Contractul de Achizitii Publice
Introducere
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, începând cu anul 2007, țara noastră a trebuit să adopte o serie de norme legislative instaurate la nivel european pentru a reglementa sau a regândi o serie de concepte, noțiuni și activități în domenii cât se poate de diverse, fie prin implementarea ajustată a directivelor, fie prin instituirea regulamentelor UE.
Logica din spatele acestui demers constă în faptul că o legislație uniformizată la nivelul Uniunii Europene duce la îmbunătățirea nivelului de trai în general, la oferirea de oportunități egale pentru toți resortisanții europeni, persoane fizice sau juridice, la eliminarea incompatibilităților dintre legislațiile statelor ce alcătuiesc Uniunea Europeană și la asigurarea pentru fiecare țară în parte a unei forme de guvernământ caracterizate prin transparență a deciziilor, eficiență a cheltuirii banului public și o mai bună comunicare cu cetățeanul de rând. Măsura în care aceste deziderate vor produce efecte benefice în practică rămâne de văzut, mai ales dacă, cum și când liderii europeni vor reuși să scoată țările europene aflate în dificultate din criza financiară actuală.
În domeniul achizițiilor publice, având în vedere că în acest sector se reflectă în cea mai mare măsură eficiența cheltuirii banului public, adică a contribuțiilor bănești ale cetățeanului la buna funcționare a instituțiilor statului, sau, din contră, nivelul corupției, adică gradul de risipire a fondurilor publice prin redirecționarea ilicită a acestora către buzunarele unor privați, România a fost nevoită să adopte o serie de directive europene, și anume Directiva nr. 17 din 2004, Directiva nr. 18 din 2004, precum și Directiva nr. 81 din 2009, ce au fost transpuse în Ordonanța de urgență nr. 34/2006 și Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 (normele de aplicare), precum și Ordonanța de urgență nr. 114/2011, ce vor fi discutate mai pe larg în curpinsul lucrării de față.
În paginile ce urmează, vom aborda tema noastră – contractul de achiziții publice – din perspectiva legislativă, prin efectuarea unei paralele între legislația veche, valabilă înainte de aderarea la UE, legislația nouă, cea actualmente în vigoare, și legislația europeană. De asemenea vom prezenta pe scurt o serie de instituții cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, cum ar fi ANRMAP, CNSC, Curtea de Conturi, etc., continuând cu abordarea contractului de achiziție publică și a particularităților sale. În finalul lucrării de față vom face apel la un studiu de caz, prin prezentarea unei licitații și a unui contract de lucrări folosit de către o autoritate contractantă.
Capitolul I
Considerente de ordin legislativ
1.1. Definiții
De cele mai multe ori, pentru a ajunge în situația de a semna un contract de achiziție publică, orice prestator de servicii, furnizor de produse sau executant de lucrări, trebuie să cunoască legislația din domeniul achizițiilor publice, să participe cu oferta sa la procedurile de achiziție publică organizate de către autoritatea contractantă, precum și să îndeplinească o serie de cerințe de calificare necesare luării în considerare a ofertei sale. De aceea, este necesar să prezentăm definițiile oferite de lege pentru cele mai importante noțiuni vehiculate în practica și teoria achizițiilor publice, după cum urmează:
1.1.1. Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 77 din 27 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, contractul de achiziție publică reprezintă „contractul, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, care include și categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorități contractante, pe de o parte, și unul ori mai mulți operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii”.
1.1.2. Acordul-cadru, conform art. 3, lit. b), din OUG 34/2006, reprezintă înțelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.
1.1.3. Conform art. 3, lit. r), din Ordonanța de Urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, operatorul economic reprezintă „oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări – persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piață produse, servicii și/sau execuție de lucrări”.
1.1.4. În conformitate cu OUG 34/2006, art. 3, lit. ș), procedura de atribuire semnifică etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă și de către candidați/ofertanți pentru ca acordul părților privind angajarea în contractul de achiziție publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitația deschisă, licitația restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluții.
1.1.5. Autoritate contractantă, în concepția art. 8 din OUG 34/2006, este:
a) oricare organism al statului – autoritate publică sau instituție publică – care acționează la nivel central ori la nivel regional sau local;
b) oricare organism, altul decât unul dintre cele prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică, care a fost înființat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial și care se află cel puțin în una dintre următoarele situații:
este finanțat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;
se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorități contractante, astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt organism de drept public;
în componența consiliului de administrație/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiți de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;
b1) orice regie autonomă sau companie națională/societate comercială cu capital integral ori majoritar deținut de o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;
c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorități contractante dintre cele prevăzute la lit. a), b), d) sau e);
d) oricare întreprindere publică ce desfășoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la cap. VIII secțiunea 1, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziție publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activități;
e) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) – d), care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la cap. VIII secțiunea 1, în baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este acesta definit la art. 3 lit. k), acordat de o autoritate competentă, atunci când acesta atribuie contracte de achiziție publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activități.
1.1.6. Potrivit art. 3, lit. j), din OUG 34/2006, documentație de atribuire reprezintă documentația ce cuprinde toate informațiile legate de obiectul contractului de achiziție publică și de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz, documentația descriptivă.
1.2. Legislația națională veche și procedurile conform ghidurilor Băncii Mondiale
Legislația națională din domeniul achizițiilor publice valabilă în perioada de dinainte de aderarea României la Uniunea Europeană, ce actualmente este scoasă din uz, este reprezentată de Ordonanța de Urgență nr. 60 din 25 aprilie 2001 privind achizițiile publice, Hotărârea nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice, Ordonanța nr. 20 din 24 ianuarie 2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice, acestea fiind prezentate pe scurt în cele ce urmează.
1.2.1. OUG 60/2001
Ordonanța de Urgență nr. 60 din 25 aprilie 2001 privind achizițiile publice a stabilit cadrul legislativ pentru reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică în perioada 2001 – 2006, odată cu intrarea României în UE, aceasta a fost abrogată.
Conform art. 3, lit. a), din această ordonanță de urgență, achiziția publică reprezintă dobândirea, definitivă sau temporară, de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii, prin atribuirea unui contract de achiziție publică, ce, potrivit aceluiași articol, lit. b), este un contract cu titlu oneros, încheiat în formă scrisă, între autoritatea contractantă și contractant.
Comparativ cu legislația în vigoare, legislația veche nu prevedea o definiție pentru noțiunea de operator economic, fiind doar specificat, prin art. 3, lit. c), că ofertantul căruia i se atribuie contractul de achizitie publică în urma aplicării uneia dintre procedurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență constituie contractantul, fără a indica ce fel de persoane (de drept public/privat) au dreptul de a avea calitatea de contractant într-un contract de achiziție publică.
În ceea ce privește domeniul de aplicare, comparativ cu cel al OUG 34/2006, la art. 8, alin. 2, nu erau încadrate în categoria de contracte de achiziție publică pentru care era obligatorie atribuirea prin respectarea OUG 60/2001, următoarele tipuri de servicii: servicii hoteluri si restaurante; servicii de transport pe calea ferată; servicii de transport pe apă; servicii anexe și auxiliare transportului; servicii juridice; servicii de selecție și plasare a forței de muncă; servicii de investigație și protecție a bunurilor și persoanelor; servicii de învățământ; servicii de sănătate și asistența socială; servicii recreative, culturale și sportive. În prezent, toate aceste tipuri de servicii fac parte din anexa nr. 2B la OUG 34/2006, aceasta însemnând că tipurile de contracte de acest fel cu o valoare estimată mai mare de 130.000 de euro vor fi atribuite prin respectarea legislației actuale din domeniul achizițiilor publice.
La fel ca legislația în vigoare, OUG 60/2001 prevedea ca proceduri de atribuire următoarele: licitația deschisă, licitația restrânsă, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluții. Diferența constă în faptul că în legislația actuală a fost introdusă o nouă procedură, și anume dialogul competitiv, ce este folosită în mod excepțional, în anumite situații specifice. Toate procedurile de atribuire uzitate în prezent vor fi prezentate pe scurt în cadrul secțiunii din lucrarea de față ce tratează legislația națională în vigoare.
Având în vedere că în perioada în care OUG 60/2001 producea efecte nu exista SEAP (e-licitație), ce reprezintă în principal o interfață între autoritățile contractante și operatorii economici (după cum se va vedea în secțiunea 1.6. din lucrarea de față), anunțurile de participare pentru procedurile de achiziție trebuiau publicate în mod obligatoriu în Monitorul Oficial, partea a VI-a – Achiziții publice, obligativitate ce în prezent nu mai există.
Conform art. 36, alin. 1 din OUG 60/2001, caietul de sarcini „conține în mod obligatoriu specificații tehnice. Acestea definesc, după caz și fără a se limita la cele ce urmează, caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic și de performanță, siguranța în exploatare, dimensiuni, precum și sisteme de asigurare a calității, terminologie, simboluri, teste și metode de testare, ambalare, etichetare, marcare și condițiile pentru certificarea conformității cu standarde în vigoare. În cazul contractelor pentru lucrări specificatiile tehnice se pot referi, de asemenea, și la prescripții de proiectare și de calcul, la verificarea, inspecția și condițiile de recepție a lucrărilor sau a tehnicilor, procedeelor și metodelor de construcție, precum și la orice alte condiții cu caracter tehnic pe care autoritatea contractanta este capabilă să le descrie, în funcție și de diverse acte normative și reglementări, în legătură cu lucrarea finală și cu materii prime, materiale sau părți de lucrare utilizate.” În prezent, prin art. 35 din OUG 64/2006, caietul de sarcini mai trebuie să conțină, pe lângă cele menționate la art. 36 din OUG 60/2001, și cerințe privind impactul asupra mediului înconjurător, iar specificațiile tehnice se definesc astfel încât să corespundă, atunci când este posibil, necesităților/exigențelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități.
Astfel, în legislația actuală, comprativ cu cea veche, se pune un accent mult mai mare pe protecția mediului, prin încurajarea ofertării de produse ce sunt nepoluante sau cu un grad redus de poluare sau care au un consum energetic redus, prin promovarea respectării anumitor standarde de mediu în organizarea de șantier în cazul lucrărilor de construcții, etc, dar și pe facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități la contractele de achiziție publică prin faptul că participarea la unele licitații este rezervată atelierelor protejate.
Comparativ cu legislația în vigoare, OUG 60/2001 prevedea alte praguri valorice pentru tipurile de proceduri de achiziție, alte termene pentru transmiterea solicitărilor de clarificări, contestațiile erau soluționate direct de către autoritatea contractantă (fiind prezent astfel un mic conflict de interese dat de faptul că emitentul actelor/organizatorul procedurilor de achiziție avea competența de a se pronunța asupra contestațiilor îndreptate împotriva actelor emise/acțiunilor efectuate de către aceasta), nu exista CNSC (Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor), adică un organism independent și imparțial, acțiunea în justiție era permisă doar după înaintarea unei contestații la autoritatea contractantă, în prezent ofertanții având dreptul de a opta între CNSC și instanța de judecată, etc. Numeroasele modificări aduse legislației vechi, mai ales ca urmare a transpunerii directivelor europene, au adus o serie de îmbunătățiri semnificative atât în procesul de atribuire a unui contract de achiziție publică, cât și la nivel de transparență și acces la contractele de achiziție publică. Însă, pe parcurs ce unele aspecte legislative actuale se vor dovedi ineficiente sau insuficiente, legislația din domeniul achizițiilor publice va continua să sufere modificări, unele în bine, altele mai puțin bune, acest proces fiind unul destul de dinamic.
1.2.2. HG 461/2001
Hotărârea 461 din 9 mai 2001, pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice asigura cadrul organizatoric și metodologia unitară pentru organizarea și desfășurarea procedurilor pentru atribuirea contractului de achizitie publică, precum și o mai mare flexibilitate în luarea deciziei de către autoritatea contractantă atunci când stabilea cerințele și criteriile pe baza cărora se stabilea oferta câștigătoare.
Potrivit art. 2 din H.G. 461/2001, la fel ca în legislația actuală – H.G. 925/2006, autoritatea contractantă are obligația de a întocmi un plan anual al achizițiilor publice în care menționează toate contractele de furnizare, servicii și lucrări pe care autoritatea contractantă are intenția de a le atribui în anul bugetar următor, trebuind să țină cont de fondurile bugetare pe care le anticipează pentru anul viitor, necesitățile de achiziție, precum și gradul de prioritate a acestor necesități. HG 925/2006, în plus față de legislația veche, vine cu precizarea că autoritatea contractantă are dreptul de a opera modificări sau completări ulterioare în programul anual al achizițiilor publice, modificări/completări care se aprobă de către conducătorul autorității contractante cu avizul compartimentului financiar-contabil. De asemenea, legislația actuală stabilește în mod clar ce trebuie să conțină acest plan anual de achiziții, cum ar fi: obiectul contractului, codul CPV (anterior fiind valabil codul CPAS), procedura ce urmează a fi atribuită, data estimată pentru începerea și finalizarea procedurii, persoana responsabilă pentru atribuirea contractului respectiv.
În plus față de legislația veche, legislația în vigoare obligă autoritățile contractante la înființarea unui compartiment intern specializat în achiziții publice, dar permite și externalizarea acestor activități specifice către firmele de consultanță din domeniu.
Spre deosebire de normele de aplicare actuale, HG 461/2001 conținea și regulile de estimare a valorii contractului de achiziție publică, art. 8 – 10, reguli ce în prezent sunt cuprinse în Ordonanța de urgență 34/2006, art. 25 – 32.
La fel ca normele de aplicare în vigoare, HG 461/2001 stabilea dispoziții privind: aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică, art. 23 – 31, în care se explicita modul de funcționare a cererii de ofertei, licitației deschise, licitației restrânse, negocierii, concursului de soluții; garanția de participare și garanția de bună execuție; încheierea contractului de achiziție publică (în prezent se face trimitere la conceptul de finalizare a procedurii); dosarul achiziției publice și monitorizarea atribuirii contractelor de achiziție publică; precum și modul de lucru al comisiei de evaluare a ofertelor/candidaturilor.
În ceea ce privește practicile anticoncurențiale/corupția, HG 462/2001, spre deosebire de legislația în vigoare în care se face referire doar la conflictul de interese, făcea trimitere directă la combaterea fraudei și corupției, a se vedea art. 40 – 42 în care se explica ceea ce înseamnă o practică coruptă și o practică frauduloasă.
Un concept ce în prezent nu mai există este cel de „acordare a marjei de preferință internă”, art. 43 – 45 din HG 462/2001, concept ce în prezent ar fi catalogat drept discriminatoriu sau restrictiv și care ar încălca principiul tratamentului egal. Astfel, potrivit acestui concept, autoritatea contractantă putea să acorde un anumit punctaj pentru: produsele fabricate în România sau cu materii prime sau orice alte componente de origine română, serviciile prestate sau lucrările executate cu mână de lucru formată din cetățeni români, etc. Iar, potrivit art. 108 din OUG 60/2001, acordarea marjei de preferință internă consituia chiar o obligație pentru autoritatea contractantă, însă acest articol a fost abrogat ulterior începând cu 1 ianuarie 2005 prin Ordonanța nr. 75 din 19 august 2004.
Modificările/completările/noutățile introduse prin normele de aplicare actuale vor fi discutate în cadrul secțiunii 1.3. Legislația națională în vigoare din cadrul lucrării de față.
1.2.3. O.G. 20/2002
Ordonanța nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice, în vigoare în perioada 03.03.2002 – 30.06.2006, stabilea principiile, cadrul general și condițiile de utilizare a procedurilor on-line pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și regulile generale de asigurare prin mijloace electronice a transparenței în domeniul achizițiilor publice. Principiile menționate erau: libera concurență, eficiența utilizării fondurilor publice, transparența, tratamentul egal și confidențialitatea.
Conform acestei ordonanțe, procedura on-line reprezenta utilizarea, în tot sau în parte, a facilităților tehnice oferite de Sistemul electronic de achiziții publice (în prezent SEAP – www.e-licitație.ro) în cadrul atribuirii unui contract de achiziție publică, accesul în sistem fiind permis atât persoanelor fizice/juridice române, cât și străine. Înscrierea companiilor ofertante în acest sistem și utilizarea lui erau condiționate de respectarea următoarelor: ofertantul să nu fie în stare de faliment ori lichidare, afacerile sale să nu fie administrate de un judecător sindic; să nu existe o procedură în desfășurare pentru declararea sa în una dintre situațiile menționate anterior; să își fi achitat toate taxele la stat: taxe locale, buget consolidat, asigurări sociale; să nu prezinte informații false; să nu încalce procedurile stabilite de operatorul sistemului electronic; să plătească tariful de înregistrare și tariful de utilizare în cazul câștigării unor astfel de licitații, tarif ce reprezenta procent din valoarea contractului atribuit. În ceea ce privește autoritățile contractante, acestea erau obligate să se înregistreze în sistem.
Conform art. 14 din această ordonanță, procedura licitației electronice cuprinde, după caz, următoarele faze: publicarea anunțului de participare; înscrierea solicitanților, preselecția solicitanților; comunicarea documentației de elaborare și prezentare a ofertei; evaluarea ofertei; comunicarea rezultatului evaluării; încheierea contractului și publicarea anunțului de atribuire a contractului. În prezent, licitațiile on-line sau electronice (cu fază finală de licitație electronică) înseamnă cu totul și cu totul altceva, nefiind cazul unei preselecții a solicitanților, vechiul sistem seamănă mai degrabă cu ceea ce este descris acum a fi un sistem dinamic de achiziții publice, sistem ce în România nu a fost folosit până acum.
În prezent, Hotărârea 1660/2006 reprezintă cadrul legal ce reglementează înregistrarea în și modul de utilizare a SEAP, condițiile prevăzute la art. 9, alin. 4, din O.G. 20/2002 (cele privind falimentul/lichidarea, plata taxelor la stat, declarațiile false, etc.) nemaifiind impuse, accesul la acest sistem fiind mult mai facil de realizat.
1.2.4. Ghidurile Băncii Mondiale
România a devenit membru al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în 1972, al Corporației Financiare Internaționale (CFI) în 1991, și al Agenției de Garantare Multilaterală a Investițiilor (AGMI) in 1992. Împrumuturile au fost stopate la începutul anilor '80 și reluate în 1991. BIRD angajase 7,06 miliarde de dolari în 58 de proiecte, conform situației din ianuarie 2012. Banii primiți de la BIRD pot fi cheltuiți prin organizarea de licitații strict pentru proiectele pentru care au fost împrumutate fondurile și prin respectarea ghidurilor de achiziții elaborate de către Banca Mondială. Cu toate că în prezent România organizează destul de rar achiziții cu o astfel de finanțare și în conformitate cu astfel de proceduri, totuși încă există autorități publice care fac acest lucru, un exemplu în acest sens îl constituie Ministerul Mediului și Pădurilor.
Astfel, există un număr de 4 versiuni ale ghidului elaborat de către Banca Mondială pentru domeniul achizițiilor:
Ghidul pentru achiziții în cadrul împrumuturilor BIRD și creditelor IDA, versiunea ianuarie 1999;
Ghidul pentru achiziții în cadrul împrumuturilor BIRD și creditelor IDA, versiunea mai 2004;
Ghidul pentru achiziții în cadrul împrumuturilor BIRD și creditelor IDA, versiunea mai 2004, revizuit la 1 octombrie 2006;
Ghidul pentru achiziții în cadrul împrumuturilor BIRD și creditelor IDA, versiunea mai 2004, revizuit la 1 octombrie 2006 și 1 mai 2010.
Conform pct. 1.5 din ultima versiune a ghidului, prevederile acestuia sunt aplicabile tuturor contractele de furnizare produse și execuție lucrări finanțate în totalitate sau parțial de către BIRD (Banca Mondială). Participarea la procedurile de achiziție organizate în conformitate cu prevederile acestui ghid este permisă persoanelor fizice și juridice din toate țările, singurele restricții în acest caz se referă doar la îndeplinirea cerințelor referitoare la capacitatea de a duce la bună îndeplinire contractul respectiv.
Conform pct. 1.16 din ghid, înainte de lansarea unei invitații pentru participarea la procedura de achiziție, beneficiarul finanțării trebuie să îi transmită BIRD planul de achiziții propus pentru proiectul respectiv, plan ce va fi analizat și aprobat de către Bancă.
Secțiunea a II-a din ghid stabilește cadrul general și specific pentru un tip de procedură de achiziție denumită Licitația internațională competitivă. O astfel de licitație se desfășoară de obicei în două etape:
Etapa de precalificare, folosită în mod normal pentru contractele de o complexitate deosebită, constă în prezentarea de către candidați a unui formular standard în care specifică punct cu punct modalitatea de îndeplinire a cerințelor stabilite de către achizitor, fără a prezenta documente doveditoare pentru informațiile furnizate, cum ar fi certificate, diplome, etc.
Etapa de ofertare: în cazul în care a trecut de faza de precalificare, operatorul economic va fi invitat să prezinte documentele ofertei, și anume: documente de calificare, ofertă tehnică, ofertă financiară.
În această secțiune, mai sunt stabilite reguli și cu privire la: limba în care trebuie prezentate ofertele; folosirea mărcilor comerciale; modalitatea de stabilire a prețurilor; ajustarea prețurilor; transportul și asigurarea mărfurilor; moneda în care se vor prezenta ofertele; moneda în care se va încheia contractul; termenele și metodele de plată; termenii contractului; garanția de bună execuție pentru contractele de lucrări; clauzele de penalitate pentru încălcarea prevederilor contractului sau cele de bonificație pentru lucrările finalizate înainte de termen; forța majoră; legea aplicabilă și soluționarea diferendelor; procedurile: de stabilire a termenelor pentru ofertare, de deschidere și de evaluare a ofertelor; marja de preferință internă; valabilitatea ofertelor; atribuirea contractului și publicarea anunțului de atribuire; respingerea ofertelor; informarea ofertanților cu privire la motivele respingerii ofertelor lor, la solicitarea acestora; etc.
În secțiunea a III – a din ghid sunt prevăzute și alte tipuri de proceduri de achiziție, și anume: licitația internațională restrânsă; licitația competitivă națională; cumpărarea națională/internațională; contractarea directă; achiziția lucrărilor mici; practici comerciale; achiziții prin agențiile Națiunilor Unite, etc.
Anexele ghidului sunt: Anexa 1 – Analiza de către Bancă a deciziilor de achiziție; Anexa 2 – Preferința internă – preferința pentru bunuri produse intern și pentru constructorii naționali; și Anexa 3 – Îndrumări pentru ofertanți.
1.3. Legislația națională în vigoare
Necesitatea operării unor modificări de ordin legislativ în domeniul achizițiilor publice a fost impusă atât de către Uniunea Europeană, prin obligativitatea transpunerii directivelor și a adoptării regulamentelor sale, cât și prin eșecul unora dintre prevederile legale anterioare care nu și-au dovedit utilitatea sau care nu au fost suficiente pentru buna organizare a activităților procesului de contractare din cadrul sectorului public.
În continuare, vom prezenta actele normative în vigoare, acest lucru însemnând în principal o explicare a procedurilor de achiziție publică, a cerințelor ce pot fi considerate restrictive, precum și a celor care permit un acces neîngrădit și destul de facil la contractele de achiziție publică. Fără parcurgerea etapelor prevăzute de către legislația națională în vigoarea, persoanele juridice/fizice române sau străine pot ajunge cu greu, dar nu imposibil, în faza de a semna sau de a negocia un contract de achiziție publică.
1.3.1. OUG 34/2006 și HG 925/2006
Ordonanța de urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu completările și modificările ulterioare, reglementează regimul juridic al contractului de achiziție publică, al contractului de concesiune de lucrări publice și al contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum și modalitățile de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri, iar HG 925/2006 reprezintă normele de aplicare a acestei ordonanțe.
1.3.1.1. Scop și principii
Scopul acestei ordonanțe (art. 2, alin. 1) constă în:
promovarea concurenței între operatorii economici;
garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici;
asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică;
asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante.
Principiile (art. 2, alin. 2, din OUG 34/2006) care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt:
nediscriminarea – accesul la contractele publice trebuie permis tuturor operatorilor economici doritori, indiferent de naționalitatea acestora, iar regulile stabilte de la începutul procedurii nu mai pot fi schimbate pe parcurs;
tratamentul egal – regulile, criteriile și cerințele pentru participarea la procedura de achiziție trebuie să fie identice pentru toți operatorii economici, acest lucru însemnând că trebuie evitate contactele preferențiale, precum și criteriile de selecție care să avantajeze anumite societăți comerciale sau persoane fizice în detrimentul altora;
recunoașterea reciprocă – trebuie acceptate toate produsele, serviciile și lucrările disponibile în mod licit pe piața Uniunii Europene, precum și certificările și calificările profesionale emise de autorități din oricare stat membru al UE ;
transparența – operatorii economici trebuie să aibă acces în mod egal la toate informațiile necesare întocmirii ofertei, în acest sens a fost creat SEAP – Sistemul Electronic de Achiziții Publice, unde sunt publicate anunțurile de participare împreună cu documentația de atribuire (a se vedea definiția oferită la punctul 1.1.6 din acest capitol);
proporționalitatea – autoritatea contractantă trebuie să achiziționeze bunuri/servicii/lucrări doar în funcție de necesitățile sale reale, de asemenea nu le va impune ofertanților condiții restrictive sau excesive;
eficiența utilizării fondurilor – presupune utilizarea mecanismelor pieței libere, a concurenței loiale, precum și obținerea unui raport optim între calitate și preț;
asumarea răspunderii – persoanele implicate în procesul de achiziție publică (atât din partea autorităților contractante, cât și a operatorilor economici) pot fi trase la răspundere prin aplicarea de amenzi sau sancționate într-un mod mai grav în cazurile dovedite de corupție.
1.3.1.2. Conflictul de interese
Spre deosebire de legislația națională veche care făcea trimitere într-un mod direct la corupție, legislația în vigoare stabilește, prin art. 66 – 70 din OUG 34/2006, reguli de evitare a conflictului de interese, astfel:
consultanții externi, persoane fizice/juridice, care au contribuit la întocmirea documentației de atribuire pot participa la procedura de achiziție doar dacă nu este afectată concurența, adică nu dețin informații suplimentare sau alte avantaje față de restul operatorilor economici;
persoanele fizice/juridice care verifică/evaluează ofertele nu au dreptul să depună ofertă pentru respectiva procedură de achiziție;
nu pot face parte din comisia de evaluare/verificare a ofertelor persoanele care au o legătură directă cu un anumit ofertant fie prin deținerea de părți sociale/acțiuni/funcții în cadrul respectivei persoane juridice, fie printr-un grad de rudenie cu persoanele menționate anterior care participă ca ofertanți/candidați, dar nici persoane care din oricare motiv pot deveni părtinitoare sau persoane din cadrul autorității contractante care se pot afla în conflict de interese astfel cum este definit de Legea nr. 161/2003;
sunt excluse de la procedura de achiziție persoanele/fizice juridice care au o legătură directă cu autoritatea contractantă fie prin deținerea de părți sociale/acțiuni/funcții în cadrul respectivei autorități, fie printr-un grad de rudenie cu persoanele menționate anterior, sau care se află în relații comeciale cu persoane cu funcții de decizie în cadrul autorității contractente;
contractantul nu poate angaja, pe parcursul unei perioade de cel puțin 12 luni de la semnarea contractului, persoane fizice/juridice care au participat la verificarea/evaluarea ofertelor în cadrul procedurii de atribuire a contractului respectiv, nerespectarea acestei condiții atrage anularea contractului prin invocarea cauzei imorale.
1.3.1.3. Etape premergătoare inițierii procedurii de atribuire
Conform art. 47 – 55 din OUG 34/3006, autoritatea contractantă trebuie să țină cont de anumite reguli obligatorii de publicitate atunci când stabiliște perioada de timp dintre data publicării anunțului de participare și data limită de depunere a candidaturilor/ofertelor, dar, potrivit art. 71 – 72, aceasta trebuie să ia în calcul și alți factori, precum necesitatea vizitării locațiilor în care vor fi efectuate lucrările, neputința de a transmite întreaga documentație aferentă procedurii, aceasta trebuind consultată la sediul autorității contractante sau transmisă prin poștă potențialilor ofertanți, imposibilitatea de a transmite răspunsul la solicitările de clarificări ale operatorilor economici într-un timp care să permită elaborarea ofertelor în funcție de noile informații furnizate. În toate cazurile menționate anterior, autoritatea contractantă trebuie să prelungească termenul de depundere a ofertelor/candidaturilor prin publicarea unei erate la anunțul de participare respectiv.
1.3.1.4. Proceduri de atribuire a contractelor de achiziție publică
A. Licitația deschisă – art. 73 – 80 din OUG 34/2006 și art. 31 – 40 din HG 925/2006
Licitația deschisă reprezintă procedura de achiziție publică ce în mod normal ar trebui să fie uzitată, aceasta fiind caracterizată prin următoarele:
se organizează de obicei într-o singură etapă, dar autoritatea contractantă poate folosi și o etapă de fază finală de licitație electronică;
perioada cuprinsă între data transmiterii anunțulului pentru această procedură și data limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de regulă de cel puțin 52 de zile, iar în anumite condiții legate de publicitate, acest interval poate fi redus la 36 de zile și chiar până la 15 zile;
documentația de atribuire aferentă acestei proceduri se publică de obicei integral pe SEAP;
autoritatea contractantă are obligația de a primi și de a răspunde la solicitările de clarificări ale operatorilor economici de regulă în termen de 3 zile lucrătoare de la recepționarea solicitării;
în cazul în care operatorul economic nu transmite solicitarea de clarificări în timp util, atunci autoritatea contractantă are dreptul de a nu decala termenul de depunere a ofertelor în cazul în care răspunsul său nu modifică cerințele inițiale; sau de a stabili o nouă dată de depunere a ofertelor prin publicarea unei erate la anunțul de participare;
ofertele pot fi respinse ca inacceptabile în ședința de deschidere doar dacă fie au ajuns după data și ora limită stabilite pentru depunerea dosarelor, fie nu sunt însoțite de garanția de participare;
pentru oricare dintre procedurile de achiziție, cu excepția celor on-line, ședința de deschidere a ofertelor se finalizează prin întocmirea unui proces verbal în care se consemnează numele ofertanților participanți, a celor respinși și motivele de respingere, documentele prezentate sau lipsă, valoarea financiară a fiecărei oferte, orice nereguli de ordin formal în ceea ce privește ofertele prezentate; analiza de fond și evaluarea ofertelor se realizează de regulă într-o ședință ulterioară;
pe parcursul procesului de evaluare, o ofertă poate fi respinsă ca inacceptabilă și dacă: ofertantul nu îndeplinește cerințele impuse prin documentația de atribuire și nu completează documentele lipsă în termenul solicitat de către autoritatea contractantă; constitituie o ofertă alternativă ce fie nu respectă specificațiile tehnice minime solicitate, fie nu este permisă prin documentația de atribuire; prețul ofertat este neobișnuit de scăzut în comparație cu valoarea estimată, iar ofertantul nu poate motiva într-un mod relevant acest lucru; prețul ofertat depășește valoarea estimată cu mai mult de 10%;
o ofertă poate fi respinsă ca neconformă dacă: nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini; clauzele contractuale propuse de către ofertant sunt în dezavantajul autorității contractante; prețurile ofertate nu au fost stabilite în conformitate cu regulile concurenței loiale și nu pot fi justificate; oferta financiară nu s-a prezentat defalcată pe loturi atunci când s-a solicitat acest lucru;
procedura poate avea și o fază finală de licitație electronică în care se pot reoferta fie numai prețurile, fie prețurile și alte elemente cuantificabile, dar doar în cazul în care această etapă a fost anunțată în anunțul de participare și documentația de atribuire.
B. Licitația restrânsă – art. 81 – 93 din OUG 34/2006 și art. 41 – 45 din HG 925/2006
Caracteristicile licitației restrânse ce diferă de cele ale licitației deschise sunt următoarele:
această procedură se organizează în 2 etape, prima etapă de precalificare în care se depun candidaturile, adică doar documente de calificare, iar în a doua etapă se depun ofertele tehnice și financiare de către operatorii economici ce au fost selectați după evaluarea primei etape;
perioada cuprinsă între data transmiterii anunțulului pentru această procedură și data limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de regulă de cel puțin 37 de zile, iar în anumite condiții legate de publicitate, acest interval poate fi redus la 15 de zile și chiar până la 10 zile;
după primirea documentelor de calificare, autoritatea contractantă întocmește un raport intermediar, pe baza căruia stabilește clasamentul candidaților, dar și în funcție de criteriile de selecție stabilite în anunțul de participare și documentația de atribuire; astfel doar un număr limitat de operatori economici sunt invitați în etapa următoare, numărul minim și/sau maxim ce se vor putea califica trebuie precizat în anunț și în documentația de atribuire.
C. Dialogul competitiv – art. 94 – 109 din OUG 34/2006 și art. 46 – 52 din HG 925/2006
Caracteristicile dialogului competitiv ce diferă de cele ale licitației deschise sunt următoarele:
procedura de dialog competitiv poate fi folosită doar atunci când: contractul este de o complexitate deosebită, adică autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a defini în mod clar specificațiile tehnice și/sau de a stabili valoarea estimată și/sau cadrul juridic de implementare a proiectului, iar aplicarea procedurilor obișnuite nu poate duce la încheierea contractului;
această procedură are trei etape: preselecția, dialogul cu fiecare dintre candidații preselectați în vederea identificării soluțiilor corespunzătoare, și etapa de evaluare a ofertelor finale depuse;
perioada cuprinsă între data transmiterii anunțulului pentru această procedură și data limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de regulă de cel puțin 37 de zile, iar în anumite condiții legate de publicitate, acest interval poate fi redus la 30 de zile și chiar până la 20 zile;
numărul minim de candidați admiși în etapa de dialog trebuie să fie de cel puțin 3;
după fiecare etapă a dialogului, cu excepția celei finale, autoritatea contractantă trebuie să întocmească un raport intermediar în care se consemnează rezultatul etapei respective;
participanții la etapa de dialog pot fi recompensați de către autoritatea contractantă cu prime, cuantumul total al acestora nu poate depăși 2% din valoarea estimată a contractului, însă operatorul câștigător nu poate primi și primă, ci numai contract.
D. Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare – art. 110 – 121 din OUG 34/2006 și art. 53 – 56 din HG 925/2006
Caracteristicile acestei proceduri sunt următoarele:
folosirea acestei proceduri de achiziție este permisă atunci când: în urma folosirii uneia dintre procedurile descrise mai sus sau a cererii de oferte, procedura a fost anulată deoarece nu s-a primit nicio ofertă sau ofertele au fost respinse ca neconforme sau inacceptabile; nu se poate stabili din motive justificate valoarea estimată a viitorului contract sau a cerințelor caietului de sarcini;
această procedură se desfășoară în runde succesive de negociere care pot include și o fază finală de licitație electronică;
perioada cuprinsă între data transmiterii anunțulului pentru această procedură și data limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de regulă de cel puțin 37 de zile, iar în anumite condiții legate de publicitate, acest interval poate fi redus la 15 de zile și chiar până la 10 zile;
numărul minim de candidați admiși după etapa de preselecție trebuie să fie de cel puțin 3;
negocierile se derulează până în momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta preliminară pe care a prezentat-o nu mai poate fi îmbunătățită, fapt care se consemnează explicit în procesul-verbal de ședință.
E. Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – art. 122 – 123 din OUG 34/2006 și art. 57 – 60 din HG 925/2006
Această procedură poate fi folosită în următoarele condiții:
atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziție publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic;
procedurile obișnuite de achiziție nu pot fi aplicate din motiv de extremă urgență (forță majoră sau cazuri temeinic justificate) ce nu este creată din culpa autorității contractante;
atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul cercetării științifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice, și numai dacă acestea nu se realizează pentru obținerea unui profit și nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente;
atunci când trebuie achiziționate produse suplimentare de la furnizorul inițial, iar achiziționarea de la alți furnizori ar duce la incompatibilități cu produsele existente deja la autoritatea contractantă;
pentru achiziționarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri prin tranzacții de pe piața la disponibil;
atunci când produsele au un preț deosebit de avantajos deoarece sunt vândute de un operator economic aflat în lichidare sau sunt executate silit;
atunci când, ca urmare a unui concurs de soluții, contractul de servicii trebuie să fie atribuit, conform regulilor stabilite inițial, concurentului câștigător sau unuia dintre concurenții câștigători ai concursului respectiv;
atunci când din cauza unor împrejurări imprevizibile, este necesară achiziționarea de servicii/lucrări suplimentare de la contractantul inițial, dar doar în anumite condiții;
atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă își propune să achiziționeze noi lucrări, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrărilor ori serviciilor achiziționate prin atribuirea contractului inițial, dar numai dacă sunt întrunite anumite condiții;
F. Cererea de oferte – art. 124 – 130 din OUG 34/2006 și art. 61 – 64 din HG 925/2006
Această procedură de achiziție se caracterizează prin următoarele:
valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit trebuie să se situeze sub următoarele praguri valorice: 130.000 euro pentru produse și servicii; 5.000.000 euro pentru lucrări;
în cazul acestei proceduri se publică o invitație de participare, iar nu un anunț de participare;
perioada cuprinsă între data transmiterii invitației de participare și data limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de regulă de cel puțin 10 de zile, dar în anumite condiții poate fi redusă la 6 zile;
regulile aplicabile procedurii de cerere de oferte sunt similare cu cele prevăzute pentru aplicarea licitației deschise.
G. Concursul de soluții – art. 131 – 141 din OUG 34/2006
Această procedură de atribuire poate fi organizată astfel:
ca o procedură independentă în care concurenții pot obține premii și/sau prime de participare;
ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii;
juriul care evaluează proiectele prezentate trebuie să fie compus din cel puțin 3 membri persoane fizice independente față de concurenți;
proiectele trebuie prezentate anonim pentru a se evita favoritismul;
1.3.1.5. Modalități speciale de atribuire a contractului de achiziție publică
Procedurile speciale de atribuire sunt:
Acordul-cadru – art. 142 – 150 din OUG 34/2006 și art. 65 – 70 din HG 925/2006, acesta reprezintă mai degrabă un instrument juridic mai special comparativ cu contractul obișnuit de achiziție publică, decât o procedură de atribuire de sine stătătoare sau conexă unei alte proceduri, mai ales că acordul-cadru poate fi încheiat ca urmare a aplicării oricăreia dintre procedurile de atribuire discutate la punctul 1.3.1.4. de mai sus. De aceea, am ales să abordăm particularitățile acordului-cadru în cuprinsul capitolului II al lucrării de față pentru a face diferența dintre un contract obișnuit de achiziție publică și acesta.
Sistemul de achiziție dinamic – art. 151 – 160 din OUG 34/2006 – reprezintă o procedură de atribuire de sine stătătoare, un proces în întregime electronic (prin SEAP), limitat în timp și deschis pe întrega durată oricărui operator economic care îndeplinește criteriile de calificare și selecție și care a prezentat o ofertă orientativă conformă cu cerințele caietului de sarcini. Această procedură poate fi întrebuințată doar pentru produsele fără o complexitate tehnică deosebită, de uz curent, deoarece se ofertează doar prețul unitar al produsului. În România, acest sistem nu a fost folosit nici măcar o dată până acum.
Licitația electronică – art. 161 – 169 din OUG 34/2006 – aceasta reprezintă o procedură conexă procedurilor de atribuire descrise la punctul 1.3.1.4. de mai sus și constituie un proces repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care ofertanții au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice (SEAP) de a reduce prețurile prezentate inițial și/sau de a îmbunătăți alte elemente ale ofertei (care trebuie să fie cuantificabile, de exemplu termene de plată, de livrare, de finalizare a lucrărilor, durata garanțiilor acordate, etc.). Acesta poate fi organizată în una sau mai multe faze succesive.
1.3.1.6. Criterii de calificare și selecție – art. 176 – 179 din OUG 34/2006 și art. 7 – 12 din HG 925/2006
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare și selecție referitoare numai la:
situația personală a candidatului sau ofertantului – se cer anumite declarații și certificate standard care precizează că ofertantul/candidatul : nu este în faliment/ lichidare/reorganizare judiciară; nu a fost condamnat pentru fraudă, fals în acte, acte de corupție, etc.; și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale la autoritățile locale și bugetul consolidat, etc.
capacitatea de exercitare a activității profesionale – se cere prezentarea documentelor care dovedesc o formă de înregistrare;
situația economică și financiară – se pot cere : un anumit nivel al mediei cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani, scrisori de bonitate din partea băncilor, linii de credit, îndeplinirea anumitor indicatori financiari, etc.;
capacitatea tehnică și/sau profesională – se cere: o experiență similară de un anumit tip și/sau de o anumită valoare; experți cheie cu anumite studii, calificări și cu experiență profesională generală sau specifică precizate ; dotări tehnice, fie utilaje/mașini, fie echipamente de birou, etc.;
standarde de asigurare a calității – ISO 9001 sau echivalent;
standarde de protecție a mediului, doar pentru contractele de prestare servicii și execuție lucrări – certificare ISO 14001 sau echivalent;
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire, fiind obligată să respecte principiul proporționalității atunci când impune un anumit nivel al cerințelor minime obligatorii. Criteriile de calificare și selecție stabilite de către autoritatea contractantă trebuie să aibă o legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit.
1.3.1.7. Criteriile de atribuire – art. 197 – 199 din OUG 34/2006 și art. 82 din HG 925/2006
Criteriile de atribuire a contractului de achiziție publică sunt cele menționate de către autoritatea contractantă în anunțul/invitația de participare și în fișa de date a procedurii. Acestea pot fi:
prețul cel mai scăzut, departajarea între ofertanți și declararea câștigătorului se face strict pe baza prețului cel mai mic dintre ofertele admisibile;
oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic – acest criteriu de atribuire este împărțit în ponderea relativă a componentei financiare și cea a componentei tehnice. Componenta tehnică poate avea drept factori de evaluare următoarele: caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcțional, caracteristici de mediu, costuri de funcționare, raportul cost/eficiență, servicii post-vânzare și asistență tehnică, termen de livrare sau de execuție, alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor. Factorii de evaluare trebuie să fie în mod necesar cuantificabili și obiectivi, să aibă un interes real și trebuie să fie menționați în clauzele contractului încheiat cu ofertantul câștigător.
1.3.1.8. Alte reguli stabilite prin OUG 34/2006 și HG 925/2006
Pe lângă cele prezentate mai sus, OUG 34/2006 și HG 925/2006 mai stabilesc și alte dispoziții, cum ar fi reguli: de estimare a valorii contractului de achiziție publică; de elaborare a documentației de atribuire; de participare la procedura de atribuire; de publicitate; speciale de transparență aplicabile achiziției publice de servicii de publicitate media; de comunicare și de transmitere a datelor; privind oferta și ofertele alternative; privind informarea candidaților și a ofertanților; privind anularea aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică; referitoare la conținutul dosarulului achiziției publice; privind contractele de concesiune și cele sectoriale; privind modul de formulare și soluționare a contestațiilor, etc.
1.3.2. OUG 40/2011
OUG nr. 40/2011 – promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic a fost adoptată pentru a transpune Directiva omonimă nr. 2009/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009.
Astfel, potrivit art. 1 din această ordonanță, autoritățile contractante și anumiți operatori de servicii publice sunt obligate ca la achiziția de vehicule de transport rutier să țină cont de impactul energetic și de mediu pe durata de viață, inclusiv de consumul energetic, de emisiile de CO2, NOx, NMHC și particule, scopul ordonanței (art. 2) fiind acela de a promova și stimula piața vehiculelor nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic și de a îmbunătăți contribuția sectorului transporturilor la politicile Uniunii Europene în domeniul mediului, climei și energiei.
1.3.3. HG 1660/2006
Hotărârea nr. 1.660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din OUG 34/2006 asigură cadrul tehnic și organizatoric specific, precum și metodologia unitară pentru organizarea și desfășurarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice.
Această hotărâre de guvern stabilește:
care sunt facilitățile tehnice puse la dispoziția autorităților contractante și a operatorilor economici de către operatorul SEAP;
ce înseamnă înregistrarea și reînnoirea înregistrării în SEAP, precum și condițiile și procedura potrivit căreia se realizează acestea;
modalitatea aplicării procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice;
modul de gestionare și funcționare a catalogului SEAP disponibil pentru operatorii economici care pot oferta astfel produse, servicii, lucrări, precum și orice combinație a acestora;
procedura de soluționare a contestațiilor formulate împotriva procedurilor de atribuire ce utilizează mijloace electronice;
situațiile și modul în care se realizează suspendarea dreptului unui operator economic de a participa la proceduri de atribuire din SEAP;
tarifele de participare la procedură sau de publicare de noi produse în catalog după depășirea numărului licitațiilor/pozițiilor de catalog gratuite;
tariful de acces în sistem pentru autoritățile contractante;
măsurile speciale de utilizare a mijloacelor electronice în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică impuse autorităților contractante, de exemplu, obligativitatea ca cel puțin 40% din totalul achizițiilor realizate anual să fie efectuate prin utilizarea mijloacelor electronice, adică SEAP.
1.3.4. OUG 114/2011
OUG nr. 114 din 21.12.2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, inclusiv a contractelor sectoriale, și a acordurilor-cadru atribuite în domeniile apărării și securității care au ca obiect:
furnizarea de produse militare, inclusiv orice fel de piese de schimb, componente și/sau subansambluri ale acestora;
furnizarea de produse sensibile, inclusiv orice fel de piese de schimb, componente și/sau subansambluri ale acestora;
lucrări, produse și servicii legate în mod direct de produsele menționate la lit. a) și b), pentru oricare stadiu sau pentru totalitatea stadiilor din ciclul de viață al acestora;
lucrări și servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări și servicii cu caracter sensibil.
Scopul, principiile, procedurile de atribuire, criteriile de selecție și calificare, criteriile de atribuire, precum și alte dispoziții sunt similare sau identice cu cele stabilite de către OUG 34/2006.
Însă, având în vedere că domeniul apărării și securității este destul de specific, există anumite dispoziții ce nu se regăsesc și în OUG 34/2006. Un exemplu în reprezintă cerințele privind confidențialitatea, astfel potrivit art. 10, autoritatea contractantă are obligația de a asigura garantarea protejării acelor informații pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidențiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informații ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală, iar conform art. 11, autoritățile contractante pot impune operatorilor economici (dar și subcontractanților acestora) cerințe care vizează protejarea informațiilor clasificate pe care acestea le comunică pe parcursul procedurii de atribuire și pe perioada derulării contractului.
Pe lângă domeniile prevăzute și de OUG 34/2006, în special cele de la art. 13, ordonanța de față nu se aplică:
contractelor pentru care aplicarea prezentei ordonanțe de urgență ar obliga statul român să ofere informații a căror divulgare este considerată ca fiind contrară intereselor sale fundamentale de securitate;
contractelor destinate activităților specifice serviciilor de informații;
contractelor atribuite într-o țară terță, inclusiv în scopuri civile, pe durata participării forțelor în afara teritoriului Uniunii Europene, în cazul în care necesitățile operaționale impun încheierea acestor contracte cu operatori economici situați în zona de operațiuni;
contractelor atribuite de un guvern unui alt guvern referitoare la: furnizarea de produse militare sau produse sensibile; lucrări și servicii în legătură directă cu astfel de produse; lucrări și servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări și servicii cu caracter sensibil.
De asemenea, această ordonanță de urgență face mențiuni speciale cu privire la modul de subcontractare, securitatea informației și a aprovizionării, însă contestațiile se formulează și soluționează potrivit aceleiași proceduri stabilite prin OUG 34/2006.
1.3.5. Legea 554/2004
Legea contenciosului administrativ – Legea 554/2004 – stabilește prin art. 1, alin. 1, că: orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.
Astfel, potrivit art. 2, alin. 1 din această lege, actul administrativ reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ.
Această lege reglementează: tutela administrativă; excepția de nelegalitate; actele nesupuse controlului; actele administrativ-jurisdicționale; procedura de soluționare a cererilor în contenciosul administrativ; precum și procedura de executare.
1.3.6. Ghiduri de achiziții pentru atribuirea contractelor finanțate din fonduri europene
Odată cu intrarea României Uniunii Europene a apărut și necesitatea stabilirii unui cadru instituțional pentru achizițiile efectuate pe proiectele finanțate cu fonduri europene nerambursabile. Astfel, în funcție de programul operațional prin care se realizează finanțarea, au apărut diverse ghiduri prin care sunt stabilite proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziții de produse, servicii și lucrări. De cele mai multe ori, aceste ghiduri se inspiră din sau fac trimitere directă la OUG 34/2006, iar beneficiarii finanțării pot utiliza inclusiv SEAP ca platformă pentru organizarea de licitații de acest fel. Neajunsurile procedurilor de achiziție pentru proiectele finanțate prin fonduri europene constă în faptul că ANRMAP nu are nicio atribuție de control și verificare față de astfel de licitații atunci când beneficiarii finanțării sunt exclusiv persoane fizice/juridice private (funcția de control și verificare stă în competența exclusivă a Autorității de Management și a celei de Audit specifice programului în cauză), iar CNSC nu poate soluționa contestațiile formulate în legătură cu aceste tipuri de proceduri, singura cale de atac disponibilă fiind instanța de judecată.
Exemple de ghiduri/proceduri/manuale elaborate pentru atribuirea de contracte finanțate prin fonduri europene:
Procedura pentru atribuirea contractelor de achiziții de produse, servicii sau lucrări finanțate din FSE prin POSDRU 2007-2013, efectuate de către beneficiari sau partenerii acestuia, care nu sunt autorități contractante în conformitate cu art. 8 din OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, sau nu îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la art. 9, lit. c1, din aceeași ordonanță, octombrie 2009.
Manual de Implementare a Proiectelor Finanțate din Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, februarie 2012, care conține și îndrumări cu privire la achiziții.
Procedura de atribuire aplicabilă beneficiarilor privați de proiecte finanțate din instrumente structurale, obiectivul convergență, stabilită prin ordin al Ministerului Afacerilor Externe în data de 29.10.2012.
1.4. Legislația europeană
1.4.1. Directiva 17/2004
Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale stabilește cadrul legislativ european pentru atribuirea contractelor sectoriale (nu s-au luat în calcul serviciile de telecomunicații din cauza caracterului lor mai deosebit), fiind adoptată dintr-o serie de motive, cum ar fi: pentru satisfacerea cerințelor de simplificare și modernizare exprimate de către autoritățile contractante și operatorii economici; pentru a se adapta jurispudenței Curții de Justiție referitoare mai ales la criteriile de atribuire; ca urmare a caracterulului închis al piețelor pe care aceste autorități contractante operează, din cauza existenței unor drepturi speciale sau exclusive acordate de statele membre, referitoare la aprovizionarea, punerea la dispoziție sau exploatarea rețelelor care furnizează serviciul respectiv; pentru asigurarea unei deschideri reale a pieței și a unui echilibru just în aplicarea normelor privind achizițiile în aceste sectoare; etc.
Prevederile acestei directive au fost transpuse în legislația națională prin OUG 34/2006 la secțiunea dedicată contractelor sectoriale.
1.4.2. Directiva 18/2004
Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii stabilește cadrul legislativ european pentru atribuirea contractelor obișnuite de achiziție publică.
Prevederile acestei directive au fost transpuse în legislația națională prin OUG 34/2006.
1.4.3. Directiva 81/2009
Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (Text cu relevanță pentru SEE) este transpusă în legislația națională prin OUG 114/2011.
1.4.4. Directive privind procedurile de contestare
Directivele privind procedurile de contestare sunt:
Directiva 89/665/CEE – privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări;
Directiva 92/13/CEE – privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor;
Directiva 2007/66/CE – de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice.
1.5. Instituții naționale și europene cu atribuții în domeniul achizițiilor publice
1.5.1. ANRMAP
Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) a fost înființată prin OUG 74/2005 ca instituție publică independentă, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul București. Autoritatea are ca rol fundamental în formularea la nivel de concepție, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, având competențe în îmbunătățirea legislației, monitorizarea sistemului achizițiilor publice, instruire, consultanță și suport zilnic pentru autoritățile contractante, evaluarea conformității documentației de atribuire, de control și verificare în urma sesizărilor primite.
ANRMAP, prin atribuțiile și funcțiile stabilite prin lege:
asigură un cadru legal coerent și armonizat cu acquis-ul comunitar în domeniul achizițiilor publice;
îndeplinește obligațiile corelative derivate din aplicarea prevederilor directivelor Uniunii Europene în materie de achiziții publice;
asigură un canal de comunicare permanent cu structurile din cadrul Comisiei Europene, cu instituțiile publice corespondente din statele membre ale Uniunii Europene și cu organisme de interes public național;
asigură un cadru de aplicare conformă a legislației în domeniul achizițiilor publice;
acționează în sensul dezvoltării capacității de implementare la nivelul autorităților contractante;
elaborează strategia în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu cerințele acquis-ului comunitar;
reglementează cadrul legal referitor la aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziție publică;
monitorizează, evaluează și controlează modul de atribuire a contractelor de achiziție publică;
reprezintă România în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru și al rețelelor de comunicare, organizate de Comisia Europeană;
oferă consiliere metodologică a autorităților contractante în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, cu rol de suport în aplicarea corectă a legislației în acest domeniu;
inițiază/susține proiectele sau acțiunile de instruire a personalului implicat în activități specifice achizițiilor publice, cu rol de suport în dezvoltarea capacității de implementare a legislației la nivelul autorităților contractante;
evaluează anunțurile/invitațiile de participare, precum și fișa de date a achiziției (nu și caietul de sarcini) transmise de către autoritățile contractante înainte de inițierea procedurilor de atribuire pentru a se asigura conformitatea cerințelor minime obligatorii cuprinse în acestea cu prevederile legale.
1.5.2. CNSC
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, înființat în conformitate cu prevederile OUG 34/2006 și organizat potrivit dispozițiilor HG 782/2006, reprezintă un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicțională, care funcționează potrivit propriului Regulament de organizare și funcționare și care se supune doar legii.
Consiliul are un număr de 36 de membri, precum și un număr de 64 persoane cu statut de personal tehnico-administrativ, totalizând un număr de 100 de posturi, membrii consiliului sunt funcționari publici cu statut special, denumiți consilieri de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice.
Consiliul este competent să soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului, prin complete specializate. În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul adoptă decizii.
Consiliul are în componența sa 11 complete. Contestația se soluționează de un complet format din 3 membri ai Consiliului, dintre care unul are calitatea de președinte de complet fiind licențiat în drept.
Pentru buna funcționare a unui complet de soluționare a contestațiilor, din punct de vedere administrativ sunt repartizați pe lângă fiecare complet personal tehnico-administrativ: un consilier economic, un consilier juridic, un consilier tehnic și un expert.
1.5.3. UCVAP
Unitatea pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice (UCVAP) se află în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, iar activitatea sa se desfășoară în conformitate cu HG 921/2011 – normele de aplicare a OUG 34/2006 privind funcția de verificare (…).
Astfel, potrivit normelor menționate, etapele procesului de achiziție publică supuse verificării procedurale, derulate după publicarea anunțului/invitației de participare și până la semnarea contractului, în funcție de tipul procedurii de atribuire sunt:
etapa de după publicarea anunțului/invitației de participare, respectiv de după transmiterea invitației de participare la negociere, și până la ședința de deschidere a ofertelor/candidaturilor, respectiv până la începerea negocierii;
ședința de deschidere a ofertelor/candidaturilor, după caz;
derularea evaluării ofertelor/selecției candidaturilor/negocierii ofertelor;
stabilirea ofertei câștigătoare și întocmirea Raportului procedurii de atribuire.
Metodologia de selecție a procedurilor de atribuire ce vor fi supuse verificării are la bază următoarele criterii:
sursa de finanțare a contractului ce urmează a fi încheiat. Se selectează cu prioritate procedurile inițiate de autoritățile contractante pentru atribuirea contractelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile;
tipul procedurii de atribuire. Se au în vedere tipurile prevăzute la art. 18 alin. (1) din OUG 34/2006;
tipul contractului ce urmează a fi încheiat. Se selectează procedurile de atribuire în ordinea complexității, astfel: contracte de lucrări, contracte de servicii, contracte de furnizare;
valoarea estimată a contractului de achiziție publică. Se selectează procedurile de atribuire în ordinea descrescătoare a valorii estimate a contractelor ce urmează a fi încheiate;
istoricul și experiența autorității contractante/entității juridice în domeniul achizițiilor publice. Se selectează în funcție de rezultatul analizei asupra numărului neconformităților înregistrate în ultimii 3 ani în evidența Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice (UCVAP)/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice (CVAP), precum și a remedierii sau nu a acestora de către autoritatea contractantă/entitatea juridică.
Observatorii din cadrul CVAP au competență teritorială pentru verificarea procedurilor de atribuire derulate de autoritățile contractante/entitățile juridice din județul respectiv și care sunt cuprinse în programul de verificare transmis de UCVAP.
Observatorii UCVAP au obligația să observe și să verifice, în limitele competențelor și obiectiv, aspectele procedurale în timpul derulării lor, precum și să îndrume autoritățile contractante/entitățile juridice prin recomandări, pentru corectarea neconformităților și neconcordanțelor constatate, ori de câte ori este cazul.
Observatorii UCVAP sunt îndreptățiți să constate contravenții și să aplice sancțiuni, urmărind ca sancțiunea aplicată să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de autoritatea contractantă/entitatea juridică. În analiza efectuată observatorii vor identifica și vor avea în vedere toate circumstanțele edificatoare ale fiecărui caz.
1.5.4. Curtea de Conturi
Curtea de Conturi a României, ce funcționează și este organizată în conformitate cu art. 140 din Constituția României și cu prevederile Legii nr. 94/1992, cu completările și modificările ulterioare, reprezintă o instituție de control financiar care exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, furnizând Parlamentului și, respectiv, unităților administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității. Curtea de Conturi are competența de a exercita auditul performanței asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum și a oricăror fonduri publice.
Această instituție are ca obiective principale:
gestionarea și utilizarea corectă și performantă a fondurilor publice;
protejarea intereselor financiare ale statului român și ale comunității Europene.
Curții de Conturi îi revine un rol cheie privind creșterea responsabilității în utilizarea și administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor alocate României de Uniunea Europeană și de alte instituții financiare internaționale, la combaterea risipei și a fraudei și la instaurarea unui climat ferm de respectare riguroasă a disciplinei financiare, potrivit principiilor bunei gestiuni financiare.
1.5.5. Comisia Europeană
Comisia Europeană este organismul executiv al UE. Ea reprezintă și susține interesele Europei în ansamblul său (și nu pe cele ale vreunui stat membru). Termenul „Comisia” desemnează atât colegiul comisarilor, cât și instituția în sine. Aceasta are sediul la Bruxelles (Belgia) și anumite servicii la Luxemburg. Comisia deține reprezentanțe în fiecare stat membru al UE.
Comisia:
stabilește obiective și priorități de acțiune la nivel european;
propune proiecte legislative pe care le supune aprobării Parlamentului și Consiliului;
gestionează și pune în aplicare politicile și bugetul UE;
asigură respectarea legislației europene (alături de Curtea de Justiție);
reprezintă interesele UE pe plan extern (negociază acorduri comerciale între Uniune și alte țări etc.).
În materia achizițiilor publice, Comisia Europeană:
poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la atribuirea unor contracte în cazuri specifice prin nerespectarea regulilor comunitare ale dreptului achizițiilor publice;
transmite comunicate prin care reamintește statelor membre lipsa măsurilor de remediere a unor încălcări constatate anterior; poate solicita CJUE să aplice amenzi sau penalități de întârziere în astfel de cazuri;
veghează la buna respectare a legislației europene din domeniu prin colaborarea și cooperarea cu instituțiile naționale cu atribuții în acest sens.
De asemenea, Comisia Europeană alocă o parte din bugetul UE companiilor și organizațiilor prin intermediul licitațiilor, granturilor și fondurilor, precum și al altor programe de finanțare.
1.6. Prezentarea SEAP
Sistemul Electronic de Achiziții Publice reprezintă, conform art. 3, lit. v, din OUG 34/2006, sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire.
SEAP are rolul de interfață atât între autoritățile contractante și ANRMAP, în exercitarea de către aceasta a funcției de verificare și control, cât și între autoritățile contractante și operatorii economici prin: anunțurile/invitațiile de participare aferente procedurilor de atribuire, împreună cu documentațiile de atribuire asociate acestora; posibilitatea organizării de proceduri on-line și/sau cu fază finală de licitație electronică; posibilitatea de comunicare a clarificărilor și solicitărilor de clarificare pentru procedurile on-line doar prin intermediul SEAP; prin anunțurile de atribuire publicate în sistem; precum și prin catalogul de produse, servicii sau lucrări pe care operatorii economici îl pot gestiona și prin intermediul căruia autoritățile contractante pot efectua cumpărări directe (achiziții cu o valoare sub echivalentul în lei a 15.000 euro).
Capitolul II
Particularitățile contractului de achiziție publică
2.1. Tipuri de contracte de achiziție publică
Contractele de achiziție publică, în funcție de obiectul contractului, pot fi împărțite în:
contract de furnizare produse, conform art. 5 din OUG 34/2006, acesta este acel contract de achiziție publică, altul decât contractul de lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opțiune de cumpărare. Contractul de achiziție publică ce are ca obiect principal furnizarea de produse și, cu titlu accesoriu, operațiuni/lucrări de instalare și punere în funcțiune a acestora este considerat contract de furnizare.
contract de prestare servicii, conform art. 6 din OUG 34/2006, acesta este acel contract de achiziție publică, altul decât contractul de lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexele nr. 2A (de exemplu: servicii de întreținere și reparare, servicii de transport terestru și aerian, servivii de telecomunicații, servicii financiare și de contabilitate, etc.) și 2B (de exemplu: servicii hoteliere și de restaurant, servicii de transport naval și feroviar, servicii juridice, de sănătate și servicii de asistență socială).
contract de execuție lucrări, conform art. 4 din OUG 34/2006, acesta este acel contract de achiziție publică care are ca obiect fie execuția de lucrări legate de una dintre activitățile cuprinse în anexa nr. 1 (de exemplu: lucrări de demolare și de pregătire a terenului, lucrări de foraj și sondaj, lucrări de instalații și izolații, etc.) lucrări sau execuția unei construcții, fie fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări legate de una dintre activitățile cuprinse în anexa nr. 1 sau atât proiectarea, cât și execuția unei construcții.
În cazul contractelor ce au ca obiect atât furnizare de produse, prestare de servicii, cât și execuție de lucrări, sau oricare combinație a două din aceste tipuri, atunci contractul respectiv va fi încadrat într-o categorie specifică în funcție de valoarea cea mai mare a unui tip de activitate. De exemplu, dacă avem un contract ce implică atât furnizare de produse, cât și prestare servicii, contractul respectiv va fi încadrat la furnizare de produse dacă valoarea estimată pentru produse este mai mare decât cea pentru servicii, și invers.
În funcție de tipul autorității contractante, contractele de achiziție publică pot fi împărțite în:
contracte de achiziție publică obișnuite – le-am denumit astfel deoarece în acest caz autoritățile contractante sunt cele care se încadrează în categoriile prevăzute la art. 8, lit a) – c).
contracte sectoriale – autoritățile contractante în acest caz sunt persoane juridice de drept public sau privat care prestează activități relevante în domeniul utilităților publice: apă, energie, transport și poștă, astfel cum sunt reglementate prin art. 8, lit. d) – e) și capitolul VIII din OUG 34/2006.
În funcție de forma juridică pe care o îmbracă respectivul contract, acestea pot fi:
contracte de achiziție publică obișnuite, le-am denumit astfel pentru a le putea diferenția de acordurile-cadru;
acorduri-cadru – descrierea generaică a acordurilor-cadru o vom realiza mai jos în cadrul acestui capitol la secțiunea 2.4. Acordul-cadru – particularități.
2.2. Contractul de achiziție publică – contract administrativ
Contractul administrativ reprezintă un acord de voință dintre o autoritate publică aflată pe o poziție de superioritate juridică, pe de o parte, și alte subiecte de drept, pe de altă parte (persoane fizice, persoane juridice sau alte organe ale statului subordonate celelilate părți), prin care se urmărește satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unor lucrări publice sau punerea în valoare a unui bun public, suspus unui regim de putere publică.
Într-o altă accepțiune, contractul administrativ poate fi definit ca un acord de voință între o autoritate administrativă sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta și un particular, prin care particularul se angajează, în schimbul unei sume de bani, să asigure funcționarea unui serviciu public, ori să efectueze o lucrare publică a căror organizare reprezintă obligații legale ale administrației.
Potrivit unei alte definiții, contractul administrativ reprezintă un act juridic bilateral sau multilateral, încheiat de structurile administrației publice cu cei administrați, care cuprinde un acord de voință generator de drepturi și obligații pentru părțile contractante, fiind supus și unor reguli de drept public care fac parte din regimul juridic administrativ (ex.: distribuția apei potabile, a gazului metan, a energiei electrice sau termice, transportul în comun, concesiunile în zonele libere etc.).
După cum se poate observa din definițiile prezentate mai sus, astfel după cum a fost sesizat și în literatura de specialitate, în prezent nu există o definiție unitară pentru noțiunea de contract administrativ nici la nivel legislativ, nici la nivel de doctrină, singura certitudine este că, potrivit Legii nr. 554/2004, ce oferă o definiție a actului administrativ, contractul administrativ, în general, și contractul de achiziție publică, în particular, pot fi asimilate actului administrativ.
Principalele trăsăturile caracteristice ale contractului administrativ sunt următoarele:
este o convenție, deci un act de voință încheiat între mai multe părți;
una din părțile contractului este un subiect de drept determinat, respectiv un organ care acționează în realizarea puterii publice, un organism administrativ sau alt subiect de drept autorizat de un organ administrativ;
spre deosebire de contractele civile, unde părțile se află pe poziție de egalitate juridică, în cazul contractului administrativ, părțile nu se bucură de această egalitate juridică, una dintre ele, și anume subiectul determinat, are o poziție de superioritate față de celălalt subiect al contractului;
obiectul contractului este detereminat, el urmărind satisfacerea unui interes general și putând îmbrăca una din următoarele forme: prestarea unui serviciu public; punerea în valoare a unui bun public; efectuarea unei lucrări publice;
clauzele contractului sunt stabilite atât pe cale reglementară, prin lege, cât și pe cale convențională;
poziția de superioritate a subiectului autoritate publică determină posibilitatea ca aceasta să poată modifica sau rezilia unilateral contractul, atunci când interesul public o cere, spre deosebire de contractele de drept comun care nu pot fi modificate decât prin acordul părților sau, în absența acestui acord, de instanța de judecată;
guvernarea lui de un regim de putere publică, spre deosebire de un contract civil, care este guvernat de dreptul comun;
forma scrisă a contractului administrativ, care, ca și actul administrativ, nu poate avea caracter consensual, el implicând o autoritate care acționează în numele puterii publice;
competența instanțelor de contencios administrativ pentru soluționarea eventualelor litigii care ar putea apărea din executarea unui astfel de contract.
În ceea ce privește contractele de achiziție publică, considerăm că acestea pot fi încadrate în categoria contractelor administrative doar și numai în măsura în care acestea sunt încheiate cu autorități publice sau instituții/subiecte de drept care fac parte sub o formă sau alta din aparatul administrativ al statului român. Nu pot fi considerate contracte administrative contractele de achiziție publică ce au fost încheiate cu subiecți de drept privat sau public ce beneficiază pentru anumite proiecte de o finanțare fie din forduri europene, fie din alte surse naționale/internaționale, mai ales atunci când nu poate fi vorba și de o cotă de contribuție proprie a beneficiarului care să provină din bani publici.
De asemenea, contractele de achiziție publică sectoriale, astfel cum sunt definite prin OUG 34/2006 – capitolul VIII, nu pot fi considerate contracte administrative deoarece, în acest caz, este vorba de companii publice ce se autofinațează sau companii private ce nu beneficiază de finanțare publică, astfel de proceduri de atribuire fiind organizate pentru achiziția de produse, servicii sau lucrări care să asigure funcționarea în parametrii normali a activității companiei respective, situația nefiind aceeași cu cea a contractelor încheiate cu consumatorii.
Referitor la considerarea autorității publice ca aflându-se pe o poziție de superioritate juridică, astfel cum s-a menționat mai sus, considerăm că acest lucru nu este valabil și în cazul contractelor de achiziție publică deoarece, conform art. 2, alin. 2, lit. b), printre principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică se numără și tratamentul egal, aceasta însemnând nu doar asigurarea că autoritatea contractantă nu tratează în mod inechitabil/inegal operatorii economici ce participă sau intenționează să participe la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică, ci și că există o egalitate de tratament chiar între autoritatea contractantă și oricare dintre operatorii economic participanți sau potențiali participanți la procedurile de atribuire sau câștigători ai contractelor de achiziție publică.
În ceea ce privește faptul că prin poziția sa de superioritate juridică, autoritatea publică are dreptul de a modifica sau rezilia în mod unilateral contractul atunci când interesul public o cere, considerăm că acest lucru nu este valabil și în cazul contractelor de achiziție publică, fapt confirmat și în practică, decât în situația în care punem semnul de egalitate între interesul public și forța majoră, atunci când o astfel de clauză există în contract; autoritatea contratantă neavând o putere discreționară în executarea obligațiilor contractului, aceasta putând fi trasă la răspundere fie prin impunerea penalităților prevăzute în contract, fie în mod instituțional pe cale judecătorească sau prin acțiunea organelor abilitate în sensul sancționării acesteia, indiferent dacă au fost sesizate sau acționează din oficiu (a se vedea Curtea de Conturi).
Având în vedere că, în cazul cumpărărilor directe (acestea pot fi realizate pentru sume mai mici de echivalentul în lei a 15.000 euro, prin intermediul SEAP), considerate potrivit legii achiziții publice, de cele mai multe ori autoritatea contractantă nu încheie un mod formal un contract, mijloacele de probă fiind comanda și factura emisă de operatorul economic, precum și condițiile menționate și negociate prin intermediul SEAP ce au fost în final acceptate de ambele părți, altfel tranzacția nu ar mai fi avut loc, putem trage concluzia că aceste tipuri de contracte de achiziție publică nu respectă condiția impusă pentru contractele administrative, și anume ca acestea să fie încheiate în scris.
De asemenea, în ceea ce privește afirmația de mai sus potrivit căreia, clauzele contractului administrativ sunt stabilite atât pe cale reglementară, prin lege, cât și pe cale convențională, facem precizarea că nu există un model de contract de achiziții publice impus prin lege, ci doar modele orientative elaborate de către ANRMAP, modele ce sunt considerate a fi insuficiente, mult prea simpliste și ineficiente atât de către autoritățile contractante, cât și de către operatorii economici și juriștii de specialitate. Însă de multe ori, autoritățile contractante aleg să își impună un model de contract pentru a fi însușit de către operatorul economic câștigător (mai pe larg despre contractul de achiziție publică impus și cel negociat vom vorbi mai jos în cadrul secțiunii 2.5. Între negocierea și impunerea contractului de achiziție publică), dar acest lucru nu este echivalent cu o reglementare prin lege.
Potrivit unor opinii, contractul de achiziție publică este eminamente contract administrativ deoarece:
reprezintă un acord de voință între o autoritate publică și un alt subiect de drept, public sau privat;
are un caracter oneros, presupunând efectuarea de lucrări, furnizarea de servicii sau produse;
unele clauze contractuale, stabilite de autoritatea contractantă, prin caietul de sarcini și prin anunțurile referitoare la achiziția publică, au același caracter exorbitant față de dreptul comun;
contractul se încheie în urma utilizării unor proceduri speciale, expres prevăzute de OUG 34/2006;
competența de a judeca litigiile născute pe baza lui aparține instanțelor judecătorești de contencios administrativ.
Ca urmare a celor precizate mai sus, putem conchide că, pentru a putea fi considerate contracte administrative, contractele de achiziție publică, chiar dacă sunt asimilate potrivit legii actelor administrative, trebuie să îndeplinească anumite condiții și să satisfacă anumite cerințe de formă și fond, dar, chiar și așa, aceste contracte nu pot fi încadrate în mod exlusiv în categoria contractelor administrative, alegându-se în mod voit ignorarea dispozițiilor Noului Cod Civil în materie de contracte, mai ales că în prezent nu există un cod administrativ, acesta este doar în faza de proiect, care să prevadă o definiție unitară pentru contractul administrativ, precum și o enumerare a contractelor ce trebuie considerate ca fiind administrative. În prezent, legislația din domeniul administrativ este alcătuită dintr-o serie de reglementări disparate care oferă o explicație generică doar pentru termenul de act administrativ.
2.3. Contractul de achiziție publică – contract de drept civil
Conform art. 1166 din Noul Cod Civil (denumit în continuare NCC), contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
Principiile care guvernează încheierea și derularea contractelor civile, conform art. 1169 – 1170 din NCC, sunt:
libertatea de a contracta – părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri. Acest principiu este aplicabil și contractelor de achiziție publică deoarece părțile contractante au posibilitatea de cele mai multe ori de a stabili de comun acord conținutul contractului.
buna-credință – părțile trebuie să acționeze cu bună-credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligație. Acest principiu este aplicabil și contractelor de achiziție publică deoarece o autoritate contractantă nu poate refuza să semneze contractul cu ofertantul câștigător atunci când, ca urmare a negocierii clauzelor contractante, consideră că acestea sunt în dezavantajul său, ca mai apoi să semneze un contract de achiziție publică cu un alt ofertant cu exact aceleași clauze pe care anterior le-a considerat dezavantajoase. Un astfel de contract este susceptibil de a fi anulat printr-o acțiune directă a operatorului economic astfel eliminat din procedură sau de către instituțiile cu funcție de control și verificare.
În cele ce urmează vom realiza o paralelă între caracteristicile unui contract civil, prevăzute de art. 1171 – 1175 din NCC și trăsăturile unui contract de achiziție publică pentru a demonstra faptul că, într-o mare măsură, un contract de achiziție publică este contract civil, astfel:
Contractul este sinalagmatic atunci când obligațiile născute din acesta sunt reciproce și interdependente – acest lucru este perfect valabil pentru contractul de achiziție publică având în vedere că fiecare dintre părți, atât autoritatea contractantă, cât și operatorul economic, au în egală măsură drepturi și obligații.
Contractul prin care fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în schimbul obligațiilor asumate este cu titlu oneros. Având în vedere faptul că autoritatea contractantă achiziționează bunuri/servicii/lucrări pe care nu poate sau nu dorește să și le asigure prin personalul propriu și cu dotările tehnice proprii, impunând astfel sarcini unor persoane fizice/juridice externe structurii sale și fiind obligată să ofere o contraprestație financiară pentru cele achiziționate, contractul de achiziție de publică este cu titlu oneros,
Este comutativ contractul în care, la momentul încheierii sale, existența drepturilor și obligațiilor părților este certă, iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă. Contractul de achiziție publică este comutativ deoarece obiectul său, precum și drepturile și obligațiile părților sunt specificate de cele mai multe ori chiar în documentația de atribuire.
Contractul este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință al părților. Contractul de achiziție publică este consensual deoarece nu există nicio lege care să oblige un operator economic să participe cu oferta sa la o procedură de atribuire și să semneze contractul astfel câștigat. Chiar și în situația în care ofertantul câștigător refuză sau se află în imposibilitatea de a semna contractul respectiv, singura modalitate de sancțiune este aceea de a i se reține suma depusă ca garanție de participare (prezentarea garanției de participare în suma și forma solicitate de către autoritatea contractantă este obligatorie, nerespectarea acestei prevederi atrage după sine excluderea automată a operatorului economic din procedură, fără ca oferta acestuia să mai fie analizată), acesta neputând fi obligat să semneze respectivul contract împotriva voinței sale.
Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii unor formalități prevăzute de lege. Validitatea contractelor de achiziție publică este supusă în primul rând îndeplinirii formalităților prevăzute de OUG 34/2006 și HG 925/2006, aceasta presupunând în primul rând participarea la procedurile de atribuire organizate conform regulilor specificate de legislația din domeniul achizițiilor publice.
Contractul este de adeziune atunci când clauzele sale esențiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre părți, pentru aceasta sau ca urmare a instrucțiunilor sale, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare. De cele mai multe ori, contractele de achiziție publică sunt de adeziune deoarece autoritatea contractantă impune niște clauze minime și obligatorii referitoare la obiectul contractului, termenele și modalitățile de plată, termenele de livrare, garanțiile solicitate, etc.
Potrivit Legii nr. 278/2010 privind aprobarea OUG 76/2010 pentru modificarea și completarea OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, contractul de achiziție publică reprezintă contractul comercial care include și categoria contractului sectorial (…). Având în vedere că în prezent, prin Noul Cod Civil, nu se mai face distincție între civil și comercial, putem considera că Legea nr. 278/2010 încadra contractele de achiziție publică în categoria contractelor civile.
În literatură de specialitate, se precizează că, prin obiectul său, contractul de achiziție publică nu se deosebește de contractul de vânzare cumpărare de drept comun, încheiat între persoane private. Este vorba, în esență, de procurarea, de către administrație, prin cumpărare, a unor bunuri, servicii sau lucrări, în schimbul unui preț.
Având în vedere toate cele de mai sus, mai ales faptul că în doctrina de specialitate nu există o opinie unidirecționată pe această temă (și anume, măsura în care un contract de achiziție publică este în mod exclusiv contract fie administrativ, fie civil), și că legislația din domeniu alternează din timp în timp între încadrarea contractului de achiziție publică fie la acte administrative, fie la contracte comerciale/civile, putem trage concluzia că toate contractele de achiziție publică trebuie să respecte în mod obligatoriu unele dintre dispozițiile prevăzute de Noul Cod Civil pentru contracte în general, însă nu toate contractele de achiziție publică sunt și contracte administrative din considerentele expuse mai sus.
2.4. Acordul-cadru – particularități
Acordul-cadru este reglementat prin art. 142 – 150 din OUG 34/2006 și art. 65 – 70 din HG 925/2006, dar și Noul Cod Civil conține prevederi cu privire la contractele cadru stabilite prin art. 1176.
Astfel, potrivit NCC, contractul-cadru poate fi definit după cum urmează:
Contractul-cadru este acordul prin care părțile convin să negocieze, să încheie sau să mențină raporturi contractuale ale căror elemente esențiale sunt determinate de acesta.
Modalitatea de executare a contractului-cadru, în special termenul și volumul prestațiilor, precum și, dacă este cazul, prețul acestora sunt precizate prin convenții ulterioare.
Principalele trăsături caracteristice ale acordului-cadru stabilite de legislația în domeniul achizițiilor publice la articolele menționate mai sus sunt:
acordurile cadru se încheie de regulă prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă și licitație restrânsă;
autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru, astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența;
acordurile-cadru se încheie de obicei pe o perioadă ce nu trebuie să depășească 4 ani, însă, în cazuri temeinic motivate, se pot face excepții de la această regulă;
acordurile-cadru se încheie de obicei pentru furnizarea de produse și pentru cantități minime și cantități maxime. Cantitățile minime și maxime nu sunt obligatorii pentru autoritatea contractantă, în sensul că aceasta poate achiziționa pe toată durata acordului-cadru cantități ce pot fi mai mici decât cantitatea minimă specificată sau care pot depăși cantitatea maximă precizată.
contractele care se atribuie în baza unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât între autoritatea/autoritățile contractante și operatorul/operatorii economici, care sunt parte a acordului respectiv;
contractele subsecvente astfel atribuite nu pot conține clauze ce modifică în mod substanțial prevederile acordului-cadru;
autoritatea contractantă nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente a căror valoare cumulată este mai mare decât o valoare a cărei depășire ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanței de urgență care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice;
acordurile-cadru pot fi încheiate fie cu un singur operator economic, fie cu mai mulți operatori economici, de regulă minim 3, în acest caz contractele subsecvente vor fi atribuite prin sau fără reluarea competiției;
în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici, iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiției, autoritatea contractantă are obligația, ori de câte ori decide achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului respectiv, să transmită concomitent o invitație de participare la reofertare către toți operatorii economici semnatari ai acordului-cadru.
operatorii economici au dreptul ca în procesul de reofertare să modifice elementele/condițiile care fac obiectul reluării competiției numai în sensul îmbunătățirii acestora și fără să afecteze elementele/condițiile stabilite ca fiind neschimbabile;
în cazul în care, în urma reofertării, autoritatea contractantă nu obține îmbunătățiri ale elementelor/condițiilor care fac obiectul reluării competiției, aceasta are obligația de a atribui contractul ofertantului clasat pe primul loc în cadrul procedurii aplicate pentru încheierea acordului-cadru, prin luarea în considerare a condițiilor și elementelor prevăzute în oferta inițială a acestuia;
prin încheierea unui acord-cadru, autoritatea contractantă își asumă, față de operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv, să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv, cu anumite excepții; să atribuie contracte operatorului/operatorilor economic/economici semnatar/semnatari, ori de câte ori intenționează să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările care au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condițiile esențiale stabilite la încheierea acestuia;
acordul-cadru trebuie să prevadă, pentru contractele subsecvente care urmează să fie atribuite, elementele/condițiile considerate esențiale, care se referă la: obligațiile pe care operatorul/operatorii economic/economici și le-a/le-au asumat prin propunerea tehnică prezentată în cursul procedurii de atribuire, în special în ceea ce privește caracteristicile tehnice – funcționale și de performanță – ale produselor care urmează să fie furnizate, descrierea serviciilor care urmează să fie prestate și nivelul calitativ al acestora, descrierea lucrărilor care urmează să fie executate și nivelul calitativ al acestora, duratele/termenele de livrare, de prestare sau de execuție începând din momentul încheierii contractului, garanțiile acordate, orice alte elemente care au fost luate în considerare în procesul de analiză și evaluare a propunerilor tehnice; prețul/tariful unitar sau prețurile/tarifele unitare, alte angajamente financiare sau comerciale, pe care operatorul/operatorii economic/economici le-a/le-au prevăzut în propunerea financiară; condiții specifice și formule de ajustare a prețurilor, după caz; orice alte elemente/clauze pe care autoritatea contractantă le consideră necesare.
2.5. Între negocierea și impunerea contractului de achiziție publică
În prezent, nu există nicio prevedere legală care să oblige o autoritatea contractantă să impună operatorilor economici participanți la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică însușirea modelului de contract elaborat de către autoritatea contractantă.
În practică, poate exista situația ca autoritatea contractantă să accepte chiar un model de contract propus de către ofertantul câștigător atât timp cât consideră că nu se află, prin clauzele contractuale, într-o poziție dezavantajată.
Însă, potrivit art. 36, alin. 2, lit. b), din HG 925/2006, o autoritate contractantă are dreptul de a respinge o ofertă ca fiind neconformă atunci când aceasta conține propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deși a fost informat cu privire la respectiva situație, nu acceptă renunțarea la clauzele respective. Astfel, se realizează o comunicare între autoritatea contractantă și ofertanți cu privire la clauzele contractuale încă din faza prezentării ofertelor, nu doar după ce ofertantul a fost declarat câștigător.
De cele mai multe ori, în practică, autoritățile contractante solicită ca modelul de contract elaborate de către ele să fie însușit de către ofertanți prin prezentarea de către aceștia a unei declarații în acest sens, însă, pot accepta ca ofertanții să introducă în oferta lor și obiecțiuni la modelul de contract propus de către autoritatea contractantă, singura modalitate de a respinge o ofertă din cauza clauzelor contractuale este cea prezentată în paragraful anterior.
2.6. Modele contractuale elaborate de către ANRMAP
În anul 2010, ca urmare a unor dezbateri organizate de către ANRMAP la care au participat reprezentanți ai ANRMAP, ai unor autorități contractante, dar și ai unor operatori economici, grupurile de lucru constituite au ajuns la o serie de concluzii ce vor fi prezentate mai jos.
Recomandări pe fond formulate în cadrul dezbaterilor
1) din partea reprezentanților grupurilor de lucru:
elaborarea unui model de contract care să conțină termeni și condiții administrative generale și specifice, aplicabile strict proiectelor complexe de infrastructură finanțate din fonduri structurale, având în vedere că implementarea acestora implică proceduri specifice, realizarea unor indicatori de program, și prin urmare, clauzele contractuale trebuie să acopere responsabilități bine definite în acest sens, pentru fiecare parte contractantă a contractului de achiziție publică;
evaluarea și aplicarea de corecții la cele 5 modele de contracte supuse dezbaterii, luând în considerare recomandările și sugestiile primite de ANRMAP în perioada următoare, urmând ca aceste modele să fie utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziții de mică anvergură și care nu au ca obiect crearea de infrastructură;
explicitarea amplă a clauzelor din modelul contractului de lucrări, referitoare la:
costuri suplimentare asociate sistării lucrărilor din inițiativa achizitorului;
menținerea pe tot cuprinsul contractelor a distincției noțiunilor de preț, respectiv, valoare;
garanția de bună execuție a contractului, prin introducerea obligației de prelungire în raport cu anumite circumstanțe clar definite;
condiții de reziliere, efecte și obligații ale părților după reziliere;
modalitățile de plată.
2) din partea reprezentanților operatorilor economici:
prevederi ale legislației incidente celei de achiziții publice ( norme tehnice, legi din domeniul calității construcțiilor, ș.a.) să fie introduse explicit în clauzele contractuale, fără a utiliza trimiteri la respectivele prevederi legale sau norme tehnice. Totodată, s-a supus analizei grupurilor de lucru posibilitatea de a introduce în contracte noțiunea de „recepție automată” ca rezultat al eșuării înștiințărilor repetate adresate achizitorului de către contractanți, cu privire la obligația acestuia de recepționare a lucrărilor.
Concluzii comune :
Elaborarea unui model de contract pentru proiecte de infrastructură de tip „FIDIC românesc” în sensul adaptării la legislația comunitară și națională privind achizițiile publice a textelor clauzelor cuprinse în Condițiile de contract pentru Echipamente și Construcții inclusiv Proiectare (FIDIC galben) și Condiții de contract pentru Construcții Clădiri și Lucrări inginerești proiectate de către beneficiar (FIDIC roșu);
Întâlniri de lucru săptămânale între membrii grupurilor constituite la nivel de ministere și ANRMAP;
Diseminarea materialelor rezultate din întâlnirile săptămânale tuturor participanților la dezbatere pentru eventuale propuneri de îmbunătățire;
S-a convenit ca părțile să utilizeze drept canal de comunicare, poșta electronică, urmând ca în măsura în care este posibil, să fie configurate grupuri de lucru on-line pentru eficientizarea activității și încadrarea în termenele impuse pentru finalizarea proiectului.
Înainte de aceste dezbateri, ANRMAP a publicat pe site-ul propriu o serie de 5 modele de contracte, și anume: contract de furnizare, contract de servicii, contract de lucrări, contract de asistență tehnică, contract de proiectare și execuție. Mai jos vom enumera clauzele contractuale pentru cele 3 tipuri de contracte principale propuse de către ANRMAP și vom reda conținutul a câtorva dintre prevederile contractuale mai semnificative.
2.6.1. Model de contract de furnizare produse
Clauzele principalele ale modelului de contract de furnizare produse propus de către ANRMAP sunt: părțile contractante; definiții; interpretare; obiectul principal al contractului; prețul contractului; durata contractului; executarea contractului; documentele contractului; caracterul confidențial al contractului; obligațiile furnizorului; obligațiile achizitorului; sancțiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor; garanția de bună execuție a contractului; ambalare și marcare; începere, finalizare, întârzieri, sistare; livrarea și documentele care însoțesc produsele; recepție, inspecții și teste; asigurări; transport; servicii; piese de schimb; perioada de garanție acordată produselor; ajustarea prețului contractului (aici sunt propuse două variante, una pentru în cazul în care se permite ajustarea și una pentru situația în care nu se acceptă ajustarea); subcontractanți; amendamente; conflictul de interese (clauză identică cu art. 70 din OUG 34/2006 prin care se interzice contractantului, pentru contractul respectiv, să angajeze persoane fizice/juridice care au participat la verificarea/evaluarea ofertelor pentru o perioadă de 12 luni de la încheierea contractului); cesiunea; încetarea contractului; forța majoră; soluționarea litigiilor (acordă competență instanțelor de judecată pentru soluționarea diferendelor); limba care guvernează contractul; comunicări; legea aplicabilă contractului.
Una dintre clauzele interesante ale modelului propus este cea referitoare la confidențialitate. Aceasta este interesantă deoarece procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică trebuie să fie cât se poate de transparent, acest lucru trebuind să se refere, cel puțin teoretic, și la conținutul contractului semnat cu ofertantul câștigător. Clauza a fost formulată astfel:
“9. Caracterul confidențial al contractului
9.1 – (1) O parte contractantă nu are dreptul, fără acordul scris al celeilalte părți:
a) de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia unei terțe părți, în afara acelor persoane implicate în îndeplinirea contractului;
b) de a utiliza informațiile și documentele obținute sau la care are acces în perioada de derulare a contractului, în alt scop decât acela de a-și îndeplini obligațiile contractuale.
(2) Dezvăluirea oricărei informații față de persoanele implicate în îndeplinirea contractului se va face confidențial și se va extinde numai asupra acelor informații necesare în vederea îndeplinirii contractului.
9.2 – O parte contractantă va fi exonerată de răspunderea pentru dezvăluirea de informații referitoare la contract dacă:
a) informația era cunoscută părții contractante înainte ca ea să fi fost primită de la cealaltă parte contractantă; sau
b) informația a fost dezvăluită după ce a fost obținut acordul scris al celeilalte părți contractante pentru asemenea dezvăluire; sau
c) partea contractantă a fost obligată în mod legal să dezvăluie informația.”
O altă clauză ce merită redată este cea referitoare la servicii, astfel:
“20. Servicii
20.1 – Pe lângă furnizarea efectivă a produselor, furnizorul are obligația de a presta și serviciile accesorii furnizării produselor, fără a modifica prețul contractului.
20.2 – Furnizorul are obligația de a presta serviciile, pentru perioada de timp convenită, cu condiția ca aceste servicii să nu elibereze furnizorul de nici o obligație de garanție asumată prin contract. (se precizează perioada convenită pentru prestarea serviciilor)”
2.6.2. Model de contract de prestare servicii
Clauzele principalele ale modelului de contract de prestare servicii propus de către ANRMAP sunt: părțile contractante; definiții; interpretare; obiectul contractului; prețul contractului; durata contractului; executarea contractului; documentele contractului; obligațiile prestatorului; codul de conduită; conflictul de interese (nu este indetică cu cea precizată în contractul de furnizare); despăgubiri; asigurări medicale și securitatea muncii; asigurare de răspundere profesională; drepturi de proprietate intelectuală; personalul și echipamentul; înlocuirea personalului; instruire; obligațiile achizitorului; asigurarea informațiilor; asistența cu privire la reglementările locale; sancțiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor; garanția de bună execuție a contractului; garanția bancară pentru returnarea avansului (după caz); începere, finalizare, întârzieri, sistare; întârzierea în executare; modificarea contractului de servicii; recepție și verificări; plăți și penalități de întârziere; ajustarea prețului contractului (aceeași ca la contractul de furnizare); amendamente; subcontractare; cesiunea; încetarea contractului; încetarea contractului din inițiativa prestatorului; forța majoră; soluționarea litigiilor; limba care guvernează contractul; comunicări; legea aplicabilă contractului.
După cum se poate observa, modelul de contract pentru prestarea de servicii conține mult mai multe clauze decât cel de furnizare și pune accent pe specificitatea activității de prestare servicii făcând trimitere la personalul ce va fi implicat în execuția contractului. O altă observație este faptul că în acest contract nu mai există clauza privind confidențialitatea.
O clauză interesantă din punctul de vedere al procesului dinamic de colaborare și comunicare strânsă ce trebuie să existe între autoritatea contractantă și prestator este cea referitoare la codul de conduită, ce cuprinde 8 sub-clauze. Vom reda în continuare primele 3 sub-clauze ale codului de conduită, astfel:
“9.8. Codul de conduită
1. Prestatorul va acționa întotdeauna loial și imparțial și ca un consilier de încredere pentru Achizitor conform regulilor și/sau codului de conduită al profesiei sale, precum și cu discreția necesară. Se va abține să facă afirmații publice în legătură cu serviciile prestate fără să aibă aprobarea prealabilă a achizitorului, precum și să participe în orice activități care sunt în conflict cu obligațiile sale contractuale în raport cu acesta. Nu va angaja Achizitorul în niciun fel, fără a avea acordul prealabil scris al acestuia și va prezenta această obligație în mod clar terților, dacă va fi cazul.
2. Pe perioada executării contractului, Prestatorul se obligă să nu aducă atingere obiceiurilor politice, culturale și religioase dominante în România, respectând totodată și drepturile omului.
3. Când Prestatorul sau oricare din subcontractantii săi, se oferă să dea, ori sunt de acord să ofere ori să dea, sau dau oricărei persoane, mită, bunuri în dar, facilități ori comisioane în scopul de a determina ori recompensa îndeplinirea ori neîndeplinirea oricărui act sau fapt privind contractul de servicii sau orice alt contract încheiat cu Achizitorul, ori pentru a favoriza sau defavoriza orice persoană în legătură cu Contractul de Servicii sau cu orice alt contract încheiat cu acesta, Achizitorul poate decide încetarea Contractului de Servicii conform prevederilor art …. din prezentul contract, fără a aduce atingere niciunui drept anterior dobândit de Prestator în baza Contractului de Servicii.”
2.6.3. Model de contract de execuție lucrări
Clauzele principalele ale modelului de contract de lucrări propus de către ANRMAP sunt: părțile contractante; definiții; interpretare; obiectul contractului; prețul contractului; durata contractului; executarea contractului; documentele contractului; protecția patrimoniului cultural național; obligațiile executantului; codul de conduită; conflictul de interese; legislația muncii și programul de lucru; facilități pentru personal și forța de muncă; sănătatea și securitatea muncii; personalul și echipamentul; obligațiile achizitorului; sancțiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor; garanția de bună execuție a contractului; garanția bancară pentru returnarea avansului; instalarea, organizarea, securitatea și igiena șantierului; instalarea șantierului; depozitarea pământului excavat; securitatea și igiena șantierului; măsuri împotriva muncii la negru; semnalizarea șantierului și paza circulației publice; menținerea rețelelor de comunicații și a debitului de apă; constrângeri speciale pentru execuția lucrărilor în apropierea ariilor protejate; demolarea construcțiilor; utilizarea explozibililor; gestiunea deșeurilor pe șantier; începerea și execuția lucrărilor; întârzierea, suspendarea și sistarea lucrărilor; finalizarea și recepția lucrărilor; testele la terminarea lucrărilor; perioada de garanție acordată lucrărilor; modalități de plată; ajustarea prețului contractului; asigurări; amendamente; subcontractanți; cesiunea; încetarea și rezilierea contractului; suspendarea contractului; încetarea contractului din inițiativa executantului; forța majoră; soluționarea litigiilor; limba care guvernează contractul; comunicări; legea aplicabilă contractului.
O sub-clauză specifică interesantă este cea referitoare la măsuri împotriva muncii la negru, care a fost formulată astfel:
“14.4. Măsuri împotriva muncii la negru
14.4.1. Executantul sau fiecare membru al asocierii trebuie să impună personalului să poarte în permanență, în incinta șantierului, un element de identificare, conținând informații cu privire la persoană și angajator.
14.4.2. Executantul sau fiecare membru al asocierii este obligat să stabilească o înregistrare care să cuprindă toate persoanele angajate care au acces pe șantier.
14.4.3. Înregistrarea prevăzută la 15.4.2 este ținută la zi și pusă la dispoziția persoanei autorizate de achizitor și a tuturor autorităților competente.
14.4.4. Executantul își informează subcontractanții că aceste obligații le sunt aplicabile. El rămâne responsabil de respectarea acestora pe toată durata de execuție a lucrărilor.”
2.7. Modele contractuale internaționale – FIDIC
FIDIC, Federația Internațională a Inginerilor Consultanți în Domeniul Construcțiilor, înființată în anul 1913, este o organizație profesională supranațională cu sediul la Geneva, ce și-a asumat misiunea de a promova și implementa obiectivele strategice ale sectorului consultanței în inginerie în numele Asociațiilor Membre în rândul celor 94 de țări ce fac parte din această organizație. Obiective strategice au fost și sunt realizate prin elaborarea unor modele contractuale internaționale pentru lucrări pentru a veni în sprijinul clienților, consultanților, companiilor și tuturor celor interesați de reglementarea acestui domeniu.
În România, condițiile contractuale FIDIC (Red Book 1999, Yellow Book 1999 și Green Book 1999) au fost introduse în legislația națională prin Ordinul 915/2008, care instituia obligația autorităților contractante de a le folosi la încheierea tuturor contractelor de lucrări (exista o limitare privind Green Book, care putea fi folosit doar la contractele de până la 5 milioane de euro).
Aplicarea acestor contracte FIDIC s-a petrecut doar câteva luni, din iulie 2008 până în mai 2009, când Ordinul 915/2008 a fost abrogat de Ordinul nr. 306/2009.
Începând din 20 ianuarie 2011, prin Hotărârea de Guvern nr. 1405/2010, s-a revenit la utilizarea condițiilor contractuale FIDIC Roșu și Galben, a căror sferă de aplicare obligatorie este restrânsă la obiectivele de investiții din domeniul infrastructurii de transport de interes național, finanțate din fonduri publice a căror îndeplinire stă în sarcina unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pentru contractele cu o valoare estimată mai mare 5.000.000 euro.
FIDIC Roșu 1999 reprezintă condiții de contract pentru construcții – pentru clădiri și lucrări inginerești proiectate de către beneficiar. Printre clauzele și sub-clauzele contractuale ale FIDIC Roșu se numără: întârzieri în transmiterea planșelor sau instrucțiunilor; utilizarea documentelor antreprenorului de către beneficiar; obligații comune și individuale; dreptul de acces pe șantier (pentru beneficiar); autorizații, acorduri, aprobări; responsabilitățile și autoritatea inginerului; obligațiile generale ale antreprenorului; trasarea lucrărilor; asigurarea calității; corectitudinea valorii de contract acceptate; testele la terminare; recepția lucrărilor de către beneficiar; etc.
FIDIC Galben 1999 reprezintă condiții de contract pentru echipamente și construcții inclusiv proiectare – pentru echipamente electrice și mecanice, și pentru clădiri și lucrări inginerești proiectate de către antreprenor. Printre clauzele și sub-clauzele contractuale ale FIDIC Galben se numără: erori ale cerințelor beneficiarului; personalul beneficiarului; asigurarea resurselor financiare de către beneficiar; revendicările beneficiarului; responsabilitățile și autoritatea inginerului; garanția de bună execuție; subantreprenorii; subantreprenorii nominalizați; proceduri de securitate; informații despre șantier; condiții fizice imprevizibile; căile de acces; protecția mediului; utilajele beneficiarului și materialele asigurate gratuit; rapoarte privind evoluția execuției lucrărilor; vestigii; proiectarea; etc.
2.8. Modalități de anulare a procedurilor de achiziție publică și a contractelor – consecințe
Modalitățile de anulare a procedurilor de achiziție publică și a contractelor sunt cele prevăzute la art. 255 – 292 din OUG 34/2006 și de către dispozițiile Legii 554/2004.
Astfel, potrivit OUG 34/2006:
orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita, prin contestație, anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională;
prin act al autorității contractante se înțelege orice act administrativ, orice altă operațiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire;
în vederea soluționării contestațiilor pe cale administrativ-jurisdicțională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor;
persoana vătămată poate sesiza CNSC în vederea anulării actului și/sau recunoașterii dreptului pretins ori a interesului legitim, în termen de 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre un act al autorității contractante considerat nelegal în cazul licitațiilor deschise și licitațiilor restrânse, și în termen de 5 zile pentru cerereile de ofertă;
după primirea unei contestații, autoritatea contractantă are dreptul de a adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestației respective. Orice astfel de măsuri trebuie comunicate contestatorului, celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire, precum și CNSC, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data adoptării acestora.
Contractul încheiat înainte ca CNSC să se pronunțe este lovit de nulitate absolută;
Consiliul examinează din punctul de vedere al legalității și temeiniciei actul atacat și poate pronunța o decizie prin care îl anulează în parte sau în tot, obligă autoritatea contractantă să emită un act sau dispune orice altă măsură necesară pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire. În cazul în care Consiliul dispune modificarea/eliminarea oricăror specificații tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a anula aplicarea procedurii de atribuire.
instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu este curtea de apel, secția de contencios-administrativ și fiscal în a cărei rază se află sediul autorității contractante. Cu excepția cazurilor în care plângerea are ca obiect contestarea amenzii, CNSC nu are calitatea de parte în proces.
instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de CNSC privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, așa cum este definită de legislația în vigoare, este Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ și fiscal.
procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.
Consecințele introducerii de contestații nejustificate la CNSC sau de acțiuni în instanță sunt: întârzierea mult prea mare a atribuirii contractelor de achiziție publică, respectiv a implementării proiectelor pentru care s-a realizat aplicarea procedurilor de achiziție; ratarea de către țara noastră a obiectivelor privind rata de absorbție ab fondurilor europene nerambursabile prin necheltuirea banilor alocați pe proiecte; crearea unei imagini negative cu privire la corectitudinea și eficiența sistemului național de atribuire a contractelor de achiziție publică, imagine negativă ce are un rol important în motivarea deciziilor de a nu participa la licitațiilor organizate potrivit legislației noastre luate de către foarte multe companii atât de origine română, cât și străină, ducând astfel la neasigurarea unei concurențe reale în acest domeniu.
Potrivit statisticilor puse la dispoziție de către CNSC, situația dosarelor soluționate de către această instituție de la înființare până la data de 31.12.2009 se prezintă ca în graficul de mai jos:
Sursa: http://www.cnsc.ro/images/stories/rapoarte/2009/Contestatii_solutionate_dela_infiintare_31dec2009.pdf
Capitolul III – Studiu de caz
3.1. Prezentarea unei licitații organizate pentru adjudecarea unui contract de lucrări
Municipul Craiova, prin instituția primăriei, organizează licitație deschisă în vederea atribuirii contractului ce are ca obiect Execuție lucrări pentru proiectul „Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Național”, iar contractul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2007– 2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor–poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Subdomeniul ”Poli de creștere”.
Valoarea estimată fără TVA a contractului este de 65,698,217 RON, numărul anunțului aferent licitației publicat în SEAP este 142980/09.04.2013, iar data limită pentru depunerea ofertelor este 23.05.2013. Durata contractului ce urmează a fi atribuit este de 24 de luni de la data semnării; se cere o garanție de participare la licitație în cuantum de 1.000.000 lei; iar criteriul de atribuire este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic cu 75% pondere pentru preț și 25% pentru termenul de execuție.
Condițiile de participare sunt redate pe scurt în cele ce urmează.
Situația personală a operatorilor economici, inclusiv cerințele referitoare la înscrierea în registrul comerțului sau al profesiei, cerințe:
Declarație privind neîncadrarea în prevederile art. 180 din OUG 34/2006: completare Anexa nr. 10.1 din Secțiunea Formulare;
Declarație privind neîncadrarea în prevederile art. 181 din OUG 34/2006: completare Anexa nr. 10.2 din Secțiunea Formulare;
Declarație privind calitatea de participant la procedura: completare Formular nr. 12C din Secțiunea Formulare;
Certificat de participare la licitație cu ofertă independentă: completare formular indicat;
Declarație privind neîncadrarea într-o situație de conflict de interese: completare Formularul nr. 1 din Secțiunea Formulare. (aici autoritatea contractantă a enumerat persoanele cu funcții de decizie din cadrul Primăriei și a Consiliului Local)
Certificate de atestare fiscală privind îndeplinirea obligațiilor de plată, pentru persoanele fizice/juridice române: a) certificate de atestare fiscală privind îndeplinirea obligațiilor de plată a impozitelor și taxelor locale și alte venituri la bugetul local; b) certificate de atestare fiscală privind îndeplinirea obligațiilor de plată a impozitelor, taxelor și contributiilor de asigurari sociale la bugetul general consolidat. Persoanele juridice/fizice straine vor prezenta: documente edificatoare, eliberate de autorități ale țării de origine (certificate, caziere fiscale, alte documente echivalente) prin care să dovedească că și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor către bugetul de stat și bugetul local.
Documente care dovedesc o formă de înregistrare/atestare ori apartenența din punct de vedere profesional: pentru persoane juridice/fizice române: Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comertului. Pentru persoane juridice/fizice străine: documente care dovedesc o forma de înregistrare/atestare ori apartenența din punct de vedere profesional, în conformitate cu prevederile din țara în care ofertantul este rezident.
Autorizații solicitate: a) Atestat ANRE – tip B – proiectare și executare de instalații electrice interioare pentru construcții civile și industriale, branșamente aeriene și subterane, la tensiunea nominală de 0,4 kv; b) licența de funcționare, emisă de Inspectoratul General al Poliției Române, potrivit art. 34 din Legea nr. 333/2003 pentru producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmare împotriva efracției.
Capacitatea economică și financiară, cerințe:
Informații generale cu declararea cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani: completare formular. Nivelul minim al cifrei medii de afaceri globală pe ultimii trei ani (2010, 2011, 2012) trebuie să fie cel puțin egal cu: 120.000.000 lei (exclusiv TVA). Se vor prezenta bilanțurile contabile pentru anii 2010, 2011 și 2012.
Asigurare pentru risc profesional: ofertantul va prezenta o declarație pe propria răspundere prin care se obligă, ca în cazul în care oferta lui este câștigătoare, să încheie, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare ce va cuprinde toate riscurile ce ar putea apare privind lucrările executate, utilajele, instalațiile de lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu și reprezentanții împuterniciți să verifice, să testeze sau să recepționeze lucrările, precum și daunele sau prejudiciile aduse către terțe persoane fizice sau juridice.
Capacitatea tehnică, cerințe:
Lista principalelor lucrări executate în ultimii 5 ani – completare Anexa nr. 16 din secțiunea Formulare.
Experiența similară: contract/contracte, prezentate ca dovadă a experienței similare: a) lucrări de construcții subterane în valoare minima de 32.250.000 lei (fără TVA); b) lucrări de rețele de apă și canalizare, în valoare minimă de 1.380.000 lei (fără TVA); c) lucrări de instalații electrice, în valoare minimă de 3.500.000 lei (fără TVA); d) lucrări de instalații de curenți slabi, în valoare minimă de 3.400.000 lei (fără TVA); e) lucrări de drumuri cu o valoare minimă de 400.000 lei (fără TVA). Pentru fiecare contract se va completa formulaul nr. 5 și se vor prezenta certificări de bună execuție/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul beneficiar, din care să rezulte informații privind: denumirea lucrării, categoriile de lucrări executate, valoarea, perioada de execuție a lucrărilor, dacă lucrările au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu.
Declaratie privind utilajele, instalatiile și echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrari. Se vor prezenta documente care atestă faptul că ofertantul poate dispune de dotările declarate.
Declarație referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat și al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani – completare anexa nr. 14 din secțiunea formulare.
Informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obținut de către ofertant, în special pentru asigurarea controlului calității – completare anexa nr. 17- din secțiunea formulare.
Ofertantul va face dovada că în echipa de lucru are inclus următorul personal (angajat al ofertantului sau al cărui angajament de participare a fost obtinuț) responsabil pentru îndeplinirea contractului de lucrări:
un șef de șantier, cu studii superioare în domeniul construcțiilor. Experiența profesională specifică: participarea într-o pozitie similara într-un alt proiect;
un inginer instalații pentru constructii, cu studii superioare de specialitate în domeniul Instalații pentru construcții, experiență profesională specifică: participarea într-o poziție similară într-un alt proiect;
doi specialisti calculatoare și tehnologia informației, cu studii superioare de specialitate în domeniul solicitat sau echivalent, experiență profesională specifică: participarea într-o poziție similară într-un alt proiect;
doi specialiști telecomunicații, cu studii superioare de specialitate în domeniul Electronică și Telecomunicații sau echivalent, experiență profesională specifică: participarea într-o poziție similară într-un alt proiect;
personal necesar pentru activitatea de service pe perioada de garanție acordată echipamentelor. În acest sens, ofertantul va prezenta o declarație cu privire la personalul considerat a fi necesar, precum și prezentarea unei scrisori/unui certificat care atestă instruirea personalului în conformitate cu standardele de reparații și folosirea echipamentelor adecvate la standardele cerute de producător(i);
responsabil(i) tehnic(i) cu execuția (RTE), cu atestat tehnico-profesional, conform Ordinului 777/2003, pentru domeniile: I construcții civile, II construcții rutiere, drumuri și tunele;
responsabil controlul calității, desemnat prin decizie internă de către ofertant;
un coordonator în materie de sănătate și securitate în muncă.
Pentru personalul nominalizat cu îndeplinirea contractului, se vor prezenta obligatoriu următoarele documente: CV, în original, semnat și datat; documente din care să rezulte că persoanele nominalizate sunt angajate ale ofertantului sau angajament de participare al persoanei/persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului (dacă ofertantul nu are angajat/angajate astfel de persoană/persoane), în original, semnat și datat; diplome studii de profil, acte calificări, certificate de atestare, certificate, etc.; decizii interne de numire, pentru specialiștii responsabili cu controlul tehnic de calitate.
Informații privind subcontractanții – completare anexa nr. 18 din secțiunea formulare.
Informatii privind asigurarea calității – certificat ISO 9001 : 2008 sau echivalent pentru activitățile următoare: lucrări de construcții subterane, lucrări de instalații electrice, lucrări de curenți slabi, sisteme de climatizare, ventilație și sanitare, lucrări de apă și canalizare, lucrări de drumuri.
Informații privind măsurile de protecția mediului – certificat ISO 14001 sau echivalent pentru aceleași certificate solicitate la ISO 9001.
3.2. Prezentarea contractului propus de către autoritatea contractantă
Contract de lucrări
nr. ………………………….
Încheiat în baza Raportului procedurii nr………………… al comisiei de evaluare, numită prin Dispoziția Primarului Municipiului Craiova nr……………………. și având în vedere Bugetul pe anul …………. al Consiliului Local al Municipiului Craiova aprobat prin HCL nr…………….., la cap. 84.02.50.56.01.01, 84.02.50.56.01.02 și 84.02.50.56.01.03, pentru Execuție lucrări pentru proiectul „Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Național”, cod SMIS 40755, prin Programul Operațional Regional 2007– 2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Subdomeniul ”Poli de creștere”.
1. Părtile contractate
În temeiul OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, s-a încheiat prezentul contract de lucrări, între
MUNICIPIUL CRAIOVA, adresa sediului: str. A. I. Cuza nr. 7 Craiova, jud. Dolj, telefon/fax 0251-416235, 0251/411561, cod fiscal 4417214, cont IBAN RO22TREZ29124840256XXXXX deschis la Trezoreria Craiova, reprezentată prin primar Lia Olguța Vasilescu, în calitate de achizitor, pe de o parte
și
………………………………………………………………. adresa sediului: ………………………………………………….., nr……., tel……………………., fax: ………………………………….., număr de înmatriculare …………………….., CUI ………………………cod IBAN ………………………………….. deschis la Trezoreria …………………………., reprezentată prin ……………………………………………., în calitate de executant, pe de altă parte.
2. Definiții
2.1 – În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretați astfel:
contract – prezentul contract și toate anexele sale;
achizitor și executant – părțile contractante, așa cum sunt acestea numite în prezentul contract;
prețul contractului – prețul plătibil executantului de către achizitor, în baza contractului, pentru îndeplinirea integrală și corespunzătoare a tuturor obligațiilor sale, asumate prin contract;
amplasamentul lucrării – locul unde executantul execută lucrarea;
forța majoră – reprezintă o împrejurare de origine externă, cu caracter extraordinar, absolut imprevizibilă și inevitabilă, care se află în afara controlului oricărei părți, care nu se datorează greșelii sau vinei acestora, și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe naturale, restricții apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă, ci enunțiativă. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia din părți;
zi – zi calendaristică; an – 365 zile.
3. Interpretare
3.1. În prezentul contract, cu excepția unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular vor include forma de plural și vice versa, acolo unde acest lucru este permis de context.
3.2. Termenul “zi” sau “zile” sau orice referire la zile reprezintă zile calendaristice dacă nu se specifică în mod diferit.
Clauze obligatorii
4. Obiectul și prețul contractului
4.1. Executantul se obligă să execute lucrările pentru obiectivul de investiții „Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Național” – cod SMIS 40755, prin Programul Operațional Regional 2007– 2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor –poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Subdomeniul ”Poli de creștere” în perioada/perioadele convenite și în conformitate cu prevederile proiectelor tehnice și cu obligațiile asumate prin prezentul contract.
4.2. Achizitorul se obligă să plătească executantului prețul convenit pentru îndeplinirea contractului de executie lucrari pentru proiectul „Amenajare parcare subterana in zona Teatrului National”, cod SMIS 40755, prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Subdomeniul ”Poli de creștere”.
4.3. – Prețul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil executantului de către achizitor, este de …………………. lei, din care T.V.A. ………….. lei.
5. Durata contractului
5.1. Termenul de execuție a lucrarilor este de maxim ……… luni calendaristice de la emiterea (primirea) ordinului de începere a lucrărilor.
5.2. Perioada de mobilizare (numărul de zile calendaristice de la data primirii ordinului de începere a lucrărilor până la data începerii execuției): maxim … zile de la data primirii ordinului de începere a lucrărilor.
5.3. Durata contractului cuprinde perioada de timp de la data intrării în vigoare până la data efectuării recepției finale a lucrărilor.
5.4. Prezentul contract încetează să producă efecte la data încheierii procesului verbal de recepție finală a lucrărilor contractante și eliberarea garanției de bună execuție.
6. Documentele contractului
6.1. Documentele contractului sunt (cel puțin):
caietul de sarcini și proiectele tehnice;
propunerea tehnică și propunerea financiară;
grafic fizic și valoric de execuție a lucrării;
garantia de buna executie;
alte documente, dacă este cazul (acord de asociere, angajament de susținere, contracte încheiate cu subcontractanții, polițe de asigurare, etc.).
7. Executarea contractului
7.1. Executarea contractului începe după constituirea garanției de bună execuție și primirea ordinului de începere a lucrărilor.
7.2. Constituirea garanției de bună execuție se va face în termen de maxim 15 zile de la data semnării contractului de către ambele părți.
7.3. (1) Evoluția lucrărilor va fi prezentată de către executant printr-un raport care se va transmite atât dirigintelui de șantier desemnat cu supravegherea lucrărilor, cât și autorității contractante. Primul raport va acoperi perioada până la sfârșitul primei luni calendaristice consecutive datei de începere.
(2) Restul rapoartelor vor fi prezentate în fiecare lună, în termen de 28 zile după ultima zi a perioadei cuprinsă în raport.
(3) Raportarea va continua până la terminarea de către executant a tuturor lucrărilor rămase de executat.
(4) Fiecare raport va include:
grafice și descrieri detaliate ale evoluției înregistrate, incluzând fiecare etapă de achiziții, fabricație, livrări pe șantier, construcție, montaj și efectuarea testelor;
fotografii care să reprezinte stadiul execuției și evoluția lucrărilor pe șantier;
raportări privind personalul și utilajele executantului;
copii ale documentelor de asigurare a calității, rezultatele testelor și certificatele de calitate pentru materiale;
lista înștiințărilor transmise cu revendicările executantului și lista cu revendicările achizitorului;
statistici referitoare la securitatea muncii, inclusiv detalii asupra oricăror incidente neprevăzute și activități în legătură cu aspectele de mediu și relațiile publice.
comparații între evoluția reala a lucrărilor și cea planificată, prezentând detalii referitoare la orice evenimente sau circumstanțe care pot periclita terminarea lucrărilor conform prevederilor contractului și măsurile care se adoptă (sau care trebuie adoptate) pentru evitarea întârzierilor.
8. Protecția patrimoniului cultural național
8.1. Toate fosilele, monedele, obiectele de valoare sau orice alte vestigii sau obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrării sunt considerate, în relațiile dintre părți, ca fiind proprietatea absolută a achizitorului.
8.2. Executantul are obligația de a lua toate precauțiile necesare pentru ca muncitorii săi sau oricare alte persoane să nu îndepărteze sau să deterioreze obiectele prevăzute la clauza 8.1, iar imediat după descoperirea și înainte de îndepărtarea lor, de a înștiința achizitorul despre această descoperire și de a îndeplini dispozițiile primite de la achizitor privind îndepărtarea acestora. Dacă din cauza unor astfel de dispoziții executantul suferă întârzieri atunci, prin consultare, părțile vor stabili orice prelungire a duratei de execuție la care executantul are dreptul;
8.3. Achizitorul are obligația, de îndată ce a luat la cunoștință despre descoperirea obiectelor prevăzute la clauza 8.1, de a înștiința în acest sens organele de poliție și comisia monumentelor istorice.
9. Obligațiile principale ale executantului
9.1. Executantul se obligă să execute, să finalizeze și să asigure garanția pentru execuția lucrărilor în cadrul proiectului „Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Național”, cod SMIS 40755, prin Programul Operațional Regional 2007– 2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor–poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Subdomeniul ”Poli de crestere”, în conformitate cu obligațiile asumate prin prezentul contract, având în vedere oferta tehnică și caietul de sarcini, anexe la prezentul contract.
9.2. (1) Executantul are obligația de a executa și finaliza lucrările, precum și de a remedia viciile ascunse, cu atenția și promptitudinea cuvenită, în concordanță cu obligațiile asumate prin contract.
(2) Executantul are obligația de a supraveghea lucrările, de a asigura forța de muncă, materialele, instalațiile, echipamentele și toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive cerute de și pentru contract, în măsura în care necesitatea asigurării acestora este prevăzută în contract sau se poate deduce în mod rezonabil din contract.
9.3. Executantul are obligația de a prezenta achizitorului în maxim 7 zile de la primirea ordinului de începere a lucrărilor, spre aprobare, graficul fizic și valoric detaliat necesar execuției lucrărilor, în ordinea tehnologică de execuție.
9.4. (1) Executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea și siguranța tuturor operațiunilor executate pe șantier, precum și pentru procedeele de execuție utilizate, cu respectarea prevederilor și a reglementărilor legii privind calitatea în construcții.
(2) Documentația predată de către achizitor executantului va fi ținută de acesta în vederea consultării de către Inspecția de Stat în Construcții, Urbanism și Amenajarea Teritoriului, precum și de către persoane autorizate de achizitor, la cererea acestora.
(3) Executantul nu va fi răspunzător pentru proiectul și caietele de sarcini care nu au fost întocmite de el. Dacă totuși contractul prevede explicit ca o parte a lucrărilor permanente să fie proiectată de către executant, acesta va fi pe deplin responsabil pentru acea parte a lucrărilor.
(4) Executantul are obligația de a pune la dispoziția achizitorului, la termenele precizate în anexele contractului, caietele de măsurători (atașamentele) și, după caz, în situațiile convenite, desenele, calculele, verificările calculelor și orice alte documente pe care executantul trebuie să le întocmească sau care sunt cerute de achizitor.
9.5. (1) Executantul are obligația de a respecta și executa dispozițiile achizitorului în orice problemă, menționată sau nu în contract, referitoare la lucrare. În cazul în care executantul consideră că dispozițiile achizitorului sunt nejustificate sau inoportune, acesta are dreptul de a ridica obiecții, în scris, fără ca obiecțiile respective să îl absolve de obligația de a executa dispozițiile primite, cu excepția cazului în care acestea contravin prevederilor legale.
(2) În cazul în care respectarea și executarea dispozițiilor prevăzute la alin.(1) determină dificultăți în execuție care generează costuri suplimentare, atunci aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala achizitorului, în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare.
(3) Valoarea aferentă procentului de diverse și neprevăzute va fi decontată doar dacă apar cheltuieli cu lucrările care pot fi incidente pe parcursul derulării contractului și care nu reprezintă modificări substanțiale ale prezentului contract de lucrări.
9.6. (1) Executantul este responsabil de trasarea corectă a lucrărilor față de reperele date de achizitor, precum și de furnizarea tuturor echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor și resurselor umane necesare îndeplinirii responsabilității respective.
(2) În cazul în care, pe parcursul execuției lucrărilor, survine o eroare în poziția, cotele, dimensiunile sau aliniamentul oricărei părți a lucrărilor, executantul are obligația de a rectifica eroarea constatată, pe cheltuiala sa, cu excepția situației în care eroarea respectivă este rezultatul datelor incorecte furnizate, în scris, de către proiectant. Pentru verificarea trasării de către proiectant, executantul are obligația de a proteja și păstra cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.
9.7. Pe parcursul execuției lucrărilor și remedierii viciilor ascunse, executantul are obligația:
de a lua toate măsurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a căror prezență pe șantier este autorizată și de a menține șantierul (atât timp cât acesta este sub controlul său) și lucrările (atât timp cât acestea nu sunt finalizate și ocupate de către achizitor) în starea de ordine necesară evitării oricărui pericol pentru respectivele persoane;
de a procura și de a întreține pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protecție, îngrădire, alarmă și pază, când și unde sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor sau de către alte autorități competente, în scopul protejării lucrărilor sau al asigurării confortului riveranilor;
de a lua toate măsurile rezonabile necesare pentru a proteja mediul pe și în afara șantierului și pentru a evita orice pagubă sau neajuns provocate persoanelor, proprietăților publice sau altora, rezultate din poluare, zgomot sau alți factori generați de metodele sale de lucru.
9.8. Executantul este responsabil pentru menținerea în bună stare a lucrărilor, materialelor, echipamentelor și instalațiilor care urmează a fi puse în operă, de la data primirii ordinului de începere a lucrării până la data semnării procesului-verbal de recepție a lucrării.
9.9. (1) Pe parcursul execuției lucrărilor și al remedierii viciilor ascunse, executantul are obligația, în măsura permisă de respectarea prevederilor contractului, de a nu stânjeni inutil sau în mod abuziv:
confortul riveranilor;
căile de acces, prin folosirea și ocuparea drumurilor și căilor publice sau private care deservesc proprietățile aflate în posesia achizitorului sau a oricărei alte persoane.
(2) Executantul va despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamațiilor, acțiunilor în justiție, daunelor-interese, costurilor, taxelor și cheltuielilor, indiferent de natura lor, rezultând din sau în legătură cu obligația prevăzută la alin. (1), pentru care responsabilitatea revine executantului.
9.10. (1) Executantul are obligația de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunică cu sau sunt pe traseul șantierului și de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de către traficul propriu sau al oricăruia dintre subcontractanții săi; executantul va selecta traseele, va alege și va folosi vehiculele, va limita și repartiza încărcăturile, în așa fel încât traficul suplimentar ce va rezulta în mod inevitabil din deplasarea materialelor, echipamentelor, instalațiilor sau altora asemenea, de pe și pe șantier, să fie limitat, în măsura în care este posibil, astfel încât să nu producă deteriorări sau distrugeri ale drumurilor și podurilor respective.
(2) În cazul în care natura lucrărilor impune utilizarea de către executant a transportului pe apă, atunci prevederile de la alin.(1) vor fi interpretate în maniera în care prin „drum” se înțelege inclusiv ecluză, doc, dig sau orice altă structură aferentă căii navigabile și prin „vehicul” se înțelege orice ambarcațiune, iar prevederile respective se vor aplica în consecință.
(3) În cazul în care se produc deteriorări sau distrugeri ale oricărui pod sau drum care comunică cu sau care se află pe traseul șantierului, datorită transportului materialelor, echipamentelor, instalațiilor sau altora asemenea, executantul are obligația de a despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamațiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri.
(4) Cu excepția unor clauze contrare prevăzute în contract, executantul este responsabil și va plăti consolidarea, modificarea sau îmbunătățirea, în scopul facilitării transportului materialelor, echipamentelor, instalațiilor sau altora asemenea, a oricăror drumuri sau poduri care comunică cu sau care se află pe traseul șantierului.
9.11. (1) Pe parcursul execuției lucrării, executantul are obligația:
de a evita, pe cât posibil, acumularea de obstacole inutile pe șantier;
de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalații, surplus de materiale;
de a aduna și îndepărta de pe șantier dărâmăturile, molozul sau lucrările provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare.
(2) Executantul are dreptul de a reține pe șantier, până la sfârșitul perioadei de garanție, numai acele materiale, echipamente, instalații sau lucrări provizorii, care îi sunt necesare în scopul îndeplinirii obligațiilor sale în perioada de garanție.
9.12. Executantul răspunde, potrivit obligațiilor care îi revin, pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția lucrării și, după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență, ca urmare a nerespectării proiectelor și detaliilor de execuție aferente execuției lucrării.
9.13. Executantul se obligă să despăgubească achizitorul împotriva oricăror:
reclamații și acțiuni în justiție, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), sau cele legate de echipamentele, materialele, instalațiile sau utilajele folosite pentru sau în legătură cu execuția lucrărilor sau încorporate în acestea; și
daune-interese, costuri, taxe și cheltuieli de orice natură aferente, cu excepția situației în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea proiectului sau caietului de sarcini întocmit de către achizitor.
9.14. Executantul își asumă responsabilitatea în cazul producerii unui eventual accident care s-ar putea solda cu moartea sau rănirea fizică a unei persoane și/sau cu pierderea ori deteriorarea proprietății.
9.15. Executantul are obligatia de a face demersurile necesare astfel încât să obțină prelungirea perioadei de valabilitate a autorizațiilor necesare înaintea expirării celor inițiale, iar pentru utilajele și echipamentele din dotare de a reînnoi/prelungi toate avizele de functionare și atestare. Executantul are obligația de a reînnoi/prelungi în caz de expirare certificarile/atestatele prevăzute de lege pentru personalul din echipa de lucru, pe toată durata de derulare a contractului, fără a fi necesară notificarea achizitorului în acest sens.
9.16. În cazul în care admiterea recepției se face cu obiecții, în procesul – verbal de recepție se vor indica, în mod expres, acele lipsuri care trebuie remediate. Termenele de remediere a obiecțiunilor nu pot depăși 90 de zile.
9.17. În procesul de execuție a lucrărilor, executantul se obligă să respecte principiul egalității de șanse, drepturile angajaților, standardele de lucru și contractele colective de muncă, precum și faptul că sunt stimulate oportunitățile de angajare pentru persoanele cu dizabilități sau pentru angajarea pe termen lung.
10. Obligațiile achizitorului
10.1. Achizitorul se obligă să plătească executantului prețul convenit pentru execuția, finalizarea și întreținerea lucrărilor pentru proiectul „Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Național”, cod SMIS 40755, prin Programul Operațional Regional 2007– 2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor–poli urbani de creștere”, Domeniul de intervenție 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Subdomeniul ”Poli de creștere”.
10.2. La începerea lucrărilor achizitorul are obligația de a obține toate autorizațiile și avizele necesare execuției lucrărilor.
10.3. (1) Achizitorul are obligația de a pune la dispoziția executantului, fără plată, dacă nu s-a convenit altfel, următoarele:
amplasamentul lucrării, liber de orice sarcină;
suprafețele de teren necesare pentru depozitare și pentru organizarea de șantier;
căile de acces rutier și racordurile de cale ferată;
racordurile pentru utilități (apă, gaz, energie, canalizare, etc.) până la limita amplasamentului șantierului.
(2) Costurile pentru consumul de utilități, precum și cel al contoarelor sau al altor aparate de măsurat se suportă de către executant.
10.4. Achizitorul are obligația de a pune la dispoziția executantului întreaga documentație necesară pentru execuția lucrărilor contractate, fără plată, la termenele stabilite prin graficul de execuție a lucrării.
10.5. Achizitorul este responsabil pentru trasarea axelor principale, bornelor de referință, căilor de circulație și a limitelor terenului pus la dispoziția executantului, precum și pentru materializarea cotelor de nivel în imediata apropiere a terenului.
10.6. Achizitorul are obligația de a examina și măsura lucrările care devin ascunse în cel mult 5 zile de la notificarea executantului.
10.7. Achizitorul este pe deplin responsabil de exactitatea documentelor și a oricăror alte informații furnizate executantului, precum și pentru dispozițiile și livrările sale.
11. Sancțiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor
11.1. (1) În cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, respectiv depășește termenul/termenele de execuție, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din prețul contractului, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din prețul contractului ofertat pe fiecare stradă, respectiv 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor asumate prin contract.
(2) Pentru erorile de execuție și neconformitățile față de Proiectul tehnic și legislația în vigoare se vor percepe penalizări de 0,1% din prețul contractului ofertat pe fiecare stradă pentru fiecare zi de întârziere față de termenul stabilit pentru remedierea erorilor și/sau neconformităților constatate.
(3) Dacă, din vina exclusivă a executantului, lucrările aferente proiectului sunt efectuate necorespunzător față de exigențele de calitate ale achizitorului privind lucrările și materialele sau cu neîndeplinirea caracteristicilor din Proiectul Tehnic sau neconform cu normele legale naționale și europene, achizitorul poate refuza recepționarea parțială sau totală a lucrării, poate solicita remedierea imediată a lucrărilor și aducerea lor la stadiul stabilit și poate solicita daune – interese executantului.
(4) Dacă, din vina exclusivă a executantului, lucrările executate nu îndeplinesc caracteristicile din Proiectul Tehnic sau nu sunt executate conform cu normele legale naționale și europene sau lucrările sunt executate cu întârziere, iar acest fapt conduce la pierderi parțiale sau totale ale sumelor nerambursabile la care Municipiul Craiova are dreptul prin contractul de finanțare nr. 3593/20.12.2012, încheiat cu AM POR și ADR Sud – Vest Oltenia, aceste sume vor fi recuperate de la executant până la valoarea maximă a finanțării nerambursabile.
11.2. În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea perioadei convenite, atunci acesta are obligația de a plăti, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din plata neefectuată, respectiv 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor asumate prin contract.
11.3. Nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părți, dă dreptul părții lezate de a considera contractul de drept reziliat și de a pretinde plata de daune-interese.
11.4. Achizitorul își rezervă dreptul de a renunța oricând la contract, printr-o notificare scrisă adresată executantului fără nici o compensație, dacă acesta din urmă dă faliment, cu condiția ca această renunțare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acțiune sau despăgubire pentru executant. În acest caz, executantul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract executată până la data denunțării unilaterale a contractului.
11.5. (1) Achizitorul va fi îndreptățit să rezilieze unilateral contractul și dacă executantul:
nu respectă prevederile privind constituirea garanției de bună execuție,
nu respectă prevederile privind încheierea, înainte de începerea lucrărilor, a unei asigurări pentru toate riscurile;
subcontractează toate lucrările contractului fără să obțină aprobarea Achizitorului;
nu îndeplinește total sau parțial obligațiile prevăzute în contract cu plata unei despăgubiri în sarcina executantului;
(2) În cazurile prevăzute la literele a), b), c), d), contractul se consideră desființat de plin drept fără punerea în întârziere și fără orice altă finalitate prealabilă.
(3) Contractul încetează în următoarele situații:
Prin încetarea activității executantului (faliment, dizolvare, desființare, lichidare voluntară, etc);
Prin reziliere, ca efect al neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor contractuale.
Clauze specifice
12. Garanția de bună execuție a contractului
12.1. (1) Executantul se obligă să constituie garanția de bună execuție a contractului în cuantum de 10% din prețul contractului (exclusiv TVA), după semnarea contractului de către părți.
(2) Garanția de buna execuție se va constitui prin:
rețineri procentuale din sumele datorate pentru facturile parțiale. Executantul are obligația de a deschide un cont la Trezoreria Statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestuia, la dispoziția achizitorului, în termen de maxim 15 zile de la semnarea contractului de către părți. Suma inițială care se depune de către executant în contul astfel deschis nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din prețul contractului;
sau
printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări, în favoarea Municipiului Craiova, în termen de maxim 15 zile de la semnarea contractului de către părți. Perioada pentru care se constituie garanția de bună execuție trebuie să acopere întreaga durată de valabilitate a contractului, conform clauzei de la art. 5.
12.2. Achizitorul se obligă să elibereze garanția pentru participare și să emită ordinul de începere a contractului numai după ce executantul a făcut dovada constituirii garanției de bună execuție.
12.3. Achizitorul are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție, în limita prejudiciului creat, dacă executantul nu își execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligațiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenții asupra garanției de bună execuție, achizitorul are obligația de a notifica acest lucru executantului, precizând totodată obligațiile care nu au fost respectate.
12.4. Achizitorul se obligă să restituie garanția de bună execuție aferentă lucrării, astfel:
70% din valoarea garanției de bună execuție în termen de 14 zile de la data întocmirii procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim;
30% din valoarea garanției de bună execuție la emiterea certificatului de recepție finală, dacă beneficiarul nu a formulat până la acea dată nici o reclamație de executare a garanției de bună execuție.
12.5. Garanția lucrărilor este distinctă de garanția de bună execuție a contractului.
13. Începerea și execuția lucrărilor
13.1. (1) Executantul are obligația de a începe lucrările în termen de maxim 5 zile de la primirea ordinului de începere a lucrărilor din partea achizitorului.
(2) Executantul trebuie să notifice achizitorului și Inspecției de Stat în Construcții, Urbanism și Amenajarea Teritoriului data începerii efective a lucrărilor.
13.2. (1) Lucrările trebuie să se deruleze conform graficului fizic și valoric detaliat și să fie terminate la data stabilită.
(2) Executantul va prezenta, după semnarea contractului de către părți, în termen de 7 zile de la primirea ordinului de începere a lucrărilor, graficul fizic și valoric detaliat, alcătuit în ordinea tehnologică de execuție. În cazul în care, după opinia achizitorului, pe parcurs, desfășurarea lucrărilor nu concordă cu graficul fizic și valoric, la cererea achizitorului, executantul va prezenta un grafic revizuit, în vederea terminării lucrărilor la data prevăzută în contract. Graficul revizuit nu îl va scuti pe executant de niciuna dintre îndatoririle asumate prin contract.
(3) În cazul în care executantul întârzie începerea lucrărilor, terminarea pregătirilor sau dacă nu își îndeplinește îndatoririle prevăzute la pct. 9.2 alin.(2), achizitorul este îndreptățit să-i fixeze executantului un termen până la care activitatea să intre în normal și să îl avertizeze că, în cazul neconformării, la expirarea termenului stabilit îi va rezilia contractul.
(4) Nerespectarea datelor contractuale îndreptățește achizitorul de a deduce penalități, așa cum este prevăzut în clauza 11.
13.3. (1) Achizitorul are dreptul de a supraveghea desfășurarea execuției lucrărilor și de a stabili conformitatea lor cu specificațiile din anexele la contract. Părțile contractante au obligația de a notifica, în scris, una celeilalte, identitatea reprezentanților lor atestați profesional pentru acest scop, și anume responsabilul tehnic cu execuția din partea executantului și dirigintele de șantier sau, dacă este cazul, altă persoană fizică sau juridică atestată potrivit legii, din partea achizitorului.
(2) Executantul are obligația de a asigura accesul reprezentantului achizitorului la locul de muncă, în ateliere, depozite și oriunde își desfășoară activitățile legate de îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract, inclusiv pentru verificarea lucrărilor ascunse.
13.4. (1) Materialele trebuie să fie de calitatea prevăzută în documentația de execuție; verificările și testările materialelor folosite la execuția lucrărilor, precum și condițiile de trecere a recepției provizorii și a recepției finale (calitative) sunt descrise în anexa/anexele la contract.
(2) Executantul are obligația de a asigura instrumentele, utilajele și materialele necesare pentru verificarea, măsurarea și testarea lucrărilor. Costul probelor și încercărilor, inclusiv manopera aferentă acestora, revin executantului.
(3) Probele neprevăzute și comandate de achizitor pentru verificarea unor lucrări sau materiale puse în operă vor fi suportate de executant dacă se dovedește că materialele nu sunt corespunzătoare calitativ sau că manopera nu este în conformitate cu prevederile contractului. În caz contrar, achizitorul va suporta aceste cheltuieli.
13.5. (1) Executantul are obligația de a nu acoperi lucrările care devin ascunse, fără aprobarea achizitorului.
(2) Executantul are obligația de a notifica achizitorului, ori de câte ori astfel de lucrări, inclusiv fundațiile, sunt finalizate, pentru a fi examinate și măsurate.
(3) Executantul are obligația de a dezveli orice parte sau părți de lucrare, la dispoziția achizitorului, și de a reface această parte sau părți de lucrare, dacă este cazul.
(4) În cazul în care se constată că lucrările sunt de calitate corespunzătoare și au fost executate conform documentației de execuție, atunci cheltuielile privind dezvelirea și refacerea vor fi suportate de către achizitor, iar în caz contrar, de către executant.
14. Întârzierea și sistarea lucrărilor
14.1. În cazul în care:
condițiile climaterice excepțional de nefavorabile; sau
oricare alt motiv de întârziere care nu se datorează executantului și nu a survenit prin încălcarea contractului de către acesta,
îndreptățesc executantul de a solicita prelungirea termenului de execuție a lucrărilor sau a oricărei părți a acestora, atunci, prin consultare, părțile vor stabili orice prelungire a duratei de execuție la care executantul are dreptul.
14.2. Fără a prejudicia dreptul executantului prevăzut în clauza 11.2, acesta are dreptul de a sista lucrările sau de a diminua ritmul execuției dacă achizitorul nu plătește în termen de 28 de zile de la expirarea termenului prevăzut la clauza 17.2; în acest caz va notifica, în scris acest fapt achizitorului.
15. Finalizarea lucrărilor
15.1. Ansamblul lucrărilor sau, dacă este cazul, oricare parte a lor, prevăzut a fi finalizat într-un termen stabilit prin graficul de execuție, trebuie finalizat în termenul convenit, termen care se calculează de la data primirii ordinului de începere a lucrărilor.
15.2. (1) La finalizarea lucrărilor, executantul are obligația de a notifica, în scris, achizitorului că sunt îndeplinite condițiile de recepție, solicitând acestuia convocarea comisiei de recepție.
(2) Recepția se va desfășura conform legislației în vigoare, respectiv H.G. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare.
15.3. Comisia de recepție are obligația de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentația de execuție și cu reglementările în vigoare. În funcție de constatările făcute, achizitorul are dreptul de a admite, amâna sau de a respinge recepția.
15.4. Recepția se poate face și pentru părți ale lucrării, distincte din punct de vedere fizic și funcțional.
16. Perioada de garanție acordată lucrărilor
16.1. Perioada de garanție decurge de la data recepției la terminarea lucrărilor/finalizarea remedierilor impuse de recepția la terminarea lucrărilor (dacă este cazul) și până la recepția finală.
16.2. (1) În perioada de garanție, executantul are obligația, în urma dispoziției date de achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucție și remediere a viciilor și altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale.
(2) Executantul are obligația de a executa toate activitățile prevăzute la alin.(1), pe cheltuiala proprie, în cazul în care ele sunt necesare datorită:
utilizării de materiale, de instalații sau a unei manopere neconforme cu prevederile contractului; sau
unui viciu de concepție, acolo unde executantul este responsabil de proiectarea unei părți a lucrărilor; sau
neglijenței sau neîndeplinirii de catre executant a oricăreia dintre obligațiile explicite sau implicite care îi revin în baza contractului.
(3) În cazul în care defecțiunile nu se datorează executantului, lucrările fiind executate de către acesta conform prevederilor contractului, costul remedierilor va fi evaluat și plătit ca lucrări suplimentare.
16.3. Perioada de garanție a lucrărilor este de 5 ani de la data recepției la terminare a lucrărilor.
17. Modalități de plată
17.1. Achizitorul are obligația de a efectua plata către executant în 61 de zile de la emiterea facturii de către acesta.
17.2. Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea perioadei convenite, atunci executantul are dreptul de a sista executarea lucrărilor sau de a diminua ritmul execuției și de a beneficia de reactualizarea sumei de plată la nivelul corespunzător zilei de efectuare a plății. Imediat ce achizitorul își onorează restanța, executantul va relua executarea lucrărilor în cel mai scurt timp posibil.
17.3. Achizitorul are dreptul de a acorda avans executantului, dacă acesta solicită, numai contra unei scrisori de returnare a avansului și numai în limita valorică prevăzută de lege.
17.4. (1) Plățile parțiale trebuie să fie făcute, la cererea executantului, la valoarea lucrărilor executate conform contractului. Lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situație de lucrări provizorii, întocmită astfel încât să asigure o rapidă și sigură verificare a lor. Din situațiile de lucrări provizorii achizitorul va putea face scăzăminte pentru servicii făcute executantului și convenite cu acesta. Alte scăzăminte nu se pot face decât în cazurile în care ele sunt prevăzute în contract sau ca urmare a unor prevederi legale.
(2) Situațiile de plată provizorii se confirmă în termenul stabilit, respectiv 10 zile lucrătoare de la depunerea acestora la achizitor.
(3) Plățile parțiale se efectuează, de regulă, la intervale lunare, dar nu influențează responsabilitatea și garanția de bună execuție a executantului; ele nu se consideră, de către achizitor, ca recepție a lucrărilor executate.
17.5. Plata facturii finale se va face după verificarea și acceptarea situației de plată definitive de către achizitor. Dacă verificarea se prelungește din diferite motive, dar, în special, din cauza unor eventuale litigii, contravaloarea lucrărilor care nu sunt în litigiu va fi plătită imediat.
17.6. Contractul nu va fi considerat terminat până când procesul-verbal de recepție finală nu va fi semnat de comisia de recepție, care confirmă că lucrările au fost executate conform contractului. Recepția finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea perioadei de garanție. Plata ultimelor sume datorate executantului, pentru lucrările executate, nu va fi condiționată de eliberarea certificatului de recepție finală.
18. Ajustarea prețului contractului
18.1. Pentru lucrările executate, plățile datorate de achizitor executantului sunt cele declarate în propunerea financiară, anexă la contract.
18.2. Prețul contractului nu se va actualiza ca urmare a creșterii tarifelor la utilități, a prețurilor materialelor, a manoperei etc. Prețul poate fi ajustat numai în situația în care au loc modificări legislative.
19. Asigurări
19.1. (1) Executantul are obligația de a încheia, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare ce va cuprinde toate riscurile ce ar putea apare privind lucrările executate, utilajele, instalațiile de lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu și reprezentanții împuterniciți să verifice, să testeze sau să recepționeze lucrările, precum și daunele sau prejudiciile aduse către terțe persoane fizice sau juridice.
(2) Asigurarea se va încheia cu o agenție de asigurare. Contravaloarea primelor de asigurare va fi suportată de către executant din capitolul “Cheltuieli indirecte”.
(3) Executantul are obligația de a prezenta achizitorului, ori de câte ori i se va cere, polița sau polițele de asigurare și recipisele pentru plata primelor curente (actualizate).
(4) Executantul are obligația de a se asigura că subantreprenorii au încheiat asigurări pentru toate persoanele angajate de ei. El va solicita subantreprenorilor să prezinte achizitorului, la cerere, polițele de asigurare și recipisele pentru plata primelor curente (actualizate).
19.2. Achizitorul nu va fi responsabil pentru nici un fel de daune-interese, compensații plătibile prin lege, în privința sau ca urmare a unui accident sau prejudiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de executant, cu excepția unui accident sau prejudiciu rezultând din vina persoanei achizitorului, a agenților sau a angajaților acestora.
20. Subcontractanți
20.1. Executantul are obligația de a încheia contracte cu subcontractanții desemnați, în aceleași condiții în care el a semnat contractul cu achizitorul.
20.2. (1) Executantul are obligația de a prezenta la încheierea contractului toate contractele încheiate cu subcontractanții desemnați.
(2) Lista subcontractanților, cu datele de recunoaștere ale acestora, cât și contractele încheiate cu aceștia se constituie în anexe la contract.
20.3. (1) Executantul este pe deplin răspunzător față de achizitor de modul în care îndeplinește contractul.
(2) Subcontractantul este pe deplin răspunzător față de executant de modul în care își îndeplinește partea sa din contract.
(3) Executantul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanților, dacă aceștia nu își îndeplinesc partea lor din contract.
20.4. (1) Executantul nu are dreptul de a introduce/schimba un subcontractant fără acceptul achizitorului.
(2) Executantul are obligația de încheia un contract cu noul subcontractant în aceleași condiții în care el a semnat contractul cu achizitorul.
(3) Introducerea sau schimbarea unui subcontractant nu va conduce la modificarea propunerii tehnice sau financiare inițiale.
21. Forța majoră
21.1. Forța majoră este constatată de o autoritate competentă.
21.2. Forța majoră exonerează părțile contractante de îndeplinirea obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acționează.
21.3. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acțiune a forței majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părților până la apariția acesteia.
21.4. Partea contractantă care invocă forța majoră are obligația de a notifica celeilalte părți, imediat și în mod complet, producerea acesteia și să ia orice măsuri care îi stau la dispoziție în vederea limitării consecințelor.
21.5. Dacă forța majoră acționează sau se estimează că va acționa o perioadă mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părți încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din părți să poată pretinde celeilalte daune-interese.
22. Soluționarea litigiilor
22.1. Achizitorul și executantul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînțelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.
22.2. Dacă, după 15 de zile de la începerea acestor tratative neoficiale, achizitorul și executantul nu reușesc să rezolve în mod amiabil o divergență contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluționeze de către instanțele competente de la domiciliul achizitorului.
23. Limba care guvernează contractul
23.1. Limba care guvernează contractul este limba română.
24. Comunicări
24.1. (1) Orice comunicare între părți, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie să fie transmisă în scris.
(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât și în momentul primirii.
24.2. Comunicările între părți se pot face și prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail cu condiția confirmării în scris a primirii comunicării.
25. Legea aplicabilă contractului
25.1. Contractul va fi interpretat conform legilor din România.
27. Dispoziții finale
27.1. Implementarea, derularea și administrarea prezentului contract se va face de către Direcția Elaborare și Implemenetare Proiecte din cadrul Primăriei Muncipiului Craiova, str. A. I. Cuza nr. 1, et. 1, cam. …, tel. 0251/………..
Părțile au înțeles să încheie azi _______ prezentul contract în 3 (trei) exemplare, din care 2 (două) exemplare la achizitor și 1 exemplar la executant.
Achizitor, Executant,
3.3. Comentariu asupra modelului de contract propus
Modelul de contract propus de către autoritatea contractantă pare, la o primă vedere, a fi o adaptare după modelul de contract de lucrări elaborat de către ANRMAP, unele clauze și prevederi fiind copiate cuvânt cu cuvânt, altele fiind adaptate, iar unele nu au fost introduse de către autoritatea contractantă în modelul său.
Astfel, clauzele contractuale identice cu cele ale ANRMAP sunt: părțile contractante; definițiile (doar lit. a) – e)); protecția patrimoniului cultural; asigurări; subcontractanți; soluționarea litigiilor; anumite puncte de la clauza privind personalul și echipamentul. Autoritatea contractantă a ales să nu folosească în modelul său următoarele clauze elaborate de către ANRMAP: clauza privind confidențialitatea; codul de conduită (pentru executant); conflictul de interese; cesiunea; legislația muncii și programul de lucru; facilități pentru personal și forța de muncă; garanția bancară pentru returnarea avansului; instalarea, organizarea, securitatea și igiena șantierului; măsuri împotriva muncii la negru; recepția lucrărilor și sectoarele de lurări; recepția unor părți de lucrări; testele la terminarea lucrărilor; amendamente; încetarea și rezilierea contractului; suspendarea contractului; încetarea contractului din inițiativa executantului.
Concluzii
Cu toate că, în România, încă mai sunt necesari de parcurs anumiți pași către asigurarea și încurajarea unei concurențe mai mari în domeniul atribuirii contractelor de achiziție publică, mai ales prin eliminarea suspiciunilor de fraudă și corupție de la nivelul autorităților contractante și prin respectarea în totalitate a principiilor ce stau la baza legislației din acest domeniu, modificările introduse prin transpunerea celor două directive europene, și anume: directiva 17/2004 și 18/2004, au ajutat țara noastră să treacă la nivelul următor în ceea ce privește gradul de reglementare a achizițiilor publice, prin impunerea unor reguli mult mai clare privind transparența, publicitatea, derularea întregului proces de atrbuire, etc.
De asemenea, prin înființarea celor două instituții principale cu activități în domeniul achizițiilor publice, și anume: ANRMAP – Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, respectiv CNSC – Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, autoritățile contractante și operatorii economici beneficiază de un sprijin mult mai consistent în ceea ce privește regulile aplicabile, cerințele de calificare considerate restrictive sau excesive în raport cu obiectul contractului, etc., îndrumare ce în legislația națională veche nu exista.
După cum am afirmat deja și în alte părți ale lucrării de față, legislația națională din domeniul achizițiilor publice se află într-un proces dinamic și continuu de îmbunătățire (acolo unde opinia generală consideră că au fost introduse îmbunătățiri), fiind însă încă nevoie de clarificarea anumitor concepte de ordin teoretic (de exemplu, formularea unei definiții clare pentru noțiunea de contract administrativ și oferirea unei explicații pentru încadrarea contractului de achiziție publică în categoria actelor administrative), dar și de ordin practic (de exemplu, motivarea pentru care un terț susținător poate veni cu experiența similară, deși aceasta nu este transmisibilă).
BIBLIOGRAFIE
Apostol Tofan, D., Drept Administrativ, Note de curs, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Facultatea de Administrație Publică, 2007.
Caranta, R., și Trybus, M., The Law of Green and Social Procurement in Europe, European Procurement Law Series, Djøf Publishing Copenhagen, 2010, capitolul VIII – Secondary Considerations in Public Procurement in Romania, autori: Dacian C. Dragoș, Bogdana Neamțu și Raluca Velișcu.
Dragoș, D., Contractele de achiziții publice, Curierul Judiciar, 2002.
Dragoș, D., Elemente de Drept Administrativ, Suport de curs an universitar 2011/2012, Cap. IV – Contractele administrative. Versiunea în format electronic este disponibilă la adresa de internet: http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/D-Contract-administrativ.pdf.
Dragoș, D., Legea contractului administrativ. Comentarii și explicații, ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București, 2009;
Dragoș, D., Noua reglementare a achizițiilor publice, Revista Dreptul, 2001.
Iorgovan, A., Tratat de Drept Administrativ, Editura C. H. Beck, București, 2006.
Petrescu, R. N., Drept Administrativ, Editura Hamangiu, București, 2009.
Santai, I., Drept administrativ și știintele administrației, vol. O și II, editura Alma Master, Sibiu, 2011.
Tabacu, A., Scurte Considerații asupra Contractului Administrativ și asupra Procedurilor de Control Jurisdicțional în Materia Achizițiilor Publice, Revista Transilvană de Științe Administrative 2 (24)/2009.
Tarangul, E. D., Tratat de Drept Administrativ, 1936.
Trăilescu, A., Drept administrativ, Ediția a IV-a, Editura C.H. Beck, București, 2010;
Ureche, M., Autoritățile Publice și dreptul statelor europene, Editura Altip, Alba Iulia, 2011;
Vasile, A., Prestarea serviciilor publice prin agenți privați, Editura C. H. Beck, București, 2003.
Vedinaș, V., Drept Administrativ, Curs Universitar, Universul Juridic, București, 2012.
Site-uri:
http://ec.europa.eu/index_ro.htm
http://fidic.org/about-fidic
http://www.curteadeconturi.ro/sites/ccr/RO/Pagini/Mandat.aspx
www.anrmap.ro
www.cnsc.ro
www.e-licitatie.ro
www.seap.ro
www.worldbank.org
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contractul de Achizitii Publice (ID: 112716)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.