sampling and Resource/reserve estimation practices in the Surface Gold Mining industry. Department of Mining Engineering, Mackay School of Mines, Reno, NV

Johnson B.

2003 – Importance of microbiology in the development of sustainable technologies for mineral processing and wastewater treatment. School of Biological Sciences, University of Wales, Bangor, LL57 2UW. U.K

Johnson E.E., Benett H.J.

1983 – An economic Evaluation of an Ore Body. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 19-40, Ed. Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67

Johnson C.R., McCarthy M.R.

2001 – Essential elements and risks in Bankable feasibility studies for mining transactions. Parsons Behle & Latimer, Salt Lake City, Utah

Johnston J., Murray G., Ritchie I., Terrey G., Lambert I., Needham S., Jones D.;

1997 – Best Practice Environmental Management in Mining – Managing Sulphidic Mine Wastes and Acid Drainage. Environment Australia

Jude R.

1971 – Asupra unor vulcanite sticloase din nord-vestul eruptivului Oasului. St. cerc. geol., geofiz., geogr., Geologie, t. 16, nr. 2. 1977 – Geologia si petrologia vulcanitelor neogene din nord-vestul zonei eruptive a Muntilor Oas (reg. Tarna Mare-Turt). St. tehn. econ., seria nr. 11.

1986 – Metalogeneza asociata vulcanismului neogen din nord-vestul Muntilor Oas. Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti.

2000 – Gold Mineralisation with Tellurides Related to the Neogene Volcanic Edificia of Caraci-Magura Tebei (Metaliferi Mountains, Romania). Revue Roumaine de Geologie, Tome 44, Tire a part, 2000. Ed. Academiei Romane

Jude R., Tabacu-Borcea Maria, Ionescu O.

1973 – Studiul geologic si petrografic al rocilor eruptive din zona vulcanului Caraciu (Muntii Metaliferi). Anuarul Inst. Geol., XL, pag. 8-69.

Kesler S.E.

2002 – Mineral supply and demand into the 21st century. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

116 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Khire M.V., Benson C.H., Bosscher P.J.

1999 – Field data from a capillary barrier and model predictions with UNSAT-H. Journal Of Geotechnical And Geoenvironmental Engineering / June 1999, pp.518-527

Khosrowshahi S., Gaze R., Shaw B.

1998 – A Proposed Approach To Change Of Support Correction For Multiple Indicator Kriging, Based On P- Field Simulation. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 121-131

Kirk L.J.

2000 – Owner versus contract mining. Global Mining Services, Perth, Western Australia, Australia, MPES 2000

Klapwijk P.

2003 – Medium- to Long-Term Outlook for Gold and Silver. The LBMA Precious Metals Conference 2003, Lisbon, pp. 145-148

Klemm L.M., Pettke T., Heinrich C.A., Campos E.

2007 – Hydrothermal evolution of the El Teniente Deposit, Chile: Porphyry Cu-Mo Ore Deposit from Low-Salinity Magmatic Fluids. Economic Geology, Vol. 102, p. 1021-1046

Kouzmanov, K., Ivascanu P., O’Connor, G.

2005 – Porphyry Cu-Au and epithermal Au-Ag deposits in the Southern Apuseni Mts.,Romania. Ore Geology reviews, Elsevier, 2005.

Kovacs M., Edelstein O., Gabor Maria, Bonhomme M., Pecskay Z.

1997 – Neogene magmatism and metallogeny in the Oas-Gutai-Tibles Mts.; A new approach based on radiometric datings. Rom. J. Mineral Deposits, 78, p.35-45

Krige D.G.

1983 – The impact of Taxation Systems on Mine Economics. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 19-40, Ed. Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67

Kuestermeyer A.

2002 – Minimum Requirements for Feasibility Studies. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives ISSUE NO. 34, September 2002

Kuestermeyer Alva, McKnight R.

2001 – Cash Flow Models – Dos and Don’ts. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 16, March 2001

Kuipers J.R.

2000 – Hardrock Reclamation Bonding Practices in the Western United States. Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation

Kuipers J.R., Zuzulock S.

2003 – Financial Assurance for Hardrock Mine Cleanup. Western Mining Activist Network, 4th Bi-Annual Meeting, October 3-5, 2003 Vancouver BC Canada

Kutsurelis J.E.

1998 – Forecasting Financial Markets Using Neural Networks: An Analysis Of Methods And Accuracy- Thesis. Naval Postgraduate School, Monterey, California

Lacy W. C.

1983 – Mineral Exploration. In: Willard C. Lacey, Editor, Benchmark Papers in Geology Vol 70, Hutchinson Ross Publishing Company, Stroudsberg, PA (1983).

1992 – Mineral Prospecting and Exploration; Section 4 in Handbook of Mining Engineering, 2d. ed.: Society for Mining, Metallurgy, and Exploration, H. L. Hartman, ed.

1998 – An Introduction to Geology and Hard Rock Mining: Rocky Mountain Mineral Law Foundation: Technical Series, no. 1, 145 p.

Lambert R.

2005 – A Basic Primer on Mine Design. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 69 — August 2005

Lapakko K.

2002 – Metal Mine Rock and Waste Characterization Tools: An Overview. US, International Institute for Environment and Development, World Business Council for Sustainable Development

Large R.R., Gemmell B.J., Paulick H., Huston D.L.

2001 – The Alteration Box Plot: A Simple Approach to Understanding the Relationship between Alteration Mineralogy and Lithogeochemistry Associated with Volcanic-Hosted Massive Sulfide Deposits; Economic Geology, Vol. 96, 2001, pp. 957–971

Large R.R., Mcphie J., Gemmell B.J., Herrmann W., Davidson G.J.

2001 – The Spectrum of Ore Deposit Types, Volcanic Environments, Alteration Halos, and Related Exploration Vectors in Submarine Volcanic Successions: Some Examples from Australia; Economic Geology, Vol. 96, 2001, pp. 913–938

Laurence D.

2002 – Classification of risk factors associated with mine closure School of Mining Engineering, UNSW, Sydney Australia

Lavalle A.

2001 – Native title and recent Australian mineral exploration trends. Journal Of Australian Political Economy No 47, 2001, pp.27-49

Law J. D. M. , Phillips G. N.

2005 – Hydrothermal Replacement Model for Witwatersrand Gold; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 799-812

Lawrence M.J.

2000 – Overview of Valuation. CIM/PDAC (Canada) Conventions 2000

Lawrence R.D.

2001 – Valuation of Mineral Properties Without Mineral Resources: A Review Of Market-Based Approaches. Special Session on Valuation of Mineral Properties, Mining Millennium 2000 – March 8, 2000, Toronto, Canada

Lazar I.

1978 – Cateva date privind exploatarea aurului pe domeniul Hunedoarei in prima jumatate a secolului al XVI-lea; Sargetia XIII, p. 307-315

Laznicka P.

1985 – Empirical metallogeny. Depostional Enviroments, Lithologic Associations and Metallic Ores. Vol 1. Part A and part B, Elsevier. pp 1758.

Lefebure, D.V. and Hõy, T.

1996: Selected British Columbia Mineral Deposit Profiles, Volume II – More Metallic Deposits; B.C. Ministry of Employment and Investment, Open File 1996-13, 172 pages.

Lehne R.W.

2003 – Treatment And Microscopy Of Gold And Base Metal Ores – Short Course. Geneva University, Department of Mineralogy

Leyland J.

2005 – A Touch of Gold: Gold mining’s importance to lower-income countries. World Gold Council 2005

Light M.

1996 – The Theory of Exploration under Uncertainty. Term Report for ECON8535, Economics of Natural Resources, December 12, 1996

Lilford E.

2003 – Mineral Property Valuations – Compliance. Investec Ltd.

Lipin B.R.

2002 – The Mineral Databases of the U. S. Geological Survey. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Logsdon M.J., Hagelstein K, Mudder T.I.

1999 – The management of cyanide in gold extraction. International Council on Metals and the Environment (ICME), Canada, First Printing, April 1999.

Long K.R., DeYoung J.H., Ludington S.D.

1998 – Database of Significant Deposits of Gold, Silver, Copper, Lead, and Zinc In the United States; USGS, Open-File Report 98-206A

Long K.R., Singer D.A.

2001 – A Simplified Economic Filter for Open-Pit Mining and Heap-Leach Recovery of Copper in the United States. USGS Open-File Report 01-218

Longley R.J., Katsikaros N., Hillman C.

2002 – A New Age Gold Plant Flowshhet for the Treatment of High Grade Ores. AusIMM- Metallurgical Plant Design and Operating Strategies Conference April 2002

Lopatnikov A.

2006 – Managing Value of a Mining Business. Adam Smith Institute Precious Metals Conference,Moscow February 13, 2006

Lord D., Etheridge M., Willson M., Hall G., Uttley P.

2001 – Measuring Exploration Success: An alternate to the discovery-cost-perounce

method of quantifying exploration effectiveness. Society of Economic Geologists Newsletter Number 45, April 2001

Ludington S., Folger H., BKotlyar B., Mossotti V.G., Coombs M.J., Hildenbrand T.G.

2006 – Regional Surficial Geochemistry of the Northern Great Basin ; Economic Geology, v. 101, pp. 33–57

Lupulescu M.

1984 – Mineralizatiile polimetalice din partea de est a Muntilor Fagaras. Aspecte mineralogice si structurale. St. cerc. geol. geofiz. geogr., GEOLOGIE, v. 29, p. 69-79.

1987- A genetic model of the ores from the North-Eastern Fagaras Mountains. Rev. Roum. Geol. Geophys., Geogr., GEOLOGIE, v. 31, p. 61-62

1991 – Microstructures of base metal ores from the North-Eastern area of the Supragetic units (South Carpathians) and their genetic signifiance. In Source, Transport and Deposition of Metals, Pagel & Laroy (eds.), Balkema, Rotterdam, p. 469-472.

Luque S.S.

2000 – Geographic information systems for mineral resources. United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD),

Mackenzie B.W.

1991 – Economics of gold deposits. In Gold Metallogeny And Exploration, Ed. R.P.Foster, Blackie and Son Ltd, UK, pp.399-426

Mandron A.

2000 – Project Valuation: Problem Areas, Theory And Practice. The Current State Of Business Disciplines Vol. 3 Pp. 997-1017; Edited By Shri Bhagwan Dahiya, 2000 Spellbound Publications Pvt-Ltd, Rohtak, India

Marcoux E., Grancea L., Lupulescu M. Milesi J. P.

2002 – Lead isotope signatures of epithermal and porphyry type ore deposits from Romanian Charpatian Mts. In Min.Dep 37, 173-184.

Marias F.

2005 – Metalogeneza districtului minier Baia Mare, model bazat pe sistemul hidrotermal Cavnic (Maramures); Evaluari comparative cu alte sisteme epitermale din Lume; Ed. Cornelius, Baia Mare

Marr-Johnson M.

2004 – Russian resource classification in the FSU — an essay. Palladex plc

Maureen G. Sherlock, Dennis P. Cox, and Donald F. Huber

1996 – Known Mineral Deposits And Occurrences In Nevada. An analysis of Nevada’s metal-bearing mineral resources. (D. A. Singer, editor). Report no. 96-2, 1996.

Mayer G.

2002 – Towards a golden future; Rich vein tapped by gold fund manager. UBS Global AM EMEA – November 2002

Măldărascu I, Popescu Gh. C.

1981 – Controlul fizic si structural al formarii zacamintelor hidrotermale din partea estica a districtului metalogenetic Baia Mare.

Stud. Cerc. Geol. Geofiz si Geogr., Ser. Geol., 26/2. 241-248, 1, Bucuresti.

Mârza I.

1982 – Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 1) Elemente de metalogenie magmatica. Editura Dacia, Cluj Napoca, 250 p.

118 Sorin Tãmaș-Bãdescu

1985 – Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 2) Metalogenia ortomagmatica si pegmatitica. Editura Dacia, Cluj Napoca, 331 p.

1982 – Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 3) Petrometalogenia skarnului (pirometasomatoza) si greisenului (pneumatoliza). Editura Dacia, Cluj Napoca, 250 p.

1999 – Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 4) Metalogenia hidrotermala, Presa Universitara Clujana, 485p.

McCreary G.A.

2002 – Gold Matters. Kinross Gold Corporation

McGlynn J.

2002 – Environmental Management Guidelines for Industry; Guidelines to the Mining, Rehabilitation and Environmental Management Process. Department of Mineral Resources New South Wales

McKelvey G.E., Leveille R.A.

2002 – Global Mineral Exploration – Industry Perspective and Availability of Information. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-423

McKnight R.T.

2000 – Valuing Mineral Opportunities as Options. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada

McKnight R. T.

2003 – Mineral Exploration. Economic Development Branch, BC Ministry of Sustainable Resource Management, Vancouver

Meadows, D. H., Meadows, D. L., Randers, J., Behrens III, W. W. 1972 – The limits to growth: New York: Signet.

Mehrdad N. M.

1999 – Financial Provisions For Mine Closure, Mining Environmental Management, May 1999 edition

Meinert, L. D.

2007 – Exploration for Skarn Deposits; Short Court Notes, Digging Deeper, 9th Biennial SGA Meeting, Dublin, August 2007

Meinert L.D., Dipple G.M., Nicolescu S.

2005 – World Skarn Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume; pp. 299-336

Menard H. V.

1974 – Geology, Resources and Society. W.H. Freeman and Company, San Francisco, 621p.

Meyer C.

1997 – Bir Umm Fawakhir: Insights into Ancient Egyptian Mining. http://nefertiti.iwebland.com

Miller G., Phil D.

2005 – Financial Assurance for Mine Closure and Reclamation. International Council on Mining and Metals, Canada

Mills L.

2004 – A Synopsis of the Independent Review of the World Bank Group’s Extractive Industries Policies (Part 1). Pincock Perspectives,,ISSUE NO. 59 — October 2004

2005 – A Synopsis of the Independent Review of the World Bank Group’s Extractive Industries Policies (Part 2). Pincock Perspectives, ISSUE NO. 62, January 2005

Milu, V., Leroy, J.L., Piantone, P.

2003 – The Bolcana Cu–Au ore deposit (Metaliferi Mountains, Romania): first data on the alteration and related mineralisation.

Comptes Rendus Ge´osciences 335, 671– 680.

Milu, V., Milesi, J-P., Leroy, J.L.

2004 – Rosia Poieni copper deposit, Apuseni Mountains, Romania: advanced argillic overprint of a porphyry system. Mineralium Deposita 39, 173– 188.

Miskiewicz J., Ausloos M.

2004 – A logistic map approach to economic cycles; The best adapted companies. arXiv:cond-mat/0401147 v1 9 Jan 2004

Mitchell P.

2003 – Implementing Sustainable Development in Mining: From Talk to Action. Chamber of Mines of South Africa Conference – November 2003

Mitchell B., MacLellan K.

2002 – Exploration and Development. Trends in Asia. Metals Economics Group. MMAJ Forum: Mineral Potential in Asia.Vancouver, January 2002

Moel A., Tufano P.

2000 – When are real options exercised? – An empirical study of mine closings. Harvard Business School and NBER Boston, USA 2002 – When Are Real Options Exercised? An Empirical Study of Mine Closings. The Revue of Financial Studies, Spring 2002, Vol. 15, No. 1, pp. 35-64

Morgan P.G.

2002 – Mineral title management—the key to attracting foreign mining investment in developing countries? Trans. Instn Min. Metall. (Sect. B: Appl. earth sci.), 111/Proc. Australas. Inst. Min. Metall., 307, September–December 2002

Morin, K.A., Hutt. N.M.

1997 – A comparison AMD predictions with historical records. .R.W. McLean and L.C. Bell., eds., Proceedings of the Workshop on Acid Mine Drainage, 15-18 July, Darwin, Northern Territory, Australia, Australian Centre for Minesite Rehabilitation Research, p. 33-44.

Moriarty N.

2001 – Portfolio risk reduction: Optimising selection of resource projects by application of financial industry techniques.

Exploration Geophysics (2001) 32, 352 – 356

Morley C., Snowden V., Day D.

1999 – Financial Impact Of Resource/Reserve Uncertainty. South African Institute of Mining and Metallurgy, Colloquium: Bankable Feasibility Studies and Project Financing for Mining Projects, March 1999

Mudd G.M.

2004 – Sustainable Mining : An Evaluation of Changing Ore Grades and Waste Volumes. International Conference on Sustainability Engineering & Science, Auckland, New Zealand – 6-9 July 2004

Mudder T. I.

2003 – Cyanide spills prevention and response Mudder, T.I., Botz, M.

2000 – A global perspective of cyanide. A background paper of the UNEP/ICME

Murakami, H.

2005 – How to Study skarn type Deposits. Short term expert seminar. Remote Sensing Center, MTA

Murenbeeld M.

2001 – The Outlook for the Price of Gold. PDAC, March 11, 2001 2002 – Gold – A Brighter Outlook. PDAC, March 10, 2002

2002 – In Defense of Gold Hedging – the Case of Barrick. Gold Monitor September 11, 2002 2003 – Gold – Where To Next?. PDAC, March 12, 2003

2003 – The Gold Price: Some Short-Term and Long-Term Considerations. Denver Gold Forum, September 22, 2003

Mutihac, V.

1990 – Structura geologica a teritoriului Romaniei. Ed. Tehnica, Bucuresti.

Mwalyosi R.B.B.

2004 – Impact Assessment and the Mining Industry: Perspectives from Tanzania

IAIA’04, Vancouver, Canada, April, 2004

Nairn R.W., Mercer M.N.

2000 – Alkalinity generation and metals retention in a successive alkalinity producing system. Mine Water and the Environment (2000) 19: 124-133 © Springer Verlag 2000

Naito K.

2002 – Mining Reform and Its Relationship to Exploration Investment Worldwide – Results of a Global Survey. Forum on the Mineral Potential of Asia, 21 January, 2002, Vancouver, Canada

Napier R.

2003 – Mining Exploration Trends over The Past Decade. GFMS Precious Metals Seminar, 2003

Nazari M.M.

1999 – Financial Provisioning for Mine Closure: Developing a policy and regulatory framework in the Transition Economies.

Mining Environmental Mnagament , Vol. 7, Nr. 3, p 14-15 (May 1999)

Nell L., Burks S.

1999 – The Bateman Approach Towards Achieving Economic and Financial Requirements for Feasibility Studies. SAIMM Colloquium : Bankable Feasibility Studies and Project Financing for Mining Projects, 18 March 1999

Neubauer F., Lips A., Kouzmanov K. , Lexa J., Ivascanu P.

2005 – Subduction, slab detachament and mineralization: The Neogene in the Apuseni Mountains and Carpathians. Ore Geology Reviews, 27. pp13-44.

Newman P., White R., Cadden A.

2001 – Paste – The Future of Tailings Disposal?. Golder Associates (UK) Ltd.

Nokleberg W.J.

2002 – Metallogenesis and tectonics as an integral part of The mineral resource assessment process. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Nooten G.A.

2002 – Sustainable development and non-renewable resources— A multilateral perspective; 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Norman D.K., Raforth R.L.

1998 – Innovations and Trends in Reclamation of Metal-Mine Tailings in Washington. Washington Geology, vol. 26, no. 2/3, September 1998, pp. -42

Norris M.

2002 – International Opportunities –where our exploration strategy is taking us. Exploration Mining Conference, Brisbane, Oct 30-Nov1, 2002

O´ Connor G.V., Nash C. R., Szentesy C.

2004 – The structural setting of the Rosia Montana gold deposit, Alba, Romania. Fourth national Symposium on economic geology „Gold in Metaliferi Mts”, 3rd-5th Sept. 2004, Alba Iulia, Romania, Romanian Journal of Mineral Deposits, vol. 81, pp 51-57.

O’Hara T.A.

1980 – Quick Guides to the Evaluation of Orebodies. Canadian Mining and Metall. Bull., 73(814), 87-99

O’Hara T.A., Subolesky C.

1999 – Costs and cost estimation (Microsoft Excel Spreadsheets). University of British Columbia (MMPE)

O’Kane M., Ayres B., Christensen D., Meiers G.

2002 – CANMET – CETEM Manual on Cover System Design for Reactive Mine Waste. Natural Resources Canada, Centro de Tecnologia Mineral (Brazil), O’Kane Consultants Inc., Report No. 689-01, June 2002

Olle J.M., Kneller W.A.

1983 – Profitability Index (I) and Other Methods of Mineral Property Evaluation. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 41-47, Ed. Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67

Oram R.A.

2001 – Practical aspects of mineral resources and ore reserves measurement and accounting. Trans. Inst. Min. Metall. (Sect. A: Min. technol.), 110, January–April 2001. © The Institution of Mining and Metallurgy 2001.

Orellana M.A.

2002 – Is Industry Ready for a Sustainable Development Code for Mining?. World Mining Ministries Forum – Toronto, 14 March

120 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Otto J.M.

2000 – Mining Taxation in Developing Countries. Untied Nation Conference on Trade and Development (UNCTAD), November 2000

2000 – Mineral policy, legislation and regulation. Untied Nation Conference on Trade and Development (UNCTAD), November 2001 – Fiscal Decentralization and Mining Taxation; The World Bank Group Mining Department, March 2001

2002 – Creating A Positive Investment Climate. Proceedings of the 2nd WMMF Toronto Canada 13-15 March 2002

Otto J.M., Cordes J.

2002 – The Regulation of Mineral Enterprises: A Global Perspective on Economics, Law and Policy. Institute for Global Resources Policy and Management, Colorado School of Mines

Otto J.M., Andrews C., Cawood F., Doggett M., Guj P., Stermole F., Stermole J., Tilton J.

2006 – Mining Royalties-A Global Study of Their Impact on Investors, Government, and Civil Society; The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank; Copyright Clearance Center Inc., Danvers, USA, ISBN-10: 0-8213-6502-9, eISBN: 0-8213-6503-7, DOI: 10.1596/978-0-8213-6502-1

Oberndorfer T.

2000 – Use of Deposit Modeling in Computer-Aided Mine Planning. Department of Mining Engineering, Austria

Pakalnis R., Poulin R., Vongpaisal S.

1995 – Quantifying Dilution for Underground Mine Operations. University of British Columbia, Vancouver, B.C.

Pannell D.

2004 – Global Copper Outlook – A Miner’s View. CRU’s 3rd World Copper Conference Santiago, Chile April 20-22,

2005 – Challenges to Meeting Global Metals Demand. Melbourne Mining Club, October 6, 2005

Parkkinen, J.

1996 – From mineral occurrence to ore deposit : seminarium on project evaluation 18-19 April 1996. Espoo: Geological Survey of Finland. 190 p.

1998. Towards international standards in mineral exploration and resource estimates. Vuoriteollisuus, 56 (2), 40-43.

Parry J.R.

2001 – Exploration Strategies; Simple Observations, Significant Implications. SMEG – AIG Symposium : Sydney

2001 – The Future Of Mineral The Future Of Mineral Exploration In Australia. CPA Resources Convention, Perth : 16 August 2001

Parsons A.

1999 – International Environmental Conventions Important To National Mining Legislation. United Nations Environment Programme Berlin II Roundtable on Mining and the Environment on 23 November 1999

Parsons B.

1998 – Comparative Mining Tax Regimes; A Summary of objectives, types and best practices. PricewaterhouseCoopers

Paterson N.R.

2000 – Geophysical Developments and Mine Discoveries in the 20th Century. GeoCan, 2000

Patterson S.

1996 – Revised draft report on analysis of cost estimates for closure and post-closure care. U.S. Environmental Protection Agency

Peltz S., Stefanescu M., Balla Z., Gheorghiu A.

1981 – Date noi privind structura geologica a regiunii Zebrac-Mermezeu (Stanceni, Muntii Calimani de sud); D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol. LXVI/5 (1979), pag. 75-90

Peltz S., Stanciu C., Balla Z., Gheorghiu A., Nitulescu I., Pomarleanu V., Udrescu C.

1982 – Date noi privind mineralizatia hidrotermala de la Stanceni (Muntii Calimani de sud); D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol. LXVII/2 (1979-1980), pag. 113-158.

Peter R., Nicholls J., Kunchev K., Tudor A., Negulici M., Tanase I., Apetri C.I.

2001 – Apuseni Licences 1091&1092. Exploration Data Aquired During Year 2000 Field Programme. Geodinamics and Ore Deposit Evolution of the Alpine-Balkan-Carpathian-Dinaride Province. ABCD-GEODE Workshop, Vata Bai, Romania, 8-12 June,.

Petrulian N.

1973 – Zacaminte de minerale utile. Ed. Tehnica, Bucuresti. 503 p.

Plumlee G.S., Morton R.A., Boyle T.P., Medlin J.H., Centeno J.A.

2000 – An Overview of Mining- Related Environmental and Human Health Issues, Marinduque Island, Philippines: Observations from a Joint U.S. Geological Survey – Armed Forces Institute of Pathology Reconnaissance Field Evaluation, May 12-19, 2000. U. S. Geological Survey Open-File Report 00-397

Plumlee G.S., Smith K.S., Ficklin W.H.

1994 – Geoenviromental models of mineral deposits, and geology-based mineral-environmental assesments of public lands. U.S. Geological Survey, Open-File Report 94-203

Pomarleanu, V., Intorsureanu, I.

1979 – Asupra posibilitatii utilizarii incluziunilor fluide ca indici in prospectarea zacamintelor porphyry copper (Mineralizatia de la Lapusnicul Mare, Banat). D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol LXVI. pag. 117-125

Poos R. S.

2000 – Open Pit Mine Design – What is Floating Cone Analysis?. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 7, June 2003 – The Importance of Topographic Data. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives ISSUE NO. 40 — March

2004 – Feasibility Study Does Not Mean Feasible. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 57 — August 2004

Popescu Gh. C.

1980 – Metalogenie aplicata si prognoza geologica, partea I- a. Tip. Univ. Bucuresti. 135 p 1986 – Metalogenie aplicata si prognoza geologica. partea a II-a. Tip. Univ. Bucuresti 316 p

1999 – The philosophy of ore exploration; Analele Univ. Bucuresti, An XLVIII-199, Abstracts Volume Supplement at Mineralogy, Petrology, Metallogeny and Geochemistry; Internat. Symposium, Bucharest, 15-17 oct. 1999, pp. 15-25

2002 – Relatia dintre geologie si minerit/Geology and mining relationship. Expunere prezentata pe 22 mai 2001 la Universitatea din Petrosani cu ocazia decernarii titlului de “Doctor Honoris Causa” .1Th SEGR Series, Edit. Universitas, Petrosani, pp 45.

2003 – De la Mineral la Provincie Metalogenetica. Ed. Focus. Petrosani 618 p.

Popescu Gh.C., Constantinescu E.

1977 – Mineralogical observations on the skarns and mineralization from Oravita region.

Analele Universitatii Bucuresti, seria Geologie, tom XXVI, p. 45-58 in E. Constantinescu Scientific Works, Imperial College Press, 1999

Popescu Gh.C., Neacsu A., Tamas-Badescu S., Tamas-Badescu G., Marinescu M.

2004 – Economic geology of gold; the state of art. Fourth National Symposium on Economic Geology “Gold in Metaliferi Mountains”, 3rd-5th September 2004, Alba Iulia, Romania; Romanian Journal of Mineral Deposits Vol. 81, Special Issue, pp. 7-32

Popescu Gh., Neacsu. A.

2005 – Ring zoning of the neogene gold and copper metallogeny in the Metaliferi Mts., Romania. Abstracts, Vol 37, No. 97, GSA Annual Meeting SLC 2005, pp 516.

Popescu Gh. C., Neacsu A., Tamas-Badescu S., Tamas-Badescu G., Marinescu M.

2004 – Economic geology of gold; the state of art; Forth National Symposium on Economic Geology “Gold in Apuseni Mountains” 3rd-5th September 2004, Alba Iulia, Romania –Romanian Journal of Mineral Deposits, Vol.81, p. 7-32

Popescu Gh. C., Sava G., Tamas-Badescu S.

1995 – The metallogeny of northern Sebes Mts.; The Third Geological Symposium-IGS, Baia Mare, Abstract Volume, p. 7.

Popescu Gh. C., Tamas-Badescu S.

1994 – Geologia si metalogenia postcolizionala, in partea de nord a muntilor Sebes. Jubilee Geoological Symposium,” Babes-Bolyai Univ”.-Cluj Napoca; Abstract Volume.

1998 – Shear zones and mineralizations; Journal of Mineral Deposits, 78, Suppl. No. 1, p. 21-27

Popescu Gh. C., Tamas-Badescu S., Tamas-Badescu G.,

1994 – A general model of the metallogenesis from the shear zones of the South Carpathians, Romania. Mineralogy Department Centenary-Bucharest University; Abstract Volume , Analele Univ, Bucuresti., supl. XLIII, p. 25-26.

Popescu Gh.C., Tamas-Badescu S., Bogatu L., Tamas-Badescu G., Neacsu A. 2007 – Geologia economica a aurului; Ed. Aeternitas, Alba Iulia

Portle T. Jakubowski R.

2002 – A Guide to Preparing and Reviewing Financial Assurance for Reclamation of Nonmetallic Mining Sites in Wisconsin.

Wisconsin Department of Natural Resources, Bureau of Waste Management, PUBL-WA- 835 2002

Postle J., Haystead B., Clow G., Hora D., Vallée M., Jensen M.

2000 – CIM Standards On Mineral Resources and Reserves; Definitions and Guidelines. Canadian Institute Of Mining, Metallurgy And Petroleum. CIM Standing Committee on Reserve Definitions. Adopted by CIM Council, August 2000

Poulsen, K.H., Robert, F., Dubé, B.,

2000 – Geological Classification of Canadian Gold Deposits: Geological Survey of Canada Bulletin 540, 106p.

Price J.R., Vebel M.A.

2003 – Chemical weathering indices applied to weathering profiles developed on the heterogenous felsic metamorphic parent rocks;

Geochemical Geology 202 (2003), PP. 397-416

Pring G.W.

2000 – Mining, Environment and Development; 2. International law and mineral resources. United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD), November 2000

Raaballe J., Grundy B.D.

2001 – Gold-Mining. Department of Management University of Aarhus & Melbourne Business School

Radev J.

2003 – Economic Analysis of Investment Projects in Mining Industry. 50 Years University of Mining and Geology “St. Ivan Rilski” Sofia, Bulgaria, Annual, vol. 46, part ІV, Humanitarian and Economic Sciences, Sofia, 2003

Raines G.L., Bonham–Carter G.F., Kemp L.

2000 – Predictive Probabilistic Modeling Using ArcView GIS. ArcUser April-June 2000

Ramazan S., Dagdelen K., Johnson T.B.

2005 – Fundamental tree algorithm in optimising production scheduling for open pit mine design. Mining Technology (Trans. Inst. Min. Metall. A) March 2005 Vol. 114, pp.45-5

Ray, G.E.

2003 – The characteristic of gold skarns. Deposit Models. B.C. Geological Survey, pg.1

Raymond L.C.

1983 – Valuation of Mineral property. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 19-40, Ed. Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67

Reeve T., Cross J., Fraenkel M.

2003 – The Gold Hedge Indicator. Alcheist Issue Thirty – One, 2003

Reis N.L.

2001 – The economic and taxation aspects of mine closure. Mine Closure: Iberoamerican Experiences, Villas Bôas & Maria Laura Barreto, Editors pp.224-229

Rendu J.M.

1976 – Bayesian Decision Theory Applied to Mineral Exploration and Mine Valuation. Advanced Geostatistics in the Mining Industry, M. Guarascio, M. David and C. Huijbregts eds., D.Roedel, Dordrecht, Holland, pp. 435-445

Rens B.M.

2001 – Use of paste technology for tailings disposal: Potential environmental benefits and requirements for geochemical characterization. IMWA Symposium 2001

Rezende M.L.

2001 – Financial assurance for mine reclamation and the closure plans. Mine Closure: Iberoamerican Experiences , Villas Bôas & Maria Laura Barreto, Editors pp.229-235

122 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Robert, F., Poulsen, K.H., Dubé, B.,

2000 – Gold Deposits and Their Geological Classification; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 209–220

Roberts C.

2001 – The valuation of advanced mining projects & operating mines: Market comparable approaches

Roberts S., Veiga M., Peiter C.

2000 – Mine-closure and Reclamation Bibliographic Database Project; Overview of Mine-closure and Reclamation in the Americas.

International Development Research Centre (IDRC, Canada), Mining Policy Research Initiative (MPRI), Centro de Tecnologia Mineral CETEM, of Brazil., University of British Columbia, Canada, Vancouver

Robertson A.

1998 – Alternatives analysis for mine development and reclamation. Proceedings of the 22nd Annual BC Mine Reclamation Symposium, Pentiction, BC, Canada, pp. 52-61.

Robertson A., Shaw S.

1999 – Multiple accounts analysis for tailings site selection. Sudbury '99 Conference Proceedings, Mining and the Environment II, vol. 3, pp. 883-891.

2004 – Use Of The Multiple Accounts Analysis Process For Sustainability Optimization. SME Annual Meeting, February 23-25, 2004, Denver, Colorado

2005 – Mine Closure. Robertson GeoConsultants Inc., Copyright InfoMine Inc.

Robertson MacG. A., Broughton L.M.,

1998 – Reliability of acid rock drainage testing. Workshop on U.S. EPA Specifications for Tests to Predict Acid Generation from Non-Coal Mining Wastes, Las Vegas, Nevada, July 30-31, 1998

Roehl K.E.

2003 – Passive In Situ Remediation Of Contaminated Groundwater: Permeable Reactive Barriers – PRBS. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pécs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 58-80

Roman, B., Sintimbrean, A., Wollmann, V., 1982 – Aurarii din Muntii Apuseni. Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 106 p.

Root D.H., Menzie W.D., Scott W.A.

1992 – Computer Monte Carlo Simulation in Quantitative Resource Estimation. Nonrenewable Resources, Oxford University Press, 1992

Roscoe W.E.

2000 – Valuation of Mineral Exploration Properties Using the Cost Approach. Special Session on Valuation of Mineral Properties, Mining Millennium 2000 – March 8, 2000, Toronto, Canada

2004 – CIMVAL standards and guidelines guidelines for valuation of mineral properties. CIM Thompson Branch Distinguished Lecture Mid Canada Mining Corridor Conference May 31, 2004

Rosenfeld Sweeting A., Clark A.P.

2000 – Lightening the Lode; A Guide to Responsible Large-scale Mining. Conservation International

Routhier P.

1963 – Les gisements metalliferes. Geologie et principer de recherche. Tome I and Tome II. Messon et Cie, pp1282

Rozelle J.

2001 – Geostatistics – What Exactly Does All This Mumbo Jumbo Mean?. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 20, July 2001

Rubin N.A.

2003- The Oldest Gold in the World in a Varna Cenetery; ANISTORITON: ArtHistory Volume 7, Sepember 2003, Section O033

Ruddock R.S., Culberson J.J.

2000 – Computer applications in mining – Business benefits. 2000 New Zealand Minerals & Mining Conference Proceedings, 29-31 October 2000

Ruiz C.F., Ericksen G.E.

1962 – Metallogenetic provinces of Chile. Economic Geology, Vol. 57, p. 91-10

Runge I.C.

1998 – Economic Evaluation and Strategic Decision-Making in the Minerals Industry. Society of Mining, Metallurgy, and Exploration, Inc.

Russi D.

2003 – Environmental liabilities: ecological damages quantification and responsibility. “Ecological debt and mining” Seminar Lima, Peru July 2003

Samis M.

2001 – Valuing a Multi-Zone Mine as a Real Asset Portfolio – A Modern Asset Pricing (Real Options) Approach. 5th Annual International Conference on Real Options – Theory Meets Practice, Los Angeles, California, U.S., July 2001

2003 – Applying Advanced Financial Methods (Real Options) to Mine Valuation Problems. MIRARCO Engineering Seminar Series, January 2003

Sandulescu, M.

1984 – Geotectonica Romaniei. Ed. Tehnica, Bucuresti.

Schodde R.

2001 – Impact of Taxation & Country Risk on the Economics of Mining & Exploration. World Bank Group Workshop,

2003 – Long term trends in exploration and the likely impact of the investment climate. AIG Exploration Strategies Symposium Perth : 19 March 2003

2003 – Long term trends in exploration and the likely future of the Australian Exploration Industry. AusIMM Technical Meeting, Melbourne Branch : 6 May 2003

2003 – Impact Of Taxes On The Profitability Of Projects. China Mining Tax Workshop – September 2003

2004 – Discovery Performance of the Western World Gold Industry 1985 – 2003. PACRIM Congress, Adelaide 21st September 2004

Schulz K.J., Briskey J.A.

2002 – U.S. Geological Survey National Mineral Resource Assessment— An Estimate of Undiscovered Gold, Silver, Copper, Lead, Zinc Remaining in the United States. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Scott M.

2000 – GIS, Modern Mineral Potential Modelling And Quantitative Resource Assessment: Implications For The Geological Survey Of Queensland. AIG Journal Paper 2000-02, April 2000

Scott R.

2004 – Regulations and Requirements for Foreign Banks. LBMA Bullion Market Forum, Moscow – June 2004, pp. 85-88

Seal R.R., Foley N.K.

2002 – Progress on Geoenvironmental Models for Selected Mineral Deposit Types. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195

Seal R.R., Foley N.K., Wanty R.B.

2002 – Introduction to Geoenvironmental Models of Mineral Deposits. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195A

Seedorff E., Barton M.D., Stavast W.A., Maher D.J.

2008 – Root Zones of Porphyry Systems: Extending the Porphyry Model to Depth. Economic Geology. Vol. 103, p. 939–956

Seedorff E., Dilles J.H., JProffett J.M., Einaudi M.T., Zurcher L., Stavast W.J.A., Johnson D.A., Barton M.D.

2005- Porphyry Deposits: Characteristics and Origin of Hypogene Features; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 251-298

Selvanathan E.A.

1991 – A Note on the Accuracy of Business Economists’ Gold Price Forecasts. Australian Journal of Management, 16, 1, June 1991, University of New South Wales

Selvanathan S.

1998 – The Effect Of The Price Of Gold On Its Production: A Time-Series Analysis. School of International Business, Faculty of International Business and Politics, Griffith University, Australia

Sergi A. , Davis G.A.

2002 – Mine Project Valuation Using Monte Carlo Analysis. Division of Economics and Business, Colorado School of Mines, May

Shaw S.C., Robertson A.MacG, Maehl W.C., Kuipers J., Haight S.

2001 – Review of the Multiple Accounts Analysis Alternatives; Evaluation Process Completed for the Reclamation of the Zortman and Landusky Mine Sites.. The 2001 National Association of Abandoned Mine Lands Annual Conference, August 19-22, 2001, Athens, Ohio

Shelp M.L., Hayward G.L., Seed L.P., Shelp G.S.

2003 – Electrochemical Cover for the Prevention of Acid Mine Drainage – A Laboratory Test. The University of Guelph, Ontario

Sherlock M.G., Cox D.P., Huber D.F.

1996 – Known Mineral Deposits And Occurrences In Nevada. An analysis of Nevada’s metal-bearing mineral resources. (D. A. Singer, editor). Report no. 96-2, 1996.

Shields D.J.

2002 – The contributions of geologic information to economic, social, and environmental sustainability. 31st International Geological Congress, Open-File Report 02-423

Shillabeer J., Gypton C.

2003 – Highlighting Project Risk Following Completion of the Feasibility Study. Mining Risk Management Conference Sydney, NSW, 9 – 12 September 2003

Short N.M.

2004 – The Goldfield, Nevada Study, and Other Sites: in Remote Sensing Tutorial, Section 5: Geologic Applications II – Mineral & Petroleum Exploration, http://rst.gsfc.nasa.gov/Sect5/Sect5_4.html

Sillitoe R.H.

1985 – Ore-Related Breccias in Volcanoplutonic Arcs. Economic Geology, Vol. 80, p. 1467-1514

Sillitoe R.H., Halls C., Grant J.N.

1975 – Porphyry Tin Deposits in Bolivia. Economic Geology, Vol. 70, p. 913-927

Silva A., Soares A.

2001 – Grade Tonnage Curve: How far can it be relied upon?. Annual Conference of the International Association for Mathematical Geology, IAMG2001, Cancún, Mexico, September 6-12, 2001.

Simeonova F.P., Fishbein L.

2004 – Hydrogen cyanide and cyanides: Human health aspects. Concise International Chemical Assessment Document 61, World Health Organization Geneva, 2004

Simmons S. F., White N. C., John D.A.

2005 – Geological Characteristics of Epithermal Precious and Base Metal Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume pp. 485-522

Simovic L., Snodgrass W.J, Murphy K.L., Schmidt J.W.

1984 – Development of a model to describe the natural degradation of cyanide in gold mill effluents. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program .Colorado State University Fort Col1iIns, Colorado , pp. 415-432

Sinclair W.D

2005 – Porphyry Deposits. Consolidation and Synthesis of Mineral Deposits Knowledge. Geological Survey of Canada.

Sinclair, A.J., Blackwell, G.H.

2002 – Applied mineral inventory estimation, Cambridge, Cambridge University Press, 2002. pp. 381.

124 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Singer D.A.

1996 – Grade And Tonnage Models For The Analysis Of Nevada’s Mineral Resources

Nevada Bureau of Mines and Geology. An analysis of Nevada’s metal-bearing mineral resources. (D. A. Singer, editor). Report no. 96-2, 1996.

2002 – Deposit models and their application in mineral resource assessments. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

2002 – Estimating amounts of undiscovered mineral resources . 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Singer D.A., Berger V.I., Moring B.C.

2002 – Porphyry Copper Deposits of The World: Database, Maps, and Preliminary Analysis. U.S. Department Of The Interior, U.S. Geological Survey Open-File Report 02–268

2002

Singer D.A., Menzie W.D., Long K.R.

1998- A simplified economic filter for open-pit gold-silver mining in the United States. U.S. Department of Interior, U.S. Geological Survey, Open-File Report 98-207

Singer D.A, Mosier D. L., Menzie D.W.

1993 – Digital grade and tonnage data for 50 types of mineral deposits. USGS, Open-File Report, 93-280

Sintimbrean, A., Bedelean, H.

2002 – Rosia Montana Alburnus Maior – Cetatea de scaun a aurului romanesc. Ed. Altip, Alba Iulia, 143 p.

Skaer L.

2002 – Mining and Sustainable Development. Sorptive Minerals Institute Spring Forum May 6, 2002

Skewes, M.A., Arévalo, A., Floody, R., Zuñiga, P.H., Stern, C.R.,

2002 – The giant El Teniente breccia deposit: Hypogene copper distribution and emplacement: Society of Economic Geologists Special Publication 9, p. 299–332.

2005 – The El Teniente Megabreccia Deposit, the world´s largest cooper deposit. In Porter, T.M. (ed): Super Porphyry Copper & Gold Deposits: A Global Perspective, PGC Publishing, Adelaide 1: 83-113.

Skousen J

2001 – Overview of Passive Systems for Treating Acid Mine Drainage. West Virginia University

Slade M.E.

1998 – Managing Projects Flexibly: An Application of Real-Option Theory. Discussion Paper No.: 98-02 Department Of Economics, The University Of British Columbia, Vancouver, Canada V6t 1z1

Smith J.

2004 – Productivity Trends in the Gold Mining Industry in Canada. Centre for the Study of Living Standards, Research Report 2004-08

Smith K.S., Campbell D.L.,. Desborough G.A., Hageman P.L, Leinz R.W., Stanton M.R., Sutley S.J., Swayze G.A., Yager D.B.

2002 – Toolkit for the rapid screening and characterization of waste piles on abandoned mine lands. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195C

Smith L.D.

2000 – Discounted Cash Flow Analysis – Methodology and Discount Rates. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada

Smith P., Hunt B.

2000 – Prices And Production Costs: Implications for Gold Mines. Speech to LBMA Precious Metals Conference 2000, February 2000

Smith, R.E., Anand, R.R., Alley, N.F

1997 – Use and Implications of Paleoweathering Surfaces in Mineral Exploration; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 335–346

Smith T.

2002 – Mine Design Optimization – Ore Passes. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 30, May

Smyth C., Poole D.

2004 – Qualitative Probabilistic Matching with Hierarchical Descriptions. American Association for Artificial Intelligence;

Snowden V.

1989 – Estimating Recoverable Reserves. Developments In Applied Geostatistics, AIG Seminar, November 1989

1993 – Comparative 3-D Resource Modelling Approaches at Macraes Deposit in New Zeeland and their Recociliation with Production. Applications of Computers in the Mineral Industry, University of Wollongong, N.S.W., October 1993

1996 – Practical interpretation of resource classification guidelines. AusIMM 1996 Annual Conference “Diversity, the Key to Prosperity”

1998 – Grade Control And Reconciliation. The Geostatistical Association of Australasia “Beyond Ordinary Kriging” Seminar October 30th, 1998, Perth, Western Australia

2001 – Practical Interpretation Of Mineral Resource And Ore Reserve Classification Guidelines; Mineral Resource and Ore Reserve Estimation. The Aus IMM Guide to Good Practice (Monograph 23) 2001

Snowden D.V., Glacken I., Noppe M.

2002 – Dealing With Demands of Technical Variability and Uncertainty Along the Mine Value Chain. Value Tracking Symposium Brisbane, Qld, 7 – 8 October 2002

Socolescu M., Radulescu S.

1971 – Consideration sur la structure des complexes filoniens hydrothermaux de la region Baia Mare. IX th Congr. Carpat-Balc. Geol. Assoc., III, 41-48.

Sorentino C.

2000 – Valuation methodology for VALMIN. MICA, The Codes Forum, Sydney, 2000

Spanski G.T.

2001 – Inventory Of Mines And Mining-Related Facilities In Idaho And Western Montana Active From 1997 Through 2000.

USGS, Open File Report 01-129

Stamboliadis E.Th., Pantelaki O.I., Manutsoglu E.K.

2002 – Environmentally Friendly Methods For Gold Recovery. Department of Mineral Resources Engineering, Technical University of Crete

Stanciu C.

1972 – Procese de transformare hidrotermala associate mineralizatiilor dintre Racsa si Dealul Crucii (Muntii Gutai). Stud. Tehn. Econ., Ser. I, 6, 37-63

1973 – Contributii la cunoasterea transformarilor hidrotermale ale vulcanitelor din Muntii Gurghiu; Analele Univ. Bucuresti (Geol), XXII, 31-37

Stanley M.

1995 – Appraisal/Valuation Of Mineral Lands. GeoResource Fall/Winter 1995

Stanley M.C., DeVerle P. H.

1996 – An Overview of Mineral Resource Assessment. GeoResource – Spring/Summer 1996

Stelea I., Hartopanu I., Dobrescu A., Lupulescu A.

1991 – Elaborarea hartilor nationale geologice, geofizice, hidrogeologice si metalogenetice, scara 1:50000, Foaia Saliste; Raport, Arh. IPGG/Prospectiuni SA-Bucuresti

Stephenson P.R., Vann J.

1998 – Common Sense And Good Communication In Mineral Resource And Ore The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar

October 30th, 1998, Perth, Western Australia

Stevens M.G.

2000 – Resource or Reserve – the Difference. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 2, January 2000

2001 – Geologic Resource Risk in Mine Development. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 15, February 2001

2003 – A Comparison of Mineral Resource and Ore Reserve Regulatory Guidelines. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 43, June 2003

Stinnett L.A.

2000 – Mineral Property Appraisal and Valuation. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 5 — April 2000

2001 – Cash Flows in the Mining Industry: What Constitutes an Acceptable Return?. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives,

ISSUE NO. 18, May 2001

Strongman J.

2005 – Mining Policy Framework. Intergovernmental Forum Geneva, November 7 – 9, 2005

Šubelj A.

2004 – United Nations Framework Classification for Energy and Mineral Resources; UNFC Principles

Sullivan D.F., Sznopek J.L., Wagner L.A.

2000 – 20th century U.S. mineral prices decline in constant dollars. U.S. Department of The Interior, U.S. Geological Survey, Open File Report 00-389, 2000

Sundblad K.

2003 – Metallogeny of Gold in the Precambrian of Northern Europe; Economic Geology, Vol. 98, 2003, pp. 1271–1290

Swanepoel B.

2003 – Risk Assessment in Mining. The LBMA Precious Metals Conference 2003, Lisbon, pp. 59-62

Swiecki R.

2004 – Alluvial Gold History. http://www.minelinks.com/alluvial

Șeclaman M., Mitrea D.

1989 – Studiul mineralogic, petrografic si microtectonic al structurii mineralizate Cioclovina, in vederea elaborarii modelului metalogenetic si al dirijarii lucrarilor de prospectiune si explorare. Raport preliminar Univ. Bucuresti. Arh. Catedrei de Mineralogie

Șeclaman M., Popescu Gh.C.

1989 – Studiul mineralogic, petrografic si microtectonic al structurii mineralizate Cioclovina, in vederea elaborarii modelului metalogenetic si al dirijarii lucrarilor de prospectiune si explorare. Raport. Universitatea Bucuresti. Arhiva Catedrei de Mineralogie

Ștefan A., Istrate Gh., Udrescu Constanta

1982 – Studiul petrologic al banatitelor din regiunea Magureaua Vatei – Valea Birtinului (Apusenii de Sud). D.S. Inst. Geol. Geofiz., LXVII / 1 (1979-1980), pag. 145-174.

Ștefanescu N., Manecan T., Boureanu R., Bujor C.

1991-Precizarea elementelor litologice-structurale, geochimice si de perspective economica a mineralizatiilor polimetalice associate formatiunilor cristalofiliene din perimetrul Luncani-Cioclovina, Muntii Sebes, prin executarea de prospectiuni geologice, geochimice si electromagnetice, scarile 1:2000 si 1:5000, judetul Hunedoara; Raport, Arh. IPGG/Prospectiuni S.A. Bucuresti

Ștefanescu N., Arion M., Gireada V., Manecan T.

1993- Studii si prospectiuni geologice pentru minereuri polimetalice si auro-argentifere in perimetrul Subcetate-Carpinis-Saliste-Baiesti, Muntii Sebes; Raport, Arh. IPGG/Prospectiuni S.A.-Bucuresti

Taylor, B.E.

2007 – Epithermal gold deposits, In Goodfellow, W.D., ed., Mineral Deposits of Canada: A Synthesis of Major Deposit-Types, District

Tămaș-Bădescu S.

1994 – Petrographical, metallogenetical and structural – tectonical study of the Northern Turkana Area, Kenya. Mineral Resources and Environmental Geology Symposium, Bucharest, Abstract Volume

1997 – Metalogenia aurului ; Referat pentru Doctorat. Arhivele Universitatii din Bucuresti, 115 p.

1997 – Fabricul rocilor in zonele de forfecare ; Referat pentru Doctorat. Arhivele Universitatii din Bucuresti, 121 p.

2004 – Valorificarea aurului in conditiile economiei de piata. Referat pentru Doctorat. Arhivele Universitatii din Bucuresti, 232 p.

126 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Tămaș-Bădescu S., Anastasiu N., Tamaș-Bădescu G.

2004 – Sedimentele Cuaternare din bazinul vă ii Pianu, M-ții Sebeș – secvențe și caracteristici hidrodinamice; “GEO 2004” – Sesiune Stiintifica Anuala a Societatii Geologice a Romaniei, 22 mai 2004, Iasi; Abstract volume

Tămaș-Bădescu S., Tămaș-Bădescu G.

1997 – Heterogenous deformation, metamorphism and anatexis in northwestern part of Sebes Mountains (Romania); Simpozionul Jubiliar de Geologie, Iasi, 1997; Abstract Volume.

2004 – Simplified Economic Filters for Gold Deposits. Fourth National Symposium on Economic Geology “Gold in Metaliferi Mountains”, 3-5 Sebtember 2004, Alba Iulia, Abstract Volume, Romanian Journal of Mineral Deposits 81, pp. 188-191

2004 – Simplified Economic Filters for Porphyry Copper Deposits. Dan Giusca Symposium, Abstract volume, Romanian Journal of Petrology,79, pp. 54-57

Tămaș-Bădescu S., Tămaș-Bădescu G., Diniș C.

1993 – Magmatitele acide din partea nordica a Muntilor Sebes; consideratii genetice si relatiile cu procesele metalogenetice (The acid magmatic rocks from the Northern part of Sebes Mountains; genetic considerations and their relations with the metallogenetic processes). Petrometallogeny Symposium, Cluj Napoca, Abstract Volume.

Theodore, T.G., Kotlyar, B. B., Singer, D., Berger, V. I., Abbott, E., Foster, A.

2003 – Applied Geochemistry, Geology, and Mineralogy of the Northernmost Carlin Trend, Nevada; Economic Geology, Vol. 98, 2003, pp. 287–316

Thiel R., Smith M.E.

2003 – State of the practice review of heap leach pad design issues. Geotextiles and Geomembranes Vol: 22 Issue: 6 Pages: 555 to 568

Thomas S.W.

2000- Project Development Costs – Estimates vs. Reality. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 12, November

2002 – Business and Non-Technical Aspects of Mining Project Development. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 29, April 2002

Thompson I.S., Michener D.

2000 – A Critique of Valuation Methods for Exploration Properties and Undeveloped Mineral Resources. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada

Topal E., Kuchta M., Newman A,

2002 – Extensions to an Efficient Optimization Model for Long-Term Production Planning at LKAB’s Kiruna Mine. Colorado School of Mines, USA, September 2002

Tran A.B., Miller S., Williams D.J., Fines P., Wilson G.W.

2003 – Geochemical and Mineralogical Characterisation of Two Contrasting Waste Rock Dumps — The INAP Waste Rock Dump Characterisation Project. ICARD 2003: Proceedings from the Acid Rock Drainage Sixth International. Conference, 14 – 17 July 2003, North Queensland, Australia, pp. 939-948

Tschabrun D.

2005 – Mining Agreements and Royalties. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 63 — February 2005 2005 – Economic Evaluation of Mining Projects. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 71 — October 2005

Tsekrekos A.E., Shackleton M.B., Wojakowski R.

2003 – Evaluating Natural Resource Investments Using the Least–Squares Monte Carlo Simulation Approach

Tshikalange H.

2000 – Impact of closure of marginal gold mines to the local socio-economies. National Union of Mineworkers, South Africa

Tufano P.

2003 – Who Manages Risk? An Empirical Examination of Risk Management Practices in the Gold Mining Industry. Journal of Finance, 51, 1097-1137

Turner, D.D

1997 – Predictive GIS Model For Sediment-Hosted Gold Deposits, North-Central Nevada, U.S.A. In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 115–126

Twite G.

2002 – Gold Prices, Exchange Rates, Gold Stocks and the Gold Premium. Australian Journal of Management, Vol. 27, No. 2 December 2002, The Australian Graduate School of Management

Udubasa Gh., Hann H. P.

1988 – A shear zone related Cu –Au ore occurrence: Valea lui Stan, South Carpathians, D.S. Inst. Geol. Geofiz. 72-73/1, p 259-282,

Udubasa Gh., Rosu E., Seghedi I., Ivascanu P.M.

2001 – The “Golden Quadrangle” in the Metaliferi Mts., Romania: what does this really mean? Rom. Jour. Min. Dep., 79, suppl. 2, 24-35, ABCD-Geode Workshop, June 8-12th, Vata Bai, 2001.

Udubasa S.S.

2004 – Metalogeneza aurifera asociata zonelor de forfecare din Muntii Capatanii. Teaza de doctorat; Arh. Univ. Buc.

Udubașa S.S., Constantinescu Ș., Udubașa Gh.

2005 – Mineralogy of the shear-zone related gold ores. I. Gold composition vs. host minerals. Proceedings of the Annual Scientific Session and Field Trip Guide, GEO-2005, Roșia Montană, 20-21 May 2005, p. 136-140.

Udubașa S.S., Constantinescu Ș., Popescu-Pogrion N.

2006 – Mineralogy of the shear-zone related gold ores. II. Types of gold inclusions in sulphides. Proceedings of the Annual Scientific Session, GEO-2006, Bucharest, 26-27 May 2006

Vale E.

2001 – Mine closure: Selected highlights. Mine Closure: Iberoamerican Experiences, Villas Bôas & Maria Laura Barreto, Editors pp.219-223

Vann J., Jackson S., Bertoli O.

2003 – Quantitative Kriging Neighbourhood Analysis for the Mining Geologist — A Description of the Method With Worked Case Examples. 5th International Mining Geology Conference Bendigo, Vic, 17 – 19

Van Zyl D.J.A.

2001 – Long-Term Liabilities, Financial Assurance And Potential Opportunities. Mackay School of Mines, University of Nevada, Reno

Van Zyl D., Sassoon M., Digby C., Fleury A.M., Kyeyune S.

2002 – Mining for the Future (Main Report). Mining, Minerals and Sustainable Development is a project of the International Institute for Environment and Development (IIED), 2002

Videla E.

1997 – Three-Dimensional Computer-Based Gold Prospectivity Mapping using Conventional Geographic Information systems, Three- Dimensional Mine Visualization Software and Custom Built Spatial Analysis Tools. Second annual conference of GeoComputation ‘97 & SIRC ‘97,University of Otago, New Zealand, 26-29 August 1997

Vieira R.

2005 – Mercury- Free Gold mining Technologies: Possibilities for Adoption in the Guianas. WWF Guianas Regional Program Office, Technical Paper series #1, 2005, Ed. Michelet Fontaine

Vlad S.N.

1983 – Geologia zacamintelor porphyry copper. Ed. Acad. Române, București, pp156.

2007 – „Blind” porphyry CuAu (Mo) mineralization of Romania and its variable peripheral expresions as veins and skarns.

Proceedings of the Ninth Biennial SGA Meeting, Dublin 2007, p.197-200.

Vlad S.N., Orlandea E.

2004 – Metallogeny of the Gold Quadrilater; Style and Characteristics of Epithermal – Subvolcanic Mineralized Structures, South Apuseni Mts., Romania, Studia Geologia Babeș-Bolyai Universitatis, Issue 1, p. 15-31.

Von Michaelis H

1984 – Role of Cyanide in Gold and Silver Recovery. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program .Colorado State University Fort Col1iIns, Colorado 80523, pp. 51-64

Vrasmas N., Stefanescu N., Vrasmas S., Uricaru V., Giurea I.

1989 – Proiect geologic de prospectiuni cu lucrari miniere si foraje de mica adancime a mineralizatiilor auro-argentifere si polimetalice din Muntii Sebes-Cibin, perimetrul Valea Pianului-Valea Dabarca, jud. Alba si Sibiu; Arh. IPGG/Prospectiuni S.A.-Bucuresti

Wade J.

2002 – Money goes where it is wanted…and stays where it is well treated. The Mining Advisory Council, Moscow, December, 2002

Wallis T.

2001 – Selection of Software Applications in the Mining Industry. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 21, August 2001

Walser G.

2002 – Mineral Resources Information and Socio-Economic Development. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Open-File Report 02-423

Wang R.

2003 – The Liberalisation of the Gold Bullion Market in China: “Crouching Tiger and Hidden Dragon” or “Hero”?. The LBMA Indian Bullion Market Forum – New Delhi, 30-31 January 2003, pp 45-49

Weaver K.R., Lagnese K.M., Hedin R.S.

2004 – Technology and design advances in passive treatment system flushing. The 2004 National Meeting of the American Society of Mining and Reclamation and The 25th West Virginia Surface Mine Drainage Task Force, April 18 – 24, 2004. Published by ASMR, 3134 Montavesta Road, Lexington, KY 40502.

Weber-Fahr M.

2001 – The Socio-Economic Challenges of the New Millennium. Mining, Sustainability and Risk: Mining, Sustainability and Risk: World Bank Group Experiences. PDAC Toronto, March 2001

Wellmer F.W.

2002 – Global Nonfuel Mineral Resources and Sustainability. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Wellmer F.W., Neumann W.

1999 – Evaluation and acquisition of deposits; Minetime 99 documentation, Düsseldorf, pp. 277-283

Wellman P.

1998 – Gamma-ray spectrometric data: modelling to map primary lithology and later chemical mobilisation.. AGSO Research Newsletter 28, May 1998

Wels C., Lefebvre R., Robertson A.M.

2003 – An Overview of Prediction and Control of Air Flow in Acid -Generating Waste Rock Dumps. ICARD 2003: Proceedings from the Acid Rock Drainage Sixth International. Conference, 14 – 17 July 2003, Cairns, North Queensland, Australia, pp.639-650

Wenig M.M., O’Reilly K., Chambers D.

2005 – The Mining Reclamation Regime in the Northwest Territories: A Comparison with Selected Canadian and U.S. Jurisdictions. Center for Science in Public Participation, Canadian Institute of Resources Law, Canadian Arctic Resources Committee

Westman E. C., Haycocks C., Zipper C.E.

2000 – Estimation of Southwest Virginia Coal Reserves. Powell River Project Series. Virginia State University, Publication Pp. 460-139, 2000

Whitbread M.A.

2002 – Ratio analysis of bulk geochemical data: Tracking ore-related cryptic alteration by Modelling mineral changes; In: Roach I.C. ed. 2002. Regolith and Landscapes in Eastern Australia, pp. 133-135. CRC LEME.

White N.C., Hedenquist J.W.

1995 – Epithermal Gold Deposits: Styles, Characteristics and Exploration: SEG Newsletter, 1995, No. 23, pp. 1, 9-13

128 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Wilford J.

1999 – Scientific visualisation and 3D modelling applications for mineral exploration and environmental management. AGSO Research Newsletter 31, November 1999

Wilson A.B.

2003 – Databases and Simplified Geology for Mineralized Areas, Claims, Mines and Prospects in Colorado. USGS Open File Report 03-090, 2003

Williams, P.K.

1997 – Towards a Multidisciplinary Integrated Exploration Process for Gold Discovery; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 1015–1028

Williams P.J., Barton M.D., Johnson D.A., Fontboté L., De Haller A., Mark G., Oliver N. H. S., Marschik R.

2005 – Iron Oxide Copper-Gold Deposits: Geology, Space-Time Distribution, and Possible Modes of Origin; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 371-406

Williamson R.

2000 – Environmental Guidelines as Required by International Financial Institutions for Prefeasibility and Feasibility Studies.; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 4, March 2000

Wiltse M.A.

1988 – The Use of Geochemical Stream-Drainage Samples for Detecting Bulk-Minable Gold Deposits in Alaska. State of Alaska, Department of Natural Resources, Division of Geological and Geophysical Surveys, Report of Investigations 88-13, 1988

Witt K.J., Schönhardt M., Saarela J., Frilander R., Csicsak J., Csővari M, Várhegyi A., Georgescu D.P., Radulescu C.A., Zlagnean M., Bõhm J., Debreczeni Á, Gombkötõ I., Xenidis A., Koffa E., Kourtis A., Engels J.

2004 – Sustainable Improvement in Safety of Tailings Facilities; Report: Tailings Management Facilities – Risks and Reliability.

European Research and Technological Development Project, Contract Number: EVG1-CT-2002-00066

Wolkersdorfer Ch., Hasche A.

2003 – Tracer Investigations In Flooded Mines – The Strassberg/Harz Multitracer Test. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN Advanced Study Course; Pécs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 46-57

Wollmann, V.

1996 – Mineritul metalifer, extragerea sarii si carierele de piatra in Dacia Romana. Ed. Klausenburg, Cluj-Napoca, 293 p.

Wollmann V. Ciugudean H.

2005 – Noi cercetări privind mineritul antic în Transilvania (I); Apulum, 42, 2005, p. 95-116.

Zheng L., Silliman S.E.

1998 – Estimating The Theoretical Semivariogram From Finite Numbers of Measurements. Kansas Geological Survey

Ziemkiewicz P.F., Skousen J.G., Simmons J.

2000 – Long-term Performance of Passive Acid Mine Drainage Treatment Systems; Mine Water and the Environment 22: 118-129.

Zou Y., Dai T.

2002 – A Study On Integrating Geology Data, Surveying Data, Minerals Data And Establishing Visualization Application Systems.

IAPRS, Volume XXXIV, Part 2, Commission II, XI’an, Aug. 20-23, 2002

Zhou Y., Wang K.

2003 – Gold in the Jinya Carlin- type Deposit: Characterization and Implications; Journal of Minerals & Materials Characterization & Engineering, Vol. 2, No.2, pp 83-100, 2003

Zuzulock S.

2003 – Greens Creek Mine Financial Assurance Review . Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation, June 2003

2003 – Pogo project financial assurance review. Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation, May 2003

2004 – True North Financial Assurance Review.. Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation, 4 March 2004

2004 – Kensington Gold Project Financial Assurance Review . Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation

Younger P.L.

2003 – Impacts of mining on physical hydrogeology. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pécs, Hungary, , pp.8-18

2003 – Wetland treatment of mine waters. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pécs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 72-100.

ALS Ltd, Australia

1994 – Evaluation Of Gold Prospects. ALS Newsletter, VOLUME 3 NUMBER 4 JUNE 1994

AnyGold Ltd.

2001 – Why Gold – Technical Analysis Figures (Elliot Wave Principle)

Australian Gold Council / Deloite Touche Tohmatsu 2003 Gold Investment Survey

Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Australian Institute of Geoscientists and Minerals, Council of Australia 1999 – Australasian Code for Reporting of Mineral Resources and Ore Reserves (The JORC Code)

Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Australian Institute of Geoscientists,

Australian Stock Exchange, Australian Securities & Investments Commission, Mineral Industry Consultants Association, Minerals Council of Australia, Securities Institute of Australia

2005 – Code for the Technical Assessment and Valuation of Mineral and Petroleum Assets and Securities for Independent Expert Reports – The VALMIN Code 2005 Edition

Australian and New Zealand Minerals and Energy Council, Minerals Council of Australia 2000 – Strategic Framework for Mine Closure

Barrick Gold Corporation

2006 – Global Metals and Mining Conference, Sydney – November 2003

Behre Dolbear & Company, Inc.

2005 – Ranking of Countries for Mining Investment Where “Not to Invest”

BNP Paribas Fortis Bank

2009 – The yellow book, November 2009

California State Board Of Equalization

1997 – Assessors’ Handbook; Section 560 – Assessment Of Mining Properties

Canadian Institute Of Mining, Metallurgy And Petroleum

2000 – CIM Standards On Mineral Resources And Reserves; Definitions And Guidelines. Prepared By The CIM Standing Committee On Reserve Definitions, Adopted by CIM Council August 20, 2000

2003 – Estimation Of Mineral Resources And Mineral Reserves Best Practice Guidelines; CIM Standing Committee On Reserve Definitions

2003 – Standards and Guidelines for Valuation of Mineral Properties (Final Version)

Special Committee of the Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum on Valuation of Mineral Properties (CIMVal), February 2003

Center For The Development Of Enterprise

2003 – Code of Environmental Practice Mining Projects

CPM GROUP

2002 – Future Of Gold: A Roundtable

Department of Minerals and Energy, Pretoria, South Africa

1998 – A Minerals and Mining Policy for South Africa;White Paper October 1998, Department of Minerals and Energy South Africa

2003 – Report on international practice in the determination of the quantum of financial provision for mine rehabilitation and closure. Report No : 5863/5892/1/E

Department of Natural Resources and Environment, Minerals & Petroleum Victoria, Australia 1997 – Guidelines for the establishment of rehabilitation bonds for mining and extractive industry

Entreprises pour l’Environnement, Observatoire sur la Responsabilite Societale des Entreprises 2003 – A guide to sustainability analysis of organisations

Environment Australia

1997 – Best Practice Environmental Management in Mining; Managing Sulphidic Mine Wastes and Acid Drainage. ISBN 0 642 19449 1

European Bank for Reconstruction and Development

1995 – Environments in transition. The environmental bulletin of the EBRD

European Bank for Reconstruction and Development’s (EBRD) , Project Evaluation Deparetment 2004 – Special Study; Extractive Industry Review. PE03-256S

European Commission

2000 – White Paper on environmental liability

GoldAvenue Gold Encyclopaedia

2001 – Top 20 mines. http://info.goldavenue.com/index.html

GOLDSHEET Mining Directory –

2004 – World Gold Production Gold Production History

Harworth Mining Consultancy Limited, URS Corporation, Agraro Consult SRL 2002 – Managementul mediului in sectorul minier coduri de procedura

2002 – Ghidul procedurilor de management al mediului in sectorul minier

Innovest Strategic Value Advisors, Inc.

2005 – Global Metals & Mining Sector Report; A comparative analysis of company performance on intangible investment risk factors and value drivers

Institute Of Materials, Minerals & Mining, European Federation Of Geologists, Geological Society Of London, Institute Of Geologists Of Ireland

2001 – Code For Reporting Of Mineral Exploration Results, Mineral Resources And Mineral Reserves (The Reporting Code)

International Commission on Large Dams (ICOLD), Committee on Tailings Dams and Waste Lagoons 2001 – Tailings dams risk of dangerous occurrences; Lessons learnt from practical experiences. Bulletin 121

International Council on Metals and the Environment, United Nations Environment Programme (UNEP), Industry and Environment Centre

1998 – Case studies on tailings management

International Cyanide Management Institute

2002 – Cyanide Facts: Cyanide Sampling and Analytical Methods for Gold Mining 2002 – Implementation Guidance for the International Cyanide Management Code 2005 – The International Cyanide Management Code

MineMap Inc.

2002 – Mine Planning Software; Block Modelling Tutorial

Mineral Resources Forum (MRF), United Nations Environment Programme (UNEP), Australian Government

2000 – Workshop Report; International Workshop on Environmental Regulation For Accident Prevention in Mining:Tailings and Chemicals Management, Perth, Western Australia, 26-27 October 2000

Mines and Geosciences Bureau, Quezon City, Philippine

2004 – Briefing Kit On The The Philippine Minerals Sector

130 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International; Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)

2002 – Research on Mine Closure Policy; Cochilco, Chilean Copper Commission 2002 – Mining for the Future Appendix B: Mine Closure Working Paper

Minister of Public Works and Government Services Canada

1998 – From Mineral Resources to Manufactured Products: Toward a Value-Added Mineral and Metal Strategy for Canada

Ministry of Energy and Mines, Mining and Minerals Division, British Columbia 2005 – Mine reclamation costing and spreadsheet; Version 3.5.1

Natural Resources Canada

2005 – Canada’s Minerals and Metals Industry: An Economic Overview

N.M. Rothschild & Sons Ltd

2000 – International Financing Of Mining Projects. Capital Risk and Mining Projects Bankability Symposium, Santiago, 8-9 November 2000

Organisation for Economic Co-Operation and Development

2003 – Guiding Principles for Reform of Environmental Enforcement Authorities in Transition Economies of Eastern Europe, Caucasus and Central Asia

Prospectors & Developers Association of Canada

2004 – E3: Environmental Excelence in Exploration

RFC Corporate Finance Ltd.

2001 – Financing the Development of Mining Projects. Expo Mineria 2001, Caracas, Venezuela

Robertson Group Plc.

1990 – The Wining of Gold. Ed. Mase Westpac Ltd, UK

Special Committee of the Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum on Valuation of Mineral Properties 2003 – CIMVAL Standards and Guidelines; Standards and Guidelines for Valuation of Mineral Properties (Final Version) February

State Government Victoria, Department of Primary Industry

2003 – Guidelines for Environmental Management in Exploration and Mining; 1.Exploration & rehabilitation of exploration sites 2003 – Guidelines for Environmental Management in Exploration and Mining; 2. Abandonment of mineral drillholes

TSX Venture Exchange

2004 – Valuation standards and guidelines for minerals properties; Appendix 3G

United Nations

2002 – Berlin II Guidelines For Mining and Sustainable Development

United Nations Department of Economic and Social Affairs (UNDESA), United Nations Environment Programme Industry and Environment (UNEP)

2000 – United Nations environmental guidelines for mining operations ST/TCD/20

United Nations Environment Programme (UNEP) – Division of Technology, Industry and Economics

2001 – Abandoned Mines; Problems, Issues and Policy; Challenges for Decision Makers. Summary Report. The first Pan-American Workshop on Abandoned Mines, Santiago, Chile, 18 June 2001.

2002 – Approaches For The 21st Century How Government Regulations Interface with Voluntary Initiatives to Improve the Environmental Performance of the Mining Sector; Summary Report Workshop Toronto, Canada, 13-15 March 2002

United Nations Environment Programme (UNEP) – Mining Department, World Bank Group, The International Finance Corporation (IFC), Mining Minerals and Sustainable Development Project (MMSD)

2002 – Finance, Mining and Sustainability …exploring sound investment decision processes

United Nations Environment Programme (UNEP), International Council on Metals and the Environment (ICME)

1998 – Proceedings of the Workshop on Risk Management and Contingency Planning in the Management of Mine Tailings, Buenos Aires, Argentina, November 5 and 6, 1998

2000 – Report; A Workshop on Industry Codes of Practice: Cyanide Management, 25-26 May 2000, Ecole des Mines, Paris, France

United Nations Environment Programme, Industry and Environment Centre; World Health Organisation, European Centre for Environment and Health (ECEH), Rome Operational Division, Solid Waste Programme

1998 – Mine Rehabilitation for Environment and Health Protection A Training Manual

U.S. Army Corps of Engineers

2003 – Passive and Semi-Active Treatment of Acid Rock Drainage from Metal Mines – State of the Practice; Final draft report

U.S. Department of Agriculture, Forest Service

1995 – Anatomy of a mine from prospect to production. Gen. Tech. Rep. INT-GTR-35 revised. Ogden, UT: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Intermountain Research Staion. 69 p.

U.S. Department of Energy, Office of Environmental Management; Federal Energy Technology Center 1998 – Standard Life-Cycle Cost-Savings Analysis Methodology for Deployment of Innovative Technologies

U.S. Department of Energy & National Mining Association

2002 – Mining Industry of the Future; Exploration and Mining Technology Roadmap

U.S. Environmental Protection Agency

1993 – Preliminary data search report for locating and estimating air toxic emissions from sources of cyanide compounds. EPA-452/R-93-041

1994 – Technical Report; Treatment Of Cyanide Heap Leaches And Tailings

1995 – EPA Office of Compliance Sector; Notebook Project; Profile of the Metal Mining Industry. EPA/310-R-95-008

2003 – EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix C – Characterization of ore, waste rock, and tailings

2003 – EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix E – Wastewater management

2003 – EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix F: Solid Waste Management

2003 – EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix I – Wetlands

U.S. Environmental Protection Agency, Office of Emergency and Remedial Response, Hazardous, Toxic, and Radioactive Waste Center of Expertise Omaha, Nebraska, U.S. Army Corps of Engineers

2002 – A Guide to Developing and Documenting Cost Estimates During the Feasibility Study. EPA 540-R-00-002;

U.S. Environmental Protection Agency, Office of Solid Waste

1994 – Technical report design and evaluation of tailings dams. EPA 530-R-94-038, NTIS PB94-201845 1997 – The Feasibility of Lining Tailings Ponds

1997 – Damage cases and environmental releases from mines and mineral processing sites

U.S. Environmental Protection Agency, Office of Solid Waste, Special Waste Branch

1994 – Technical Resource Document; Extraction and Beneficiation ff Ores and Minerals, Volume 2, Gold. EPA 530-R-94-013,

NTIS PB94-170-305

1994 – Technical report treatment of cyanide heap leaches and tailings. EPA 530-R-94-037; NTIS PB94-201837 1994 – Technical Document; Acid Mine Drainage Prediction. EPA 530-R-94-036; NTIS PB94-201829

U.S. Government Accountability Office, Committee on Homeland Security and Governmental Affairs, U.S. Senate

2005 – Hardrock Mining; BLM Needs to Better Manage Financial Assurances to Guarantee Coverage of Reclamation Costs

U.S. Office of Surface Mining

2000 – Methodology for Estimating the Costs of Treatment of Mine Drainage

Wild and Environmental Mining Council of British Columbia, Canada 1998 – Mining & Water Pollution Issues in BC

World Bank Group

1998 – Base Metal and Iron Ore Mining Pollution Prevention and Abatement Handbook

2003 – Overview Of The Indonesian Mining Industry. CGI-Private Sector Forum, Bali, Indonesia, January 20, 2003

World Bank, Environment Department

2002 – Environmental Assessment Sourcebook;; Update; Environmental Assessment of Mining Projects

World Gold Council

2003 – Gold Production through History; http://www.gold.org

World Information Service on Energy (WISE)

2000 – Tailings Dam Safety. http://www.wise-uranium.org/indexm.html

British Columbia Geological Survey

British Columbia Mineral Deposit Profiles http://www.empr.gov.bc.ca/Mining/Geoscience/MineralDepositProfiles/Pages/default.aspx

MINFILE Mineral Inventory http://www.empr.gov.bc.ca/Mining/Geoscience/MINFILE/Pages/default.aspx

Operating Mines and Selected Major Exploration Projects in BC, 2009; BCMEMPR Open File 2010-1 http://www.empr.gov.bc.ca/mining/geoscience/publicationscatalogue/openfiles/2010/pages/2010-1.aspx

Council for Geoscience, Republic of South Africa

Simplified Geology and Selected Mineral Deposits of South Africa, Gold Deposits of the Witwatersrand Basin, Gauteng Province – Active Gold Mines

http://www.geoscience.org.za/index.php?option=com_content&task=view&id=447&Itemid=413

GEODE

Largest ore deposits in Europe database (LODE) http://eswww.rhul.ac.uk/geode/dbase.html

Geological Survey of Denmark and Greenland (GEUS)

Online Greenland Mineral Occurrence Map http://arcims.mim.dk/website/GEUS/Greenland/GMOM_Geological_Environments/viewer.htm

Geological Survey of Finland

Gold deposits in Finland http://en.gtk.fi/ExplorationFinland/Commodities/Gold/gtk_gold_map.html

Fennoscandian Ore Deposit Database and Metallogenic Map http://en.gtk.fi/ExplorationFinland/fodd/

Geoscience Australia

Australian Atlas of Mineral Resources, Mines, and Processing Centres http://www.australianminesatlas.gov.au/

Minerals Maps of Australia http://www.ga.gov.au/resources/maps/minerals/index.jsp

Mineral Research and Exploration General Directorate of Turkey

Metallogeny Map of Turkey http://www.mta.gov.tr/english/harita/metalojeniharita.html

Natural Resources Canada

Canadian Minerals Yearbook, (1994-2002) http://www.nrcan.gc.ca/smm-mms/busi-indu/cmy-amc-eng.htm http://www.nrcan.gc.ca/smm-mms/busi-indu/cmy-amc/inf-his-eng.htm Exploration Information Bulletin (1996-2008) http://www.nrcan.gc.ca/mms-smm/busi-indu/cme-exp-eng.htm Mineral Deposit Databases

http://edg.rncan.gc.ca/minres/data_e.php

132 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Mineral and Metal commodity Reviews (1994-2008) http://www.nrcan.gc.ca/mms-smm/busi-indu/cmy-amc/arc-com-eng.htm#Gemstones World Minerals Geoscience Database Project (1998-2003) http://gsc.nrcan.gc.ca/wmgdb/index_e.php

Mineral Deposit Databases and Syntheses of Major Mineral Deposit Types in Canada http://gdr.nrcan.gc.ca/minres/index_e.php

Porter GeoConsultancy

A Global Database of the World’s Important Mineral Deposits http://www.portergeo.com.au/database/display.asp

United State Geological Survey (USGS)

Mineral Commodity Summaries; Gold, 1996-2009; Minerals Yearbook; Gold, 1994-2007 http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/commodity/gold/index.html#mcs

Mineral Resources Data System (MRDS) http://tin.er.usgs.gov/mrds/

Mineral Resources On-Line Spatial Data http://mrdata.usgs.gov/

Yukon Geological Survey

Yukon Mineral Deposits Profiles compiled by A. Fonseca and G. Bradshaw; YGS Open File 2005-5: http://www.geology.gov.yk.ca/mineral_deposit_profiles.html

Mineral Occurrences in the Yukon (2009) http://www.geology.gov.yk.ca/databases_gis.html

Barick Gold Corporation Kinross Gold

http://www.barrick.com/ http://www.kinross.com/index.aspx

Carpathian Gold Inc. Metals Economic Group

http://www.carpathiangold.com/ http://www.metalseconomics.com/

Dundee Precious Metals Inc. Newmont Mining Corporation

www.dundeeprecious.com http://www.newmont.com/en/index.asp

Eurogold Limited Placer Dome Inc.

http://www.eurogold.com.au/ http://www.placerdome.com

Gabriel Resources Ltd. Rosia Montana Gold Corporation

http://www.gabrielresources.com/ www.rosiamontanagoldcorp.com

Gold Fields SPG Media PLC

http://www.goldfields.co.za/ http://www.mining-technology.com/

European Goldfields Ltd. The Gold Institute

http://www.egoldfields.com/ http://goldinstitute.net/

Fraser Institute World Gold Council

http://www.fraserinstitute.org/ http://www.gold.org

Info Mine

http://www.infomine.com/welcome.asp

BIBLIOGRAFIE

Adams R.

2003 – Commodity Market Forecasting; What know and what we don’t know about the future. Global Insights 40 Global Insights 40th Anniversary , 22 October 2003

Adam T.R., Fernando C.S.

2003 – Are There Speculative Components in Corporate Hedging and Do They Add Value? Hong Kong University of Scienc e & Technology working paper

Adam T., Goyal V.K.

2003 – The Investment Opportunity Set and its Proxy Variables: Theory and Evidence. Hong Kong University of Scienc e & Technology working paper

Addison R.

2001 – Loan Completion Test Requirements. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 22, September 2001 2004 – Between a Rock and a Hard Place!. Pincock Perspectives ISSUE NO. 55 — June 2004

Acker M.

1965 – Vechile spălătorii de aur din jurul Sebesului; Apulum V, 1965, p. 647-658.

Alderton D.H., Fallick A. E.

2000 – The Nature and Genesis of Gold-Silver-Tellurium Mineralization in the Metaliferi Mountains of Western Romania;

Economic Geology, Vol. 95, 2000, pp. 495–516

Always B.

2005 – Gold Survey 2004 – Update. GFMS, Toronto, 13 January 2005

Amey E.B.

2002 – Gold. Gold, 2002

Anastasiu N.

1990 – Concepte sedimentologice in actualitate – implicatii in cercetarea resurselor minerale. Studii si Cercetari de Geologie, Academia Romana, tom 35, p. 85-94.

Anastasiu N., Popa M., Roban D.R.

2007 – Sisteme depozitionale : analize secventiale in Carpati si Dobrogea; Ed. Academiei Romane

Anastasiu N., Tămaș-Bădescu S., Tămaș-Bădescu G.

2004 – Depozitele cretacice din Nordul Sebeșului – reconsiderări sedimentologice. Abstract Volume, p. 60. GEO 2004 – Sesiunea stiintifica anuala a Societatii Geologice a Romaniei, 22 mai 2004, Iasi.

Anderson G., Moramoro M.

2002 – Papua New Guinea Mining Industry – Meeting The Challenges. PDAC International Convention, March 2002

Anderson R., Kelso I., Clifford M., Habermann P., Smith B.

2002 – Pasminco Century Mine: Orebody Modelling and Grade Control Utilising Geophysical Blast Hole Logging. Proceedings of the 8th International KEGS/MGLS Symp. on Logging for Minerals and Geotechnical Applications; Toronto 21-23 August 2002

Andrei J.

2000 – Geophysical considerations about a possible Romanian Carlin; Romanian Journal of Mineral Deposits, 79, Suppl. 1., 2000, pp. 6-8

Andrews C.

2002 – Money from Mining: Whence It Came, Where it Went. Mining 2002 Resources Convention, Brisbane, Queensland, 30th October – 1st November 2002

Arik A.

2002 – Comparison of Resource Classifi cation Methodologies With a New Approach. 30th APCOM Symposium Proceedings, Phoenix, Arizona

Ashley R.P.

2002 – Geoenviromental Model For Low-Sulfide Gold-Quartz Vein Deposits. USGS, Open-File Report 02-195K

Austin D., Alberini A.

2001 – An analysis of the Preventive effect of Environmental Liability: Environmental Liability, Location and Emissions Substitutions: Evidence from the Toxic Release Inventory Study comissioned by DG ENV of the European Commission

Auty R.M.

1998 – The geopolitics of mineral resources; United Nation Conference on Trade and Development

2000 – Mining, Environment and Development; 3. Macroeconomic policy for mineral economies. United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD), 2000

2005 – The geopolitics of mineral resources; Mining, Environment and Development

United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD), 2005

Bakardjiev S.

2000 – Alpha Stable Geostatistical Model In Mineral Resources Evalution. Annual of the University of Mining and Geology "St. Ivan Rilski" vol.45, part I, Geology, Sofia, 2002, pp. 45-50

Baker M.

2003 – From the Gold Standard to the Credit Bubble: Gold’s Evolution as a Store of Value

Austrian Scholars Conference 9, Auburn, Alabama, March 15, 2003

Baker E.M., Andrew A.S.

1991 – Geologic, Fluid Inclusion, and Stable Isotope Studies of the Gold-Bearing Breccia Pipe at Kidston, Queensland, Australia.

Economic Geology, Vol. 86, 1991, pp. 810-830

Balintoni I. C.

2005 – Divizarea geotectonică a teritoriului României pentru orogeneza alpină, 39p, Revista de Politica StiinŃei si Scientometrie, ISSN-1582-1218, CNCSIS

Balistrieri L.S., Box S.E., Bookstrom A.A.

2002 – A geoenvironmental model for polymetallic vein deposits: a case study in the Coeur d’Alene Mining District and comparisons with drainage from mineralized deposits in the Colorado Mineral Belt and Humboldt Basin, Nevada. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195I

Balkau F.

1993 – Pollution Prevention and Abatement Guidelines for the Mining Industry. UN Environment Programme, Industry & Environment /PAC

1999 – Environmental Codes In Industry; An International Overview. UN Environment Programme, Industry & Environment

Balkau F., Parsons A.

1999 – Emerging Environmental Issues for Mining in the PECC Region. 1st Pacific. Economic Co-operation Committee Minerals Forum in Lima, Peru on 22 April 1999

Banks D.

2003 – Geochemical processes controlling minewater pollution. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pécs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 17-45

Barber J.

1999 – The Mine Planning Process. ECSI White Paper 29th October 1999

Barnicoat A.

2006 – Linking fundamentaL controLs on ore deposition with the exploration process. Predictive Mineral Discovery, Cooperative Research Centre, pmd*CRC fact sheet, Geoscience Australia.

Baron M.

2006 – Societatea “Mica” 1920-1948; Ed. Universitas, Petrosani

Bastida E.

2002 – Integrating Sustainability into Legal Frameworks for Mining in Some Selected Latin American Countries. Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD), No. 120

2002 – Managing Sustainable Development in Competitive Legal Frameworks for Mining: Argentina, Chile and Peru Experiences.

Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)

2002 – Mineral Law and Policy; Distance Learning Courses; Centre for Energy, Petroleum & Mineral Law & Policy (CEPMLP), University of Dundee, Centre for Medical Education

Bailly, P.A.

1972 – Mineral Exploration Philosophy: Mining Congress Journal, (April), 31-37.

Bedelean H., Bedelean E.

2001 – Contributions to the study of the alluvial gold from Valea Pianului area (Alba district); Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Geologia, XlVI, 1, 2001

Berbeleac I.

1985 – Zacaminte de aur; Ed. Tehnica, Bucuresti

1988 – Zacaminte minerale si tectonica globala; Ed. Tehnica, Bucuresti

Berbeleac, I., Jude, R., Udubașa, S. S. & Nuțu, M. L.

2006 – Gold in Pre-Alpine Mineralizations from Romania; Acta Mineralogica-Petrographica, Abstr. Ser 5, Szeged, 2006; pp. 14-17

Berkman D.

1998 – Coarse Gold Problems; ALS Newsletter, Volume 7, Number 1, January 1998

Bertoli O., Vann J., Jackson S.

2002 – Some Comments on Multiple Indicator Kriging (MIK) or Mining Industry Applications. Quantitative Geoscience Pty Ltd

Billa M., Cassard D., Guillou-Frottier L., Lips A., Tourliere B.

2003 – Assesment of GIS Andes: Predictive Mapping of Neogene Gold-Bearing Magmatic-Hydrothermal Systems in Central Andes

Blackwell S.A.J.

2002 – Applied Mineral Inventory. Cambridge University Press 2002

Blain C.

2001 – Fifty-year Trends in Minerals Discovery – Commodity and Ore-type Targets. Explor. Mining Geol., Vol. 9, No. 1, pp. 1–11, 2000. Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum

Bocec- Saulea Em.

1935 La constitution mineralogique du sable alluvial de Pianul; Annal. Sci. Univ. Jassy, XXI, p. 514- 523;

Bogden G.J.

2004 – Financing Exploration and Mining Projects through Canadian Capital Markets Success Factors –An Investment Banker’s Perspective. Canada-Africa Mining Forum, February 9, 2004

Boleneus D.E.

1999 – Geologic datasets for weights-of evidence analysis in northeast Washington – Mineral databases. U.S. Geological Survey, Open-File Report 99-384 1999

Boleneus D. E., Raines G. L., Causey J. D., Bookstrom A. A., Frost T. P. & Hyndman P.C.

2001 – Assessment method for epithermal gold deposits in northeast Washington State using weights-of-evidence GIS modelin. U. S. Geological Survey Open-File Report 01-501

Bonaparte R., Daniel D.E., Koerner R.M.

2002 – Long-Term Landfill Management. U.S. Environmental Protection Agency, Cooperative Agreement No. CR-821448-01-0

Bongarcon D. F.

1993 – Myth And Reality: A Status Report On Computer Open Pit Optimization Algorithms In The 90's

Borcos M.

1994 – Volcanicity/metallogeny in the South Apuseni Mts (Metaliferi Mts.) In Plate Tectonics and Metallogeny in the East Carpathians and Apuseni Mts, June 7-19 1994, Editors M Borcos and S Vlad, p 32-40, Bucharest

108 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Borcos M.

1976 – Geological and metallogenetical elements of the evolution of the Neogene Volcanism (Apuseni Mountains). Rev. Roum. Geol. Geophys. Geogr., Ser. Geol., 20/1, 85-101

Borcos M., Andrei J.

2001 – Selected gold mineralization targets in Oas Neogene volcanic zone. EAGE Meeting, 2001

Borcos M., Fotopolus S., Peltz S., Socolescu M., Stan N.

1979 – Observatii preliminare asupra structurii vulcanice neogene Oas-Gutai dedusa din corelatia datelor geologice si geofizice. St. tehn. econ., seria I, n

Borcos, M., Krautner, H.G., Udubasa, Gh., Sandulescu, M., Nastaseanu, S., Bitoianu, C.

1983 – Geological Atlas 1:1000000, Map of the Mineral Resources and explanatory note. Ministry of Geology, Institute of Geology and Geophysics, Bucharest

Borcos M., Gheorgita I, Lang B.

1974 – Evolutia vulcanismului neogen din partea centrala a muntilor Gutai (Baita-Certeze-Spanta-Baia Sprie). St.

Tehn.Econ.Inst.Geol., I/9, pp. 7-34

Borcos M., Peltz S., Stan N., Udrescu Constanta, Vasiliu Cecilia

1979 – Consideratii petrochimice si geochimice asupra vulcanitelor neogene din Muntii Oas. St. tehn. econ., seria I, nr. 16.

Borcos, M., Vlad, S., Udubasa, Gh., Gabudeanu, B.

1998 – Qualitative and quantitative metallogenetic analysis of the ore genetic units in Romania. Romanian Journal of Mineral Deposits, Vol. 78, special issue.

Borenstein S., Farrelly J.

2002 – Do Investors Forecast Fat Firms? Evidence from the Gold Mining Industry: NBER Working Paper No. 7075

Boroffka N

2006 – Resursele minerale din România si stadiul actual al cercetarilor privind mineritul prehistoric; Apulum, XLIII/1, pp. 71-94

Borrastero R.

2003 – Resource Estimation Modeling Techniques – Current Trends in Gold Deposits; Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 45, August 2003

Bosma L.

2003 – BHP Billiton Mineral Exploration Perspective; Mineral Exploration Imperatives [Key Business Drivers]; Solid Earth and Environment Grid. Canberra, July 2003

Bostinescu S.

1984 – Porphyry copper systems in the South Apuseni Mountains – Romania. An. Inst. Geol. Geofiz. LXIV, p. 163-174

Botz, M.M.

2001 – Overview of Cyanide Treatment Methods. Mining Environmental Management, Mining Journal Ltd., London, UK, pp. 28-30, May 2001.

Bouchard G., Vallée M.

2000 – Mineral development statistics, a mine of information. CIM Bulletin Vol. 93, N° 1042, July 2000, pp. 78-84

Brana, V.

1958 – Zacamintele metalifere ale subsolului romanesc. Ed. Stiintifica, Bucuresti, 261 p.

Brazily M., Leez D.H., Rubinsteinz J.H., Thomasy D.A., Wengy J.F., Wormaldz N. C.

2002 – A Network Model to Optimise Cost in Underground Mine Design; Mining Technology 112 (2003), 164-170.

Brewer K.J.

2001 – Canada’s Minerals and Metals Industry – An Economic Overview. Minerals and Metals Sector of Natural Resources Canada

2001 – Canadian Experience in Mineral Taxation. Workshop on Sustainability and the Governance of Mining Revenue Sharing “Can mining fiscal revenues contribute to poverty alleviation ?”, April 4-5, 2001, Washington, DC

2003 – Canada’s Minerals and Metals Industry. An Economic Overview. Minerals and Metals Sector of Natural Resources Canada

Brewer K.J., Bergevin G., McCullough B.R.

2003 – Government Approaches to Mineral Policy and Taxation. Extractive Industries Review: Government Approaches to Mineral Policy, Taxation and Transparency, Ottawa, March 2003

Briskey J.A., Lambert I.B.

2002 – Trends in mineral-resource, environmental, and societal planning and decisionmaking—A discussion. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Briskey J.A., Schulz K.J., Mosesso J.P., Horwitz L.R., Cunningham C.G.

2002 – Environmental planning issues and a conceptual global assessment of undiscovered nonfuel mineral resources. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Brown B.S.

2002 – Management of Tailings Disposal on Land

Brunner D., Yazici H.J., Baiden G.R.

1999 – Simulating Development In An Underground Hardrock Mine. Inco Limited, Canada

Buchanan D.

2005 – Guidelines for Exploration and Mining Investment. RMG’s Exploration and Mining Investment Conference, 18 November

Buffington D.

2002 – Standards for Management of Cyanide Use in the International Mining Industry. Pincock Perspectives. ISSUE NO. 33 — August 2002

Burton J.

2003 – Global Industry Overview – Supply/Demand Trends and Industry Opportunities; JEB AGC Perth 2003

Butterman W.C., Amey E.B.

2005 – Mineral Commodity Profiles – Gold; USGS, Open-File Report 02-303

Cabot L., Trudel P. & Cabot Éliane

2001 – Small Scale Mining Using The Modular Gold Processing Unit at the Granada Mine, Rouyn-Noranda, Quebec. RSW-Béroma Inc, Montréal

Caldentey R., Epstein R., Saure D.

2004 – A Real Options Approach for Optimizing Long-Term Mining Plans. Stern School of Business, New York University, Industrial Engineering Department, University of Chile

Cameron H., Goldsmith T.

2004 – Review of global trends in the mining industry. PricewaterhouseCoopers

Camm T.W.

1991 – Simplified Cost Models For Prefeasibility Mineral Evaluations. US Bureau of Mines Information Circular 9298, 35 p.

1995 – Understanding and Using Royalty Based Financing. http://www.minval.com/royltyfin_mineral.html

2001 – Direct Sales Comparison Approach To Mineral Property Value. AIMA Newsletter, June 2001 (v.5, n.3)

2005 – Accounting for mineral reserves. http://www.minval.com/mnrlacct_mineral.html

Campbell B.

2003 – The Challenges of Development, Mining Codes in Africa and Corporate Responsibility. International and Comparative Mineral Law and Policy Trends and Prospects, Ed. by E. Bastida, T. Walde and J. Warden

Careaga F.L.

2002 – Access to Information: A Key to Building Trust in the Minerals Sector. The Government Role. Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)

Carlson S.R. and Sawins F.J.

1980 – Mineralogic and Fluid Inclusion Studies of the Turmalina Cu-Mo-Bearing Breccia Pipe, Northern Peru; Economic Geology, pp. 1233-1238

Carrington J.

2002 – An Introduction to the International Cyanide Code for Gold Mining. World Mines Ministries Forum, March 14, 2002, Toronto, Canada

Cassidy K.F., Hagemann S.G.

2001 – “World-class” Archean orogenic gold deposits, eastern Yilgarn Craton: Diversity in timing, structural controls and mineralization styles. AGSO, Geoscience Australia, 2001

Cauuet B., Ancel B., Rico C., Tamas C.

2003 – Retelele miniere antice. Misiunile arheologice franceze 1999-2001; Alburnus Maior, I, Bucuresti 2003, p. 471-530.

Cerný P., Blevin P.L., Cuney M., London D.

2005- Granite-Related Ore Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 337-370

Chambers D.M.

2005 – Alaska large mine reclamation bonding – 2005. Center for Science in Public Participation

2005 – The Costs of Mining: Underwriting Mine Closure Risk . The Corporate Ethics Monitor, Volume 17, Issue 1, January-February 2005, Published By Ethicscan Canada Ltd.

Chapman J.T., Hockley D.E., Robertson MacG. A., Broughton L.M.

1998 – Rock Pile Water Quality Modelling – The Q-ROCK Mathematical Model. Environmental Management for Mining Conference, Saskatoon, October 27-29, 1998

Charbonnier P.

2001 – Management of mining, quarrying and ore-processing waste in the European Union. BRGM/RP-50319-FR; Study made for DG Environment, European Commission

Chereb D.

1998 – Does Data Mining Improve Business Forecasting?. The 18th International Symposium On Forecasting Edinburgh, Scotland

Chorlton L

2002 – Digital Geology of the World, World Minerals Geoscience Database Project. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Chorlton L., Sinclair D., Laramée R.

2002 – Databases of known deposits, World Minerals Geoscience Database Project. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Chisholm J., Dunlop J.

1997 – Checklist For Resource Evaluations And Due Diligence Studies. Continental Resource Management Pty, Aig News No. 49,

Chivu. C.

1978 – Contributii la cunoasterea geologiei si metalogenezei partii de nord a muntilor Sebes; D.S. Inst. Geol., Geofiz., LXIV/2, (1976-1977), p. 37-55

Christian J.M.

1996 – Gold: Supply, Demand, Price and Research. Australian Gold Conference 1996, Kalgoorlie, West Australia

Christian J. M.

2001 – Salient Issues in Gold Salient Issues in Gold. AIME New York Section

Christopher M.

1979 – Drill- Hole Data Validation for Subsurface Stratigraphic Modeling. Computer Mapping of Natural Resources and the Environment, 1979

Cioaca M.

2007 – Studiul mineralizației de cupru și aur tip „porphyry” de la Bolcana Munții Metaliferi; Teza de doctorat, Univ. Bucuresti

Ciobanu C., I., Cook, N., Stein, H.

2002 – Regional setting and geochronology of the Late Cretaceous Banatitic Magmatic and Metallogenetic Belt. Mineralium Deposita (2002) 37: 541-567.

110 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Ciobanu C. L., Gabudeanu, B., Cook, N.J.

2004 – Neogene ore deposits and metallogeny of the golden Quadrilateral, South Apuseni Mountains, Romania. In: Au -Ag Teluride Dep. Of the Golden Quadrilateral, Apuseni Mts, Romania, the Guidbook of International Field Workshop of IGCP preject 486, Alba Iulia, Sept. 2004, Romania IAGOD Guidebook, vol 12, pg 23-88.

Ciofilca G., Jude R., Berbeleac I., Udubasa S.

2002 – Neogene gold mineralization types in Romania. Geologica Charpathica, volume 53, September 2002, Special Issues, Proceedings of XVII Congress of Carpathian-Balkan Geological Association, Bratislava, September 1st – 4th

Cioflica, G., Jude, R., Lupulescu, M., Udrescu, C.

1991 – The banatitic magmatites of the Lilieci-Liubcova area (Banat): a Petrological Study. Rev. Roum. Geologie, Tome 35, pag. 3-22, Bucuresti.

Clark A.L.

2001 – Resource Rent Extraction, Application, Consumption, Investment and Sustainability of Resource- Based Development in Resource-Rich Island Economies. Regional Workshop on the Constrains, Challenges, and Prospects for the Commodity-Based Development & Diversification in the Pacific Island Economies, 18 – 20 August 2001, Tanoa International Hotel, Nadi, Fiji.

Clark I.

1977 – Practical Kriging In Three Dimensions. Computers & Geosciences, Vol. 3, pp. 173-180. Pergamon Press, 1977. Printed in Great Britain

Clements M.P., Hendry D.F.

2002 – An Overview of Economic Forecasting. In D.F. Hendry and N.R. Ericsson (eds.), Understanding Economic Forecasts. Cambridge, MA.: MIT Press

Clements K.W.

1996 – Economic Aspects Of Gold Mining In WA. Australian Gold Conference, Kalgoorlie, March 1996

Cline J.S., Hofstra A. H., Muntean J. L., Tosdal R. M., Hickey K. A.

2005 – Carlin-Type Gold Deposits in Nevada: Critical Geologic Characteristics and Viable Models – Economic Geology 100th Anniversary Volume pp. 451–484

Coldwell J.R.

2000 – Economic Prefeasibility Studies of Mining in the Ahtna, Inc. Selections in the Wrangell-St. Elias National Park and Preserve, Alaska. U.S. Department of the Interior, Bureau of Land Management, BLM-Alaska Open File Report 77

Conroy M.C.

2005 – Acid Mine Drainage Remediation. U.S. Stockholm Junior Water Prize Finalist 2005

Constantinescu E.

1971 – Some observations concerning the skarns and copper deposits at Sasca Montana (Banat). Analele Universitatii Bucuresti, seria Geologie, tom XX, p. 65-74 in E. Constantinescu Scientific Works, Imperial College Press, 1999

Cooke D.R., Pongratz J.

2002 – Giant Ore Deposits: Caracteristics, genesis and exploration. CODES Special Publication 4. Centre for Ore Deposit Research, University of Tasmaia, Australia.

Corbett G.

2002 – Epithermal gold for explorationists. AIG Journal – Applied geoscientific practice and research in Australia, Paper 2002-01, February 2002

Corbett G.J., Laech T.M.

1997 – Southwest Pacific Rim. Gold-Copper Systems: Structure. Alteration and Mineralisation. Short course manual.

Cornette D.J., Miller L.A.

1998 – Due diligence For Mineral Property Acquisition: A Technical Primer. National Mining Association, 1998 Mining Layers Conference

Coombes J., Thomas G., Glacken I., Snowden V.

2000 – Conditional Simulation – Which Method For Mining?. WJ Kleingeld and DG Krige (eds), Geostats 2000 Cape Town, Copyright 2000. Document Transformation Technologies. Printed in South Africa.

Cowan E.J., Beatson R.K., Bright D.V., Gillman A.J., Oshust P.A., Titley M.

2003 – Practical Implicit Geological Modeling. 5th International Mining Geology Conference, Bendingo Victoria, 19 November 2003, The Australian Institute of Mining and Metallurgy, Publication series No 8/2003

Cox I., Emsley I.

1998 – Utilisation Of Borrowed Gold By The Mining Industry Development And Future Prospects. World Gold Council, Research Study No. 18, April 1998

Cox D.P., Singer D.A. (Editors)

1986 – Mineral Deposit Models . USGS Bulletin 1693, 1986

Craig J. O.

2001 – Ore Flow Optimization – Mine to Mill. http://www.hatchbeddows.com/

Cranstone D.A.

1995 – Canadian Mineral Exploration and Discovery Analysis. Canadian Minerals Yearbook, 1995

2002 – Mining And Mineral Exploration Canada; A History of Exploration and Outlook for the Future in Canada. Minister of Public Works and Government Services Canada, Catalogue no. M37-51/2002E, ISBN 0-662-32680-6

Cranswick R., Mc Clements J.

2001- World Mining Overview. Prospectors & Developers Association of Canada, March 2001

Crawford D.G.

2001 – Pushback Widths in Mining. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 17, April 2001 2001 – Phase Planning for Open Pit Mines. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives,ISSUE NO. 19, June 2001

2003 – Mine Optimization and Operations Research. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 41, April 2003 2003 – Reconciliation of Reserves. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 49, December 2003

2004 – Reconciliation of Reserves – Part 2. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 50, January 2004

2004 – Dilution and Ore Recovery. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 60 — November 2004

Damodaran A.

2000 – Estimating Risk free Rates. Stern School of Business, New York 2001 – Valuation. http://www.stern.nyu.edu/~adamodar

2003 – Value and Risk: Beyond Betas. Stern School of Business, November 2003

Davis G.A.

2002 – Economic Methods of Valuing Mineral Assets. ASA/CICBV 5th Joint Business Valuation Conference, Orlando, Florida, October 24-26, 2002

Deraisme J., De Fouquet C.

1996 – The geostatistical approach for reserves. Mining Magazine – May 1996

De Vos W., Batista M. J., Demetriades A., Duris M., Lexa J., Lis J., Marsina K., O’Connor P.J.

2005 – Metallogenic Mineral Provinces and World Class Ore Deposits in Europe; Geochemical Atlas of Europe; A contribution to IUGS/IAGC Global Geochemical Baselines

Dillon P.

2004 – Reporting Standards and Guidelines. Report to CIM Council August 22, 2004

Dimitrakopoulos R., Farrelly C. T., Godoy M.

2002 – Moving forward from traditional optimization: grade uncertainty and risk effects in open-pit design. Trans. Inst. Min. Metall. (Sect. A: Min. technol.), 111, January–April 2002

Dionne G., Garand M.

2001 – Risk Management Determinants Affecting Firms' Values in the Gold Mining Industry: New Empirical Results. HEC– Montreal

Dobretsov N.L., Kanygin A.V., Kontorovich A.E.

2002 – Economics, ecology, and sustainable development of mineral resources in Siberia. 31st International Geological Congress Ed by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Doggett M.D.

2002 – Global Mineral Exploration and Production – the Impact of Technology. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Dominy S.C., Annels A.E., Noppé M.

2002 – Errors and Uncertainty in Ore Reserve Estimates — Operator Beware. Underground Operators’ Conference Townsville, Qld, 29 – 31 July 2002

Dominy S.C., Johansen G.F., Cuffley B.W., Platten I.M. & Annels A.E.

2001- Estimation and Reporting of Mineral Resources for Coarse Gold-bearing Veins. Explor. Mining Geol., Vol. 9, No. 1, pp. 13– 42, 2000. Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum.

Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M.

2003 – Management financiar. Ed. Economica, Bucuresti

Drew L.J.

2002 – A Tectonic Model for the Spatial Occurrence of Porphyry Copper and Polymetallic Vein Deposits – Applications to Central Europe. U.S. Department of the InteriorU.S. Geological Survey, Scientific Investigations Report 2005–527

Driesner D.

1996 – Exploration Survey. Nevada Department of Business & Industry's Division of Minerals

Dubé B.,Mercier-Langevin P., Hannington M., Lafrance B., Gosselin G., Gosselin P.

2007 – The LaRonde Penna World-Class Au-Rich Volcanogenic Massive Sulfide Deposit, Abitibi, Québec: Mineralogy and Geochemistry of Alteration and Implications for Genesis and Exploration; Economic Geology, v. 102, pp. 633–666

Du Bray E.A.

1995 – Preliminary compilation of descriptive geoenvironmental mineral deposit models. U.S. Geological Survey Open-File Report 95-831

Dubé B, Gosselin P.

2007 – Greenstone-Hosted Quartz-Carbonate Vein Deposits; Mineral Deposits of Canada, A Synthesis of Major Deposit-Types, District Metallogeny, the Evolution of Geological Provinces, and Exploration Methods, Edited by Wayne D. Goodfellow, pp. 49-74

Dubé B, Gosselin P., Mercier-Langevin P., Hannington M., Galley A.

2007 – Gold-Rich Volcanogenic Massive Sulphide Deposits; Mineral Deposits of Canada, A Synthesis of Major Deposit-Types, District Metallogeny, the Evolution of Geological Provinces, and Exploration Methods, Edited by Wayne D. Goodfellow, pp. 75-94

Duke J., Hanna P.

2000 – Geological Interpretation for Resource Estimation. "The Resource Database Towards 2000" Seminar

2000 – Computer-based Resource Estimation In Accordance With The 1999 JORC Code. ECS International Pty Ltd

Dunis C.L., Jalilov J.

2001 – Neural Network Regression and Alternative Forecasting Techniques for Predicting Financial Variables. Liverpool Business School & Centre for International Banking

Duval J. S.

2002 – EMINERS -An Economic Mineral Resource Simulator. USGS, Open-File Report 02-380

Edelstein O., Soroiu M., Radut M., Dragu Valentina, Ustvan D., Cioroianu Vera

1976 – Unele puncte de vedere privind cronologia proceselor geologice si metalogenetice in M. Oas-Ignis-Varatic, in baza unor datari K-Ar. St. tehn. econ., seria A, nr. 11.

Eggert R.G.

2001 – Mining and Economic Sustainability: National Economies and Local Communities. International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)

Ellis T.R.

1995 – Valuation methodologies for mines and mineral tenements. American Institute Of Minerals Appraisers Newsletter, December 1995 Vol. 1, No. 5

112 Sorin Tãmaș-Bãdescu

2000 – The U.S. Mineral Property Valuation Patchwork of Regulations and Standards. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada

2000 – Appraisals of a Gold Property: A Case Study of Reserve Additions. Journal of the ASFMRA, pp. 44-53

2001 – US Views on Valuation Methodology. VALMIN ’01, Sydney, Australia, 25-26 October 2001; Published in VALMIN ’01 – Mineral Asset Valuation Issues 2001, The Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Melbourne, Australia, 2001, PS No 5/01, pp. 1-23

2002 – Mineral Property Valuation Standards – A U.S. Perspective Marching with the International Valuation and International Financial Reporting Standards. South African Institute of Mining and Metallurgy’s Valuation Code Colloquium, “The Valuation of Mineral Projects and Properties: an African Perspective”, Randburg, 19-20 March 2002

2004 – Ethical Dilemmas Posed During a Mineral Project Appraisal. The Professional Geologist, February 2000, AIPG, Denver, pages 7-11, Don Yardley Lecture, Mackay School of Mines, Department of Geological Sciences, University of Nevada, Reno, February 16, 2001

2004 – Philosophy and Application of the International Valuation Standards for Minerals and Petroleum. The Professional Geologist, AIPG, Vol. 41, No. 1, Jan.-Feb. 2004, pp 14-19; SME 2004 Annual Meeting, Denver, Colorado, 23-25 February 2004, SME Paper 04-133.

2005 – Violations of Market Value Standards Market Value Standards with the Income Approach with the Income Approach.

Valuation Session, SME 2005 Annual Meeting, Salt Lake City, Utah, 28 February – 2 March 2005.

2005 – Resource Codification, Valuation Standards and Sustainable Development. UNECE’s Ad Hoc Group of Experts on Harmonization of Reserves and Resources Terminology, Second session, Geneva, 9-11 November 2005

Ellis T. R., Abbott Jr. D. M., Sandri H. J.

1999 – Trends in the regulation of mineral deposit valuation. SME Annual Meeting, March 1-3, 1999, Denver, Colorado, Preprint 99-29

Emmons, W.,H.

1937 – Gold deposits of the world. McGraw-Hill Book Company, Inc., New York and London

Engelhardt P. R.

1984 – Long-term degradation of cyanide in an inactive leach heap. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program .Colorado State University, pp. 539-547

Ericsson M.

2004 – Mine Project Survey 2004; A comprehensive review of global and regional trends in mining investment. Raw Materials Group

Fayad M., Wu Sh.

2002 – Merging Multiple Conventional Models in One Stable Model. Communications Of The ACM. September 2002/Vol. 45, No. 9

Felisa J.

2000 – Sensitivity Analysis for Ruin Probabilities Canonical Risk Model. Journal of the Operational Research Society, Special Issue Progress on Simulation Research

Fellows M. & Hunt B.

1998 – The Outlook for Production in the Context of Low Gold Prices; The Australian Gold Conference, March 1998

Fellows M., Hunt B.

1999 – The Long Term Outlook for Mine Supply. Goldman Sachs Gold & Central Banks Conference, May 1999. 2000 – The Outlook for Producer Profitability. Gold Fields Mineral Services Seminar, September 2000

2002 – Future Gold Production. LBMA Precious Metals Conference, San Francisco, June 2002

Fernandez P.

2002 – Valuing Companies by Cash Flow Discounting. Research Paper No. 51., January 2002, IESE, University of Navara

Flanigan B., Freeman C. Newberry R., McCoy D., Hart C.

2000 – Exploration models for mid and Late Cretaceous intrusion-related gold deposits in Alaska and the Yukon Territory, Canada.

Geological Society of Nevada Symposium Proceedings, May 15-18, 2000, p. 591-614.

Flick P.

2002 – Global Biodiversity Hotspots and Resource Development. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Flore V.

2001 – The point of no return: we’re there, now what?. PDAC, March 2001

Fodor D.

2005 – Pagini din istoria mineritului; Ed. Infomin, Deva

Ford K., Keating P., Thomas M.D.

2005 – Overview of Geophysical Signatures Associated with Canadian Ore Deposits; Natural Resources Canada, 21p

Franceschi D., Kahn J.R.

2001 – Improving Environmental Compliance In Mine Closure: The Case For A System Of Performance Bonds. Mine Closure: Iberoamerican Experiences, Villas Bôas & Maria Laura Barreto, Editors pp.207-218

Franklin, J.M.

1997 – Lithogeochemical and Mineralogical Methods for Base Metal and Gold Exploration; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 191–208

Franklin J.M., Gibson H. L., Jonasson I. R., Galley A. G.

2005 – Volcanogenic Massive Sulfide Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume; pp. 523-560

Frimmel H. E., Groves D. I., Kirk J., Ruiz J., Chesley J.,. Minter W. E. L

2005 – The Formation and Preservation of the Witwatersrand Goldfields, the World's Largest Gold Province; Economic Geology 100th Anniversary Volume; pp. 769-798

Fullagar P.K., Fallon G.N.

1997 – Geophysics in Metalliferous Mines for Ore Body Delineation and Rock Mass Characterisation. Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 573–584

Galcenco V., Veres E., Velciov Gh.

1992 – L’or alluvionnaire de cours moyen des rivers Mures, Strei and Crisul Alb (Roumanie); Rom. J. Mineral. 76/2. pp. 105-110

Galli A., Armstrong M., Jehl B.

1999 – Comparing Three Methods for Evaluating Oil Projects: Option Pricing, Decision Trees, and Monte Carlo Simulations.

Society of Petroleum Engineers Inc.

Galloway P.

2004 – Project risk & returns. CRU Conference 14 – 15 June 2004, New York

Garnett R. H. T., Bassett N. C.

2005 – Placer Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 813-844

Gay G.D., Nam J., Turac M.

2001 – On the Optimal Mix of Corporate Hedging Instruments: Linear versus Non-linear Derivatives. College of Business, Georgia State University, Atlanta

Gesellschaft C.D,

1999 – Report on The International Round Table on Mining and the Environment, Berlin 22-26 November 1999. United Nations, Natural Resources Management Unit, Division „Protection of the Environment and Natural Resources“

Ghitulescu T.,P.

1934 – Distribution de la mineralization dans les gisements d’age tertiaire de Transylvanie. Bul. Soc. Rom. Geol. II, 56-97

Ghitulescu T.P., Socolescu M.

1941 – Étude géologique et miniere des Monts Métaliferes. An. Inst. Geol. Roum., XXI, 181-463, Bucuresti

Ghosh D., Levin E.J., Macmillan P., Wright R.E.

2002 – Gold as an Inflation Hedge?. CEPR and IZA, January 2002

Gilmour P.

1977 – Mineralized intrusive breccias as guides to concealed porphyry copper systems; Economic Geology, Vol. 72, pp. 290 303

Glacken I.M.

1996 – Change Of Support And Use Of Economic Parameters For Block Selection. Department of Geological and Environmental Sciences, Stanford University, Stanford, USA

Glacken I., Blackney P.

1998 – A Practitioners Implementation Of Indicator Kriging. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 26-39

Glacken I.M., Snowden D.V.

2001 – Mineral Resource Estimation. Mineral Resource and Ore Reserve Estimation – The AusIMM Guide to Good Practice (Ed: A C Edwards), pp189-198.

Gleisner M.

2005 – Quantification of mineral weathering rates in sulfidic mine tailings under water-saturated conditions A dissertation for the degree of Doctor of Philosophy in Biogeochemistry, Department of Geology and Geochemistry, Stockholm University, Sweden

Goldberg, I.S., Abramson, G.J., Haslam, C.O., Los, V.L.

1997 – Mobile Forms of Elements: Their Use in Geochemical Mapping and Exploration; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 365–370

Goldfarb R.J., Baker T., Dubé B., Groves D.I., Hart C. J. R., Gosselin P.

2005 – Distribution, Character, and Genesis of Gold Deposits in Metamorphic Terranes; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 407-450

Gonçalves M.M.M., Leite S.G.F., Sant’Anna Jr. G. L.

2005 – The bioactivation procedure for increasing the sulphate-reducing bacteria in a UASB reactor. Brazilian Journal of Chemical Engineering, Vol. 22, No. 04, pp. 565 – 571, October – December, 2005

Gong J., Cheng P., Liu R., Li D., Liu S.

2002 – Study On 3d Modeling And Visualization In Geological Exploration Engineering. IAPRS, Volume XXXIV, Part 2, Commission II, XI’an, Aug.20-23,2002

Gonzalez S.

2000 – Neural Networks for Macroeconomic Forecasting: A Complementary Approach to Linear Regression Models. Working Paper 2000-07, Department of Finance, Canada

Goria S., Armstrong M., Galli A.

2001 – Quantifying The Impact Of Additional Drilling On An Openpit Gold Project. IAMG Conference, held in Cancun, Mexico, 6-12 Sept 2001

Gossage B.

1998 – The Application Of Indicator Kriging In The Modelling Of Geological Data. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 40

Gosselin, P., Dubé, B.

2005 – Gold Deposits of the World: Distribution, Geological Parameters and Gold Content: Geological Survey of Canada, Open File 4895

Gouveia J., Rose P., Gingerich J.

2003 – The Prospector Myth – Coming To Terms With Risk Management In Mineral Exploration. Prospectors and Developers Association Of Canada (PDAC) – March 9-12, 2003

Gower D. & Mercer B.

2000 – The Future of Exploration and Mining in Canada. GeoCanada 2000, University of Calgary

Grabbe J. O.

1998 – The Gold Market. Laissez Fair City Times Vol 2, No 26.

Graham J.R & Harvey C.R.

2002 – How do CFOs make capital budgeting and capital structure decisions?. The Journal of Applied Corporate Finance Vol. 15, No. 1, 2002

114 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Greene G.

2002 – Industry Codes of Practice and other Voluntary Initiatives: Their Application to the Mining and Metals Sector. Mining Minerals and Sustainable Development Project

Green, T.

1985 – The New World of Gold. The Inside Story of the Mines, the Markets, the Politics, the Inventors. George Weidenfeld & Nicholson Ltd., London, Great Britain, 272 p.

Groves D. I., Goldfarb R. J. Robert F., Hart C. J.R.

2003 – Gold Deposits in Metamorphic Belts: Overview of Current Understanding, Outstanding Problems, Future Research and Exploration Significance. Economic Geology, Vol. 98, 2003, pp. 1–29

Guarnera B.J.

1997 – Technical Flaws In Bankable Documents. Assaying & Reporting Standards Conference, 10-11 November 1997 The Oriental, Singapore

Gurau A., Ciobanu D., Leontescu F.

1987 – Caractere fundamentale ale mineralizatiilor remobilizate in sisturile cristaline precambriene din Carpatii Meridionali; St. Cerc.Geol.Geofiz.Geogr.,Geologie,v.32,p.69-78

Gusek J.J., Wildeman T.R.

2002 – Passive Treatment of Aluminum-Bearing Acid Rock Drainage. 23rd Annual West Virginia Surface Mine Drainage Task Force Symposium, Morgantown, WV April 16-17, 2002.

Gwartney J., Lawson R., Gartzke E.

2005 – Economic Freedom of the World; 2005 Annual Report. Florida State University

Hack D.R.

2001 – Comparison of Commercial Mine Planning Packages Available to the Aggregate Industry. Halstead GeoNumerics, Inc., Portland, Oregon USA

Haiduc, I.

1940 – Istoria aurului din Romania. Imprimeriile “Adeverul” S.A., Bucuresti, 390 p.

Halbe D., Smolik T.J.

2002 – Process Operating Costs with Applications in Mine Planning and Risk Analysis. Society for Mining, Metallurgy, and Exploration (SME) Mineral Processing 2002 Symposium, Mineral Processing Plant Design, Practice and Control Proceedings vol.1 (pages 326-345)

Hammarstrom, J.M.

2000 – Environmental geochemistry of skarn and polymetallic carbonate-replacement deposit models. Open File Report 2002-195. U.S. Geological Survey. Pg. 115-142.

Hammarstrom J.M., Smith K.S.

2002 – Geochemical and mineralogic characterization of solids and their effects on waters in metal-mining environments. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195B

Hammerbeck E., Veselinovic-Williams M.

2002 – Status of metallogenic mapping in the world today. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Harris, J.R., Grunsky, E.C., Wilkinson, L.

1997 – Developments in the Effective Use and Interpretation of Lithogeochemistry in Regional Exploration Programs: Application of GIS Technology; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 285–292

Hart C.

2007 – Reduced Intrusion-Related Gold Systems; Mineral Deposits of Canada, A Synthesis of Major Deposit- Types, District Metallogeny, the Evolution of Geological Provinces, and Exploration Methods, Edited by Wayne D. Goodfellow, pp. 95-112

Hathaway J.

2000 – The Folly of Hedging. Tocqueville Asset Management L.P.

Hartopanu I., Dinica I., Bindea G., Hartopanu P., Arsenescu V., Vajdea E., Udrescu C., Cristea C., Pintea I.

1991 – Studiul comparativ, petrografic, structural si metalogenetic al mineralizatiilor de sulfuri si auro-argentifere din muntii Mehedinti (Jidostita si Capatana). Raport. Arhiva I.G.G.

Heath C.J., Campbell I.H.

2004 – A New Geochemical Technique for Gold Exploration: Alkali Element Mobility Associated with Gold Mineralization in the West Australian Goldfields; Economic Geology, Vol. 99, pp. 313–324

Hedenquist, J.W.

2000 – Exploration for Epithermal Gold Deposits. SEG Reviews; Vol. 13, 2000, p. 245-277

2006 – Characteristics of Exploration for Epithermal Deposits: Background, and Relation to the Porphyry Environment. Workshop

– 0601, Sofia, Bulgaria. January, 12-13th 2006.

Henstridge J.

1998 – Non-Linear Modelling Of Geological Continuity. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 41-49

Hill D., Mueller U., Bloom L.

1998 – Comparison Of Median And Full Indicator Kriging In The Analysis Of A Gold Mineralisation. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 50-62

Hoanta N.

1998 – Capitalul firmei. Ed. Tribuna Economica, Bucuresti

Hochmuth M.

2005 – Current approaches of controlling acid mine drainage (AMD). TU Bergakademie Freiberg

Hogan L., Harman J., Maritz A., Thorpe S., Simms A., Berry P., Copeland A.

2002 – Mineral Exploration in Australia: Trends, Economic Impacts and Policy Issues. ABARE eReport 02.1,

Hooke M.H.

2005 – The Australian Minerals Industry: Change, Responsibility, Prospects and Constraints. Presentation to the Institute of Chartered Accountants Business Breakfast, 21 September 2005

Horea D.P., Biber G.E.

2000 – Indicatorii de apreciere a eficientei economice a proiectelor de investitii specifici metodologiei BIRD. Revista Minelor nr. 7/2000, pag. 9-12

Hoskin W.M.A.

2001 – Environment and Mining in the 21st Century. www.mineralresourcesforum.org

Hourn M., Rohner P., Bartsch P., K. Ngoviky P.

2005 – Benefits of Using the Albion Process for a North Queensland Project, and a Case Study of Capital and Operating Cost Benefits Versus Bacterial Oxidation and Pressure Oxidation. Randol Perth 2005 Conference

Howe R.H.L.

1984 – The presence of cyanides in nature. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program, Colorado State University, pp. 331-339

Hronsky J.

2003 – The Targeting Process in The Targeting Process in Mineral Exploration: Generic Principles. AIG Exploration Strategies Symposium, 19 March 2003

Huleatt M.B., Jaques A.L.

2005 – Australian gold exploration 1976–2003. Resources Policy 30 (2005) 29–37

Humphreys M.

1998 – Local Recoverable Estimation: A Case Study In Uniform Conditioning On The Wandoo Project For Boddington Gold Mine.

The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, W. Australia, p. 63-75

Ianovici, V., Giusca, D., Ghitulescu, T.P., Borcos, M., Lupu, M., Bleahu, M., Savu, H. 1969 – Evolutia geologica a Muntilor Metaliferi. Ed. Academiei Romane, Bucuresti; 741p.

Ianovici, V., Borcos, M, Bleahu, M., Patrulius, D., Lupu, M., Dumitrescu, R.., Savu, H. 1976 – Geologia Muntilor Apuseni. Ed. Academiei Romane, Bucuresti; 631p.

Ilinca Gh., Topa D.

2007 – Optical and X-ray diffraction analysis of three samples of hydrothermally altered rocks. Arhiva Eurasian Minerals Inc., S.C. Dacia Minerale S.R.L.

Ivanov Y.

2004 – A Large Producer’s Viewpoint. The LBMA Bullion Market Forum, Moscow – June 2004, pp. 47-51

Întorsureanu, I.

1992 – Observatii asupra skarnelor si mineralizatiilor din zona Sopot (Banatul de Sud). Romanian Journal of Mineral Deposits. Vol. 75. Institutul de Geologie si Geofizica Bucuresti.

Întorsureanu, I., Negut, Gh., Pomarleanu, V.

1981 – Contributii la cunoasterea mineralizatiei „porphyry copper” de la Lapusnicul Mare, Banat. D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol. LXVIII. Pg. 39

Jaques A.L., Huleatt M.B.

2002 – Australian Mineral Exploration: Analysis And Implications. Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Bulletin No.1 Jan/Feb 2002, 45-52

Jewbali A., Mousset-Jones P.

2001 – A survey of sampling and Resource/reserve estimation practices in the Surface Gold Mining industry. Department of Mining Engineering, Mackay School of Mines, Reno, NV

Johnson B.

2003 – Importance of microbiology in the development of sustainable technologies for mineral processing and wastewater treatment. School of Biological Sciences, University of Wales, Bangor, LL57 2UW. U.K

Johnson E.E., Benett H.J.

1983 – An economic Evaluation of an Ore Body. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 19-40, Ed. Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67

Johnson C.R., McCarthy M.R.

2001 – Essential elements and risks in Bankable feasibility studies for mining transactions. Parsons Behle & Latimer, Salt Lake City, Utah

Johnston J., Murray G., Ritchie I., Terrey G., Lambert I., Needham S., Jones D.;

1997 – Best Practice Environmental Management in Mining – Managing Sulphidic Mine Wastes and Acid Drainage. Environment Australia

Jude R.

1971 – Asupra unor vulcanite sticloase din nord-vestul eruptivului Oasului. St. cerc. geol., geofiz., geogr., Geologie, t. 16, nr. 2. 1977 – Geologia si petrologia vulcanitelor neogene din nord-vestul zonei eruptive a Muntilor Oas (reg. Tarna Mare-Turt). St. tehn. econ., seria nr. 11.

1986 – Metalogeneza asociata vulcanismului neogen din nord-vestul Muntilor Oas. Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti.

2000 – Gold Mineralisation with Tellurides Related to the Neogene Volcanic Edificia of Caraci-Magura Tebei (Metaliferi Mountains, Romania). Revue Roumaine de Geologie, Tome 44, Tire a part, 2000. Ed. Academiei Romane

Jude R., Tabacu-Borcea Maria, Ionescu O.

1973 – Studiul geologic si petrografic al rocilor eruptive din zona vulcanului Caraciu (Muntii Metaliferi). Anuarul Inst. Geol., XL, pag. 8-69.

Kesler S.E.

2002 – Mineral supply and demand into the 21st century. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

116 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Khire M.V., Benson C.H., Bosscher P.J.

1999 – Field data from a capillary barrier and model predictions with UNSAT-H. Journal Of Geotechnical And Geoenvironmental Engineering / June 1999, pp.518-527

Khosrowshahi S., Gaze R., Shaw B.

1998 – A Proposed Approach To Change Of Support Correction For Multiple Indicator Kriging, Based On P- Field Simulation. The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 121-131

Kirk L.J.

2000 – Owner versus contract mining. Global Mining Services, Perth, Western Australia, Australia, MPES 2000

Klapwijk P.

2003 – Medium- to Long-Term Outlook for Gold and Silver. The LBMA Precious Metals Conference 2003, Lisbon, pp. 145-148

Klemm L.M., Pettke T., Heinrich C.A., Campos E.

2007 – Hydrothermal evolution of the El Teniente Deposit, Chile: Porphyry Cu-Mo Ore Deposit from Low-Salinity Magmatic Fluids. Economic Geology, Vol. 102, p. 1021-1046

Kouzmanov, K., Ivascanu P., O’Connor, G.

2005 – Porphyry Cu-Au and epithermal Au-Ag deposits in the Southern Apuseni Mts.,Romania. Ore Geology reviews, Elsevier, 2005.

Kovacs M., Edelstein O., Gabor Maria, Bonhomme M., Pecskay Z.

1997 – Neogene magmatism and metallogeny in the Oas-Gutai-Tibles Mts.; A new approach based on radiometric datings. Rom. J. Mineral Deposits, 78, p.35-45

Krige D.G.

1983 – The impact of Taxation Systems on Mine Economics. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 19-40, Ed. Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67

Kuestermeyer A.

2002 – Minimum Requirements for Feasibility Studies. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives ISSUE NO. 34, September 2002

Kuestermeyer Alva, McKnight R.

2001 – Cash Flow Models – Dos and Don’ts. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 16, March 2001

Kuipers J.R.

2000 – Hardrock Reclamation Bonding Practices in the Western United States. Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation

Kuipers J.R., Zuzulock S.

2003 – Financial Assurance for Hardrock Mine Cleanup. Western Mining Activist Network, 4th Bi-Annual Meeting, October 3-5, 2003 Vancouver BC Canada

Kutsurelis J.E.

1998 – Forecasting Financial Markets Using Neural Networks: An Analysis Of Methods And Accuracy- Thesis. Naval Postgraduate School, Monterey, California

Lacy W. C.

1983 – Mineral Exploration. In: Willard C. Lacey, Editor, Benchmark Papers in Geology Vol 70, Hutchinson Ross Publishing Company, Stroudsberg, PA (1983).

1992 – Mineral Prospecting and Exploration; Section 4 in Handbook of Mining Engineering, 2d. ed.: Society for Mining, Metallurgy, and Exploration, H. L. Hartman, ed.

1998 – An Introduction to Geology and Hard Rock Mining: Rocky Mountain Mineral Law Foundation: Technical Series, no. 1, 145 p.

Lambert R.

2005 – A Basic Primer on Mine Design. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 69 — August 2005

Lapakko K.

2002 – Metal Mine Rock and Waste Characterization Tools: An Overview. US, International Institute for Environment and Development, World Business Council for Sustainable Development

Large R.R., Gemmell B.J., Paulick H., Huston D.L.

2001 – The Alteration Box Plot: A Simple Approach to Understanding the Relationship between Alteration Mineralogy and Lithogeochemistry Associated with Volcanic-Hosted Massive Sulfide Deposits; Economic Geology, Vol. 96, 2001, pp. 957–971

Large R.R., Mcphie J., Gemmell B.J., Herrmann W., Davidson G.J.

2001 – The Spectrum of Ore Deposit Types, Volcanic Environments, Alteration Halos, and Related Exploration Vectors in Submarine Volcanic Successions: Some Examples from Australia; Economic Geology, Vol. 96, 2001, pp. 913–938

Laurence D.

2002 – Classification of risk factors associated with mine closure School of Mining Engineering, UNSW, Sydney Australia

Lavalle A.

2001 – Native title and recent Australian mineral exploration trends. Journal Of Australian Political Economy No 47, 2001, pp.27-49

Law J. D. M. , Phillips G. N.

2005 – Hydrothermal Replacement Model for Witwatersrand Gold; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 799-812

Lawrence M.J.

2000 – Overview of Valuation. CIM/PDAC (Canada) Conventions 2000

Lawrence R.D.

2001 – Valuation of Mineral Properties Without Mineral Resources: A Review Of Market-Based Approaches. Special Session on Valuation of Mineral Properties, Mining Millennium 2000 – March 8, 2000, Toronto, Canada

Lazar I.

1978 – Cateva date privind exploatarea aurului pe domeniul Hunedoarei in prima jumatate a secolului al XVI-lea; Sargetia XIII, p. 307-315

Laznicka P.

1985 – Empirical metallogeny. Depostional Enviroments, Lithologic Associations and Metallic Ores. Vol 1. Part A and part B, Elsevier. pp 1758.

Lefebure, D.V. and Hõy, T.

1996: Selected British Columbia Mineral Deposit Profiles, Volume II – More Metallic Deposits; B.C. Ministry of Employment and Investment, Open File 1996-13, 172 pages.

Lehne R.W.

2003 – Treatment And Microscopy Of Gold And Base Metal Ores – Short Course. Geneva University, Department of Mineralogy

Leyland J.

2005 – A Touch of Gold: Gold mining’s importance to lower-income countries. World Gold Council 2005

Light M.

1996 – The Theory of Exploration under Uncertainty. Term Report for ECON8535, Economics of Natural Resources, December 12, 1996

Lilford E.

2003 – Mineral Property Valuations – Compliance. Investec Ltd.

Lipin B.R.

2002 – The Mineral Databases of the U. S. Geological Survey. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Logsdon M.J., Hagelstein K, Mudder T.I.

1999 – The management of cyanide in gold extraction. International Council on Metals and the Environment (ICME), Canada, First Printing, April 1999.

Long K.R., DeYoung J.H., Ludington S.D.

1998 – Database of Significant Deposits of Gold, Silver, Copper, Lead, and Zinc In the United States; USGS, Open-File Report 98-206A

Long K.R., Singer D.A.

2001 – A Simplified Economic Filter for Open-Pit Mining and Heap-Leach Recovery of Copper in the United States. USGS Open-File Report 01-218

Longley R.J., Katsikaros N., Hillman C.

2002 – A New Age Gold Plant Flowshhet for the Treatment of High Grade Ores. AusIMM- Metallurgical Plant Design and Operating Strategies Conference April 2002

Lopatnikov A.

2006 – Managing Value of a Mining Business. Adam Smith Institute Precious Metals Conference,Moscow February 13, 2006

Lord D., Etheridge M., Willson M., Hall G., Uttley P.

2001 – Measuring Exploration Success: An alternate to the discovery-cost-perounce

method of quantifying exploration effectiveness. Society of Economic Geologists Newsletter Number 45, April 2001

Ludington S., Folger H., BKotlyar B., Mossotti V.G., Coombs M.J., Hildenbrand T.G.

2006 – Regional Surficial Geochemistry of the Northern Great Basin ; Economic Geology, v. 101, pp. 33–57

Lupulescu M.

1984 – Mineralizatiile polimetalice din partea de est a Muntilor Fagaras. Aspecte mineralogice si structurale. St. cerc. geol. geofiz. geogr., GEOLOGIE, v. 29, p. 69-79.

1987- A genetic model of the ores from the North-Eastern Fagaras Mountains. Rev. Roum. Geol. Geophys., Geogr., GEOLOGIE, v. 31, p. 61-62

1991 – Microstructures of base metal ores from the North-Eastern area of the Supragetic units (South Carpathians) and their genetic signifiance. In Source, Transport and Deposition of Metals, Pagel & Laroy (eds.), Balkema, Rotterdam, p. 469-472.

Luque S.S.

2000 – Geographic information systems for mineral resources. United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD),

Mackenzie B.W.

1991 – Economics of gold deposits. In Gold Metallogeny And Exploration, Ed. R.P.Foster, Blackie and Son Ltd, UK, pp.399-426

Mandron A.

2000 – Project Valuation: Problem Areas, Theory And Practice. The Current State Of Business Disciplines Vol. 3 Pp. 997-1017; Edited By Shri Bhagwan Dahiya, 2000 Spellbound Publications Pvt-Ltd, Rohtak, India

Marcoux E., Grancea L., Lupulescu M. Milesi J. P.

2002 – Lead isotope signatures of epithermal and porphyry type ore deposits from Romanian Charpatian Mts. In Min.Dep 37, 173-184.

Marias F.

2005 – Metalogeneza districtului minier Baia Mare, model bazat pe sistemul hidrotermal Cavnic (Maramures); Evaluari comparative cu alte sisteme epitermale din Lume; Ed. Cornelius, Baia Mare

Marr-Johnson M.

2004 – Russian resource classification in the FSU — an essay. Palladex plc

Maureen G. Sherlock, Dennis P. Cox, and Donald F. Huber

1996 – Known Mineral Deposits And Occurrences In Nevada. An analysis of Nevada’s metal-bearing mineral resources. (D. A. Singer, editor). Report no. 96-2, 1996.

Mayer G.

2002 – Towards a golden future; Rich vein tapped by gold fund manager. UBS Global AM EMEA – November 2002

Măldărascu I, Popescu Gh. C.

1981 – Controlul fizic si structural al formarii zacamintelor hidrotermale din partea estica a districtului metalogenetic Baia Mare.

Stud. Cerc. Geol. Geofiz si Geogr., Ser. Geol., 26/2. 241-248, 1, Bucuresti.

Mârza I.

1982 – Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 1) Elemente de metalogenie magmatica. Editura Dacia, Cluj Napoca, 250 p.

118 Sorin Tãmaș-Bãdescu

1985 – Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 2) Metalogenia ortomagmatica si pegmatitica. Editura Dacia, Cluj Napoca, 331 p.

1982 – Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 3) Petrometalogenia skarnului (pirometasomatoza) si greisenului (pneumatoliza). Editura Dacia, Cluj Napoca, 250 p.

1999 – Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 4) Metalogenia hidrotermala, Presa Universitara Clujana, 485p.

McCreary G.A.

2002 – Gold Matters. Kinross Gold Corporation

McGlynn J.

2002 – Environmental Management Guidelines for Industry; Guidelines to the Mining, Rehabilitation and Environmental Management Process. Department of Mineral Resources New South Wales

McKelvey G.E., Leveille R.A.

2002 – Global Mineral Exploration – Industry Perspective and Availability of Information. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-423

McKnight R.T.

2000 – Valuing Mineral Opportunities as Options. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada

McKnight R. T.

2003 – Mineral Exploration. Economic Development Branch, BC Ministry of Sustainable Resource Management, Vancouver

Meadows, D. H., Meadows, D. L., Randers, J., Behrens III, W. W. 1972 – The limits to growth: New York: Signet.

Mehrdad N. M.

1999 – Financial Provisions For Mine Closure, Mining Environmental Management, May 1999 edition

Meinert, L. D.

2007 – Exploration for Skarn Deposits; Short Court Notes, Digging Deeper, 9th Biennial SGA Meeting, Dublin, August 2007

Meinert L.D., Dipple G.M., Nicolescu S.

2005 – World Skarn Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume; pp. 299-336

Menard H. V.

1974 – Geology, Resources and Society. W.H. Freeman and Company, San Francisco, 621p.

Meyer C.

1997 – Bir Umm Fawakhir: Insights into Ancient Egyptian Mining. http://nefertiti.iwebland.com

Miller G., Phil D.

2005 – Financial Assurance for Mine Closure and Reclamation. International Council on Mining and Metals, Canada

Mills L.

2004 – A Synopsis of the Independent Review of the World Bank Group’s Extractive Industries Policies (Part 1). Pincock Perspectives,,ISSUE NO. 59 — October 2004

2005 – A Synopsis of the Independent Review of the World Bank Group’s Extractive Industries Policies (Part 2). Pincock Perspectives, ISSUE NO. 62, January 2005

Milu, V., Leroy, J.L., Piantone, P.

2003 – The Bolcana Cu–Au ore deposit (Metaliferi Mountains, Romania): first data on the alteration and related mineralisation.

Comptes Rendus Ge´osciences 335, 671– 680.

Milu, V., Milesi, J-P., Leroy, J.L.

2004 – Rosia Poieni copper deposit, Apuseni Mountains, Romania: advanced argillic overprint of a porphyry system. Mineralium Deposita 39, 173– 188.

Miskiewicz J., Ausloos M.

2004 – A logistic map approach to economic cycles; The best adapted companies. arXiv:cond-mat/0401147 v1 9 Jan 2004

Mitchell P.

2003 – Implementing Sustainable Development in Mining: From Talk to Action. Chamber of Mines of South Africa Conference – November 2003

Mitchell B., MacLellan K.

2002 – Exploration and Development. Trends in Asia. Metals Economics Group. MMAJ Forum: Mineral Potential in Asia.Vancouver, January 2002

Moel A., Tufano P.

2000 – When are real options exercised? – An empirical study of mine closings. Harvard Business School and NBER Boston, USA 2002 – When Are Real Options Exercised? An Empirical Study of Mine Closings. The Revue of Financial Studies, Spring 2002, Vol. 15, No. 1, pp. 35-64

Morgan P.G.

2002 – Mineral title management—the key to attracting foreign mining investment in developing countries? Trans. Instn Min. Metall. (Sect. B: Appl. earth sci.), 111/Proc. Australas. Inst. Min. Metall., 307, September–December 2002

Morin, K.A., Hutt. N.M.

1997 – A comparison AMD predictions with historical records. .R.W. McLean and L.C. Bell., eds., Proceedings of the Workshop on Acid Mine Drainage, 15-18 July, Darwin, Northern Territory, Australia, Australian Centre for Minesite Rehabilitation Research, p. 33-44.

Moriarty N.

2001 – Portfolio risk reduction: Optimising selection of resource projects by application of financial industry techniques.

Exploration Geophysics (2001) 32, 352 – 356

Morley C., Snowden V., Day D.

1999 – Financial Impact Of Resource/Reserve Uncertainty. South African Institute of Mining and Metallurgy, Colloquium: Bankable Feasibility Studies and Project Financing for Mining Projects, March 1999

Mudd G.M.

2004 – Sustainable Mining : An Evaluation of Changing Ore Grades and Waste Volumes. International Conference on Sustainability Engineering & Science, Auckland, New Zealand – 6-9 July 2004

Mudder T. I.

2003 – Cyanide spills prevention and response Mudder, T.I., Botz, M.

2000 – A global perspective of cyanide. A background paper of the UNEP/ICME

Murakami, H.

2005 – How to Study skarn type Deposits. Short term expert seminar. Remote Sensing Center, MTA

Murenbeeld M.

2001 – The Outlook for the Price of Gold. PDAC, March 11, 2001 2002 – Gold – A Brighter Outlook. PDAC, March 10, 2002

2002 – In Defense of Gold Hedging – the Case of Barrick. Gold Monitor September 11, 2002 2003 – Gold – Where To Next?. PDAC, March 12, 2003

2003 – The Gold Price: Some Short-Term and Long-Term Considerations. Denver Gold Forum, September 22, 2003

Mutihac, V.

1990 – Structura geologica a teritoriului Romaniei. Ed. Tehnica, Bucuresti.

Mwalyosi R.B.B.

2004 – Impact Assessment and the Mining Industry: Perspectives from Tanzania

IAIA’04, Vancouver, Canada, April, 2004

Nairn R.W., Mercer M.N.

2000 – Alkalinity generation and metals retention in a successive alkalinity producing system. Mine Water and the Environment (2000) 19: 124-133 © Springer Verlag 2000

Naito K.

2002 – Mining Reform and Its Relationship to Exploration Investment Worldwide – Results of a Global Survey. Forum on the Mineral Potential of Asia, 21 January, 2002, Vancouver, Canada

Napier R.

2003 – Mining Exploration Trends over The Past Decade. GFMS Precious Metals Seminar, 2003

Nazari M.M.

1999 – Financial Provisioning for Mine Closure: Developing a policy and regulatory framework in the Transition Economies.

Mining Environmental Mnagament , Vol. 7, Nr. 3, p 14-15 (May 1999)

Nell L., Burks S.

1999 – The Bateman Approach Towards Achieving Economic and Financial Requirements for Feasibility Studies. SAIMM Colloquium : Bankable Feasibility Studies and Project Financing for Mining Projects, 18 March 1999

Neubauer F., Lips A., Kouzmanov K. , Lexa J., Ivascanu P.

2005 – Subduction, slab detachament and mineralization: The Neogene in the Apuseni Mountains and Carpathians. Ore Geology Reviews, 27. pp13-44.

Newman P., White R., Cadden A.

2001 – Paste – The Future of Tailings Disposal?. Golder Associates (UK) Ltd.

Nokleberg W.J.

2002 – Metallogenesis and tectonics as an integral part of The mineral resource assessment process. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Nooten G.A.

2002 – Sustainable development and non-renewable resources— A multilateral perspective; 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Norman D.K., Raforth R.L.

1998 – Innovations and Trends in Reclamation of Metal-Mine Tailings in Washington. Washington Geology, vol. 26, no. 2/3, September 1998, pp. -42

Norris M.

2002 – International Opportunities –where our exploration strategy is taking us. Exploration Mining Conference, Brisbane, Oct 30-Nov1, 2002

O´ Connor G.V., Nash C. R., Szentesy C.

2004 – The structural setting of the Rosia Montana gold deposit, Alba, Romania. Fourth national Symposium on economic geology „Gold in Metaliferi Mts”, 3rd-5th Sept. 2004, Alba Iulia, Romania, Romanian Journal of Mineral Deposits, vol. 81, pp 51-57.

O’Hara T.A.

1980 – Quick Guides to the Evaluation of Orebodies. Canadian Mining and Metall. Bull., 73(814), 87-99

O’Hara T.A., Subolesky C.

1999 – Costs and cost estimation (Microsoft Excel Spreadsheets). University of British Columbia (MMPE)

O’Kane M., Ayres B., Christensen D., Meiers G.

2002 – CANMET – CETEM Manual on Cover System Design for Reactive Mine Waste. Natural Resources Canada, Centro de Tecnologia Mineral (Brazil), O’Kane Consultants Inc., Report No. 689-01, June 2002

Olle J.M., Kneller W.A.

1983 – Profitability Index (I) and Other Methods of Mineral Property Evaluation. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 41-47, Ed. Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67

Oram R.A.

2001 – Practical aspects of mineral resources and ore reserves measurement and accounting. Trans. Inst. Min. Metall. (Sect. A: Min. technol.), 110, January–April 2001. © The Institution of Mining and Metallurgy 2001.

Orellana M.A.

2002 – Is Industry Ready for a Sustainable Development Code for Mining?. World Mining Ministries Forum – Toronto, 14 March

120 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Otto J.M.

2000 – Mining Taxation in Developing Countries. Untied Nation Conference on Trade and Development (UNCTAD), November 2000

2000 – Mineral policy, legislation and regulation. Untied Nation Conference on Trade and Development (UNCTAD), November 2001 – Fiscal Decentralization and Mining Taxation; The World Bank Group Mining Department, March 2001

2002 – Creating A Positive Investment Climate. Proceedings of the 2nd WMMF Toronto Canada 13-15 March 2002

Otto J.M., Cordes J.

2002 – The Regulation of Mineral Enterprises: A Global Perspective on Economics, Law and Policy. Institute for Global Resources Policy and Management, Colorado School of Mines

Otto J.M., Andrews C., Cawood F., Doggett M., Guj P., Stermole F., Stermole J., Tilton J.

2006 – Mining Royalties-A Global Study of Their Impact on Investors, Government, and Civil Society; The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank; Copyright Clearance Center Inc., Danvers, USA, ISBN-10: 0-8213-6502-9, eISBN: 0-8213-6503-7, DOI: 10.1596/978-0-8213-6502-1

Oberndorfer T.

2000 – Use of Deposit Modeling in Computer-Aided Mine Planning. Department of Mining Engineering, Austria

Pakalnis R., Poulin R., Vongpaisal S.

1995 – Quantifying Dilution for Underground Mine Operations. University of British Columbia, Vancouver, B.C.

Pannell D.

2004 – Global Copper Outlook – A Miner’s View. CRU’s 3rd World Copper Conference Santiago, Chile April 20-22,

2005 – Challenges to Meeting Global Metals Demand. Melbourne Mining Club, October 6, 2005

Parkkinen, J.

1996 – From mineral occurrence to ore deposit : seminarium on project evaluation 18-19 April 1996. Espoo: Geological Survey of Finland. 190 p.

1998. Towards international standards in mineral exploration and resource estimates. Vuoriteollisuus, 56 (2), 40-43.

Parry J.R.

2001 – Exploration Strategies; Simple Observations, Significant Implications. SMEG – AIG Symposium : Sydney

2001 – The Future Of Mineral The Future Of Mineral Exploration In Australia. CPA Resources Convention, Perth : 16 August 2001

Parsons A.

1999 – International Environmental Conventions Important To National Mining Legislation. United Nations Environment Programme Berlin II Roundtable on Mining and the Environment on 23 November 1999

Parsons B.

1998 – Comparative Mining Tax Regimes; A Summary of objectives, types and best practices. PricewaterhouseCoopers

Paterson N.R.

2000 – Geophysical Developments and Mine Discoveries in the 20th Century. GeoCan, 2000

Patterson S.

1996 – Revised draft report on analysis of cost estimates for closure and post-closure care. U.S. Environmental Protection Agency

Peltz S., Stefanescu M., Balla Z., Gheorghiu A.

1981 – Date noi privind structura geologica a regiunii Zebrac-Mermezeu (Stanceni, Muntii Calimani de sud); D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol. LXVI/5 (1979), pag. 75-90

Peltz S., Stanciu C., Balla Z., Gheorghiu A., Nitulescu I., Pomarleanu V., Udrescu C.

1982 – Date noi privind mineralizatia hidrotermala de la Stanceni (Muntii Calimani de sud); D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol. LXVII/2 (1979-1980), pag. 113-158.

Peter R., Nicholls J., Kunchev K., Tudor A., Negulici M., Tanase I., Apetri C.I.

2001 – Apuseni Licences 1091&1092. Exploration Data Aquired During Year 2000 Field Programme. Geodinamics and Ore Deposit Evolution of the Alpine-Balkan-Carpathian-Dinaride Province. ABCD-GEODE Workshop, Vata Bai, Romania, 8-12 June,.

Petrulian N.

1973 – Zacaminte de minerale utile. Ed. Tehnica, Bucuresti. 503 p.

Plumlee G.S., Morton R.A., Boyle T.P., Medlin J.H., Centeno J.A.

2000 – An Overview of Mining- Related Environmental and Human Health Issues, Marinduque Island, Philippines: Observations from a Joint U.S. Geological Survey – Armed Forces Institute of Pathology Reconnaissance Field Evaluation, May 12-19, 2000. U. S. Geological Survey Open-File Report 00-397

Plumlee G.S., Smith K.S., Ficklin W.H.

1994 – Geoenviromental models of mineral deposits, and geology-based mineral-environmental assesments of public lands. U.S. Geological Survey, Open-File Report 94-203

Pomarleanu, V., Intorsureanu, I.

1979 – Asupra posibilitatii utilizarii incluziunilor fluide ca indici in prospectarea zacamintelor porphyry copper (Mineralizatia de la Lapusnicul Mare, Banat). D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol LXVI. pag. 117-125

Poos R. S.

2000 – Open Pit Mine Design – What is Floating Cone Analysis?. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 7, June 2003 – The Importance of Topographic Data. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives ISSUE NO. 40 — March

2004 – Feasibility Study Does Not Mean Feasible. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 57 — August 2004

Popescu Gh. C.

1980 – Metalogenie aplicata si prognoza geologica, partea I- a. Tip. Univ. Bucuresti. 135 p 1986 – Metalogenie aplicata si prognoza geologica. partea a II-a. Tip. Univ. Bucuresti 316 p

1999 – The philosophy of ore exploration; Analele Univ. Bucuresti, An XLVIII-199, Abstracts Volume Supplement at Mineralogy, Petrology, Metallogeny and Geochemistry; Internat. Symposium, Bucharest, 15-17 oct. 1999, pp. 15-25

2002 – Relatia dintre geologie si minerit/Geology and mining relationship. Expunere prezentata pe 22 mai 2001 la Universitatea din Petrosani cu ocazia decernarii titlului de “Doctor Honoris Causa” .1Th SEGR Series, Edit. Universitas, Petrosani, pp 45.

2003 – De la Mineral la Provincie Metalogenetica. Ed. Focus. Petrosani 618 p.

Popescu Gh.C., Constantinescu E.

1977 – Mineralogical observations on the skarns and mineralization from Oravita region.

Analele Universitatii Bucuresti, seria Geologie, tom XXVI, p. 45-58 in E. Constantinescu Scientific Works, Imperial College Press, 1999

Popescu Gh.C., Neacsu A., Tamas-Badescu S., Tamas-Badescu G., Marinescu M.

2004 – Economic geology of gold; the state of art. Fourth National Symposium on Economic Geology “Gold in Metaliferi Mountains”, 3rd-5th September 2004, Alba Iulia, Romania; Romanian Journal of Mineral Deposits Vol. 81, Special Issue, pp. 7-32

Popescu Gh., Neacsu. A.

2005 – Ring zoning of the neogene gold and copper metallogeny in the Metaliferi Mts., Romania. Abstracts, Vol 37, No. 97, GSA Annual Meeting SLC 2005, pp 516.

Popescu Gh. C., Neacsu A., Tamas-Badescu S., Tamas-Badescu G., Marinescu M.

2004 – Economic geology of gold; the state of art; Forth National Symposium on Economic Geology “Gold in Apuseni Mountains” 3rd-5th September 2004, Alba Iulia, Romania –Romanian Journal of Mineral Deposits, Vol.81, p. 7-32

Popescu Gh. C., Sava G., Tamas-Badescu S.

1995 – The metallogeny of northern Sebes Mts.; The Third Geological Symposium-IGS, Baia Mare, Abstract Volume, p. 7.

Popescu Gh. C., Tamas-Badescu S.

1994 – Geologia si metalogenia postcolizionala, in partea de nord a muntilor Sebes. Jubilee Geoological Symposium,” Babes-Bolyai Univ”.-Cluj Napoca; Abstract Volume.

1998 – Shear zones and mineralizations; Journal of Mineral Deposits, 78, Suppl. No. 1, p. 21-27

Popescu Gh. C., Tamas-Badescu S., Tamas-Badescu G.,

1994 – A general model of the metallogenesis from the shear zones of the South Carpathians, Romania. Mineralogy Department Centenary-Bucharest University; Abstract Volume , Analele Univ, Bucuresti., supl. XLIII, p. 25-26.

Popescu Gh.C., Tamas-Badescu S., Bogatu L., Tamas-Badescu G., Neacsu A. 2007 – Geologia economica a aurului; Ed. Aeternitas, Alba Iulia

Portle T. Jakubowski R.

2002 – A Guide to Preparing and Reviewing Financial Assurance for Reclamation of Nonmetallic Mining Sites in Wisconsin.

Wisconsin Department of Natural Resources, Bureau of Waste Management, PUBL-WA- 835 2002

Postle J., Haystead B., Clow G., Hora D., Vallée M., Jensen M.

2000 – CIM Standards On Mineral Resources and Reserves; Definitions and Guidelines. Canadian Institute Of Mining, Metallurgy And Petroleum. CIM Standing Committee on Reserve Definitions. Adopted by CIM Council, August 2000

Poulsen, K.H., Robert, F., Dubé, B.,

2000 – Geological Classification of Canadian Gold Deposits: Geological Survey of Canada Bulletin 540, 106p.

Price J.R., Vebel M.A.

2003 – Chemical weathering indices applied to weathering profiles developed on the heterogenous felsic metamorphic parent rocks;

Geochemical Geology 202 (2003), PP. 397-416

Pring G.W.

2000 – Mining, Environment and Development; 2. International law and mineral resources. United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD), November 2000

Raaballe J., Grundy B.D.

2001 – Gold-Mining. Department of Management University of Aarhus & Melbourne Business School

Radev J.

2003 – Economic Analysis of Investment Projects in Mining Industry. 50 Years University of Mining and Geology “St. Ivan Rilski” Sofia, Bulgaria, Annual, vol. 46, part ІV, Humanitarian and Economic Sciences, Sofia, 2003

Raines G.L., Bonham–Carter G.F., Kemp L.

2000 – Predictive Probabilistic Modeling Using ArcView GIS. ArcUser April-June 2000

Ramazan S., Dagdelen K., Johnson T.B.

2005 – Fundamental tree algorithm in optimising production scheduling for open pit mine design. Mining Technology (Trans. Inst. Min. Metall. A) March 2005 Vol. 114, pp.45-5

Ray, G.E.

2003 – The characteristic of gold skarns. Deposit Models. B.C. Geological Survey, pg.1

Raymond L.C.

1983 – Valuation of Mineral property. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 19-40, Ed. Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67

Reeve T., Cross J., Fraenkel M.

2003 – The Gold Hedge Indicator. Alcheist Issue Thirty – One, 2003

Reis N.L.

2001 – The economic and taxation aspects of mine closure. Mine Closure: Iberoamerican Experiences, Villas Bôas & Maria Laura Barreto, Editors pp.224-229

Rendu J.M.

1976 – Bayesian Decision Theory Applied to Mineral Exploration and Mine Valuation. Advanced Geostatistics in the Mining Industry, M. Guarascio, M. David and C. Huijbregts eds., D.Roedel, Dordrecht, Holland, pp. 435-445

Rens B.M.

2001 – Use of paste technology for tailings disposal: Potential environmental benefits and requirements for geochemical characterization. IMWA Symposium 2001

Rezende M.L.

2001 – Financial assurance for mine reclamation and the closure plans. Mine Closure: Iberoamerican Experiences , Villas Bôas & Maria Laura Barreto, Editors pp.229-235

122 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Robert, F., Poulsen, K.H., Dubé, B.,

2000 – Gold Deposits and Their Geological Classification; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 209–220

Roberts C.

2001 – The valuation of advanced mining projects & operating mines: Market comparable approaches

Roberts S., Veiga M., Peiter C.

2000 – Mine-closure and Reclamation Bibliographic Database Project; Overview of Mine-closure and Reclamation in the Americas.

International Development Research Centre (IDRC, Canada), Mining Policy Research Initiative (MPRI), Centro de Tecnologia Mineral CETEM, of Brazil., University of British Columbia, Canada, Vancouver

Robertson A.

1998 – Alternatives analysis for mine development and reclamation. Proceedings of the 22nd Annual BC Mine Reclamation Symposium, Pentiction, BC, Canada, pp. 52-61.

Robertson A., Shaw S.

1999 – Multiple accounts analysis for tailings site selection. Sudbury '99 Conference Proceedings, Mining and the Environment II, vol. 3, pp. 883-891.

2004 – Use Of The Multiple Accounts Analysis Process For Sustainability Optimization. SME Annual Meeting, February 23-25, 2004, Denver, Colorado

2005 – Mine Closure. Robertson GeoConsultants Inc., Copyright InfoMine Inc.

Robertson MacG. A., Broughton L.M.,

1998 – Reliability of acid rock drainage testing. Workshop on U.S. EPA Specifications for Tests to Predict Acid Generation from Non-Coal Mining Wastes, Las Vegas, Nevada, July 30-31, 1998

Roehl K.E.

2003 – Passive In Situ Remediation Of Contaminated Groundwater: Permeable Reactive Barriers – PRBS. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pécs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 58-80

Roman, B., Sintimbrean, A., Wollmann, V., 1982 – Aurarii din Muntii Apuseni. Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 106 p.

Root D.H., Menzie W.D., Scott W.A.

1992 – Computer Monte Carlo Simulation in Quantitative Resource Estimation. Nonrenewable Resources, Oxford University Press, 1992

Roscoe W.E.

2000 – Valuation of Mineral Exploration Properties Using the Cost Approach. Special Session on Valuation of Mineral Properties, Mining Millennium 2000 – March 8, 2000, Toronto, Canada

2004 – CIMVAL standards and guidelines guidelines for valuation of mineral properties. CIM Thompson Branch Distinguished Lecture Mid Canada Mining Corridor Conference May 31, 2004

Rosenfeld Sweeting A., Clark A.P.

2000 – Lightening the Lode; A Guide to Responsible Large-scale Mining. Conservation International

Routhier P.

1963 – Les gisements metalliferes. Geologie et principer de recherche. Tome I and Tome II. Messon et Cie, pp1282

Rozelle J.

2001 – Geostatistics – What Exactly Does All This Mumbo Jumbo Mean?. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 20, July 2001

Rubin N.A.

2003- The Oldest Gold in the World in a Varna Cenetery; ANISTORITON: ArtHistory Volume 7, Sepember 2003, Section O033

Ruddock R.S., Culberson J.J.

2000 – Computer applications in mining – Business benefits. 2000 New Zealand Minerals & Mining Conference Proceedings, 29-31 October 2000

Ruiz C.F., Ericksen G.E.

1962 – Metallogenetic provinces of Chile. Economic Geology, Vol. 57, p. 91-10

Runge I.C.

1998 – Economic Evaluation and Strategic Decision-Making in the Minerals Industry. Society of Mining, Metallurgy, and Exploration, Inc.

Russi D.

2003 – Environmental liabilities: ecological damages quantification and responsibility. “Ecological debt and mining” Seminar Lima, Peru July 2003

Samis M.

2001 – Valuing a Multi-Zone Mine as a Real Asset Portfolio – A Modern Asset Pricing (Real Options) Approach. 5th Annual International Conference on Real Options – Theory Meets Practice, Los Angeles, California, U.S., July 2001

2003 – Applying Advanced Financial Methods (Real Options) to Mine Valuation Problems. MIRARCO Engineering Seminar Series, January 2003

Sandulescu, M.

1984 – Geotectonica Romaniei. Ed. Tehnica, Bucuresti.

Schodde R.

2001 – Impact of Taxation & Country Risk on the Economics of Mining & Exploration. World Bank Group Workshop,

2003 – Long term trends in exploration and the likely impact of the investment climate. AIG Exploration Strategies Symposium Perth : 19 March 2003

2003 – Long term trends in exploration and the likely future of the Australian Exploration Industry. AusIMM Technical Meeting, Melbourne Branch : 6 May 2003

2003 – Impact Of Taxes On The Profitability Of Projects. China Mining Tax Workshop – September 2003

2004 – Discovery Performance of the Western World Gold Industry 1985 – 2003. PACRIM Congress, Adelaide 21st September 2004

Schulz K.J., Briskey J.A.

2002 – U.S. Geological Survey National Mineral Resource Assessment— An Estimate of Undiscovered Gold, Silver, Copper, Lead, Zinc Remaining in the United States. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Scott M.

2000 – GIS, Modern Mineral Potential Modelling And Quantitative Resource Assessment: Implications For The Geological Survey Of Queensland. AIG Journal Paper 2000-02, April 2000

Scott R.

2004 – Regulations and Requirements for Foreign Banks. LBMA Bullion Market Forum, Moscow – June 2004, pp. 85-88

Seal R.R., Foley N.K.

2002 – Progress on Geoenvironmental Models for Selected Mineral Deposit Types. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195

Seal R.R., Foley N.K., Wanty R.B.

2002 – Introduction to Geoenvironmental Models of Mineral Deposits. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195A

Seedorff E., Barton M.D., Stavast W.A., Maher D.J.

2008 – Root Zones of Porphyry Systems: Extending the Porphyry Model to Depth. Economic Geology. Vol. 103, p. 939–956

Seedorff E., Dilles J.H., JProffett J.M., Einaudi M.T., Zurcher L., Stavast W.J.A., Johnson D.A., Barton M.D.

2005- Porphyry Deposits: Characteristics and Origin of Hypogene Features; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 251-298

Selvanathan E.A.

1991 – A Note on the Accuracy of Business Economists’ Gold Price Forecasts. Australian Journal of Management, 16, 1, June 1991, University of New South Wales

Selvanathan S.

1998 – The Effect Of The Price Of Gold On Its Production: A Time-Series Analysis. School of International Business, Faculty of International Business and Politics, Griffith University, Australia

Sergi A. , Davis G.A.

2002 – Mine Project Valuation Using Monte Carlo Analysis. Division of Economics and Business, Colorado School of Mines, May

Shaw S.C., Robertson A.MacG, Maehl W.C., Kuipers J., Haight S.

2001 – Review of the Multiple Accounts Analysis Alternatives; Evaluation Process Completed for the Reclamation of the Zortman and Landusky Mine Sites.. The 2001 National Association of Abandoned Mine Lands Annual Conference, August 19-22, 2001, Athens, Ohio

Shelp M.L., Hayward G.L., Seed L.P., Shelp G.S.

2003 – Electrochemical Cover for the Prevention of Acid Mine Drainage – A Laboratory Test. The University of Guelph, Ontario

Sherlock M.G., Cox D.P., Huber D.F.

1996 – Known Mineral Deposits And Occurrences In Nevada. An analysis of Nevada’s metal-bearing mineral resources. (D. A. Singer, editor). Report no. 96-2, 1996.

Shields D.J.

2002 – The contributions of geologic information to economic, social, and environmental sustainability. 31st International Geological Congress, Open-File Report 02-423

Shillabeer J., Gypton C.

2003 – Highlighting Project Risk Following Completion of the Feasibility Study. Mining Risk Management Conference Sydney, NSW, 9 – 12 September 2003

Short N.M.

2004 – The Goldfield, Nevada Study, and Other Sites: in Remote Sensing Tutorial, Section 5: Geologic Applications II – Mineral & Petroleum Exploration, http://rst.gsfc.nasa.gov/Sect5/Sect5_4.html

Sillitoe R.H.

1985 – Ore-Related Breccias in Volcanoplutonic Arcs. Economic Geology, Vol. 80, p. 1467-1514

Sillitoe R.H., Halls C., Grant J.N.

1975 – Porphyry Tin Deposits in Bolivia. Economic Geology, Vol. 70, p. 913-927

Silva A., Soares A.

2001 – Grade Tonnage Curve: How far can it be relied upon?. Annual Conference of the International Association for Mathematical Geology, IAMG2001, Cancún, Mexico, September 6-12, 2001.

Simeonova F.P., Fishbein L.

2004 – Hydrogen cyanide and cyanides: Human health aspects. Concise International Chemical Assessment Document 61, World Health Organization Geneva, 2004

Simmons S. F., White N. C., John D.A.

2005 – Geological Characteristics of Epithermal Precious and Base Metal Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume pp. 485-522

Simovic L., Snodgrass W.J, Murphy K.L., Schmidt J.W.

1984 – Development of a model to describe the natural degradation of cyanide in gold mill effluents. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program .Colorado State University Fort Col1iIns, Colorado , pp. 415-432

Sinclair W.D

2005 – Porphyry Deposits. Consolidation and Synthesis of Mineral Deposits Knowledge. Geological Survey of Canada.

Sinclair, A.J., Blackwell, G.H.

2002 – Applied mineral inventory estimation, Cambridge, Cambridge University Press, 2002. pp. 381.

124 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Singer D.A.

1996 – Grade And Tonnage Models For The Analysis Of Nevada’s Mineral Resources

Nevada Bureau of Mines and Geology. An analysis of Nevada’s metal-bearing mineral resources. (D. A. Singer, editor). Report no. 96-2, 1996.

2002 – Deposit models and their application in mineral resource assessments. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

2002 – Estimating amounts of undiscovered mineral resources . 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Singer D.A., Berger V.I., Moring B.C.

2002 – Porphyry Copper Deposits of The World: Database, Maps, and Preliminary Analysis. U.S. Department Of The Interior, U.S. Geological Survey Open-File Report 02–268

2002

Singer D.A., Menzie W.D., Long K.R.

1998- A simplified economic filter for open-pit gold-silver mining in the United States. U.S. Department of Interior, U.S. Geological Survey, Open-File Report 98-207

Singer D.A, Mosier D. L., Menzie D.W.

1993 – Digital grade and tonnage data for 50 types of mineral deposits. USGS, Open-File Report, 93-280

Sintimbrean, A., Bedelean, H.

2002 – Rosia Montana Alburnus Maior – Cetatea de scaun a aurului romanesc. Ed. Altip, Alba Iulia, 143 p.

Skaer L.

2002 – Mining and Sustainable Development. Sorptive Minerals Institute Spring Forum May 6, 2002

Skewes, M.A., Arévalo, A., Floody, R., Zuñiga, P.H., Stern, C.R.,

2002 – The giant El Teniente breccia deposit: Hypogene copper distribution and emplacement: Society of Economic Geologists Special Publication 9, p. 299–332.

2005 – The El Teniente Megabreccia Deposit, the world´s largest cooper deposit. In Porter, T.M. (ed): Super Porphyry Copper & Gold Deposits: A Global Perspective, PGC Publishing, Adelaide 1: 83-113.

Skousen J

2001 – Overview of Passive Systems for Treating Acid Mine Drainage. West Virginia University

Slade M.E.

1998 – Managing Projects Flexibly: An Application of Real-Option Theory. Discussion Paper No.: 98-02 Department Of Economics, The University Of British Columbia, Vancouver, Canada V6t 1z1

Smith J.

2004 – Productivity Trends in the Gold Mining Industry in Canada. Centre for the Study of Living Standards, Research Report 2004-08

Smith K.S., Campbell D.L.,. Desborough G.A., Hageman P.L, Leinz R.W., Stanton M.R., Sutley S.J., Swayze G.A., Yager D.B.

2002 – Toolkit for the rapid screening and characterization of waste piles on abandoned mine lands. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195C

Smith L.D.

2000 – Discounted Cash Flow Analysis – Methodology and Discount Rates. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada

Smith P., Hunt B.

2000 – Prices And Production Costs: Implications for Gold Mines. Speech to LBMA Precious Metals Conference 2000, February 2000

Smith, R.E., Anand, R.R., Alley, N.F

1997 – Use and Implications of Paleoweathering Surfaces in Mineral Exploration; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 335–346

Smith T.

2002 – Mine Design Optimization – Ore Passes. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 30, May

Smyth C., Poole D.

2004 – Qualitative Probabilistic Matching with Hierarchical Descriptions. American Association for Artificial Intelligence;

Snowden V.

1989 – Estimating Recoverable Reserves. Developments In Applied Geostatistics, AIG Seminar, November 1989

1993 – Comparative 3-D Resource Modelling Approaches at Macraes Deposit in New Zeeland and their Recociliation with Production. Applications of Computers in the Mineral Industry, University of Wollongong, N.S.W., October 1993

1996 – Practical interpretation of resource classification guidelines. AusIMM 1996 Annual Conference “Diversity, the Key to Prosperity”

1998 – Grade Control And Reconciliation. The Geostatistical Association of Australasia “Beyond Ordinary Kriging” Seminar October 30th, 1998, Perth, Western Australia

2001 – Practical Interpretation Of Mineral Resource And Ore Reserve Classification Guidelines; Mineral Resource and Ore Reserve Estimation. The Aus IMM Guide to Good Practice (Monograph 23) 2001

Snowden D.V., Glacken I., Noppe M.

2002 – Dealing With Demands of Technical Variability and Uncertainty Along the Mine Value Chain. Value Tracking Symposium Brisbane, Qld, 7 – 8 October 2002

Socolescu M., Radulescu S.

1971 – Consideration sur la structure des complexes filoniens hydrothermaux de la region Baia Mare. IX th Congr. Carpat-Balc. Geol. Assoc., III, 41-48.

Sorentino C.

2000 – Valuation methodology for VALMIN. MICA, The Codes Forum, Sydney, 2000

Spanski G.T.

2001 – Inventory Of Mines And Mining-Related Facilities In Idaho And Western Montana Active From 1997 Through 2000.

USGS, Open File Report 01-129

Stamboliadis E.Th., Pantelaki O.I., Manutsoglu E.K.

2002 – Environmentally Friendly Methods For Gold Recovery. Department of Mineral Resources Engineering, Technical University of Crete

Stanciu C.

1972 – Procese de transformare hidrotermala associate mineralizatiilor dintre Racsa si Dealul Crucii (Muntii Gutai). Stud. Tehn. Econ., Ser. I, 6, 37-63

1973 – Contributii la cunoasterea transformarilor hidrotermale ale vulcanitelor din Muntii Gurghiu; Analele Univ. Bucuresti (Geol), XXII, 31-37

Stanley M.

1995 – Appraisal/Valuation Of Mineral Lands. GeoResource Fall/Winter 1995

Stanley M.C., DeVerle P. H.

1996 – An Overview of Mineral Resource Assessment. GeoResource – Spring/Summer 1996

Stelea I., Hartopanu I., Dobrescu A., Lupulescu A.

1991 – Elaborarea hartilor nationale geologice, geofizice, hidrogeologice si metalogenetice, scara 1:50000, Foaia Saliste; Raport, Arh. IPGG/Prospectiuni SA-Bucuresti

Stephenson P.R., Vann J.

1998 – Common Sense And Good Communication In Mineral Resource And Ore The Geostatistical Association of Australasia, “Beyond Ordinary Kriging” Seminar

October 30th, 1998, Perth, Western Australia

Stevens M.G.

2000 – Resource or Reserve – the Difference. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 2, January 2000

2001 – Geologic Resource Risk in Mine Development. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 15, February 2001

2003 – A Comparison of Mineral Resource and Ore Reserve Regulatory Guidelines. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 43, June 2003

Stinnett L.A.

2000 – Mineral Property Appraisal and Valuation. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 5 — April 2000

2001 – Cash Flows in the Mining Industry: What Constitutes an Acceptable Return?. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives,

ISSUE NO. 18, May 2001

Strongman J.

2005 – Mining Policy Framework. Intergovernmental Forum Geneva, November 7 – 9, 2005

Šubelj A.

2004 – United Nations Framework Classification for Energy and Mineral Resources; UNFC Principles

Sullivan D.F., Sznopek J.L., Wagner L.A.

2000 – 20th century U.S. mineral prices decline in constant dollars. U.S. Department of The Interior, U.S. Geological Survey, Open File Report 00-389, 2000

Sundblad K.

2003 – Metallogeny of Gold in the Precambrian of Northern Europe; Economic Geology, Vol. 98, 2003, pp. 1271–1290

Swanepoel B.

2003 – Risk Assessment in Mining. The LBMA Precious Metals Conference 2003, Lisbon, pp. 59-62

Swiecki R.

2004 – Alluvial Gold History. http://www.minelinks.com/alluvial

Șeclaman M., Mitrea D.

1989 – Studiul mineralogic, petrografic si microtectonic al structurii mineralizate Cioclovina, in vederea elaborarii modelului metalogenetic si al dirijarii lucrarilor de prospectiune si explorare. Raport preliminar Univ. Bucuresti. Arh. Catedrei de Mineralogie

Șeclaman M., Popescu Gh.C.

1989 – Studiul mineralogic, petrografic si microtectonic al structurii mineralizate Cioclovina, in vederea elaborarii modelului metalogenetic si al dirijarii lucrarilor de prospectiune si explorare. Raport. Universitatea Bucuresti. Arhiva Catedrei de Mineralogie

Ștefan A., Istrate Gh., Udrescu Constanta

1982 – Studiul petrologic al banatitelor din regiunea Magureaua Vatei – Valea Birtinului (Apusenii de Sud). D.S. Inst. Geol. Geofiz., LXVII / 1 (1979-1980), pag. 145-174.

Ștefanescu N., Manecan T., Boureanu R., Bujor C.

1991-Precizarea elementelor litologice-structurale, geochimice si de perspective economica a mineralizatiilor polimetalice associate formatiunilor cristalofiliene din perimetrul Luncani-Cioclovina, Muntii Sebes, prin executarea de prospectiuni geologice, geochimice si electromagnetice, scarile 1:2000 si 1:5000, judetul Hunedoara; Raport, Arh. IPGG/Prospectiuni S.A. Bucuresti

Ștefanescu N., Arion M., Gireada V., Manecan T.

1993- Studii si prospectiuni geologice pentru minereuri polimetalice si auro-argentifere in perimetrul Subcetate-Carpinis-Saliste-Baiesti, Muntii Sebes; Raport, Arh. IPGG/Prospectiuni S.A.-Bucuresti

Taylor, B.E.

2007 – Epithermal gold deposits, In Goodfellow, W.D., ed., Mineral Deposits of Canada: A Synthesis of Major Deposit-Types, District

Tămaș-Bădescu S.

1994 – Petrographical, metallogenetical and structural – tectonical study of the Northern Turkana Area, Kenya. Mineral Resources and Environmental Geology Symposium, Bucharest, Abstract Volume

1997 – Metalogenia aurului ; Referat pentru Doctorat. Arhivele Universitatii din Bucuresti, 115 p.

1997 – Fabricul rocilor in zonele de forfecare ; Referat pentru Doctorat. Arhivele Universitatii din Bucuresti, 121 p.

2004 – Valorificarea aurului in conditiile economiei de piata. Referat pentru Doctorat. Arhivele Universitatii din Bucuresti, 232 p.

126 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Tămaș-Bădescu S., Anastasiu N., Tamaș-Bădescu G.

2004 – Sedimentele Cuaternare din bazinul vă ii Pianu, M-ții Sebeș – secvențe și caracteristici hidrodinamice; “GEO 2004” – Sesiune Stiintifica Anuala a Societatii Geologice a Romaniei, 22 mai 2004, Iasi; Abstract volume

Tămaș-Bădescu S., Tămaș-Bădescu G.

1997 – Heterogenous deformation, metamorphism and anatexis in northwestern part of Sebes Mountains (Romania); Simpozionul Jubiliar de Geologie, Iasi, 1997; Abstract Volume.

2004 – Simplified Economic Filters for Gold Deposits. Fourth National Symposium on Economic Geology “Gold in Metaliferi Mountains”, 3-5 Sebtember 2004, Alba Iulia, Abstract Volume, Romanian Journal of Mineral Deposits 81, pp. 188-191

2004 – Simplified Economic Filters for Porphyry Copper Deposits. Dan Giusca Symposium, Abstract volume, Romanian Journal of Petrology,79, pp. 54-57

Tămaș-Bădescu S., Tămaș-Bădescu G., Diniș C.

1993 – Magmatitele acide din partea nordica a Muntilor Sebes; consideratii genetice si relatiile cu procesele metalogenetice (The acid magmatic rocks from the Northern part of Sebes Mountains; genetic considerations and their relations with the metallogenetic processes). Petrometallogeny Symposium, Cluj Napoca, Abstract Volume.

Theodore, T.G., Kotlyar, B. B., Singer, D., Berger, V. I., Abbott, E., Foster, A.

2003 – Applied Geochemistry, Geology, and Mineralogy of the Northernmost Carlin Trend, Nevada; Economic Geology, Vol. 98, 2003, pp. 287–316

Thiel R., Smith M.E.

2003 – State of the practice review of heap leach pad design issues. Geotextiles and Geomembranes Vol: 22 Issue: 6 Pages: 555 to 568

Thomas S.W.

2000- Project Development Costs – Estimates vs. Reality. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 12, November

2002 – Business and Non-Technical Aspects of Mining Project Development. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 29, April 2002

Thompson I.S., Michener D.

2000 – A Critique of Valuation Methods for Exploration Properties and Undeveloped Mineral Resources. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada

Topal E., Kuchta M., Newman A,

2002 – Extensions to an Efficient Optimization Model for Long-Term Production Planning at LKAB’s Kiruna Mine. Colorado School of Mines, USA, September 2002

Tran A.B., Miller S., Williams D.J., Fines P., Wilson G.W.

2003 – Geochemical and Mineralogical Characterisation of Two Contrasting Waste Rock Dumps — The INAP Waste Rock Dump Characterisation Project. ICARD 2003: Proceedings from the Acid Rock Drainage Sixth International. Conference, 14 – 17 July 2003, North Queensland, Australia, pp. 939-948

Tschabrun D.

2005 – Mining Agreements and Royalties. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 63 — February 2005 2005 – Economic Evaluation of Mining Projects. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 71 — October 2005

Tsekrekos A.E., Shackleton M.B., Wojakowski R.

2003 – Evaluating Natural Resource Investments Using the Least–Squares Monte Carlo Simulation Approach

Tshikalange H.

2000 – Impact of closure of marginal gold mines to the local socio-economies. National Union of Mineworkers, South Africa

Tufano P.

2003 – Who Manages Risk? An Empirical Examination of Risk Management Practices in the Gold Mining Industry. Journal of Finance, 51, 1097-1137

Turner, D.D

1997 – Predictive GIS Model For Sediment-Hosted Gold Deposits, North-Central Nevada, U.S.A. In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 115–126

Twite G.

2002 – Gold Prices, Exchange Rates, Gold Stocks and the Gold Premium. Australian Journal of Management, Vol. 27, No. 2 December 2002, The Australian Graduate School of Management

Udubasa Gh., Hann H. P.

1988 – A shear zone related Cu –Au ore occurrence: Valea lui Stan, South Carpathians, D.S. Inst. Geol. Geofiz. 72-73/1, p 259-282,

Udubasa Gh., Rosu E., Seghedi I., Ivascanu P.M.

2001 – The “Golden Quadrangle” in the Metaliferi Mts., Romania: what does this really mean? Rom. Jour. Min. Dep., 79, suppl. 2, 24-35, ABCD-Geode Workshop, June 8-12th, Vata Bai, 2001.

Udubasa S.S.

2004 – Metalogeneza aurifera asociata zonelor de forfecare din Muntii Capatanii. Teaza de doctorat; Arh. Univ. Buc.

Udubașa S.S., Constantinescu Ș., Udubașa Gh.

2005 – Mineralogy of the shear-zone related gold ores. I. Gold composition vs. host minerals. Proceedings of the Annual Scientific Session and Field Trip Guide, GEO-2005, Roșia Montană, 20-21 May 2005, p. 136-140.

Udubașa S.S., Constantinescu Ș., Popescu-Pogrion N.

2006 – Mineralogy of the shear-zone related gold ores. II. Types of gold inclusions in sulphides. Proceedings of the Annual Scientific Session, GEO-2006, Bucharest, 26-27 May 2006

Vale E.

2001 – Mine closure: Selected highlights. Mine Closure: Iberoamerican Experiences, Villas Bôas & Maria Laura Barreto, Editors pp.219-223

Vann J., Jackson S., Bertoli O.

2003 – Quantitative Kriging Neighbourhood Analysis for the Mining Geologist — A Description of the Method With Worked Case Examples. 5th International Mining Geology Conference Bendigo, Vic, 17 – 19

Van Zyl D.J.A.

2001 – Long-Term Liabilities, Financial Assurance And Potential Opportunities. Mackay School of Mines, University of Nevada, Reno

Van Zyl D., Sassoon M., Digby C., Fleury A.M., Kyeyune S.

2002 – Mining for the Future (Main Report). Mining, Minerals and Sustainable Development is a project of the International Institute for Environment and Development (IIED), 2002

Videla E.

1997 – Three-Dimensional Computer-Based Gold Prospectivity Mapping using Conventional Geographic Information systems, Three- Dimensional Mine Visualization Software and Custom Built Spatial Analysis Tools. Second annual conference of GeoComputation ‘97 & SIRC ‘97,University of Otago, New Zealand, 26-29 August 1997

Vieira R.

2005 – Mercury- Free Gold mining Technologies: Possibilities for Adoption in the Guianas. WWF Guianas Regional Program Office, Technical Paper series #1, 2005, Ed. Michelet Fontaine

Vlad S.N.

1983 – Geologia zacamintelor porphyry copper. Ed. Acad. Române, București, pp156.

2007 – „Blind” porphyry CuAu (Mo) mineralization of Romania and its variable peripheral expresions as veins and skarns.

Proceedings of the Ninth Biennial SGA Meeting, Dublin 2007, p.197-200.

Vlad S.N., Orlandea E.

2004 – Metallogeny of the Gold Quadrilater; Style and Characteristics of Epithermal – Subvolcanic Mineralized Structures, South Apuseni Mts., Romania, Studia Geologia Babeș-Bolyai Universitatis, Issue 1, p. 15-31.

Von Michaelis H

1984 – Role of Cyanide in Gold and Silver Recovery. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program .Colorado State University Fort Col1iIns, Colorado 80523, pp. 51-64

Vrasmas N., Stefanescu N., Vrasmas S., Uricaru V., Giurea I.

1989 – Proiect geologic de prospectiuni cu lucrari miniere si foraje de mica adancime a mineralizatiilor auro-argentifere si polimetalice din Muntii Sebes-Cibin, perimetrul Valea Pianului-Valea Dabarca, jud. Alba si Sibiu; Arh. IPGG/Prospectiuni S.A.-Bucuresti

Wade J.

2002 – Money goes where it is wanted…and stays where it is well treated. The Mining Advisory Council, Moscow, December, 2002

Wallis T.

2001 – Selection of Software Applications in the Mining Industry. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 21, August 2001

Walser G.

2002 – Mineral Resources Information and Socio-Economic Development. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Open-File Report 02-423

Wang R.

2003 – The Liberalisation of the Gold Bullion Market in China: “Crouching Tiger and Hidden Dragon” or “Hero”?. The LBMA Indian Bullion Market Forum – New Delhi, 30-31 January 2003, pp 45-49

Weaver K.R., Lagnese K.M., Hedin R.S.

2004 – Technology and design advances in passive treatment system flushing. The 2004 National Meeting of the American Society of Mining and Reclamation and The 25th West Virginia Surface Mine Drainage Task Force, April 18 – 24, 2004. Published by ASMR, 3134 Montavesta Road, Lexington, KY 40502.

Weber-Fahr M.

2001 – The Socio-Economic Challenges of the New Millennium. Mining, Sustainability and Risk: Mining, Sustainability and Risk: World Bank Group Experiences. PDAC Toronto, March 2001

Wellmer F.W.

2002 – Global Nonfuel Mineral Resources and Sustainability. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423

Wellmer F.W., Neumann W.

1999 – Evaluation and acquisition of deposits; Minetime 99 documentation, Düsseldorf, pp. 277-283

Wellman P.

1998 – Gamma-ray spectrometric data: modelling to map primary lithology and later chemical mobilisation.. AGSO Research Newsletter 28, May 1998

Wels C., Lefebvre R., Robertson A.M.

2003 – An Overview of Prediction and Control of Air Flow in Acid -Generating Waste Rock Dumps. ICARD 2003: Proceedings from the Acid Rock Drainage Sixth International. Conference, 14 – 17 July 2003, Cairns, North Queensland, Australia, pp.639-650

Wenig M.M., O’Reilly K., Chambers D.

2005 – The Mining Reclamation Regime in the Northwest Territories: A Comparison with Selected Canadian and U.S. Jurisdictions. Center for Science in Public Participation, Canadian Institute of Resources Law, Canadian Arctic Resources Committee

Westman E. C., Haycocks C., Zipper C.E.

2000 – Estimation of Southwest Virginia Coal Reserves. Powell River Project Series. Virginia State University, Publication Pp. 460-139, 2000

Whitbread M.A.

2002 – Ratio analysis of bulk geochemical data: Tracking ore-related cryptic alteration by Modelling mineral changes; In: Roach I.C. ed. 2002. Regolith and Landscapes in Eastern Australia, pp. 133-135. CRC LEME.

White N.C., Hedenquist J.W.

1995 – Epithermal Gold Deposits: Styles, Characteristics and Exploration: SEG Newsletter, 1995, No. 23, pp. 1, 9-13

128 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Wilford J.

1999 – Scientific visualisation and 3D modelling applications for mineral exploration and environmental management. AGSO Research Newsletter 31, November 1999

Wilson A.B.

2003 – Databases and Simplified Geology for Mineralized Areas, Claims, Mines and Prospects in Colorado. USGS Open File Report 03-090, 2003

Williams, P.K.

1997 – Towards a Multidisciplinary Integrated Exploration Process for Gold Discovery; In “Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration” edited by A.G. Gubins, 1997, p. 1015–1028

Williams P.J., Barton M.D., Johnson D.A., Fontboté L., De Haller A., Mark G., Oliver N. H. S., Marschik R.

2005 – Iron Oxide Copper-Gold Deposits: Geology, Space-Time Distribution, and Possible Modes of Origin; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 371-406

Williamson R.

2000 – Environmental Guidelines as Required by International Financial Institutions for Prefeasibility and Feasibility Studies.; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 4, March 2000

Wiltse M.A.

1988 – The Use of Geochemical Stream-Drainage Samples for Detecting Bulk-Minable Gold Deposits in Alaska. State of Alaska, Department of Natural Resources, Division of Geological and Geophysical Surveys, Report of Investigations 88-13, 1988

Witt K.J., Schönhardt M., Saarela J., Frilander R., Csicsak J., Csővari M, Várhegyi A., Georgescu D.P., Radulescu C.A., Zlagnean M., Bõhm J., Debreczeni Á, Gombkötõ I., Xenidis A., Koffa E., Kourtis A., Engels J.

2004 – Sustainable Improvement in Safety of Tailings Facilities; Report: Tailings Management Facilities – Risks and Reliability.

European Research and Technological Development Project, Contract Number: EVG1-CT-2002-00066

Wolkersdorfer Ch., Hasche A.

2003 – Tracer Investigations In Flooded Mines – The Strassberg/Harz Multitracer Test. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN Advanced Study Course; Pécs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 46-57

Wollmann, V.

1996 – Mineritul metalifer, extragerea sarii si carierele de piatra in Dacia Romana. Ed. Klausenburg, Cluj-Napoca, 293 p.

Wollmann V. Ciugudean H.

2005 – Noi cercetări privind mineritul antic în Transilvania (I); Apulum, 42, 2005, p. 95-116.

Zheng L., Silliman S.E.

1998 – Estimating The Theoretical Semivariogram From Finite Numbers of Measurements. Kansas Geological Survey

Ziemkiewicz P.F., Skousen J.G., Simmons J.

2000 – Long-term Performance of Passive Acid Mine Drainage Treatment Systems; Mine Water and the Environment 22: 118-129.

Zou Y., Dai T.

2002 – A Study On Integrating Geology Data, Surveying Data, Minerals Data And Establishing Visualization Application Systems.

IAPRS, Volume XXXIV, Part 2, Commission II, XI’an, Aug. 20-23, 2002

Zhou Y., Wang K.

2003 – Gold in the Jinya Carlin- type Deposit: Characterization and Implications; Journal of Minerals & Materials Characterization & Engineering, Vol. 2, No.2, pp 83-100, 2003

Zuzulock S.

2003 – Greens Creek Mine Financial Assurance Review . Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation, June 2003

2003 – Pogo project financial assurance review. Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation, May 2003

2004 – True North Financial Assurance Review.. Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation, 4 March 2004

2004 – Kensington Gold Project Financial Assurance Review . Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation

Younger P.L.

2003 – Impacts of mining on physical hydrogeology. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pécs, Hungary, , pp.8-18

2003 – Wetland treatment of mine waters. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pécs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 72-100.

ALS Ltd, Australia

1994 – Evaluation Of Gold Prospects. ALS Newsletter, VOLUME 3 NUMBER 4 JUNE 1994

AnyGold Ltd.

2001 – Why Gold – Technical Analysis Figures (Elliot Wave Principle)

Australian Gold Council / Deloite Touche Tohmatsu 2003 Gold Investment Survey

Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Australian Institute of Geoscientists and Minerals, Council of Australia 1999 – Australasian Code for Reporting of Mineral Resources and Ore Reserves (The JORC Code)

Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Australian Institute of Geoscientists,

Australian Stock Exchange, Australian Securities & Investments Commission, Mineral Industry Consultants Association, Minerals Council of Australia, Securities Institute of Australia

2005 – Code for the Technical Assessment and Valuation of Mineral and Petroleum Assets and Securities for Independent Expert Reports – The VALMIN Code 2005 Edition

Australian and New Zealand Minerals and Energy Council, Minerals Council of Australia 2000 – Strategic Framework for Mine Closure

Barrick Gold Corporation

2006 – Global Metals and Mining Conference, Sydney – November 2003

Behre Dolbear & Company, Inc.

2005 – Ranking of Countries for Mining Investment Where “Not to Invest”

BNP Paribas Fortis Bank

2009 – The yellow book, November 2009

California State Board Of Equalization

1997 – Assessors’ Handbook; Section 560 – Assessment Of Mining Properties

Canadian Institute Of Mining, Metallurgy And Petroleum

2000 – CIM Standards On Mineral Resources And Reserves; Definitions And Guidelines. Prepared By The CIM Standing Committee On Reserve Definitions, Adopted by CIM Council August 20, 2000

2003 – Estimation Of Mineral Resources And Mineral Reserves Best Practice Guidelines; CIM Standing Committee On Reserve Definitions

2003 – Standards and Guidelines for Valuation of Mineral Properties (Final Version)

Special Committee of the Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum on Valuation of Mineral Properties (CIMVal), February 2003

Center For The Development Of Enterprise

2003 – Code of Environmental Practice Mining Projects

CPM GROUP

2002 – Future Of Gold: A Roundtable

Department of Minerals and Energy, Pretoria, South Africa

1998 – A Minerals and Mining Policy for South Africa;White Paper October 1998, Department of Minerals and Energy South Africa

2003 – Report on international practice in the determination of the quantum of financial provision for mine rehabilitation and closure. Report No : 5863/5892/1/E

Department of Natural Resources and Environment, Minerals & Petroleum Victoria, Australia 1997 – Guidelines for the establishment of rehabilitation bonds for mining and extractive industry

Entreprises pour l’Environnement, Observatoire sur la Responsabilite Societale des Entreprises 2003 – A guide to sustainability analysis of organisations

Environment Australia

1997 – Best Practice Environmental Management in Mining; Managing Sulphidic Mine Wastes and Acid Drainage. ISBN 0 642 19449 1

European Bank for Reconstruction and Development

1995 – Environments in transition. The environmental bulletin of the EBRD

European Bank for Reconstruction and Development’s (EBRD) , Project Evaluation Deparetment 2004 – Special Study; Extractive Industry Review. PE03-256S

European Commission

2000 – White Paper on environmental liability

GoldAvenue Gold Encyclopaedia

2001 – Top 20 mines. http://info.goldavenue.com/index.html

GOLDSHEET Mining Directory –

2004 – World Gold Production Gold Production History

Harworth Mining Consultancy Limited, URS Corporation, Agraro Consult SRL 2002 – Managementul mediului in sectorul minier coduri de procedura

2002 – Ghidul procedurilor de management al mediului in sectorul minier

Innovest Strategic Value Advisors, Inc.

2005 – Global Metals & Mining Sector Report; A comparative analysis of company performance on intangible investment risk factors and value drivers

Institute Of Materials, Minerals & Mining, European Federation Of Geologists, Geological Society Of London, Institute Of Geologists Of Ireland

2001 – Code For Reporting Of Mineral Exploration Results, Mineral Resources And Mineral Reserves (The Reporting Code)

International Commission on Large Dams (ICOLD), Committee on Tailings Dams and Waste Lagoons 2001 – Tailings dams risk of dangerous occurrences; Lessons learnt from practical experiences. Bulletin 121

International Council on Metals and the Environment, United Nations Environment Programme (UNEP), Industry and Environment Centre

1998 – Case studies on tailings management

International Cyanide Management Institute

2002 – Cyanide Facts: Cyanide Sampling and Analytical Methods for Gold Mining 2002 – Implementation Guidance for the International Cyanide Management Code 2005 – The International Cyanide Management Code

MineMap Inc.

2002 – Mine Planning Software; Block Modelling Tutorial

Mineral Resources Forum (MRF), United Nations Environment Programme (UNEP), Australian Government

2000 – Workshop Report; International Workshop on Environmental Regulation For Accident Prevention in Mining:Tailings and Chemicals Management, Perth, Western Australia, 26-27 October 2000

Mines and Geosciences Bureau, Quezon City, Philippine

2004 – Briefing Kit On The The Philippine Minerals Sector

130 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International; Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)

2002 – Research on Mine Closure Policy; Cochilco, Chilean Copper Commission 2002 – Mining for the Future Appendix B: Mine Closure Working Paper

Minister of Public Works and Government Services Canada

1998 – From Mineral Resources to Manufactured Products: Toward a Value-Added Mineral and Metal Strategy for Canada

Ministry of Energy and Mines, Mining and Minerals Division, British Columbia 2005 – Mine reclamation costing and spreadsheet; Version 3.5.1

Natural Resources Canada

2005 – Canada’s Minerals and Metals Industry: An Economic Overview

N.M. Rothschild & Sons Ltd

2000 – International Financing Of Mining Projects. Capital Risk and Mining Projects Bankability Symposium, Santiago, 8-9 November 2000

Organisation for Economic Co-Operation and Development

2003 – Guiding Principles for Reform of Environmental Enforcement Authorities in Transition Economies of Eastern Europe, Caucasus and Central Asia

Prospectors & Developers Association of Canada

2004 – E3: Environmental Excelence in Exploration

RFC Corporate Finance Ltd.

2001 – Financing the Development of Mining Projects. Expo Mineria 2001, Caracas, Venezuela

Robertson Group Plc.

1990 – The Wining of Gold. Ed. Mase Westpac Ltd, UK

Special Committee of the Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum on Valuation of Mineral Properties 2003 – CIMVAL Standards and Guidelines; Standards and Guidelines for Valuation of Mineral Properties (Final Version) February

State Government Victoria, Department of Primary Industry

2003 – Guidelines for Environmental Management in Exploration and Mining; 1.Exploration & rehabilitation of exploration sites 2003 – Guidelines for Environmental Management in Exploration and Mining; 2. Abandonment of mineral drillholes

TSX Venture Exchange

2004 – Valuation standards and guidelines for minerals properties; Appendix 3G

United Nations

2002 – Berlin II Guidelines For Mining and Sustainable Development

United Nations Department of Economic and Social Affairs (UNDESA), United Nations Environment Programme Industry and Environment (UNEP)

2000 – United Nations environmental guidelines for mining operations ST/TCD/20

United Nations Environment Programme (UNEP) – Division of Technology, Industry and Economics

2001 – Abandoned Mines; Problems, Issues and Policy; Challenges for Decision Makers. Summary Report. The first Pan-American Workshop on Abandoned Mines, Santiago, Chile, 18 June 2001.

2002 – Approaches For The 21st Century How Government Regulations Interface with Voluntary Initiatives to Improve the Environmental Performance of the Mining Sector; Summary Report Workshop Toronto, Canada, 13-15 March 2002

United Nations Environment Programme (UNEP) – Mining Department, World Bank Group, The International Finance Corporation (IFC), Mining Minerals and Sustainable Development Project (MMSD)

2002 – Finance, Mining and Sustainability …exploring sound investment decision processes

United Nations Environment Programme (UNEP), International Council on Metals and the Environment (ICME)

1998 – Proceedings of the Workshop on Risk Management and Contingency Planning in the Management of Mine Tailings, Buenos Aires, Argentina, November 5 and 6, 1998

2000 – Report; A Workshop on Industry Codes of Practice: Cyanide Management, 25-26 May 2000, Ecole des Mines, Paris, France

United Nations Environment Programme, Industry and Environment Centre; World Health Organisation, European Centre for Environment and Health (ECEH), Rome Operational Division, Solid Waste Programme

1998 – Mine Rehabilitation for Environment and Health Protection A Training Manual

U.S. Army Corps of Engineers

2003 – Passive and Semi-Active Treatment of Acid Rock Drainage from Metal Mines – State of the Practice; Final draft report

U.S. Department of Agriculture, Forest Service

1995 – Anatomy of a mine from prospect to production. Gen. Tech. Rep. INT-GTR-35 revised. Ogden, UT: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Intermountain Research Staion. 69 p.

U.S. Department of Energy, Office of Environmental Management; Federal Energy Technology Center 1998 – Standard Life-Cycle Cost-Savings Analysis Methodology for Deployment of Innovative Technologies

U.S. Department of Energy & National Mining Association

2002 – Mining Industry of the Future; Exploration and Mining Technology Roadmap

U.S. Environmental Protection Agency

1993 – Preliminary data search report for locating and estimating air toxic emissions from sources of cyanide compounds. EPA-452/R-93-041

1994 – Technical Report; Treatment Of Cyanide Heap Leaches And Tailings

1995 – EPA Office of Compliance Sector; Notebook Project; Profile of the Metal Mining Industry. EPA/310-R-95-008

2003 – EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix C – Characterization of ore, waste rock, and tailings

2003 – EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix E – Wastewater management

2003 – EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix F: Solid Waste Management

2003 – EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix I – Wetlands

U.S. Environmental Protection Agency, Office of Emergency and Remedial Response, Hazardous, Toxic, and Radioactive Waste Center of Expertise Omaha, Nebraska, U.S. Army Corps of Engineers

2002 – A Guide to Developing and Documenting Cost Estimates During the Feasibility Study. EPA 540-R-00-002;

U.S. Environmental Protection Agency, Office of Solid Waste

1994 – Technical report design and evaluation of tailings dams. EPA 530-R-94-038, NTIS PB94-201845 1997 – The Feasibility of Lining Tailings Ponds

1997 – Damage cases and environmental releases from mines and mineral processing sites

U.S. Environmental Protection Agency, Office of Solid Waste, Special Waste Branch

1994 – Technical Resource Document; Extraction and Beneficiation ff Ores and Minerals, Volume 2, Gold. EPA 530-R-94-013,

NTIS PB94-170-305

1994 – Technical report treatment of cyanide heap leaches and tailings. EPA 530-R-94-037; NTIS PB94-201837 1994 – Technical Document; Acid Mine Drainage Prediction. EPA 530-R-94-036; NTIS PB94-201829

U.S. Government Accountability Office, Committee on Homeland Security and Governmental Affairs, U.S. Senate

2005 – Hardrock Mining; BLM Needs to Better Manage Financial Assurances to Guarantee Coverage of Reclamation Costs

U.S. Office of Surface Mining

2000 – Methodology for Estimating the Costs of Treatment of Mine Drainage

Wild and Environmental Mining Council of British Columbia, Canada 1998 – Mining & Water Pollution Issues in BC

World Bank Group

1998 – Base Metal and Iron Ore Mining Pollution Prevention and Abatement Handbook

2003 – Overview Of The Indonesian Mining Industry. CGI-Private Sector Forum, Bali, Indonesia, January 20, 2003

World Bank, Environment Department

2002 – Environmental Assessment Sourcebook;; Update; Environmental Assessment of Mining Projects

World Gold Council

2003 – Gold Production through History; http://www.gold.org

World Information Service on Energy (WISE)

2000 – Tailings Dam Safety. http://www.wise-uranium.org/indexm.html

British Columbia Geological Survey

British Columbia Mineral Deposit Profiles http://www.empr.gov.bc.ca/Mining/Geoscience/MineralDepositProfiles/Pages/default.aspx

MINFILE Mineral Inventory http://www.empr.gov.bc.ca/Mining/Geoscience/MINFILE/Pages/default.aspx

Operating Mines and Selected Major Exploration Projects in BC, 2009; BCMEMPR Open File 2010-1 http://www.empr.gov.bc.ca/mining/geoscience/publicationscatalogue/openfiles/2010/pages/2010-1.aspx

Council for Geoscience, Republic of South Africa

Simplified Geology and Selected Mineral Deposits of South Africa, Gold Deposits of the Witwatersrand Basin, Gauteng Province – Active Gold Mines

http://www.geoscience.org.za/index.php?option=com_content&task=view&id=447&Itemid=413

GEODE

Largest ore deposits in Europe database (LODE) http://eswww.rhul.ac.uk/geode/dbase.html

Geological Survey of Denmark and Greenland (GEUS)

Online Greenland Mineral Occurrence Map http://arcims.mim.dk/website/GEUS/Greenland/GMOM_Geological_Environments/viewer.htm

Geological Survey of Finland

Gold deposits in Finland http://en.gtk.fi/ExplorationFinland/Commodities/Gold/gtk_gold_map.html

Fennoscandian Ore Deposit Database and Metallogenic Map http://en.gtk.fi/ExplorationFinland/fodd/

Geoscience Australia

Australian Atlas of Mineral Resources, Mines, and Processing Centres http://www.australianminesatlas.gov.au/

Minerals Maps of Australia http://www.ga.gov.au/resources/maps/minerals/index.jsp

Mineral Research and Exploration General Directorate of Turkey

Metallogeny Map of Turkey http://www.mta.gov.tr/english/harita/metalojeniharita.html

Natural Resources Canada

Canadian Minerals Yearbook, (1994-2002) http://www.nrcan.gc.ca/smm-mms/busi-indu/cmy-amc-eng.htm http://www.nrcan.gc.ca/smm-mms/busi-indu/cmy-amc/inf-his-eng.htm Exploration Information Bulletin (1996-2008) http://www.nrcan.gc.ca/mms-smm/busi-indu/cme-exp-eng.htm Mineral Deposit Databases

http://edg.rncan.gc.ca/minres/data_e.php

132 Sorin Tãmaș-Bãdescu

Mineral and Metal commodity Reviews (1994-2008) http://www.nrcan.gc.ca/mms-smm/busi-indu/cmy-amc/arc-com-eng.htm#Gemstones World Minerals Geoscience Database Project (1998-2003) http://gsc.nrcan.gc.ca/wmgdb/index_e.php

Mineral Deposit Databases and Syntheses of Major Mineral Deposit Types in Canada http://gdr.nrcan.gc.ca/minres/index_e.php

Porter GeoConsultancy

A Global Database of the World’s Important Mineral Deposits http://www.portergeo.com.au/database/display.asp

United State Geological Survey (USGS)

Mineral Commodity Summaries; Gold, 1996-2009; Minerals Yearbook; Gold, 1994-2007 http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/commodity/gold/index.html#mcs

Mineral Resources Data System (MRDS) http://tin.er.usgs.gov/mrds/

Mineral Resources On-Line Spatial Data http://mrdata.usgs.gov/

Yukon Geological Survey

Yukon Mineral Deposits Profiles compiled by A. Fonseca and G. Bradshaw; YGS Open File 2005-5: http://www.geology.gov.yk.ca/mineral_deposit_profiles.html

Mineral Occurrences in the Yukon (2009) http://www.geology.gov.yk.ca/databases_gis.html

Barick Gold Corporation Kinross Gold

http://www.barrick.com/ http://www.kinross.com/index.aspx

Carpathian Gold Inc. Metals Economic Group

http://www.carpathiangold.com/ http://www.metalseconomics.com/

Dundee Precious Metals Inc. Newmont Mining Corporation

www.dundeeprecious.com http://www.newmont.com/en/index.asp

Eurogold Limited Placer Dome Inc.

http://www.eurogold.com.au/ http://www.placerdome.com

Gabriel Resources Ltd. Rosia Montana Gold Corporation

http://www.gabrielresources.com/ www.rosiamontanagoldcorp.com

Gold Fields SPG Media PLC

http://www.goldfields.co.za/ http://www.mining-technology.com/

European Goldfields Ltd. The Gold Institute

http://www.egoldfields.com/ http://goldinstitute.net/

Fraser Institute World Gold Council

http://www.fraserinstitute.org/ http://www.gold.org

Info Mine

http://www.infomine.com/welcome.asp