Contributia Mass Media LA Reflectarea Problemelor Sociale. Cazul Republica Moldova

CONTRIBUȚIA MASS MEDIA LA REFLECTAREA PROBLEMELOR SOCIALE. CAZUL REPUBLICA MOLDOVA

CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: Misiunea și rolul mass media în societate

1.1. Mass media – instrument de reflectare a problemelor sociale

1.2. Problematica socială în materialele jurnalistice: precizări conceptuale

CAPITOLUL II: Reflectarea problemelor sociale în mass media autohtonă. Cazul ProTV vs NewsMoldova

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Introducere

Astăzi, mass-media joacă un rol esențial în viața socială, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescândă și indispensabilă, cu o influență puternică asupra segmentelor societății. Într-un stat democratic, mass-mediei îi revine rolul de a informa, comenta și critica. Mass media este într-o continuă evoluție și anume din acest caz extinderea sistemului mediatic a adus cu sine probleme noi, precum violența simbolică, problema manipulării indivizilor societății, problema educației culturale pusă în alți termeni decît cei tradiționali și nu în ultimul rînd forma de prezentare a adevărului mediatic. Mulți teoreticieni consideră că subordonarea sistemului mediatic față de interesele comerciale a ratat șansa de a folosi acest sistem în scopuri educative.

Specialiștii din Științele Comunicării au dedicat multe studii subiectului mass-media, fiind de neepuizat prin interdisciplinaritatea și evoluția continuă. Cercetători din sociologie, psiho-sociologie și antropologie au încercat să definească rolul lor și influența pe care acestea le au în societate. Supranumite și " a patra putere în stat", "mass- media a devenit, în lumea modernă, un fel de centru gravitațional în raport cu care se poziționează toate celelalte segmente ale societății"[1]

Actualitatea temei: Mass media reprezintă un instrument de reflectare a problemelor sociale existente în societate. Ea are misiunea de a prezenta lumii problemele care au un impact negativ asupra desvoltării sociale și economie a Republicii Moldova. Astfel, rolul mass media este să informeze atât oamenii despre fenomenele sociale existente, cât și autoritățile care sunt responsabile să intervină cu măsuri concrete în vederea soluționării acestora. Din păcate, însă, autoritățile nu sunt întotdeauna receptive. De cele mai multe ori, acestea fac promisiuni de lungă durată, care se limitează doar la vorbe. Fiecare instituție media abordează în mod diferit fenomenele sociale și asta din cauza politicii editoriale care stă la baza instituției.Unele canale media transformă problemele sociale în știri senzaționale, deoseori încâlcând dreptul la viața privată a cetățeanului. În acest fel se remarcă actualitatea studiului de față.

Scopul lucrării îl determină cercetarea modului în care mass-media reflectă problemele sociale cu care se confruntă societatea noastră. Care este contribuția acesteia și cât de des abordează astfel de subiecte. Voi analiza în detalii problemele sociale mediatizate în mass media din Republica Moldova. Pentru a putea începe o analiză a subiectului propus, consider că este necesară o introducere în sistemul mass-media și care este rolul de bază al acesteia în societatea actuală. În atingerea sarcinilor propuse s-a recurs la analiza problemelor sociale reflectate prin intermediul canalelelor de televiziune.

Obiectivele lucrării: Obiectivele teoretice de bază ale lucrării sunt:

Identificarea rolului, locului și importanța mass media în societate.

Definirea funcțiilor mass-media.

Factorii importanți în definirea unei probleme sociale.

Caracteristicile problemelor sociale.

Obiectivele practice:

Modul în care mass media reflect problemele sociale.

Frecvența problemelor sociale în mass media.

Rolul mass media în soluționarea problemelor sociale.

Noutatea științifică a studiului.

Lucrarea este axată pe o cercetare complexă a modului în care mass media contribuie la reflectarea problemelor sociale existente în țară. Despre efectele acestor subiecte asupra publicului și modul în care sunt prezentate acestea.

Suportul metodologic al studiului.

În procesul lucrării am decis să efectuez analiza de conținut a postului de televiziune ProTV și a Agenției de știri NewsMoldova, pentru a identifica subiectele care au la bază o problemă socială.

În lucrare au fost explorate și examinate critic diferite lucrări ale diferitor autori în care sunt abordate problemele legate de mass media, în special tematica problemelor sociale abordate în mass media.

Structura lucrării: Teza “Contribuția mass media în reflectarea problemelor sociale. Cazul Republica Moldova” cuprinde : introducerea, două capitole, bibliografia și anexele. Astfel, în introducere este argumentată actualitatea temei, este precizat scopul lucrării, actualitatea, sarcinile cercetării și suportul metodologic de studiu.

Primul capitol “Misiunea și rolul mass media în societate” se prezintă în corespundere cu scopurile preconizate. Acesta conține date generale cu privire la subiectul abordat dar și o analiză a rolului mass media în reflectarea și soluționarea problemelor sociale existente în societate.

Al doilea capitol, cu titlul “Reflectarea problemelor sociale în mass media autohtonă. Cazul ProTV vs NewsMoldova”, include analiză a materialelor jurnalistice din domeniul social, mediatizate la posturile menționate mai sus. Voi analiza subiectele care au la bază o problemă socială, în special tematica, frecvența, durata de timp, unghiul de abordare și sursele utilizate în material.

Studiul este încheiat cu o serie de concluzii referitor la tema studiată și, de asemenea, cu recomandări.

CAPITOLUL I. MISIUNEA ȘI ROLUL MASS MEDIA ÎN SOCIETATE

Trăim într-o lume media, când oricine poate primi informații despre aproape orice, la orice oră. Ziarele, radioul, televiziunea și internetul constituie , în principal mass media. Element comun al acestor mijloace de informare rezidă în prezența lor publică și indirectă în viața oamenilor, prin intermediul unor mijloace tehnice de distribuție. Mass media trebuie să îndeplinească diferite obligații în societate, una dintre ele fiind cea de informare. Ea trebuie să informeze consumatorii într-o manieră completă, obiectivă și inteligibilă, pentru ca aceștia să fie în măsură să urmărească și să înțeleagă evenimentele politice și economice, presa fiind și un organ de control. Acesta este motivul pentru care presa este adesea numită “a patra putere în stat”.

Presa răspunde unor nevoi și aspirații, clare sau difuze, ale indivizilor si colectivităților – fiind modelată astfel de solicitările sau de așteptările acestora – simultan, ea exercită o seamă de influențe asupra vieții sociale, modificând acțiunile indivizilor și grupurilor. Pornind de la aceste constatări, jurnaliștii, oamenii politici, legiuitorii, filosofii, psihologii și sociologii au căutat să vadă ce loc ocupă mass-media în viața socială, ce legături se țes între ele și diferitele instituții, grupuri sau persoane, ce putere au aceste interacțiuni și ce importanță are presa în procesele de transformare a structurilor economice, sociale, politice ori culturale.

Relația dintre mass-media și societate se poate pune în termeni de consecințe globale (functiile presei), de influențe precise (efectele presei) sau de misiuni generale atribuite acestor sisteme (rolurile presei). În limbajul uzual și chiar în unele lucrări de specialitate, termenul "funcție" cumulează frecvent cele trei posibilități enumerate mai sus. Așa cum observă Denis McQuail, această noțiune poate fi folosită cu sensul de "scop, de consecință ori de cerință sau așteptare și poate căpăta și alte întelesuri"; în sfera comunicării de masă, spre exemplu, "sintagma «funcția de informare a presei» se poate referi la trei lucruri foarte diferite: acela că presa încearcă să informeze oamenii (scop), acela că oamenii află ceva din presă (consecința) sau acela că presa poate să informeze oamenii (rezultat sau așteptare)".[2]

Astfel, expresia "funcția de informare a presei" poate fi tradusă prin trei sintagme diferite:

a) drept urmare a activității presei, publicul este informat – funcție;

b) presa are misiunea de a informa publicul – rol;

c) prin informațiile pe care le distribuie, presa influențează gândirea și comportamentul publicului – efect.

În primul caz, faptul că "presa ne informează" apare ca o consecință a existenței sistemului mass-media. Această consecință derivă din funcționarea globală a mass-media și nu este legată în mod direct de o intenție (declarativ asumată și precis direcționată): putem găsi informații chiar și în acele mesaje care nu au ca scop principal informarea, cum ar fi filmele de divertisment, concursurile TV, programele de varietăți, integramele, clipurile muzicale etc. Este evident că presa nu ar exercita o asemenea funcție dacă nu ar exista, ca o premisă a acesteia, o dorință și o căutare de informații, ca expresie a unor necesități elementare ale omului. Astfel, răspunzând nevoii indivizilor de a controla mediul lor imediat și deci de a ști ce se petrece în lumea în care trăiesc și satisfăcând aceste nevoi prin produsele pe care le oferă, mass-media generează, ca o consecință a activității lor, faptul că publicul este informat. Ansamblul fenomenelor apărute în procesul satisfacerii unor nevoi poartă numele de functii. În Dicționarul de sociologie, funcția este definită prin "contribuția pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerințe a sistemului din care face parte, contribuind la menținerea și dezvoltarea acestuia" [3]

În al doilea caz este vorba de o cerință imperativă: presei i se atribuie, înainte chiar de exercitarea acțiunii sale, misiunea, rolul de a informa. Acest lucru este considerat o obligație a instituțiilor mass-media, ceva ce trebuie realizat, indiferent de obstacolele sau de conjuncturile concrete în care presa lucreaza.

În cel de-al treilea caz, faptul că activitatea presei are ca rezultat informarea indivizilor apare ca un produs imediat al funcționării unui segment al mass-media. Aceasta înseamnă că ne confruntăm cu acțiunea unui ziar, canal, program, mesaj care-i influențează într-un anumit fel pe o parte din cei care intră în contact cu el. Acest tip de acțiune concretă a mass-media poartă numele de efect. Analiza efectelor a consumat, timp de peste 50 de ani, aproape întreaga energie a cercetătorilor din domeniul comunicării de masă: ei au stabilit că efectele presei pot atinge nivelul cunoștințelor, emoțiilor, atitudinilor sau comportamentului individual; că ele vizează persoana, grupul, instituțiile sociale, întreaga societate sau cultura unui segment al acesteia; că pot fi intenționate și non-intenționate; că acționează pe termen scurt sau pe termen lung etc.[4] Efectele nu răspund în chip necesar unor nevoi generale ale indivizilor și colectivităților și nici nu se "justifică" prin contribuții specifice la menținerea ori la dezvoltarea sistemelor sociale. Din contra, o seamă de efecte ale mass-media au condus la fenomene nefuncționale: astfel, unele cercetări arată că, în urma expunerii tinerilor la programe TV ori la filme excesiv de violente, poate crește tendința acestora spre un comportament agresiv; la fel, unele studii susțin că audiențele pot fi manipulate prin difuzarea, la scurt timp înaintea alegerilor, a unor informații privind viața privată a unui candidat etc.

Prezentarea de mai sus relevă faptul că între rol (misiune, derivată dintr-un proiect global, la limita dintr-o filosofie social-politică), funcție (consecința, conturată în urma corelării dintre nevoile societății și oferta mass-media) și efect (forma de influențare, datorată unei acțiuni determinate a mass-media), distanța conceptuală este mai mult decât evidentă. Deoarece menținerea ambiguității și folosirea inadecvată a acestor termeni poate genera confuzii și interpretări hibride, ar fi de dorit ca macar acele persoane care se consideră specialiști în domeniul mediatic să utilizeze noțiunile de față cu precauție și cu respect pentru semnificația lor exactă.[5]

În încercarea de a defini fenomenul mass media, o perspectivă interesantă o prezintă Petru Pânzaru. Autorul analizează mass media:

Ca element al sistemului social pe plan național și internațional, respectiv, ca element constitutiv al realității sociale de gradul I obiective;

Instituție specifică sau serviciu public, reunind o pluralitate de funcții sociale, politice, ideologice, culturale, psihosociale și economico-financiare;

Mediere și mediator între realități și ca producător de imagini despre realitate;

Producător (manipulator) de stări de spirit, climate psihosociale, curente de opinie publică și, prin ele, ca factor puternic de influențare – orientare – schimbare a comportamentelor individuale și colective. Mijloacele de comunicare în masă au un caracter ambivalent: ele nu sunt doar mijloace neutre de informare, ci puternice mijloace de influențare a tuturor domeniilor vieții sociale;

Instrument al grupurilor de interese politice, economice, culturale, diplomatice instituționalizate sau al formelor organizate de reprezentare a societății civile[6].

Mass media este o importantă sursă de informații atât timp cât puterea ei este folosită inteligent și obiectiv. În mass media mesajele sunt produse de echipe de oameni specializați, pe de o parte, în căutarea și procesarea informației și, pe de altă parte, conceperea și fabricarea divertismentului. Totuși, un putem analiza mass media fără impactul lor asupra societății și un putem vorbi de transformările societății contemporane fără a defini locul și importanța mass media în structurile ei. “ Mass media contribuie esențial la organizarea sistemului de valori și credințe, care tind să se instaureze ca norme pentru colectivități. Orice analiză a efectelor mass media are ca obiectiv publicul, înțeles ca suma indivizilor care sunt expuși mesajelor presei și care suportă astfel o presiune ce poate conduce la o schimbare a comportamentelor, valorilor și reprezentărilor simbolice despre realitate[7]. În societatea actuală, mass media joacă un rol crucial în viața social, devenind de-a lungul timpului o putere crescândă și indispensabilă, cu o influență puternică asupra segmentelor societății. Într-un stat democratic, mass media are rolul de a informa, comenta și critica, fiind considerată “centrul vital al vieții publice”[8].

În 1947, în SUA, nou constituita Comisie a libertății presei- Commission of Freedom of Press- publica raportul întitulat “O presă liberă și responsabilă” care va genera în lumea anglofonă, Teoria responsabilității sociale a presei. Teoria aceasta a impulsionat definirea funcțiilor mediatice, funcții care, deși s-au manifestat în timp și alte opțiuni, și-au păstrat, fiind fundamentale, valabilitatea.

Commission of Freedom of Press a precizat cinci criterii(standarde) pentru evaluarea corectitudinii și performanțelor demersului jurnalistic și ale instituțiilor mediatice. Acestea sunt:

Relatarea veridică, inteligența și coerența a evenimentelor curente, relatare căreia i se conferă o semnificație.

Media constituie un forum pentru comentarii și discuții critice.

Presa trebuie să reflecte proporțional diversele grupuri care formează societatea în ansamblu.

Presa trebuie să asigure accesul deplin la informațiile curente.

Astăzi, nimeni nu poate contesta faptul că presa răspunde unor nevoi și asirații, clae sau confuze ale indivizilor și colectivităților- fiind modelată, astfel, de solicitările sau de așteptările acestora și că, simultan, ea exercită o seamă de influențe asupra vieții sociale, modificând acțiunile indivizilor și grupurilor.

1.1 Mass media – instrument de reflectare a problemelor sociale

Deși, de-a lungul timpului au evoluat prin modernizări sau ameliorări la nivel tehnologic, mijloacele media și-au păstrat o stabilitate în viața socială și joacă un rol funcțional în viața oamenilor. Ele și-au dovedit capacitatea de a produce funcții in cadrul societății. Denis McQuail a observat că noțiunea de funcție se folosește cu sensul de "scop, de consecință ori de cerință sau așteptare- și poate căpăta și alte înțelesuri".[9] Între funcții, efecte și roluri există o aparență de sinonimie, însă diferența semnificației este evidentă. Funcția este considerată consecința relației dintre ceea ce produce și oferă mass-media și nevoile societății, în timp ce rolul reprezintă misiunea deja declarată a acțiunilor sale. Într-un sistem liberal, misiunea este aceea de a facilita accesul la informații și divertisment, dar și de a fi în serviciul public prin informarea corectă, formarea și promovarea educației, a culturii. De asemenea, observă și critică domeniile societății, precum cel economic, politic, social etc. Influențarea în urma acțiunii mijloacelor este considerată eșec. În urma contactului cu indivizii, acestea pot determina nivelul de cunoștinte, modul de acțiune și de dobândire a comportamentelor. Modelându-se după nevoile din ce în ce mai diversificate ale indivizilor, funcțiile mass-media sunt multiple. Oamenii evaluiază pe baza informațiilor pe care le primesc, importanța evenimentului ce ar putea să-i afecteze în mod direct, anticipează unele tendințe și în consecință de cauză i-au anumite decizii. Cele mai multe dintre mesajele mediatice receptate zilnic, din cadrul interacțiunii continue cu mass media sunt informații generale, care se adresează mai puțin sensibilității ori nevoilor curente. Informațiile utilitare sunt cele prioritare pentru public. Fie că este vorba despre programul la cinematograf sau la teatru, de starea vremii sau cursul valutar, oamenii își orientează activitatea zilnică în funcție de ele și controlează mediul imediat. La fel, informațiile de prevenire sunt și ele importante. Unele dintre ele au întrebuințare utilitară, pe când altele pot anticipa catastrofe naturale, crize, accidente sau evenimente care ar avea un impact negativ asupra oamenilor. Astfel, viziunea prospectivă a mass media poate ajuta populația la mobilizarea colectivă, la ameliorarea daunelor sau la prevenirea unor evenimente neplăcute. După cum se poate observa, mass media oferă o gamă largă de informații cu privire la preocupările, cerințele și interesele de tot felul ale publicului, însă mai puțin ale publicului rural.

Pornind de la observarea efectelor pe care mass media le produc asupra vieții sociale, dar și a influențelor pe care indivizii și grupurile sociale le exercită asupra presei, specialiștii din diverse domenii au încercat să vadă ce loc ocupă mass media în viața scială, ce legături se țes între ea și diferite instituții, care este valoarea acestor interacțiuni și ce putere are presa în procesele de transformare a structurilor economice, sociale, politice sau culturale. În acest context se poate observa că relația dintre mass media și societate se poate pune în termeni de consecințe globale (funcțiile presei), de ansamblu de influențe (efectele presei) sau de misiuni atribuite acestor sisteme (rolurile presei). În limbajul uzual și chiar în unele lucrări de specialitate, termenul de funcție cumulează frecvent cele trei variante enumerate anterior. Mass media este activă în diverse sectoare ale vieții sociale și pot îndeplini, într-un domeniu sau altul, mai multe sau doar una din funcțiile specifice. În continuare, voi face o prezentare a celor mai importante funcții ale mass media, datorită cărora oamenii sunt la curent cu problemele care există în societate și cu ajutorul cărora, deseori, acestea pot fi soluționate:

Funcția de informare.

Indivizii simt în permanență nevoia de a controla mediul înconjurător, pentru a acționa și a lua decizii în funcție de realitatea imediată. Funcția de informare vine în sprijinul nevoii societății, grupurilor și a indivizilor de a controla mediul înconjurator. Din cauza pătrunderii mijloacelor de comunicare în relația dintre individ și mass-media, oamenii își îmbogățesc bagajul de cunoțtințe prin aceste informații mediatice. Dat fiind faptului că mass media reprezintă un instrument de reflecatre a problemelor sociale, oamenii se pot autosesiza și contribui la soluționarea acestora.

Rolul mijloacelor media este de a obține informații și de a le face să circule. În plus, ele sunt supuse unui proces de selectare, ierarhizare și interpretare înainte de a fi transmise publicului. Astfel, mass-media oferă o imagine mediată, o anumită versiune a unui eveniment. Uneori, oamenii iau mesajul recepționat ca atare , fără a-l supune unei analize sau reflecții, din cauza volumului informațional foarte mare primit în fiecare zi.

Funcția de "legatură" (de comunicare)

Mass-media răspunde nevoii oamenilor de comunicare, de implicare în comunitate și de identificare cu o anumită cauză, temă sau subiect. De aceea, această funcție poartă și numele de integrare socială. Nivelul la care acționează mijloacele media poate fi unul local, național sau global. Însă, indiferent de diferența dintre receptori (naționalitate, religie sau cultură), aceștia au în comun consumul aceluiași produs mediatic, bazat pe proximitatea informațională. Astfel, mijloacele media ajută la socializarea în interiorul unei comunități. Dacă ne referim la un cadru global, informațiile, ideile sau subiectele pot fi comune, însă acestea se pot diversifica și adapta în funcție de proximitatea spațială, tinând cont de realitatea imediată. În oricare dintre cele două contexte, unul dintre efectele mass-media este de a ajuta la dezvoltarea relațiilor interumane și interculturale prin crearea de legături între membrii comunităților sau între diferite comunități. Ele capată o forță unificatoare, creează o viziune globală și apropie diferite culturi, generând un sentiment de solidaritate în rândul oamenilor.[10]

3. Funcția educativ- culturală

Mass-media au preluat din rolul social al familiei și al instituțiilor de învățământ în procesul de educare a copiilor. Ele transmit valori și modelel culturale ale societății și au un rol important în formarea gândirii și comportamentului indivizilor, în special, în rândul tinerilor. Mijloacele media au posibilitatea de a face să circule diferite modele de comportament general acceptate de societate, răspunzând nevoii de perpetuare a valorilor comunității. Ele transmit de la o generație la alta mituri, tradiții și principii "care îi conferă individului o identitate etnică sau națională".[11] Prin transmiterea valorilor, "mass-media contribuie la realizarea stabilității sociale și la menținerea, în timp, a structurilor culturale".[12]

Rolul lor este să transmită cunoștințe și să formeze oameni cultivați. Mijloacele de comunicare nu doar promovează modelele de comportament, ci și generează unele noi, ca de exemplu cel de consum. Pe de alta parte, mass-media sunt acuzate că prezintă modele negative (falși eroi, false vedete) care au o influență negativă puternică. În special, tinerii, încă de la vârste fragede, au tendința să imite diferite personaje din filme, desene animate sau să adopte comportamentul anumitor personalități, vedete pe care ajung să îi idolatrizeze.

Funcția de interpretare.

Informațiile trec prin mai multe etape înainte de a fi prezentate publicului. Pe de o parte, ele necesită un proces de selecție, realizat după anumite criterii [13] , apoi sunt ierarhizate în funcție de importanța sau urgența lor. Pe de altă parte, informațiile ajung să fie analizate și discutate. Dar pentru ca goana după senzațional, după instantaneu a câștigat teren în fața dezbaterilor, s-au dezvoltat genuri jurnalistice specializate care permit auditorilor să aibă acces la mai multe opinii, de multe ori ale unor specialiști, pentru a-și putea forma o părere de ansamblu. Unii specialiști consideră că influențarea are loc încă de la primele etape prin care trec informațiile: selecția și ierarhizarea. Alegerea prezentării unei informații, a unui eveniment în detrimentul altora, precum și punerea lor într-o anume ordine reprezintă un act interpretativ.

5. Funcția de divertisment.

Într-o lume a vitezei și a provocărilor continue, mass-media răspund nevoii oamenilor de a se deconecta de la viața cotidiană. Indiferent dacă este vorba de un film, o emisiune de divertisment la tv sau un talk-show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a timpului liber, de relaxare, dar și un mod de evadare. Consumatorii de divertisment vor să scape de presiunea cotidianului și să intre într-o lume imaginară, lipsită de grijile și problemele zilnice, pentru a trăi imaginar evenimente, experiențe sau sentimente pe care în viața reală nu au posibilitatea să le încerce, nu îndrăznesc sau nu ar ajunge să le trăiască niciodată. Bertrand observă că mijloacele media "stimulează (emoțiile sau intelectul) și tot ele calmează (prin distracție )." [14]

Privit din perspectiva costurilor, divertismentul mediatic este cel mai puțin costisitor, iar accesul este imediat, doar la un buton distanță. Spectaculozitatea mesajelor trezește interesul publicului, îl angrenează în mijlocul acțiunii, de aceea acest tip de discurs a patruns și în cel al informării și al educării. Informațiile sunt prezentate sub forma unor știri inedite, extraordinare, cu titluri explozive, în timp ce discursul educativ- cultural este ambalat sub forma amuzamentului, pentru că "educația este primită mai ușor, dacă este ascunsă sub masca distracției".[15]

Dincolo de controversele privind rolul și funcțiile mass media în societate, o concluzie este evidentă: imposibilitatea de a le contesta sau ignora. Dimpotrivă, se impune constatarea că, oricâte critici le-am aduce, oricât de vehement le-am ruga, ele se impun în viața cotidiană a fiecărui individ, iar viitorul rămâne deschis pentru orice surprize. În fond, pentru receptor, totul nu este decât o alegere, în funcție de experiența sa de viață, de exigențele sale intelectuale și morale. Mijloacele de comunicare de masă de adresează oamenilor pentru a-i informa, pentru a le influența judecata și aprecierea asupra fenomenului de actualitate, pentru a le orienta atitudinile și a le educa stiluri de comportamente. Îndeplinirea acestor principale funcții mediatice depinde de interacțiunea dintre mass media, public și autorități. În cadrul acestui joc de interferențe, fiecare dintre cei trei parteneri trebuie să-și asume responsabilitățile ce decurg din rolul pe care îl are de jucat: mass media ar trebui să-și asume responsabilitatea de factor de influență pe care o deține față de pubic, publicul ar trebui să se distanțeze și să sesizeze neajunsurile mass media, iar autoritățile ar trebui să prevină pe care juridică abuzurile care se fac în numele libertății de expresie.

Mass media este cea care pune la dispoziția cetățeanului informații din diverse domenii. Ca urmare, efectele mass-media se pot resimți în diferite zone ale societății. Mass-media este cea care acționează asupra indivizilor, a grupurilor, a instituțiilor, a întregii societăți. Ea poate afecta personalitatea umană în dimensiunea cognitivă (schimbarea imaginii despre lume), dimenisunea afectivă (modificarea sau crearea unor sentimente sau atitudini) sau dimeniunea comportamentală (modificările ale felurilor în care acționează indivizii și fenomene de mobilizare socială).

Din altă perspectivă, mass-media poate avea o influență pe termen scurt sau poate avea nevoie de un interval de timp mai amplu pentru a deveni operațională. De asemenea efectele mass media pot crea schimbări dorite sau mai puțin dorite: pot fi rezultatul unui proces controlat, cum sunt campaniile de presă, sau ale unor întâmplări așteptate sau neașteptate.

Lumea se schimbă cu o rapiditate imensă, mass media pătrunde în viața fiecăruia intre noi, copleșindu-ne prin fel de fel de informații. Mijloacele de comunicare în masă influențează foarte mult publicul și asta pentru că ele sunt și instrumente de formare și de adaptare a omului la noile idei și obiceiuri. Impactul pe care-l are media asupra oamenilor se produce din cauza că consumatorii de informație doresc să fie la curent cu ultimele norme sociale și cu cele mai recente evenimente, uneori fără să le analizeze.

Astăzi, mass media a căpătat un rol esențiat în viața omului. Informațiile repreizintă sursa vitală pentru orice tip de decizie, iar mass media este principalul mediu de difuzare a acestora. Un număr din ce în ce mai mare de oameni, grupuri și colectivități depind de mass media pentru a stăpâni, înțelege și judeca lumea înconjurătoare. Fluxul permanent de mesaje difuzate de mass media învăluie aproape în înregime indivizii și societatea, nelăsându-le timp de verificare sau de analiză critică a versiunilor oferite.

Mass media este cea care mediatizează raporturi dintre stat și public. Totodată, selectează, evaluează, prezintă evenimente. Mijloacele media sunt utilizate tot mai frecvent și ca o sursă importantă de divertisment. Constituie o sursă de informare, iar prin informația pe care o difuzează influențează shcimbări de atitudini ale pubicului larg. Astfel, din punct de vedere al formării opiniei publice, complexul mass media este principala verigă. În viața economică și socială a țării, acest complex devine din ce în ce mai important.

Mass media sunt capabile să asigure difuzarea informațiilor, să stârnească curiozități, să mărească instruirea, să lărgească orizontul, să-l integrese pe individ în societate, să-i dezvolte gândirea critică. În același timp, mijloacele media sunt capabile să înșele, să degradeze, să ducă în eroare și să influențeze opinia publică. Mass media a ajuns să înlocuiască foarte multe activități ale omului. Cei mai mulți oameni își petrec timpul liber uitându-se la televizor sau ascultând radio și în rare cazuri lecturând un ziar sau o revistă. Suntem cuprinși într-un sistem social, interacționăm și depinde de el. Uneori suntem constrânși a alege ce ni se oferă. Experiențele zilnice demonstrează diferite exemple ale unor mici efecte. Ne îmbrăcăm sub influența prognozei meteo, cumpărăm produse din publicitate, mergem la un film menționat în ziar, etc. Mass media afectează profund publicul, pentru că ele constituie o prezență constantă în viața acestora. Presa informează zilnic sau săptămânal cititorii despre agresiunile sau abuzurile care se produc în viața de zi cu zi. Desigur în unele cazuri, ziariștii urmăresc aspectele senzaționale, publicând o serie de informații care să satisfacă gustul publicului, prin detalii “picante”. O caracteristică a mass-mediei este că aceasta poate forma caracterul unui individ, adeseori eronat. În acest caz este vorba despre televiziune. Datorită faptului că individual se uită exagerat de mult la televizor, acestuia îi pot fi întipărite idei sau opinii transmise de programul vizionat.

Prin canalele sale, media poate fi o armă cu două tăișuri. Ca factor de progress, influența sa se reflect în ridicarea calității și standardelor cultural și sociale ale vieții. Ca mijloc de dominare și manipulare, nu face decât să diminuieze răspunsul publicului la marile provocări ale realității de zi cu zi. Modul de percepere a mass media este diferit de la un individ la altul.

Mass media nu are putere de comandă asemeni instituțiilor statului, dar impactul asupra societății este covărșitor, ele informează dezvoltând spiritual critic, creează curente de opinie, lansează mode și promovează personalități.

1.2. Problematica socială în materialele jurnalistice: precizări conceptuale

Aproape că nu există ziar, revistă sau post de televiziune fără un departament social. Secțiunile sau paginile dedicate oscilează între termeni precum “social” și “societate”.

În ultima perioada pagina de Societate a rămas un fel de “debara”, un loc unde pui lucruri utile, la care nu te înduri sărenunți, dar pe care nu vrei nici să le ții la intrare, să-ți incomodeze oaspeții. Sondajele de opinie comandate de redacții nu plasează Societatea în primele zece rubric preferate de cititori. Sănătatea sau învățământul sunt situate mai bine, fără să amintim de actualitate sau dezvăluiri. Atitudinea editorilor ne spune însă că jurnaliștii sunt cei care au dat startul minimalizării. Ce avem mai bun merită pagina întâi, se spune la ședințele de sumar. Ce este mai nou se încadrează la Actualitate. Ce rămâne și nu este nici Politic, Sport sau Cultură, merge la Societate. Contraselecția a creat pagini care nu strălucesc și nu rețin atenția publicului, ca urmare nu sunt cerute, dar nici respinse.

Redactorii au impresia că publicul subiectelor cu tematică social e mai degrabă vârstnic, neinteresant pentru furnizorii de publicitate și pentru menținerea unui tiraj sănătos pe termen lung.

Este oare jurnalismul social candamnat la “iobăgie” pe teritoriul știrilor utilitare, generate de ministere ori de agenții? Mulți reporter activează în domeniu fără să fie arondați unei intituții sau alteia. Ei își descoperă subiectele în societate, în fluxul de evenimente ce rezultă din interacțiunile membrilor comunității. Cazurile deosebite, situațiile dramatice, întâmplările spectaculoase pe care ei le prezintă publicului sunt unități isolate ale unor mulțimi – fenomene sociale. Subiectele jurnalismului specializat pe Social sunt date de problemele ce afectează direct individual sau comunitatea. Exemplele nu vor putea acoperi niciodată toate situațiile posibile, noi și noi cazuri apărând în fiecare zi, dar orientează pe cât de posibil un jurnalist care pornește la drum în acest domeniu. Criza familiei preocupă “publicul țintă” al oricărei redacții, adică persoanele active, cu vârsta între 25-45 de ani, iar un reportaj dintr-un centru de protecție pentru victimele violenței domestice, cum a publicat Adevărul în luna iulie 2006, are atât dramatism, cât și valoare utilitară pentru femeile care ar dori să apeleze la o astfel de instituție. Cazurile unor copii care s-au sinucis de dorul părinților plecați la muncă în străinătate au fost relatate pe larg în Evenimentul Zilei, demonstrând efectele negative ale migrației circulatorii, ca strategie de viață. “Jurnalul Național” a început să prezinte buletinele de analiză ale unpor produse alimentare, continuând o temă intens disputată la Marius Tucă Show, pe Antena 1.

Există, evident, și articole neutre, care nu critică și nu acuză, dar care reușsesc să atingă subiecte de maxim interes pentru public. Un material despre adultolescenți – tinerii “seinfelzi” care nu vor să-și asume responsabilitățile vârstei de adult și continuă să trăiască la fel ca în liceu – a declanșat o adevărată avalanșă de comentarii pe forumul „Adevărul”.Unii cititori se identificau cu acest stil de viață, alții căutau să-i afle implicațiile pe termen lung, cert este că impactul, evaluat după comentariile postate, a fost extrem de mare pentu un articol care nu era publicat pe prima pagină.

Jurnalismul social poate fi definit ca un jurnalism care descoperă subiectele de presă în evenimentele ce constituie fenomene sociale. Acest tip de presă urmărește să identifice cauzele sociale ale evenimentelor. Specializarea presupune în egală măsură o cunoaștere a metodelor jurnalistice și sociologie de investigare a realității, ca și a teroriilor, conceptelor și legilor care explică funcționarea mecanismului social. Redactorul specializat va sesiza importanța evenimentelor care se petrec în societate, le va putea găsi cauzele și le va prognoza evoluția. Spre deosebire de jurnalismul politic au economic, cel social este direct legat de individ și comunitate, fiind centrat pe problemele acestora, și nu pe acțiunile unor elite ce se reflectă abia într-o etapă ulterioară asupra cetățeanului. Jurnalismul social monitorizează instituțiile care se ocupă de politicile sociale, cunoaște legile care guvernează domeniul său de competență, istoricul acestuia și datele de contact ale principalilor actori: autorități, reprezentantți ai publicului, experți. În Statele Unite s-au consolidat ca stiluri jurnalismul civic și jurnalismul comunității (sau comunitar). Acestea reprezintă, de fapt, aplicații de la identificarea problemelor și fenomenelor sociale la găsirea de soluții și la implicarea presei în aplicarea lor. [16]

Orice societate se confruntă într-o anumită perioadă a dezvoltării cu o serie de probleme sociale a căror semnificație este definită în raportul dintre ordinea socială cu valorile și normele existente în acea societate. Probleme sociale sunt extreme de diverse, însă prezintă o serie de elemente comune. În consecință o problemă socială reprezintă întreruperi în schemele acceptate sau dorite ale lucrurilor, o întrerupere a mersului normal a unei stări de fapt. Problemele sociale sunt deseori consecințele nedorite sau neanticipate ale modelelor individualizate de comportament social. În general nu există societate fără probleme sociale. În lucrarea “The sociology of social problems” [17] se definește problema socială prin patru elemente esențiale:

Stare ce afectează un număr semnificativ de persoane;

Afectarea este nedorită;

Se simte nevoia să se întreprindă ceva;

Este necesară o acțiune colectivă.

Problemele sociale sunt definite ca elemente sau fenomene sociale negative și chiar unele definiții sugerează acest aspect (condiție nedorită) există și o definiție utilizată în metodologie și care se referă la problemă ca la un orice fenomen social ale cărui cauze sau consecințe nu pot fi identificate prin cunoaștere comună și este nevoie de un demers de cunoaștere științifică.

În lucrarea sa, Zamfir definește conceptul de problem socială legând-o permanent de de ideea de oportunitate, schimbare, conferindu-i o orientare pozitivă. Tot în viziunea sa definirea unei probleme sociale presupune nu doar enunțarea, ci o strategie mai complex, capabilă să delimiteze spațiul său: identificarea problemei, diagnoza naturii problemei, determinarea magnitudinii, identificarea soluțiilor și voința colectivă de a întreprinde ceva ( sau de a nu acționa în sensul schimbării).[18]

Problemele sociale au fost studiate în domeniul sociologiei încă de la primele lucrări din domeniu. Se poate spune chiar, că au fost scrise pentru a se găsi o explicație științifică și pentru a se identifica soluții pentru problemele din vremea respectivă. Max Weber scrie în lucrarea sa “Etica protestantă și spiritul capitalismului” pentru a analiza și a explica problema diferențelor economice din interiorul populației, iar Emil Durkheim în lucrarea “Sinuciderea” aduce în discuție un fenomen social- problem, extreme de important pentru orice societate.[19]

Conștiința publică joacă un rol foarte important în definirea unei probleme socială. Un cataclism natural (de exemplu un uragan) nu poate fi el însuși considerat o problemă socială, deoarece el nu a fost cauzat de acțiunea unor oameni. Doar unele efecte generate de acesta pot fi considerate problemă socială. După Farley o problemă socială poate fi considerată ca fiind socială aceea care este rezultatul/ parte a acțiunii oamenilor sau a societății. Există însă autori care deosebesc două feluri de surse ale problemelor sociale: unele de natură nesocială și altele de origine socială. Sursele precum uraganele, cutremurele, epidemiile etc., sunt surse nesociale ale unor probleme care afectează un număr de oameni, probleme care ulterior se transformă în probleme de ordin social. Drept urmare, indiferent de sursa lor, problemele sociale sunt definite în funcție de consecințele lor sociale. [20]

Cătălin Zamfir definește și analizează problemele sociale din perspectiva funcționării sistemelor sociale unde un aspect esențial este deținut de “activitatea de înfruntare a diferitor dificutăți care intervin pe parcursul funcționării lor – cu alte cuvinte, activitatea de soluționare a problemelor sociale”, sisteme care funționează și ca urmare a perfecționării capacității lor de a formula clar și la timp util soluții eficiente la problemele particulare cu care ele se confruntă. Perspectiva de analiză a unei probleme sociale este următoarea. [21]

“O problemă particulară poate fi de natură tehnică, economic sau juridică etc. În calitatea sa de problemă a unui sistem social, ea va fi totodată o problemă socială. În acest sens, în termeni generali, o problemă socială este definită drept “un proces social”, o caracteristică, o situație despre care societatea sau un subsistem al ei consider că trebuie schimbat”.

Această definiție include două elemente:

Un obiect- acel aspect, situație, proces care este problematic, reprezintă cu alte cuvinte, o sursă de dificultăți și asupra căruia urmează a se acționa pentru a fi schimbat într-un sens convenabil. Poate fi vorba de un aspect pozitiv sau negative.

Conștientizarea dificultății – respectivul aspect de eliminat sau de realizat este pus ca problemă, acceptat de către membrii sistemului social respectiv pentru a fi schimbat. Unele probleme deși există nu sunt conștientizate, deci nu sunt manifeste, ci sunt într-o stare de latență. Trecerea lor din latent în manifest este un proces care trebuie să parcurgă anumite etape și să îndeplinească anumite condiții, una din cele mai importante fiind angajarea sistemului în a lua decizia de a desfășura o acțiune de soluționare a respectivei probleme.

Specialiștii consideră că definirea problemelor sociale este totuși dificilă și asta din următoarele motive:

Într-o societate pluralistă, termenul de problemă social are un character relative, întrucât conținutul și semnificația lui diferă sensibil în funcție de sistemul normative și cultural al societății. De aceea, ceea ce într-o societate reprezintă o problemă social, în alta este o situație normală.

Definirea unei probleme sociale se schimbă în cursul timpului. Ceea ce pentru o prioadă istorică a fost apreciat ca o problemă social, în altă perioadă poate prezenta o situație social normal.

Noțiunea de problemă socială are conotații diferite nu numai de la societate la alta, dar și de la un individ la altu, în raport cu normele și valorile acestora. Întrucât indivizii au valori, principii și interese diferite, implicit nu au și aceleași criteria de evaluare a problemelor sociale, fiind tentați să considere problemele lor particulare ca probleme sociale. În definirea problemelor sociale un rol important îi revine comunității sociale. De aceea, o problemă social apare și există atunci când un număr semnificativ de indivizi consider că o anumită situație sau dificultate este de fapt o problemă socială.

Stările de apariție și rezolvare a problemelor sociale: Orice problemă socială parcurge o serie de etape sau fraze printre care 4 sunt mai importante.

Stadiul perceperii și contientizării problemei sociale. Geneza oricărei probleme sociale apare odată cu apariția unei condiții negative sau a unei dificultăți care este percepută de o parte importantă a publicului ca fiind acută, gravă sau periculoasă. În acest stadiu contientizarea problemei se face prin intermediul unor mijloace și modalități:

mass media scrisă și audiovizuală;

literatura, prin dezvăluirea unor probleme sociale ascunse publicului;

conflicte sociale și interetnice;

accidente, catastrofe naturale sau evenimente dramatice;

sondaje de opinie organizate de instituțiile specializate pe diverse teme prin care se încearcă găsirea unui răspuns din partea populației la întrebarea (care credeți că este cea mai importantă problemă a societății?).

Stadiul reacțiilor oficiale privind rezolvarea problemei respective. După perceperea problemei sociale, antrenează pe de o parte o reacție a opiniei publice, iar pe de altă parte o reacție a oficialilor, reacții care nu coincid, ba chiar sunt divergențe, ceea ce conduce la redefinirea problemei respective și implicit la amplificarea ei.

Stadiul reacțiilor față de răspunsul oficial. De multe ori răspunsul oficial în legătură cu o problemă socială devine el însuși o problemă, determinând noi reacții ale opiniei, față de problema care capătă noi valențe sub diferite forme.

Stadiul reformei și al politicilor sociale și legislative care conduc la crearea unor instituții specializate pentru rezolvarea problemelor sociale (comisii pentru minorități, comisii pentru persoane cu nevoi speciale, spitale psihiatrice, centre de dezalcoolizare..etc).

Direcții fundamentale de abordare și soluționare a problemelor sociale:

Prima direcție consideră că problemele sociale pot fi soluționate prin schimbarea comportamentului indivizilor, prin intermediul instituțiilor de asistență socială, protecție socială sau a temelor întreprinse de factorii de control social (învățământ, medicină, poliție, justiție, administrație).

A doua direcție consideră că problemele sociale pot fi schimbate doar prin schimbarea structurilor sociale, economie, prin intermediul unor reforme sociale sau legislative.

În esență cele două direcții au general la rândul lor 2 perspective privind soluționarea practică a problemei sociale:

Soluționarea problemelor sociale trebuie făcută din exterior inducând un punct de vedere ce se indentifică cu politica oficială a instituțiilor statului.

Soluționarea problemelor sociale solicit abordarea unui punct de vedere din interior, identificabilă cu viziunea grupurilor minoritare implicate în aceste probleme sociale.

O problemă socială trebuie să fie caracterizată de următoarele trei elemente:

este în mare măsură privită ca sursă de dificultăți;

este cauzată de acțiunea sau inacțiunea oamenilor sau a societății;

afectează sau se presupune că va afecta un număr mare de persoane.

Factorii importanți în definirea unei probleme sociale:

Percepția publică.

Pentru a fi considerată o problemă ca fiind indezirabilă, situația trebuie să fie conștientizată de către populație. Dacă oamenii nu cunosc nimic despre acea problemă, ea va rămâne în stare de latentă. Un rol important în definirea unei probleme sociale îl joacă valorile. O valoare este o credință personală despre ceea ce este bun sau rău, drept sau greșit. Este o preferință personală și nu o ilustrare a realității.

Conștiința publică.

Un cataclism natural nu poate fi considerat ca fiind o problemă socială, deoarece nu a fost cauzat de acțiunea sau inacțiunea oamenilor, dar unele efecte generale ale cataclismului (un uragan) pot fi considerate probleme sociale. Ca urmare a faptului că afectează un număr mare de oameni, problemele sociale sunt definite în funcție de consecințele lor sociale.

Trebuie făcută distincția între probleme sociale și probleme individuale. Un divorț în familie nu reprezintă o problemă socială, însă dacă în societate avem o rată foarte mare a divorțurilor, cauzele nu mai sunt numai de ordin personal, ci au în mare parte origini în societate.

Caracteristicile unei probleme sociale:

Apariția unei probleme sociale este legată de manifestarea unei neconcordante între ceea ce ar trebui să fie oamenii și ceea ce sunt în realitate.

O problemă socială poate fi în multe cazuri consecința neanticipativă, nedorită și indirectă a modelelor instituționalizate ale compotamentului social.

Diferite structuri au probleme distincte în funcție de caracteristicile, valorile și interesele fiecăruia.

În funcție de particularitățile structurilor sociale, soluțiile date acestor probleme sunt diferite.

Deoarece elementele componente ale unei structuri sociale se află în relație cu interdependența, acțiunile întreprinse pentru rezolvarea unei probleme sociale particulare cu care se confundă sistemul, vor genera apariția unor noi probleme ce trebuiesc soluționate și drept urmare, soluțiile găsite vor fi dificil de concretizat în politici efective.[22]

Rolul mijloacelor media este de a obține informații și de a le face să circule. În plus, ele sunt supuse unui proces de selectare, ierarhizare și interpretare înainte de a fi transmise publicului. Astfel, mass media oferă o anumită versiune a unui eveniment sau problemă. Uneori, oamenii iau mesajul recepționat ca atare, fără a-l supune unei analize sau reflecții, din cauza volumului informațional foarte mare primit în fiecare zi.

CAPITOLUL II.

REFLECTAREA PROBLEMELOR SOCIALE ÎN MASS MEDIA AUTOHTONĂ. CAZUL PROTV VS NEWSMOLDOVA

Pentru studierea problemelor sociale în mass media națională, am ales să efectuez studiul de caz în baza postul de televiziune ProTV și a Agenției de Știri “NewsMoldova”, acestea fiind cele mai representative pentru lucrarea dată, deoarece ambele abordează frecvent tematica socială în materialele jurnalistice.Spre studiere au fost supuse materialele publicate pe parcursul a două luni: martie și aprilie 2015.

Motivarea cercetării a pornit de la ideea că pe lângă rolul de bază pe care îl are mass media și anume cel de a informa societate despre anumite lucruri, mass media contribuie nemijlocit și la soluționare acestora. Datorită mijloacelor media oamenii se autosesizează și solicită intervenția autorităților în vederea soluționării problemelor existente.

Obiectivele cercetării s-au concretizat în încercarea de a răspunde la următoarele întrebări: 1.Cât de des sunt abordate problemele sociale în mass media națională? 2. Care este unghiul de abordare a acesteia? 3. Ce surse au fost utilizate în materialele jurnalistice? 4. Care sunt cele mai mediatizate probleme sociale?

Republica Moldova se confruntă cu o mulțime de probleme sociale. Acestea sunt:

Sărăcia și accesul redus la bunuri;

șomajul;

lipsa posibilităților de autoafirmare precum și lipsa de încredere în ziua de mâine;

deficitul de specialiști în domeniul sănătății și cel al educației;

nivelul scăzut de încredere a oamenilor în structurile statale;

fenomenul corupției;

problema abandonului școlar;

lipsa condițiilor de trai;

majorarea prețurilor de consum;

natalitatea redusă;

migrația forței de muncă și stabilitatea familiei;

fenomenul narcomaniei;

lipsa accesului pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități;

abandonul copiilor;

violența familială- generatoare de probleme sociale;

analfabetismul;

nivelul scăzut de trai;

extinderea maladiei HIV-SIDA;

discriminarea femeilor;

corupția în instituțiile de stat;

inflația;

abuzul față de copil;

rata înaltă a avorturilor în rândul adolescenților;

condiții precare în penitenciarele din țară;

lipsa spațiului de locuit pentru tineri;

micșorarea numărului de studenți în instituțiile de învățământ;

traficul de ființe umane;

oportunități limitate pentru afirmarea tineretului.

Astfel, orice temă din lista celor anterior menționate pot fi considerate ca fiind parte a tematicii sociale. Abordarea tematicii sociale presupune un spectru larg de subiecte, așa deci în momentul analizei materialelor jurnalistice care au la bază o problemă socială, trebuie să ținem cont că temele pot fi abordate din mai multe aspecte. Variația subiectelor din același domeniu este binevenită atât timp cât și abordarea acestora este diferită, relatarea lucrurilor știute poate plictisi din start cititorul. De aceea, fiecare subiect trebuie să conțină o știre.

Problemele au fost identificate după următoarele criterii: frecvența, apariția, dinamica și impactul problemei.

Pentru analiza problemelor sociale din mass media națională am utilizat drept reper o matrice de analiză cu anumiți indicatori calitativi:

Subiectul- oferă o imagine de ansamblu a problemei;

Descrierea problemei- surprinde ariile de manifestare, sursele și motivele care mențin în actualitate problema;

Grupuri țintă- include indivizii și grupuri sociale afectate sau privilegiate de către existența acestei probleme;

Impactul- dificultățile și efectele existenței acestei probleme asupra mediului și a structurilor sociale;

Factori

Anticipări – evoluția probabilă în viitorul apropiat;

Lista problemelor sociale identificate la postul de televiziune ProTV

Descrierea problemelor

P1. Rata înaltă a avorturilor

(A crescut rata femeilor care fac avort)

Subiectul

Pe parcursul ultimilor ani în țara noastră au fost promovate un șir de măsuri în domeniul planificării familial. Chiar și așa, numărul de avorturi este în continuă creștere.

Descrierea

Fiecare a 3-a femeie din Moldova a făcut cel puțin un avort, iar rata mortalității infantile a ajuns la aproape 12%. Aproximativ 37 la sută din femeile din Republica Moldova au făcut cel puțin un avort, dintre care 9% reprezintă minorele. Acestea sunt datele publicate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale "Viitorul".

Grupuri-țintă

Femei

Adolescenți

Personalul medical

Instituțiile școlare

Familia

Impactul

Creșterea ratei sterilității;

consecințe medicale(avorturi spontane și nașteri premature);

traumă psihică.

Factori

Nesiguranța metodelor de contracepție;

lipsa sfaturilor din partea părinților, care în marea parte sunt plecați în străinătate.

Anticipări

Astăzi, adolescenții își încep viața sexuală la o vârstă mai precoce, fără a fi conștienți de consecințele actului sexual, iar din această acest fenomen va continua să ia amploare în Republica Moldova. Sărăcia, de asemenea este o problemă pentru care femeile regurg la acest gest.

P2. Delicvența juvenilă

(Unii nu au împlinit nici 13 ani! Copiii, autori a peste 2.000 de infracțiuni)

Subiectul

Fenomenul delicvenței juvenile s-a intensificat în Republica Moldova. Astfel, activitatea criminal în rândul minorilor a devenit mult mai dinamică decât în rândurile altor categorii. Ceea ce nu demult era considerat crimă gravă, pentru tinerii de astăzi este faptă admisibilă. Pentru mulți tineri, cinstea, onestitatea, datoria, corectitudinea nu mai sunt valori.

Descrierea

Delicvența juvenilă reprezintă ansamblul încălcărilor și abaterilor tinerilor de la normele de conviețuire socială, încălcări și abateri sancționate penal. Doar în anul 2014, Poliția a deschis peste 2.260 de cauze penale în privința copiilor care ar fi comis infracțiuni. În aproximativ zece la sută dintre cazuri au fost implicați copii care nu au împlinit vârsta de 13 ani. Potrivit datelor oficiale, cel mai des, adică în peste 76 la sută dintre cazuri, minorii săvârșesc furturi, urmate de jafuri și acțiuni de huliganism. Pe parcursul anului trecut, procurorii au expediat în instanțele de judecată 980 de cauze penale în privința copiilor. Peste 500 dintre aceștia au fost sancționați, iar 47 de copii au ajuns după gratii. În prezent, 32 de copii care au comis infracțiuni deosebit de grave își ispășesc pedeapsa într-un penitenciar pentru minori.

Grupuri-țintă

Orfanii, copiii instituționalizați, copiii a căror părinți sunt plecați peste hotare, copii care nu frecventează școala;

familii nevoiașe;

familii monoparentale, familii cu antecedente penale.

Impactul

Siguranța societății este în pericol;

decăderea valorilor morale;

scăderea încrederii față de instituțiile de control;

adolescenții delicvenți atrag alți adolescenți.

Factori

Sărăcia;

lipsa locurilor de muncă;

politica socială a statului;

fenomenul alcoolismului;

reducerea numărului de instituții de creație pentru tineret;

posibilități reduse de afirmare a tineretului.

Anticipări

Rata delicvenței se va menține din cauza lipsei sfaturilor părintești, mediatizării de către mass media a cazurilor de violență, menținerea crizei economie în țară și reducerea posibilităților de afirmare.

P3. Șomajul

(În cautarea JOB-ului pierdut. Mai multi someri, la targul de cariere: "Incercam sa studiem piata". Ce spun despre salariile propuse)

Subiectul

Deși, în țara noastră sunt organizate frecvent târguri de cariere, numărul șomerilor este în creștere și asta din cauza că salariile nu sunt deloc motivante.

Descrierea

Șomajul reprezintă dezechilibrul între cererea și oferta de forță de muncă. Șomajul apare ca rezultat exclusive al cererii de muncă, oferta nefiind luată în considerație. În situația de șomaj, oamenii suportă o lipsă a oportunităților de afirmare, în special tinerii. Aceștia fiind antenați într-un process economic și social disfuncțional vieții lor, ei își pierd încrederea în ziua de mâine. Cea mai adecvată soluție pe care o aleg tinerii este plecarea peste hotare.

Grupuri-țintă

Oamenii de la sate și cei care se întorc din străinătate;

absolvenții instituțiilor de învățământ profesional și superior;

angajatorii.

Impactul

Ruperea legăturilor cu comunitatea;

intensificarea procesului migraționist;

scăderea substanțială a bugetului familial;

accentuarea gradului de sărăcie;

apariția sentimentului de exluderea din viața socială.

Factori

Gradul scăzut de competență și calificare;

dezvoltarea socio-economică din țară;

lipsa bazelor de practică la instituțiile de învățământ sau necorespunderea acestora criteriilor necesare.

Anticipări

Atât timp cât situația social-economică din țară nu se va stabiliza, problema șomajului va continua să existe. În special tinerii care la absolvirea unei instituții de învățământ se confruntă cu problema angajării în câmpul muncii. Și asta din cauza că la angajare, angajatorii solicită pe lângă cunoștințe în domeniu și experință.

P4. Consumul de droguri

(Lecții deschise despre droguri. Procurorul capitalei explica elevilor de ce nu e bine sa consume droguri)

Subiectul

Comercializarea și consumul de droguri a devenit o problem gravă în Republica Moldova. În ultima perioadă tot mai frecvent în presa națională sunt mediatizate subiecte legate de fenomenul narcomaniei. La moment, grupul narcomanilor reprezintă unul din cele mai marginalizate grupuri sociale ale societății.

Descrierea

Narcomania reprezintă un flagel care pune în mare pericol sănătatea oamenilor. De obicei, consumatorii de droguri din țara noastră fac acest lucru fie din curiozitate, fie din cauza companiei din care face parte, iar la distracție individul pentru a se integra într-o gașcă, le încearcă pe toate. Ulterior aceasta se transform într-un viciu și așa tinerii devin victime ale acestui flagel.

Dupa ce acum doua saptamani procurorii au retinut in flagrant cativa indivizi care ar fi vandut droguri in scoli, procuratura municipala a decis sa organizeze lectii de prevenire in scoli. Procurorul capitalei s-a dus astazi intr-un liceu ca sa le explice elevilor de ce nu e bine sa consume droguri. Potrivit procuraturii, dealerii retinuti erau condusi de un angajat al MAI.

Procuratura a facut publice abia astazi imaginile de la retinerea a doua persoane care vindeau droguri elevilor din liceele capitalei. La 13 martie a fost retinut si un angajat al Ministerului de Interne. In total, spun procurorii, din grupare fac parte 36 de persoane. In paralel cu investigarea dosarului, procurorul municipaiului Chisinau, Ion Diacov, spune ca este necesara si activitate de prevenire, asa ca s-a dus astazi sa discute cu elevii.

Grupuri-țintă

Tinerii, în special băieții;

copii care au crescut într-o familie în care se consuma alcool sau chiar droguri;

șomerii;

boschetarii;

ONG- specializate în domeniu;

deținuții din penitenciare.

Impactul

Decese din cauza supradozei;

degradarea individului;

creșterea nivelului de infracțiuni;

dependența de droguri produce individului modificări fizice și psihice care-i afectează starea de sănătate;

scade interesul față de învățătură;

infectarea cu virusul HIV prin utilizarea unei și aceiași seringi;

afectează situația demografică prin creșterea numărului de cazuri de morbiditate.

Factori

În țara noastră reintegrarea socială a consumatorilor de droguri nu este un obiectiv al politicii sociale promovate de stat;

lipsa unor activități captivante și localuri utile de petrecere a timpului liber;

accesul liber la droguri. Astăzi, drogurile sunt la îndemâna oricui, iar de aici reiese eșecul organelor responsabile să verifice și să prevină fenomenul narcomaniei.

Anticipări

În țara noastră un rol important în lupa cu fenomenul narcomaniei îl joacă ONG-urile, statul, însă, nu are grijă să întervină cu anumite măsuri concrete de compatere a acestui fenomen. Deși există psihologi, psihiatri, asistenți sociali care pot interveni în astfel de situații, tinerii, astăzi sunt independeți și nu țin cont de sfaturile specialiștilor. Atât timp cât în țară noastră tinerii vor avea acces ușor la droguri, acest fenomen va continua să existe.

P5. Lipsa condițiilor de muncă

(Medicii de pe ambulanță dorm într-o piscină goală și îndură frig. Condițiile inumane în care muncesc angajații, surprinse cu o cameră ascunsă)

Subiectul

Pe lângă faptul că în Republica Moldova salariile sunt foarte mizere, și condițiile de muncă sunt la pământ. Tocmai din această cauză oamenii renunță să muncească în țara și aleg să plece la muncă în străinătate.

Descrierea

Este evident că în astfel de condiții este imposibil de lucrat și angajații vor părăsi locul de muncă în schimbul unui alt post de lucru, care pune la dispoziție condiții favorabile de lucru. De aici putem vedea atitudinea angajatorului care permite ca lucrătorii să-și facă meseria în astfel de condiții.

Medicii de pe ambulanță dorm într-o piscina goală si îndura frig. Este vorba despre angajații de la substația Buiucani, de la departamentul de urgență, care au fost mutați recent într-o noua încapere, mai exact la parterul unei policlinici. Condițiile în care aceștia lucrează sunt îngrozitoare, cu temperaturi ca afară și cu paturi pe fundul unei piscine nefuncționale.

Grupuri-țintă

Adminitrația spitalulului;

medicii de pe ambulanță;

instituțiile de resort, responsabile să verifice condițiile în care lucrează funcționarii.

Impactul

Afectează sănătatea medicului care este nevoit să lucreze în astfel de condiți;

abandonarea profesiei;

limitarea accesului la cele necesare unui angajat;

infectarea cu diferite boli.

Factori

Atitudinea indiferentă a administrației;

lipsa surselor financiare;

modul în care directorii instituțiilor medicale tratează subalternii.

Anticipări

Atât timp cât angajații nu se vor învăța să-și apere drepturile, funcționarii vor fi supuși să lucreze în condiții de lucru insalubre. Este o problemă la nivel de mentalitate, oamenii sunt fricoși și decât să-și facă dreptate, mai bine lucrează în continuare în condiții insuportabile și cu bani puțini.

P6. Calitatea drumurilor în Republica Moldova

(Drumuri locale, reparate înainte de alegerile locale. Suma uriașă împrumutată de autorități pentru renovarea drumurilor)

Subiectul

Problema drumurilor în țara noastră este veche. În fiecare an sunt alocate sume enorme pentru recontrucția drumurilor din Republica Moldova, însă, drumurile rămân la fel.

Descrierea

Prin coincidență sau nu, dar drumurile sunt renovate în perioada alegerilor sau altor evenimente politice din țară. În fiecare an, oamenii aud la televizor că, pentru recontrucția drumurilor au fost allocate atâtea milioane, și rezultatul?! Nu se vede.

Pe lângă cantitatea drumurilor reparate, trebuie să se țină cont și de calitate, dar asta de multe ori se uită. Tocmai din acest motiv, avem drumuri renovate, dar nu tocmai calitativ și asta se vede în fiecare an, când pe aceiași porțiune de drum care a fost reparată cu doi ani în urmă, încep iarăși lucrările.

Într-un an în care erau planificate alegerile locale, autoritățile împrumută de la Banca Mondiala 55 de milioane de dolari ca să repare, întamplător sau nu, drumurile locale.

Grupuri-țintă

Autoritățile centrale;

finanțatorii;

locuitorii Republicii Moldova;

instituțiile implicate în procesul de reconstrucție.

Impactul

Investiție fără rezultat;

statul acumuleaza datorii.

Factori

Spălare de bani.

Anticipări

Dacă autoritățile ar pune mai puțini bani în buzunare și mai mult ar investi în reconstrucția drumurilor, așa cum se vehiculează, atunci drumurile reparate s-ar păstra pe o perioadă mai lungă de timp.

P7. Fenomenul corupției

(Doi polițiști din Edineț, filmați cum iau mită! Imaginile au ajuns mai apoi la MAI care i-a reținut / Un medic, filmat in timp ce cere bani de la o pacienta: “Fata hai, e problema ta, copilul tau – buba ta. Nu-i, nu merge la operatie si gata”)

Subiectul

Activitatea instituțiilor publice central continuă să fie perturbată de fenomenul corupției care contribuie la slăbirea mecanismului democratic de luare a deciziilor în Republica Moldova, iar lupta împotriva corupției are un character limitat, menită să contracareze consecințele și nu cauzele perturbării acestui fenomen.

Descrierea

De-a lungul anilor, fenomenul corupției a reușit să pătrundă și să impună în cele mai înaltre structure de stat. În pofida depunerii unor eforturi colosale din partea organelor împuternicile să identifice cât mai multe acte de corupție, gradul acesteia nu se atenuează, fapt care generază senzația unui proces demonstrativ, nefiresc în combaterea corupției de către instituțiile respective.

Existența și perturbarea acestui flagel în cele mai înalte foruri ale puterii a fost demonstrată în nenumărate rânduri de către mass media locală prin descrierea unor cazuri concrete.

Grupuri-țintă

Guvernul, miniștrii de resort;

grupuri de interese (lideri politici, funcționari publici, antreprenori);

instituțile responsabile de contracararea fenomenului corupției;

comunitatea internațională care insistă să fie elaborate soluții în vederea ameliorării problemei;

mass media, care are rolul de informare a populației despre acest fenomen.

Impactul

Lupta contra fenomenului corupției, lăsată pe seama instituțiilor responsabile de identificarea cazurilor de corupție (MAI, Centru Național Anticorupție, Procuratura) și a societății civile, nu poate avea succes definitiv atât timp, cît nu va fi depus un efort și din partea cetățenilor care sunt implicați în astfel de situații.

Factori

Lipsa unui control adiministrativ strict;

existența unor interese politice;

salariile mici ale funcționarilor;

nivelul înalt al toleranței populației față de acest fenomen.

Anticipări

Pentru a putea înregistra progrese în această direcție, trebuie să fie întreprinse un set de măsuri concrete menite să prevină acest fenomen. Trebuie să fie înăsprite sancțiunile pentru indivizii implicați în acte de corupție. Astfel, oamenii vor conștientiza care sunt urmările acestui pas și nu vom mai susține acest fenomen.

Lista problemelor sociale identificate pe site-ul Agenției de știri “NewsMoldova”

P 8. Fenomenul sărăciei

(Sondaj: Cel mai mult cetățenii RM sunt îngrijorați de prețuri, sărăcie, viitorul copiilor, șomaj, corupție)

Subiectul

Chiar dacă unii dintre specialiști susțin că în ultima perioada în țara noastră s-a întregistrat o îmbunătățire esențială a indicatorilor economici și sociali, fenomenul sărăciei continuă să fie o problemă majoră, arată rezultatele unui sondaj.

Descrierea

Fenomenul sărăciei în Republica Moldova se manifestă prin:nivel redus de venituri, de consum și de ocupare a forței de muncă, alimentație de proastă calitate, stare precară a sănătății, acces limitat la învățământ, participare limitată la luarea deciziilor.

Rata frecventării de către cei săraci a instituțiilor de învățământ este la un nivel scăzut. Cei săraci nu sunt integrați în societate, iar copii nu sunt integrați în colective la școală. De asemenea sunt create diverse stereotipuri în societate, precum că cei săraci nu sunt buni de nimic.

Grupuri-țintă

Familii vulnerabile;

indivizi fără studii sau cu studii incomplete;

familii monoparentale;

persoane cu antecedente penale;

consumatorii de droguri și alcool;

oamenii care slujesc bogaților.

Impactul

Crește rata criminalității în țară;

este afectată bunăstarea socială, calitatea vieții și stilul de viață;

sărăcia din țară generază un exod al populației, în special a tinerilor;

este afectată demnitatea umanp și capacitatea de exprimare.

Factori

Pensiile și alocațiile foarte mici;

diferențierea considerabilă a salariilor în diferite sectoare ale economiei;

îmbătrânirea populației active;

incapacitatea persoanelor cu putere de decizie de a adopta o viziune clară asupra perspectivelor dezvoltării pe termen lung a țării.

Anticipări

Situația din țară poate fi schimbată odată cu crearea locurilor de muncă bine plătite pentru cetățenii moldoveni. La ultimul scutin oamenii au votat pentru o țară prospesă și un viitor mai bun, însă acum oamenii conștientizează că au fost doar niște promisiuni în zadar. Realitatea de după alegeri a rămas la fel cum a fost și până la scrutin. Atât timp cât autoritățile se vor preocupa doar de propriile interese, oamenii de rând vor fi nevoiți să îndure sărăcia.

P 9. Criza demografică

(Scade numărul populației Republicii Moldova)

Subiectul

Perioada de tranziție prin care trece țara noastră, rata ridicată a șomajului, menținerea sărăciei conduce la acutizarea crizei demografice. Deși, indicii demografici ne arată o acutizare a situației demografice, acest lucru însă nu sperie nici într-un fel statul.

Descrierea

Populația Republicii Moldova este în descreștere constantă de mai bine de 20 de ani, susțin specialiștii în sănătatea reproducerii și științe despre populație. Moldova rămâne a fi în continuare o țară de trimitere a migranților peste hotare. În special, pleacă populația tânără, de vârstă reproductivă, care va aprofunda această criză demografică.

Grupuri-țintă

Populația activă;

familiile tinere;

toată populația, în special tinerii.

Impactul

Îmbătrânirea populației;

micșorarea numărului de elevi și de studenți în instituțiile de învățământ;

reducerea populației active de muncă și creștere populației inactive.

Factori

Sărăcia;

șomajul;

migrația;

lipsa unor politici eficiente ale administrației centrale.

Anticipări

Statul ar trebui să fie ca și garant al activității economice prospere pentru migranții moldoveni, care se vor întoarce în țară doar cu condiția că aici îi așteaptă condiții bune pentru dezvoltarea afacerilor. Investiția în potențialul uman rămâne o prioritate, inclusiv pentru perspectiva de creștere demografică a țării.

P 10. Calitatea proastă a apei potabile

(Apa potabilă de calitate, un deficit în Moldova)

Subiectul

Calitatea apei potabile din țara noastră este proastă, ceea ce afectează nu doar sănătatea populației, ci și dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Descrierea.

Rezervele de apă potabilă din țara noastră sunt de până la 500 metri cubi pe cap de locuitor pe an, ceea ce plasează Moldova în categoria țărilor în care ”apa este insuficientă”. Cea mai gravă situație se atestă în localitățile rurale, unde principala sursă de apă potabilă sunt fântânile. Potrivit CNSP, aproape 84% din apa din fântâni nu corespunde normelor sanitare după componența chimică. Potrivit Centrului Național de Sănătate Publică, apa potabilă din aproape 80 % din fântâni este poluată cu nitrați. Aceasta din cauza condițiilor insalubre din localitate.

Grupuri-țintă

Întreaga populația a țării;

instituțiile responsabile să verifice calitatea apei;

instituțiile medicale.

Impactul

Morbiditatea populației;

insuficiența de apa potabilă;

piedici în dezvoltarea țării.

Factori

Iresponsabilitatea instituțiilor de resort;

gospodărirea incorectă a țăranilor;

prezența deșeurilor în locurile interzise.

Anticipări

Disponibilitatea apei creează premise pentru dezvoltarea economică a localității. Adică nu numai condiții de igienă acasă sau în instituțiile de învățământ, dar pot fi inițiate activități economice care necesită apă și sisteme de canalizare. Pentru a îmbunătăți calitatea apei din fântâni, oamenii trebuie să țină cont de următoarele criterii: fântâna trebuie amplasată la o distanță de minimum 20 metri de la sursele de poluare. Primăvara și toamna fântânile trebuie să fie curățite și dezinfectate.

P 11. Comercializarea produselor în condiții insalubre

(În ajunul sărbătorilor pascale, vigilență la procurarea produselor alimentare de pe marginea străzii)

Subiectul

Comerțul stradal este interzis prin lege. Comercializatea produselor alimentare în condiții insalubre este un fenoment existent în Republica Moldova.

Descrierea

Trotuarele din preajma Pieței Centrale din Capitală sunt aglomerate de vânzători stradali. Zilnic, oamenii de la sate își comercializează marfa: carne, ouă, pește și lactate. Condițiile insalubre în care sunt păstrate alimentele prezintă un risc pentru sănătatea cumpărătorilor și asta pentru că nu sunt supuse verificărilor și sunt vândute în condiții antisanitare.

Grupuri-țintă

Comercianții;

cumpărătorii;

reprezentanții de la Agenția pentru Protecția Consumatorilor;

Centru Național de Sănătate Publică;

poliția.

Impactul

Produsele achizițonate pot afecta sănătatea consumatorilor;

efectele consumului acestor produse pot fi grave;

comercianții sunt de negăsit.

Factori

Încurajarea acestui fenomen prin achiziționarea acestor produse;

indiferența cumpărătorilor;

cumpărătorilor nu le pasă de propria sănătate;

lipsa unor politici care să prevină acest tip de comerț;

comercianții dau dovadă de lipsă de bun simț.

Anticipări

Persoanele care comercializează marfa în stradă sunt sancționate conform legii cu amenzi de la 400 de lei în sus. Practic, în fiecare zi ofițerii de sectoare întocmesc procese- verbale comercianților. Persoanele, însă, își continuă activitățile ilegale. În acest caz ar trebui să fie întreprinse măsuri mai drastice pentru persoanele care nu pot înțelege că păstrarea produselor alimentare în condiții insalubre sunt dăunătoare sănătății. La procurarea unor produse, consumatorii trebuie să se asigure că aceste produse au fost supuse controlului sanitar-veterinar.

P 12. Lipsa specialiștilor în domeniul sănătății

(Spitalele din Bălți duc lipsă de medici)

Subiectul

Sistemul medical din țara noastră continuă să se confrunte cu un șir de probleme. În ultima perioada tot mai mulți medici și asistenți medicali își abandonează profesia din diverse motive. Salariul foarte mic, lipsa condițiilor de lucru și lipsa unui loc de trai sunt cele mai frecvente motive invocate de specialiști.

Descrierea

Numărul medicilor și asistenților medicali din Moldova este în scădere continua. În anul 2014, din sistemul de ocrotire a sănătății au plecat peste o mie de medici și mai mult de două mii de asistenți medicali. Numărul specialiștilor care pleacă din sistemul medical depășește numărul celor care se angajează. În 2014, s-au angajat la muncă 981 medici, cu 23 mai puțin decât au plecat. Cei mai mulți specialiști care pleacă din instituțiile medicale sunt din localitățile rurale.

Totodată, 250 de localități din țară nu au nici un medic de familie. Cea mai mare insuficiență de medici este resimțită în raioanele din centrul țării.

Grupuri-țintă

Personalul medical;

Ministerul Sănătății și Protecției Sociale;

întreaga populație.

Impactul

Înrăutățirea sănătății populației;

scăderea poftei de viață;

creșterea mortațității și a morbidității;

scăderea potențialului reproductive al populației.

Factori

Ineficiența sistemelor de ocrotire a sănătății;

salariul foarte mic;

lipsa unui loc de trai;

lipsa de motivare;

lipsa condițiilor de muncă.

Anticipări

Sănătatea este cea mai importantă în viața omului, aceasta ar trebuie să fie prioritară. În primul rând, administrația publică locală ar trebui să asigure tinerii specialiști cu locuri de trai, pentru ai motiva să rămână să activeze în localitate.

P 13. Migrația internă

(Sociolog: satele Moldovei riscă să rămână nepopulate)

Subiectul

Situația social-economică instabilă din țară a făcut ca o mare parte din populația țării sp migreze în străinătate sau cel puțin de la sat la oraș. Ca urmare satele rămân aproape pustii.

Descrierea

Tot mai mulți moldoveni părăsesc satul și merg să locuiască la oraș. Anul trecut, aproximativ 36 mii de oameni au migrat în interiorul țării, cu peste 2 mii mai mulți decât în 2013. Specialiștii susțin că astăzi, în sate oamenii nu au ocupație. Business-ul mic și mijlociu care este specific satelor este mort. Fermierii care au mai mult pământ și își pot permite să angajeze niște țărani sunt în prag de faliment. În special pentru tineri, la sate nu există posibilități de angajare, de avansare în profesie nici vorbă.

Grupuri-țintă

Migranții;

bătrânii;

tinerii specialiști.

Impactul

Satele rămân nepopulate;

se pierd tradițiile;

orașele se transform în sate;

schimbarea valorilor.

Factori

Lipsa locurilor de muncă în localitățile rurale;

salariile mici, care nu permit asigurarea unui mod de viață decent;

tentația de a migra cu traiul într-o altă localitate sau altă țară.

Anticipări

În perspectivă, se așteaptă transformarea principiilor și valorilor morale în societatea moldovenească. Apar modificări generale în structura populației Republicii Moldova. Localitățile rurale devin ineficiente, iar orașele aglomerate.

P 14. Abandonul copiilor

(MMPSF: peste patru mii de copii rămași fără ocrotire părintească au fost luați la evidență de autorități în 2014)

Subiectul

Abandonul copiilor în Republica Moldova continuă să fie un fenomen destul de răspândit. Cauzele ce determină această problemă sunt de ordin divers, însă de cele mai multe ori de vină este situația critică din interiorul familiilor.

Descriere

Deseori copiii sunt abandonați de mame tinere și necăsătorite sau de mame care au dovorțat. Ele recurg la acest gest din frica de a nu fi în stare să crească de una singură copilul. Se consideră că pentru copilul abandonat, unica soluție este instituționalizarea. Pe lângă faptul că aceste instituții nu înlocuiesc niciodată dragostea și grija părintească, ele nu asigură copiliului condiții potrivite pentru dezvoltarea fizică și psihologică.

Cu toate că se realizează diverse acțiuni de prevenire a abandonului familial, acel lucru nu este suficient, societatea continuă să telereze acest fenomen, neavând o reacție care ar putea să schimbe sitiația în domeniu. Potrivit MMPSF, pe parcursul anului 2014 au fost luați la evidență 1140 copii rămași temporar fără ocrotire părintească și 3326 copii rămași fără ocrotire părintească.

Grupuri-țintă

Familiile sărace;

familiile tinere necăsătorite;

copii;

familiile decăzute moral, care nu înțeleg atribuțiile lor de părinți.

Impactul

În primul rând, copilului i se încalcă dreptul de a crește și a fi educat în familie. Un astfel de copil nu cunoaște ce este căldura sufletească a unei familii și nu are posibilitatea să trăiască o relație afectivă profundă cu un adult în care poate să aibă încredere totală, cum e normal să fie în cazul relației părinți-copii. Un număr mare de adulți care au petrecut o parte a copilăriei în instituțiile rezidențiale devin șomeri, persoane fără adăpost, persoane supuse abuzului sexual sau persoane care fac abuz de alcool.Unii din ei devin infractori care ispășesc pedeapsa în penitenciare.

Factori

Efectele negative asupra dezvoltării copilului instituționalizat apar din cauza finanțării insuficiente din partea statului;

prejudecățile existente în societate despre copiii abandonați;

lipsa serviciilor sociale destinate copilului aflat în dificultate.

Anticipări

Schimbarea trebuie să înceapă de la mentalitatea oamenilor, care se conduc după anumite stereotipuri existente în societate. Părinții aflați în dificultate trebuie să fie susținuți moral de către psihologi, dar și primescă ajutor material din partea statului, care să le permită să-și crească copii în condițiile actuale din țară.

P 15. Abandonul școlar

(Motivele abandonului școlar explicate de ombudsman)

Subiectul

Fenomenul abandonului școlar în Moldova este determinat de mai mulți factori, printre aceștia se numără condițiile materiale precare în familia din care provine copilul, lipsa școlilor în mai multe localități dar și degradarea sub aspect moral a unor familii în care părinții consumă alcool.

Descriere

În acest an de studii au renunțat să meargă la școală peste 600 de copii. Un număr mare de copii care abandonează studiile sunt din familii în care părinții sunt plecați peste hotare. Mulți copii se plâng pe programul încărcat de la școală și materia foarte complicată. Astfel, neavând părinții alături pentru ai ajuta la temele pentru acasă, mulți renunță să mai facă carte.

Grupuri-țintă

Instituțiile de învățământ;

elevii;

profesorii;

părinții.

Impactul

Copii care abandonează școală își pierd interesul pentru carte și ca urmare pot deveni analfabeți. Astfel, crește o generație de incărturari, de oameni lipsiți de valori și principii. Tineri fără viziuni și planuri strategice pentru dezvoltarea țării. Acești copii sunt supuși riscului de a deveni ulterior infractori și oameni implicați în chestii murdare.

Factori

Lipsa susținerii din partea părinților;

lipsa de motivare;

programul încărcat;

materia complicată;

un modalitate de predare a profesorului infecientă.

Anticipări

Pentru persoanele care abandonează școala trebuie neapărat de găsit o alternativă, precum studiile la domiciliu sau motivarea acestuia să revină la studii. În ultima perioada tot mai mulți tineri își pierd interesul față de carte din cauza jocurilor la computator și alte activități dăunătoare.

P 16. Violența domestică

(Numărul copiilor supuși violenței este în creștere)

Subiectul

Violența, frecvent întâlnită în Republica Moldova conduce la ideea că mediul familial a devenit destul de nesigur. Numărul cazurilor de violență față de copii produse în familie, școală sau comunitate sunt în creștere.

Descriere

În primul semestru al anului de studii, angajații din domeniul educației au înregistrat 7.243 de astfel de cazuri. Totuși, majoritatea cazurilor de violență rămân , de obicei, neînregistrate. Sunt supuși violenței de obicei copiii din localitățile rurale, care nu se prea adresează la organele de drept și asta din cauza că nu cunosc unde ar trebui să apeleze în astfel de cazuri.

Grupuri-țintă

Copiii;

familiile cu venituri reduse;

familiile în care se consumă alcool;

familiile recompose;

familiile cu nivel de studii redus;

cadrele didactice.

Impactul

Produce prejudiciu stării fizice și psihice;

copii adoptă un comportament agresiv;

violența generează violență.

Factori

Opinii diferite;

relații dintre sexe;

modul de viață al familiei din care face parte copilul;

trăsături de personalitate;

mijloace de informare în masă;

lipsa securității în societate.

Anticipări

Chiar dacă au fost înăsprite măsurile pentru sancționarea agresorilor și mai multe sunt orientate spre scoaterea copiilor din familii în cazuri de violență. Specialiștii consideră că este prematur să vorbim despre sancțiuni și să nu punem în practică niște măsuri prin care am putea preveni fenomenul violenței. Pentru a preveni acest fenomen trebuie să fie întreprinse măsuri princare să intruim și să pregătim părinții să conștientizeze că, de fapt, actele de violență nu sunt cele mai potrivite măsuri pentru a educa un copil.

P 17. Problema alcoolismului

(Într-un an, în Moldova au crescut ușor îmbolnăvirile de alcoolism)

Subiectul

Acutizarea crizei economice, politice și sociale a generat noi probleme în rândul cetățenilor, acestea ținând de amplasarea lui în câmpul muncii, dezvoltarea morală și psihologică, asigurarea garanțiilor și protecției sociale, probleme care, nefiind rezolvate la timp, dau naștere unor multiple forme de comportament deviat- narcomanie, alcoolism și criminalitate.

Descriere

Din cauza că mulți dintre oameni nu-și găsesc un loc de muncă în conformitate cu specialitatea pe care a însușit-o, sunt nevoiți să presteze munci necalificate și să fie remunerați cu bani puțini. Iată așa apare dezechilibru în viața oamenilor, deseori fiind dezamăgiți, inconștient devin victime ale alcoolului.

Îmbolnăvirile de alcoolism în Moldova în 2014 au constituit 96 de cazuri la 100 de mii de locuitori, ceea ce depășește indicatorii din anul trecut, atunci când acesta era de 88 de cazuri.

Grupuri-țintă

Întreaga societate;

persoane din familii nevoiașe;

indivizi care au rămas dezamăgiți;

societatea civică.

Impactul

Familii distruse;

crește rata migrației;

morbiditatea sporită;

decesul sporit;

se amplifică comportamentele antisociale: alcoolismul, narcomania, suicidele;

crește numărul infracțiunilor.

Factori

Condițiile economice precare din țară

Anticipări

Se întreprind și se vor întreprinde proiecte cu impact social. Aici se pot menționa campanii de informare a populației despre riscurile consumului de alcool și cum poate fi prevenit acest fenomen.

P 18. BNM: deprecierea leului moldovenesc va accentua presiunile inflaționiste

Subiectul

Evoluția cursului valutar devine o problemă strigentă atunci când intervine un element dezinformator în societate. Cetățenii sunt induși în eroare de un anumit grup interesat acesta manipulind opinia publică cu ideea apropierii unei eventuale crize economice în Republica Moldova.

Descriere

Fluctuațiile leului au fost percepute de populație printr-o reacție negativă, aproape isterică. Isteria a luat amploare din cauza dezinformării populației. Oamenii au început a crede că în Moldova va începe o criză economică și au început a scoate banii din bănci. Societatea, conform anumitor mecanisme de percepere a problemelor, a intuit că Guvernul nu face față situației create și că problema a luat amploare.

Creșterea prețurilor în februarie a fost cu 1,8 puncte procentuale mai mare în luna ianuarie 2014 și s-a aflat la limita superioară a intervalului de 5,0 la sută ± 1,5 puncte procentuale.

Grupuri-țintă

Antreprenorii;

cetățenii care au împrumuturi bancare;

băncile comerciale;

Banca Națională;

Ministerul Economiei;

întreaga populație.

Impactul

Acest fenomen stă la baza scăderii încrederii populației în capacitatea economică a statului, în valuta națională și sistemul bancar. Societatea consideră că situașia e într-adevăr critică și începe să investească banii în diferite lucruri de consum. Acest fapt duce la o creștere a prețurilor, ceea ce îi convinge pe oameni și mai mult de crearea unor împrejurări negative ale unei posibile crize.

Factori

Existența unor factori interesați în destabilizarea situației economice a R. Moldova;

inexistența unui mecanism eficient de informare a populației despre fluctuațiile cursului valutar;

neîncrederea populației în sistemul bancar moldovenesc și în valuta națională.

Anticipări

Oscilațiile valutare au loc într-o perioadă instabilă din punct de vedere enonomic, dar și politic. Aici e vorba de interese ascunse, în urma cărora au de câștigat cei de la putere.

În ultimii ani, importanța jurnalisticii este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu un sistem vascular al vieții sociale, sistem care disiminează informații și idei fără de care societatea nu ar putea exista. Rolul ei însă este mult mai complex. Jurnalistica constituie ideologia contemporaneității, informația fiind aerul acesteia. În presa din Uniunea Sovietică, de regulă nu erau mediatizate știri negative. Astfel, toată lumea își trăia viața în liniște și pace, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Astăzi, însă, jurnaliștii sunt acuzați de toate nenorocirile care se întâmplă în societate. Într-un fel, jurnalistica a devenit un zeu al lumii moderne. De conținutul buletinelor de știri și de felul în care vor fi comentate acesre evenimente depinde viitorul țărilor și al guvernelor.

Știrea este un gen publicistic care prezintă realitatea actuală, pe care o pune într-o formă comunicabilă, transmisă apoi prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă.

O atare abordare a domeniului mass media, ne conferă nouă, ziariștilor, o imensă responsabilitate pentru orice știre, pentru tot ce se întâmplă în lume. Totodată, informarea trebuie să fie promptă, accesibilă și profesionistă. Jurnaliștii încearcă să acopere acele necesități, cautând fapte și subiecte. Subiectul pentru un articol poate fi, practic, orice, cu condiția să abordăm cu profesionalism cee ce vedem. În același timp, contează foarte mult ca jurnaliștii să identifice o metodă adecvată de descriere a acestei realități, adică cu ajutorul unor instrumente să poate prezenta subiectul cu maximă atenție, pentru a nu distorsiona mesajul propriu-zis.

Întrebările de bază a unui jurnalist sunt: cine? Ce? Unde? Cînd? De ce? Cum? Toată mesesia de jurnalist se ține pe ele ca pe o temelie. Orice ar scrie, un reporter este dator să țină mereu cont de ele. Evident, aceleași întrebări îi vor veni în mine cititorului. Ordinea acestor întrebări se schimbă mereu, în funcție de importanța informației, precum și scopul urmărit de autor.

Indiscutabil, impactul social al presei este direct proporțional cu nivelul de trai al populației. Publicul “fidel” se consideră a fi reprezentații din domeniile de activitate intelectuale, care activează în sfera publică și sunt remunerați de la buget.

Anexe

Anexa1.

A crescut rata femeilor care fac avort

Aproximativ 37 la sută din femeile din Republica Moldova au făcut cel puțin un avort, dintre care nouă procente îl reprezintă minorele. Acestea sunt datele publicate astăzi de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale "Viitorul". Autorii raportului menționează și alte probleme legate de sănătatea reproducerii. Este vorba despre ratele înalte ale mortalității materne și infantile.

Potrivit datelor oficiale, în anul 2010, Republica Moldova s-a situat pe prima poziție în Europa în ceea ce privește indicatorul de mortalitate maternă. Vorbim despre cel mai mare indicator din ultimii 17 ani, adică peste 40 de decese ale mamelor la 100.000 de nou-născuți.
Totodată, autorii studiului au vorbit și despre rata înaltă de decese în rândul copiilor, care este de două ori mai mare decât în țările Uniunii Europene. Dacă în Letonia, indicele e de 5,72, în Federația Rusă- 7,61, Ucraina- 9,17, România- 9,79, în Republica Moldova, indicele ratei mortalității infantile ajunge până la 11,76. 
O altă problemă este și infertilitatea. În țara noastră, incidența cuplurilor infertile pe parcursul ultimilor 10 ani s-a majorat de două ori, atingând valoarea de 16 %. Moldova reprezintă țara cu cele mai mari valori ale sterilității.

Anexa 2.

Unii nu au împlinit nici 13 ani! Copiii, autori a peste 2.000 de INFRACȚIUNI

Poliția a deschis anul trecut peste 2.260 de cauze penale în privința copiilor care ar fi comis infracțiuni. În aproximativ zece la sută dintre cazuri au fost implicați copii care nu au împlinit vârsta de 13 ani.

Potrivit datelor oficiale, cel mai des, adică în peste 76 la sută dintre cazuri, minorii săvârșesc furturi, urmate de jafuri și acțiuni de huliganism.

Pe parcursul anului trecut, procurorii au expediat în instanțele de judecată 980 de cauze penale în privința copiilor. Peste 500 dintre aceștia au fost sancționați, iar 47 de copii au ajuns după gratii.

În prezent, 32 de copii care au comis infracțiuni deosebit de grave își ispășesc pedeapsa într-un penitenciar pentru minori.

Totodată, anul trecut, peste 4.600 de părinți au fost amendați pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere și educare a copiilor.

Anexa 3.

În căutarea JOB-ului pierdut. Mai mulți șomeri, la târgul de cariere: "Încercăm să studiem piața". Ce spun despre salariile propuse

Nu trece nici o luna fara un targ al locurilor de munca. Astazi mai multi angajatori s-au strans in capitala pentru a-i ademeni pe someri cu oferte din domeniul IT sau vanzari. De cealalta parte, cei care isi cauta un loc de munca spun ca salariile propuse nu sunt deloc pe masura asteptarilor.

Desi are studii in pedagogie si in drept, aceasta femeie isi cauta un loc de munca de aproape un an, insa fara succes. Ea spune ca e din cauza unei deficiente de miscare despre care ii este dureros sa vorbeasca.

"Pot sa nu vorbesc despre asta? -Cum e cu angajarea? Cam dificil, cel putin pentru mine."

Dupa ani buni de munca peste hotare, la cei 35 de ani, Vasile Rascovschi s-a intors sa-si castige bucata de paine acasa.

Vasile RASCOVSCHI: "E mai buna si mai ieftina acasa."

Astazi barbatul nu a gasit un job cu un salariu cel putin comparabil cu ce castiga peste hotare, dar spune ca mai cauta.

"Incerc sa studiez piata, nu stiu ce vor tinerii de la noi, dar trebuie sa depaseasca 5-6 mii."

Anexa 4.

Lecții deschise despre droguri. Procurorul Capitalei explică elevilor de ce nu e bine să consume droguri

Dupa ce acum doua saptamani procurorii au retinut in flagrant cativa indivizi care ar fi vandut droguri in scoli, procuratura municipala a decis sa organizeze lectii de prevenire in scoli. Procurorul capitalei s-a dus astazi intr-un liceu ca sa le explice elevilor de ce nu e bine sa consume droguri. Potrivit procuraturii, dealerii retinuti erau condusi de un angajat al MAI.

Procuratura a facut publice abia astazi imaginile de la retinerea a doua persoane care vindeau droguri elevilor din liceele capitalei. La 13 martie a fost retinut si un angajat al Ministerului de Interne. In total, spun procurorii, din grupare fac parte 36 de persoane. In paralel cu investigarea dosarului, procurorul municipaiului Chisinau, Ion Diacov, spune ca este necesara si activitate de prevenire, asa ca s-a dus astazi sa discute cu elevii.

Desi sustin ca nu au consumat niciodata droguri, elevii stiu ce tipuri de substante narcotice exista.

Directorul spune ca si acest liceu s-a confruntat cu persoane dubioase care ar fi incercat sa le vanda elevilor substante narcotice.

Valentin GUZGAN, DIRECTOR LICEUL ION CREANGA: “Am avut persoane care au incercat sa dea tarcoale institutiei. Am instalat paza in liceu ca sa nu poata fi adus nimic suspect.”

Procurorul minicipiului Chisinau sustine ca vanzarea drogurilor este tot mai raspandita printre elevi. Potrivt lui, peste 100 de tineri care nu au atins majoratul figureaza in evedinta procuraturii pentru consum de droguri.

Ivan DIACOV, PROCURORUL MUNICIPIULUI CHISINAU: “Eu declar cu toata responsabilitatea ca situatia este iesita de sub control. Noi pe cei doi i-am luat in flagrant cum vindeau pastile intr-un liceu nu este normal lucrul acesta.”

Reprezentantii Procuraturii Municipale impreuna cu psihologul Mircea Grecu urmeaza sa mearga si la alte licee din Chisinau.

Anexa 5.

Medicii de pe ambulanta dorm intr-o piscina goala si indura frig. Conditiile inumane in care muncesc angajatii, surprinse cu o CAMERA ASCUNSA

Medicii de pe ambulanta dorm intr-o piscina goala si indura frig. Este vorba despre angajatii de la substatia Buiucani, de la departamentul de urgenta, care au fost mutati recent intr-o noua incapere, mai exact la parterul unei policlinici. Conditiile in care acestia lucreaza sunt ingrozitoare, cu temperaturi ca afara si cu paturi pe fundul unei piscine nefunctionale.

Noul sediu al substatiei Buiucani se afla la parterul policlinicii numarul 5 din capitala. Iata cum arata camera in care o parte din cei 20 de angajati se odihnesc.

Cristina GHEICEANU, REPORTER PRO TV: "In aceasta piscina, care anterior era folosita pentru proceduri, acum se odihnesc medicii si soferii de pe ambulanta si asta nu e tot. Aici e atat de frig incat fara geaca este practic imposibil sa stai."

Camera alaturata este si mai mica si este ocupata in totalitate de paturi. Intr-o alta incapere cateva muncitoare incalzesc apa pe un aragaz plin de jeg si foarte vechi. Ne-au spus, in afara camerelor de luat vederi, ca incalzesc un pic de apa ca sa spele ambulantele. Sefa subsectiei nu a vrut sa vorbeasca in fata camerelor de luat vederi si chiar nu ne-a permis initial sa filmam noul sediu, desi este o institutie publica.

"-Putem să vedem unde mănâncă?-Este loc unde să mănânce.-Ne arătați?-Nu, nu vă arăt. Nu trebuie să filmați. Cine v-a informat? Am semnăturile colegilor mei care au acceptat să fie în sediul dat până o să se facă reparație."

Femeia ne-a mai spus ca locul nu arata chiar asa rau, intrucat aici medicii nu prea reusesc sa doarma, din cauza ca au foarte multe chemari in timpul noptii. Cand sefa lor era prezenta, angajatii fugeau din fata camerei. Totusi afara am reusit sa vorbim cu un sofer. Toti angajatii au fost mutati aici la inceputul lunii martie. Pana atunci au lucrat intr-o gradinita despre care felcerii spun ca oferea conditii foarte bune.

Liviu VOVC, DIRECTOR ADJUNCT, DEPARTAMENTUL MEDICINĂ DE URGENȚĂ: "Noi am pierdut judeacata ai acum acolo este un SRL asa ca ni s-a pus la dispozitie acest loc. Vom face tendere si ne vom ocupa de reparatie. Asta este la moment."

Directorul adjunct al Departamentului Medicina de Urgenta ne-a mai spus ca atat timp cat se va face reparatie, unii dintre angajati oricum vor trebui sa lucreze acolo intrucat in alta parte nu este loc.

Anexa 6.

Drumuri locale, reparate inainte de alegerile locale. Suma URIASA imprumutata de autoritati pentru renovarea drumurilor

Intr-un an in care erau planificate alegerile locale, autoritatile imprumuta de la Banca Mondiala 55 de milioane de dolari ca sa repare, intamplator sau nu, drumurile locale. Ministrul Transporturilor se lauda ca a reusit sa-i convinga pe cei de la Banca Mondiala sa ne ofere un credit preferential.

O companie britanica, selectata de minister, va alege, pana la sfarsitul lunii mai, drumurile prioritare care vor fi reparate. Pentru prima etapa vor fi refacuti 200 de kilometri de drum. Pentru ca acordul de finantare nu a fost semnat inca, deocamdata nu se stie care este rata creditului sau cu cat va creste datoria externa a statului, care va trebuie sa intoarca banii. Afara de asta, pentru reparatia drumurilor locale vor fi alocati si bani din Fondul Rutier. Anul trecut aceasta suma a fost de 430 milioane de lei.

Anexa 7.

Doi politisti din Edinet, filmati cum iau mita! Imaginile au ajuns mai apoi la MAI care i-a retinut

Un ofiter de urmarire penala si un inspector de sector din Edinet au fost prinsi in flagrant in timp ce primeau 9500 de lei mita. Discutia intre acestia si tranzactia a fost filmata de catre denuntator, iar ulterior a ajuns si in atentia celor de la Anticoruptie si Securitate Interna a MAI-ului.

"-8 mii și o mie cici sute, i-am adus -Ai grijă să nu te duci cu acești bani la el și să nu avem, știi tu, probleme. Trebuie 8 mii si 1.500 amenda, și astupăm totul.”

In schimbul acestor bani, politistii urmau sa-l scape pe un barbat de raspunderea penala dupa ce acesta ar fi condus automobilul fiind beat. Cei doi au fost retinuti pentru 72 de ore pentru corupere pasiva, iar daca vor fi gasiti vinovati risca inchisoare de pana la 10 ani sau o amenda in valoare de 160 de mii de lei

Anexa 7.

Un medic filmat in timp ce cere bani de la o pacienta: “Fata hai, e problema ta, copilul tau – buba ta. Nu-i, nu merge la operatie si gata”.

O anestezista a fost filmata cu o camera ascunsa in timp ce cere bani de la o femeie, a carui copil, in varsta de 3 ani, urmeaza sa fie operat. Desi persoanele de pana la 18 nu au nevoie de polita de asigurare, medicul afirma ca in spital nu sunt accesoriile necesare pentru a-i fi administrata copilului anestezia.

Imaginile video au fost postate pe curaj.tv, iar in descriere este scris faptul ca scena a avut loc la Centrul Mamei si Copilului.

“Ceea ce este in spital, ne da, restul – cumperi. Mai ales cei care nu platesc impozite… In acest moment nici catetere nu-s, nici plasture… ai inteles? […] Eu sunt tot ca si tine. Eu, cand m-am dus la operatie, am platit pe unde a trebuit. Cu toate ca am polita si lucrez de 33 de ani, am platit totul unde a trebuit. Cu atat mai mult cei care nu au asigurare.”

“Eu sunt obligata sa te informez, dar faci cum vrei. N-ai… Iata acum, de exemplu, pentru a-i administra anestezia, trebuie sa fie pe masa (copilul – n.r.), preparat nu-i, catetere mici nu-s, plasture pentru prins nu-i, analgin nu-i… ai inteles?”

Mai mult, medicul afirma ca mama trebuie sa plateasca, cu atat mai mult ca nu are asigurare, asta desi copilul este cel care urmeaza sa fie operat, iar acesta nu are nevoie de polita medicala.

“Tu sau barbatul tau trebuie sa va luati polita, pentru ca eu lucrez, infirmiera, sora lucram, iar impozitul pe care il platim se duce la copilul tau.”

Cand femeia i-a spus anestezistei ca persoanele pana la 18 ani nu au nevoie de polita, medicul i-a raspuns:

“Fata hai, e problema ta, copilul tau – buba ta. Eu te-am informat. Nu-i, nu-i, nu merge la operatie si gata, ca spitalul nu ne da. Ca eu ce, cer pentru mine? Ce te certi cu mine?”

Cel care a trimis imaginile afirma ca acel copil asa si nu a fost operat, pentru ca mama nu a platit.

Anexa 8.

Sondaj: Cel mai mult cetățenii RM sunt îngrijorați de prețuri, sărăcie, viitorul copiilor, șomaj, corupție

CHIȘINĂU, 16 apr – News-Moldova. Peste 75% dintre respondenții Barometrului Opiniei Publice (BOP) prezentat joi de Institutul de Politici Publice (IPP), susțin că RM merge într-o direcție greșită, transmite News-Moldova.

„Acest indice ne indică asupra existenței unei situații de criză în țară”, a declarat directorul IPP, Arcadie Barbăroșie.

Conform aceluiași sondaj, 63% dintre intervievați consideră că situația economică este mai proastă în prezent decât acum un an, 13% – cred că peste un an starea economică din țară va fi mai rea decât acum, iar 81% – spun că acum situația economică din țară este rea.

Cel mai mult cetățenii RM sunt îngrijorați de prețuri, sărăcie, viitorul copiilor, șomaj, corupție și război în zonă. 46% dintre respondenți susțin că veniturile câștigate nu le ajung nici pentru strictul necesar, iar numărul persoanelor care se consideră sărace a crescut până la 85%.

Sondajul a fost realizat în perioada 28 martie – 7 aprilie, pe un eșantion de 1104 persoane, cu o marjă de eroare de +/-2,8%.

Anexa 9.

Scade numărul populației Republicii Moldova

CHIȘINĂU, 9 mar – News-Moldova. Populația Republicii Moldova este în descreștere constantă de mai bine de 20 de ani, a declarat pentru „Sputnik-Moldova”, expertul în sănătatea reproducerii și științe despre populație Boris Gâlca, transmite News-Moldova.

“Moldova rămâne a fi în continuare o țară de trimitere a migranților peste hotare. În special, pleacă populația tânără, de vârstă reproductivă, care va aprofunda această criză demografică”, a declarat Gâlca.

În opinia acestuia, “statul ar trebui să fie ca și garant al activității economice prospere pentru migranții moldoveni, care se vor întoarce în țară doar cu condiția că aici îi așteaptă condiții bune pentru dezvoltarea afacerilor”.

„Investiția în potențialul uman rămâne o prioritate, inclusiv pentru perspectiva de creștere demografică a țării”, a declarat Gâlca.

Anexa 10.

Apa potabilă de calitate, un deficit în Moldova

CHIȘINĂU, 9 apr – News-Moldova. Calitatea apei potabile din țara noastră este proastă, ceea ce afectează nu doar sănătatea populației, ci și dezvoltarea economică a Republicii Moldova. La această concluzie au ajuns specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP), transmite News-Moldova.

Rezervele de apă potabilă din țara noastră sunt de până la 500 metri cubi pe cap de locuitor pe an, ceea ce plasează Moldova în categoria țărilor în care ”apa este insuficientă”.

“Disponibilitatea apei creează premise pentru dezvoltarea economică a localității. Adică nu numai condiții de igienă acasă sau în instituțiile de învățământ, dar pot fi inițiate activități economice care necesită apă și sisteme de canalizare”, a declarat pentru Studio ” Sputnik-Moldova” șeful CNSP Ion Șalaru.

Cea mai gravă situație se atestă în localitățile rurale, unde principala sursă de apă potabilă sunt fântânile. Potrivit CNSP, aproape 84% din apa din fântâni nu corespunde normelor sanitare după componența chimică. Șalaru susține că apa conține o cantitate sporită de elemente chimice, care sunt dăunătoare sănătății.

„Apa potabilă din aproape 80 % din fântâni este poluată cu nitrați. Aceasta din cauza condițiilor insalubre din localitate”, a declarat Șalaru.

În opinia acestuia, pentru a îmbunătăți calitatea apei din fântâni, oamenii trebuie să țină cont de următoarele criterii: fântâna trebuie amplasată la o distanță de minimum 20 metri de la sursele de poluare. Primăvara și toamna fântânile trebuie să fie curățite și dezinfectate.

Anexa 11.

În ajunul sărbătorilor pascale, vigilență la procurarea produselor alimentare de pe marginea străzii

CHIȘINĂU, 7 apr – News-Moldova. Trotuarele din preajma Pieței Centrale din Capitală sunt aglomerate de vânzători stradali. Zilnic, oamenii de la sate își comercializează marfa: carne, ouă, pește și lactate. Condițiile insalubre în care sunt păstrate alimentele prezintă un risc pentru sănătatea cumpărătorilor și asta pentru că nu sunt supuse verificărilor și sunt vândute în condiții antisanitare, transmite News-Moldova.

“Consumatorul este cel care trebuie să sesizeze instituțiile statului cu privire la expunerea în comerț a produselor care pot afecta sănătatea consumatorilor și, totodată, consumatorii sunt cei care încurajează acest fenomen, prin achiziționarea acestor produse”, a declarat pentru Studio ”Sputnik-Moldova” șeful adjunct al Direcției Relații cu Consumatorii din cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorilor (APC), Sergiu Lelic.

La procurarea unor produsele alimentare din stradă unii comercianți spun că prețul la alimente este mai mic decât cel din magazine. Lelic a declarat că, “autoritățile sanitare au efectuat verificări la prețurile stabilite pentru alimente atât în magazine, cât și în stradă și s-a demonstrat că nu există nici o diferență”.

Persoanele care comercializează în locuri interzise sunt pedepsite conform legii. Acest lucru însă nu-i sperie.

„Legislația în vigoare prevede amenzi de la 400 de lei în sus. Practic, în fiecare zi ofițerii de sectoare întocmesc procese- verbale comercianților. Persoanele, însă, își continuă activitățile ilegale”, a menționat pentru Studio ” Sputnik-Moldova” șeful Serviciului de presă al Direcției Poliție Chișinău, Adrian Jovmir.

În ajunul sărbătorilor pascale, Agenția pentru Protecția Consumatorului (APC) îndeamnă cetățenii să fie foarte atenți la produsele pe care le procură. Pentru ca acestea să nu prezinte un pericol pentru sănătate, APC recomandă consumatorilor să le aciziționeze doar din locurile special amenajate și autorizate, care asigură condițiile igienico-sanitare și unde există certitudinea că aceste produse au fost supuse controlului sanitar-veterinar.

Anexa 12.

Spitalele din Bălți duc lipsă de medici

CHIȘINĂU, 23 mar – News-Moldova. Instituțiile medicale din municipiul Bălți duc lipsă de medici și asistenți medicali. În spitalele și centrele medicilor de familie din oraș lipsesc 62 de specialiști: 38 de medici și 24 de asistente medicale, a menționat pentru „Sputnik –Moldova” șefa Direcției Sănătate a Primăriei municipiului Bălți, Feodora Radiukova, transmite News-Moldova.

„Instituțiile medicale din municipiul Bălți duc lipsă de oftalmologi. De asemenea, în secția pentru copii avem nevoie de asistente medicale. Patologia nou născutului necesită patru asistente medicale și tocmai din această cauză avem o necesitate foarte mare de asistente medicale dar și de medici”, a precizat Radiukova.

Potrivit acesteia, “tinerii specialiști nu sunt tentați de posturile vacante propuse de instituțiile medicale din Bălți și asta din cauza salariului mic și a lipsei condițiilor de muncă”.

Radiukova susține că “pentru a rezolva problema lipsei specialiștilor în domeniul sănătății este necesară intervenția autorităților centrale”.

„Majorarea salariilor, asigurarea angajaților cu locuință și crearea condițiilor de trai mai bune ar fi o motivare pentru tinerii specialiști să rămână să activeze în instituțiile medicale din țară”, a declarat funcționarul.

Anexa 13.

Sociolog: satele Moldovei riscă să rămână nepopulate

CHIȘINĂU, 6 apr – News-Moldova. Tot mai mulți moldoveni părăsesc satul și merg să locuiască la oraș. Anul trecut, aproximativ 36 mii de oameni au migrat în interiorul țării, cu peste 2 mii mai mulți decât în 2013, transmite News-Moldova.

„În sat omul nu are ocupație. Business-ul mic și mijlociu, care este specific satelor, este mort. Fermierii care au mai mult pământ și își pot permite să angajeze niște țărani sunt în prag de faliment. În principiu, statul nu face nimic ca să-i susțină. Ce face omul atunci când nu poate rezista într-un mediu? Evadează! Se mută cu traiul la oraș sau pleacă peste hotare”, a declara, pentru studio „Sputnik-Moldova”, sociologul Victor Borșevici.

În țara noastră, populația rurală a fost mereu predominantă. Astăzi, însă, tot mai multe sate din Moldova rămân aproape pustii. Problemele cu care se confruntă satul moldovenesc sunt natalitatea scăzută, migrația în masă și îmbătrânirea populației.

Biroul Național de Statistică (BNS) arată că migranții interni sunt de cele mai multe ori persoane apte de muncă ce provin din mediul rural și au vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani.

„Dacă tendința de migrație de la sat la oraș se va menține în continuare, satele Moldovei vor rămâne nepopulate. Avem aproximativ 60 de sate care numai formal sunt incluse în lista satelor din Moldova, dar în care de fapt nu există locuitori. Aceasta este o tendință catastrofală”, a spus Borșevici.

„Satul este o concentrare a moralei naționale. Dacă dispare satul, dispar și rădăcinile neamului”, consideră Borșevici.

Potrivit BNS, cei mai mulți oameni care și-au schimbat locul de trai sunt din raioanele Dondușeni, Florești, Fălești, Râșcani și Soroca. La polul opus se află municipiul Bălți, raioanele Ialoveni, Taraclia și Unitatea Teritorial- Administrativă Găgăuzia, de unde au plecat cei mai puțini oameni.

Anexa 14.

MMPSF: peste patru mii de copii rămași fără ocrotire părintească au fost luați la evidență de autorități în 2014

CHIȘINĂU, 18 mar – News-Moldova. Miercuri, în cadrul audierilor publice privind protecția specială a copiilor aflați în situații de risc și a copiilor separați de părinți, organizate de comisia parlamentară de profil, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) a prezentat o serie de informații referitoare la activitățile din domeniu respectiv. Instituția anunță că a oferit date despre eficiența legislației (Legea nr. 140), despre implementarea acesteia în anul precedent, precum și despre copiii din grupurile de risc menționate, care au fost luați la evidență de autorități, transmite News-Moldova.

Potrivit MMPSF, pe parcursul anului 2014 au fost luați la evidență 1140 copii rămași temporar fără ocrotire părintească și 3326 copii rămași fără ocrotire părintească.

MMPSF a mai subliniat că la 4 iunie 2014 a fost instituit Serviciul de asistență telefonică gratuită pentru copii, care a contribuit la evaluarea necesităților imediate și potențialului risc de expunere a copilului la violență, neglijare și exploatare; consilierea pentru depășirea problemelor psiho-emoționale ale copiilor, precum și ale problemelor de relaționare între părinți/îngrijitori și copii; informarea și consultanța privind drepturile copilului și sistemul de protecție a acestuia și etc.
Instituția a menționat că își propune să contribuie în continuare la promovarea și consolidarea sistemului de prevenire a separării copilului de familie, prevenirea și combaterea violenței, neglijării și exploatării copiilor, promovarea practicilor nonviolente în creșterea și educarea copiilor, reducerea continuă a numărului de copii aflați în îngrijire rezidențială, promovarea mecanismelor viabile care ar asigura sustenabilitatea financiară și durabilitatea serviciilor sociale create și identificarea mecanismelor pentru  angajarea specialiștilor în protecția drepturilor copilului.

Anexa 14.

Abandonul copiilor, o realitate dureroasă în Republica Moldova

CHIȘINĂU, 12 mar – News-Moldova. Fenomenul abandonului copilului mai persistă în Republica Moldova. Potrivit specialiștilor, abandonul reprezintă cea mai gravă formă de neglijare a copilului, transmite News-Moldova.

Majoritatea cazurilor de abandon sunt înregistrate în maternități imediat după nașterea fătului. Ulterior, aceștia sunt plasați în instituțiile rezidențiale din țară.

„Din păcate, abandonul rămâne încă un fenomen prezent în Republica Moldova. Mai vulnerabile sunt familiile fără sprijin și fără susținere din partea rudelor. De cele mai multe ori mamele singure, fără serviciu, fără gazdă și cu indemnizația pentru copil care este insuficientă, sunt acelea care recurg la un moment extrem de dramatic din viața lor și anume la abandonul copilului”, a declarat pentru Studio ”Sputnik-Moldova”, directoarea organizației neguvernamentale „Copil. Comunitate. Familie” (CCF), Liliana Rotaru.
Experții susțin că numărul copiilor abandonați este mai mare la categoria de vârstă foarte mică. De aici rezultă că pericolul abandonului este imediat după naștere, când mamele, de cele mai multe ori confuze, își lasă copiii tocmai când aceștia ar avea cea mai mare nevoie de îngrijirea și dragostea maternă.

Avocatul parlamentar pentru protecția drepturilor copilului, Tamara Plămădeală, a menționat pentru Studio „Sputnik-Moldova” că “în țara noastră familiile nu sunt îndeajuns de motivate să crească copii, iar indemnizația primită de la stat este insuficentă”.

„Pentru prevenirea abandonului, statul trebuie să aloce resurse necesare, chiar și locuințe pentru mamele tinere, pentru ca să-și poată crește copilul și să nu recurgă la abandon. Guvernul trebuie să lucreze în această direcție și să ajute aceste mame să-și mențină copilul în familie”, a mai spus Plămădeală

Anexa 15.

Motivele abandonului școlar explicate de ombudsman

CHIȘINĂU, 18 mar – News-Moldova. Fenomenul abandonului școlar în Moldova este determinat de mai mulți factori, printre aceștia condițiile materiale precare în familia din care provine copilul, lipsa școlilor în mai multe localități dar și degradarea sub aspect moral a unor familii în care părinții consumă alcool, a declarat pentru Studioul ” Sputnik-Moldova”, avocatul parlamentar pentru protecția drepturilor copilului, Tamara Plămădeală, transmite News-Moldova.

“Zilnic în țara noastră sunt transportați peste 7000 de elevi dintr-o localitate în alta. Un alt motiv pentru care copii abandonează școala este legat de curriculum. Deseori, copii se plâng pe programul școlar care este foarte complicat. A treia problemă este legată de metodele de predare a profesorilor. Aceștia nu utilizează o metodă de predare interactivă”, a declarat Plămădeală.

În opinia ombudsmanului, „copiilor care abandonează școala trebuie să li se ofere o alternativă cu privire la educația la domiciliu sau educația la distanță, așa cum se practică și în alte țări”.

În cadrul unei conferințe de presă ministrul Educației, Maia Sandu, a declarat că în acest an de studii au renunțat să meargă la școală 600 de elevi. Potrivit ministrului “pentru fiecare elev care a abandonat școala va fi implementat un plan individual de motivare pentru ca acesta să revină la studii”.

Anexa 16.

Numărul copiilor supuși violenței este în creștere

CHIȘINĂU, 4 mar – News-Moldova. Numărul cazurilor de violență față de copii produse în familie, școală sau comunitate sunt în creștere. În primul semestru al anului de studii, angajații din domeniul educației au înregistrat 7.243 de astfel de cazuri, transmite News-Moldova.

Potrivit unui raport al Ministerului Educației, cele mai multe din cazurile sesizate se referă la violența fizică. Din această cauză, autoritățile au anunțat că vor înăspri sancțiunile pentru cadrele didactice care admit acțiuni de violență în școli, dar și pentru părinții care își brutalizează odraslele.

“Într-adevăr, sunt înăsprite măsurile pentru sancționarea agresorilor și mai multe sunt orientate spre scoaterea copiilor din familii în cazuri de violență. În opinia mea, este prematur să vorbim de sancțiuni și să nu putem în practică niște măsuri prin care am putea preveni fenomenul violenței”, a declarat pentru Studio ” Sputnik-Moldova”, avocatul parlamentar pentru protecția drepturilor copilului, Tamara Plămădeală.
Potrivit ombudsmanului, “mulți dintre părinți nu-și cunosc obligațiile, iar ca urmare ei aplică deseori violența fizică, neștiind care vor fi consecințele”.

„Pentru a preveni acest fenomen ar trebui să existe măsuri prin care să instruim, să pregătim părinții să conștientizeze că, de fapt, actele de violență nu sunt cele mai potrivite măsuri pentru a reeduca un copil”, a declarat Plămădeală.

„Cea mai mare preocupare în combaterea fenomenului violenței trebuie să fie a guvernului, în special a Ministerului Muncii Protecției Sociale și Familiei, care trebuie să elaboreze niște politici foarte clare și să nu copieze politicile țărilor europene. Trebuie să adapteze strategiile la situația reală și la mentalitatea cetățenilor nostri”, a mai adăugat avocatul parlamentar.

Ministerul Educației a anunțat că, din toate cazurile sesizate, cele mai multe se referă la violența fizică și cea emoțională. De asemenea, în primul semestru de învățământ al anului în curs, au fost raportate 25 de cazuri de abuz sexual și 2 cazuri de trafic de ființe umane.

Anexa 17.

Într-un an, în Moldova au crescut ușor îmbolnăvirile de alcoolism

CHIȘINĂU, 5 mar – News-Moldova. Îmbolnăvirile de alcoolism în Moldova în 2014 au constituit 96 de cazuri la 100 de mii de locuitori, ceea ce depășește indicatorii din anul anterior, atunci când acesta era de 88 de cazuri. Aceasta este informația inclusă în Darea de seamă a Ministerului sănătății al țării, transmite News-Moldova.

Potrivit rezultatelor din anul trecut, în Moldova au fost înregistrate 3414 cazuri de îmbolnăvire de alcoolism, inclusiv, de psihoză alcoolică. Un an în urmă, acest indicator arăta 3120 de bolnavi.

Cel mai mare procent de îmbolnăviri s-a atestat la Leova (236 de cazuri la 100 de mii de locuitori), la Ialoveni (225 d e cazuri) și la Nisporeni (216 cazuri). Cei mai mici indicatori sunt atestați la Dubăsari (15 cazuri), la Vulcănești (12 cazuri) și la Bălți (9 cazuri).

Anexa 18.

BNM: deprecierea leului moldovenesc va accentua presiunile inflaționiste

CHIȘINĂU, 13 mar – News-Moldova. BNM, cu referire la datele BNS, menționează că în luna februarie curent ritmul creșterii prețurilor de consum pentru ultimele 12 luni a constituit 6.5 la sută, transmite News-Moldova.

Creșterea prețurilor în februarie a fost cu 1.8 puncte procentuale mai mare decât în luna ianuarie 2014 și s-a aflat la limita superioară a intervalului de 5.0 la sută ±1.5 puncte procentuale.

BNM a mai menționat că balanța riscurilor pe termen mediu la adresa inflației este afectată de un șir complex de factori externi și interni, cu prevalarea riscurilor proinflaționiste. Activitatea economică slabă din țările zonei euro și recesiunea din Federația Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induc riscuri de diminuare a veniturilor valutare ale populației și ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canalului comerțului extern și al remiterilor populației. Acest fapt poate influența dinamica ratei de schimb a monedei naționale și, ulterior, evoluția inflației. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaționiste suplimentare, menționează BNM.

Instituția mai notează că deprecierea monedei naționale de la începutul anului curent va accentua presiunile inflaționiste în perioadele următoare care, în prima etapă, prin prețurile bunurilor importate și prin tarifele la serviciile reglementate, iar ulterior, prin efectele de runda a doua, vor determina o ușoară diminuare a prețurilor (IPC va părăsi temporar limita superioară a intervalului de variație de ± 1.5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5.0 la sută).

Anexa 19.

Numărul șomerilor înregistrați de la începutul anului s-a apropiat de 7 mii

CHIȘINĂU, 9 apr – News-Moldova. Pe parcursul lunii martie, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) s-au înregistrat 4327 de șomeri, iar de la începutul anului – aproape 7 mii, transmite News-Moldova.

La finele lunii la ANOFM erau peste 26 mii de șomeri. Numărul șomerilor înregistrați de la începutul anului se ridică la 35,6 mii de persoane.

Și-au găsit un loc de muncă luna trecută în jur de 1600 de șomeri, alți 4300 au ieșit din evidența ANOFM.

De ajutor de șomaj la finele lui martie beneficiau 2200 de oameni fără un loc de muncă, iar de alocație de integrare profesională – 1100. Mărimea ajutorului de șomaj se ridică la 1256 lei. În total, pentru ajutorul de șomaj au fost alocați 7359,2 mii lei.

Anexa 20.

Moldova: cinci șomeri la un loc de muncă vacant

CHIȘINĂU, 24 mar – News-Moldova. Conform declarațiilor agenților economici privind locurile de muncă vacante, în evidență la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) la data de 24 martie erau înregistrate 5501 locuri vacante, transmite News-Moldova.

Pentru persoanele cu studii superioare și medii de specialitate sunt oferite 1479 locuri de muncă. Cele mai multe oferte sunt în sistemul de sănătate (227) și învățământ (127).

Pentru persoanele cu studii medii generale, secundar profesionale și pentru muncitorii necalificați, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă oferă 4022 locuri de muncă. La finele lunii februarie, la ANOFM în total erau la evidență aproape 25,7 mii de oameni în căutarea unui loc de muncă.

Anexa 21.

Judecător reținut pentru că ar fi estorcat și primit 1 000 euro mită

CHIȘINĂU, 8 apr – News-Moldova. Un judecător din Anenii Noi a fost reținut în flagrant de către ofițerii CNA în momentul primirii ultimei tranșe de 400 euro mită, din 1 000 euro estorcați, transmite News-Moldova.

Potrivit denunțătorului, magistratul ar fi pretins în total 1 000 euro pentru pronunțarea unei hotărâri favorabile pe o cauză civilă.

Inițial, judecătorul ar fi primit de la informator 600 euro, iar marți seara a fost reținut în flagrant delict în momentul primiri celui de-a doua tranșe de 400 euro. Banii au fost depistați în buzunarul sacoului.

Bănuitul a fost reținut pentru 72 de ore, a fost audiat și se află în custodia CNA. Între timp, au avut loc percheziții în casa, biroul și mașina magistratului.

Dacă va fi găsit vinovat, bănuitul riscă o pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 160 mii lei la 200 mii lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Anexa 22.

Un polițist va sta 3 ani la închisoare pentru corupere pasivă

CHIȘINĂU, 26 mar – News-Moldova. Un ofițer superior al Direcției Exercitare a Urmăririi Penale pe Cazuri Excepționale a Departamentului de Urmărire Penală al MAI a fost condamnat la 3 ani și 3 luni de detenție pentru corupere pasivă, transmite News-Moldova.

Prin aceiași sentință, polițistul va trebui să plătească o amendă în mărime de 22 mii lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept pe un termen de 3 ani

În cadrul acțiunilor de urmărire penală procurorii au stabilit că, pe 10 aprilie 2012, polițistul a estorcat și primit 1500 euro de la un bărbat, suspectat de contrabandă, pentru a nu-i întocmi proces-verbal de reținere pentru 72 de ore.

După punerea polițistului sub învinuire, Procuratura Anticorupție a înaintat pe numele Ministrului Afacerilor Interne un demers privind suspendarea provizorie din funcție a ofițerului, însă solicitării procurorilor nu i s-a dat curs.

BIBLIOGRAFIE

[1] Coman Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, București, (1999, p.62.)

[2] Denis McQuail, Introducere în sistemul mass media, (1987)

[3] C. Zamfir, L. Vlasceanu, Dicționar de sociologie, (1993)

[4] McQuail, Denis, 1987, Mass Communication Theory, (1987)

[5] Coman Mihai, Introducerea în sistemul mass media, (1999)

[6] Coman Mihai, Introducere în sistemul mass-media, (1999)

[7] DeFleur, Melvin L, Sandra Ball- Rokeach, Teorii ale comunicării de masă, (1999)

[8] Coman Mihai, Introducere în sistemul mass-media, (1999)

[9] McQuail, Denis; Windahl, Sven, Modele ale comunicarii : pentru studiul comunicarii de masa, (2001)

[10] Popa, Dorin, Mass-media, astăzi,exemplu, campania Pro Tv, "Nouă ne pasă!"

[11] Bertrand, J. C., O introducere în presa scrisă și vorbită, (2001)

[12] Coman Mihai, Introducere în sistemul mass-media, (1999)

[13] Bertrand, J. C., O introducere în presa scrisă și vorbită (2001)

[14] Idem, p38

[15] Sorlin, Pierre, Mass-media, Editura Institutul European, Iasi, (2002)

[16] Val Vâlcu, Jurnalismul Social,

[17] P.Horton, G. Leslie, apud I Mărginean (2000)

[18] Zamfir, Cătălin, Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice, Iași: Polirom (2006)

[19] Cercetarea politicilor sociale. Aspecte metodologice. Ana Maria PREOTEASA – Editura Lumen, Iași (2009)

[20] John B. Thompson, Media și modernitatea. O teorie socială a mass media, București, (2000)

[21] Zamfir, Cătălin, Strategii ale dezvoltării sociale. București: Editura Politică (1977)

[22] http://www.rasfoiesc.com