Contabilitatea Numerarului și Analiza Situațiilor Privind Fluxul de Numerar
Abstract
Proiectul de licență este elaborat conform: Ghidului privind elaborarea, susținerea și evaluarea proiectului de licență. Titlul acestui proiect este: Contabilitatea numerarului și analiza situațiilor privind fluxul de numerar.
Lucrarea a fost realizată de către studenta anului III, facultatea: Științe economice, specialitatea: Contabilitate, Strună Valeria.
Studiul a fost realizat în perioada anului 2016, Chișinău. Obiectivele de bază fiind dezvoltarea și evaluarea abilităților studentei precum și aplicarea cunoștințelor teoretice obținute pe parcursul studiilor de licență în contexte practice concrete.
Rezultatele obținute în urma susținerii acestui proiect vor permite autorului încadrarea în cadrul economiei naționale cât și internaționale.
Concluziile și recomandările sunt prezentate la finalul lucrării și relevă abilitățile și competențele critice ale autorului.
Structura proiectului de licență constă din:
– Introducere;
– Capitolul 1;
– Capitolul 2;
– Concluzii și recomandări;
– Bibliografia din 33 surse;
– 22 anexe:
– 40 pagini de text de bază;
– 7 figuri;
– 8 tabele.
Cuvinte-cheie: numerar, mijloace bănești, monedă, valută, casa, debit, credit, cont.
Annotation
The license project is developed under: Guidelines on the development, support and project evaluation license. The title of this project is cash accounts and cash flow analysis statements.
The work was performed by student of year, Faculty of Economics, specialty: Accounting, Strună Valeria.
The study was conducted during 2016, Chisinau. The basic objectives are the development and assessment of student skills and the application of theoretical knowledge obtained during studies degree in concrete practical contexts.
The results obtained from this project will allow the author to support employment in the national economy as well as international.
The conclusions and recommendations are presented at the end of the work reveals its author's critical skills and competencies.
The structure of project license consists of:
– Introduction;
– Chapter 1;
– Chapter 2;
– Conclusions and recommendations;
– 33 Bibliography of sources;
– 22 Annexes:
– 40 pages of the main text;
– 7 Figures;
– 8 Tables.
Keywords: cash, money, coin, currency, pay desk, debit, credit, account.
LISTA ABREVIERILOR
LISTA FIGURILOR
Fig.1.1.
Fig.1.2.
Fig.1.3.
Fig.2.4.
LISTA TABELELOR
Tabelul 1.1.
Tabelul 1.2.
Tabelul 2.3.
Tabelul 2.4.
INTRODUCERE
În procesul desfășurării activității economice, toate întreprinderile din Republica Moldova, fără a lua în considerație forma organizatorico-juridică sau domeniul de activitate au interdependență cu alți actori economici cum ar fi: întreprinzători individuali, instituții publice, organizații non-guvernamentale, salariați, clienți ș.a. Această interdependență presupune un transfer reciproc de bunuri și servicii în schimbul mijloacelor bănești. Evidența și organizarea eficientă a tranzacțiilor cu numerar ameliorează obiectul financiar al întreprinderii, îi asigură securitate și stabilitate pe piață. În prezent agenții economici preferă plata datoriilor sau a creanțelor prin virament la cont curent. Însă totuși nu sunt persoane fizice și juridice care să nu folosească în activitatea operațională încasări și plăți de numerar.
Actualitatea temei cercetate se justifică prin faptul că mijloacele bănești reprezintă cea mai de preț resursă de care dispune o întreprindere. Astfel, studierea particularităților evidenței, controlului și analizei operațiunilor cu numerarul duce la o bună utilizare rațională a acestora.
Mijloacele bănești constituie activul cel mai lichid al unei întreprinderi, ca termen generic reprezintă singurul cont care se regăsește în mai multe cicluri, făcând parte din fiecare ciclu cu excepția celui de stocuri și depozitare.
Datorită faptului ca numerarul se află în permanent mișcare și permanent își schimbă formele, studierea lui este diversă și necesară pentru a cunoaște și ulterior lichida fraudele și riscurile ce țin de acesta.
Fluxul de numerar reprezintă intrările și ieșirile mijloacelor bănești. Acest subiect a fost explorat până acum în literatura de specialitate însă merită a fi cercetat și investigat suplimentar.
Această temă poate fi abordată din mai multe puncte de vedere și cunoașterea ei este indispensabilă în ținerea contabilității unei întreprinderi, organizații, instituții, etc. astfel acesta este motivul alegerii temei respective de către autor.
Scopul proiectului de licență constă în studierea numerarului ca sursă esențială de existență a întreprinderii, cercetarea și identificarea înregistrării acestuia, precum și analizarea situațiilor privind fluxul de numerarului în urma prestării serviciilor sau vânzării produselor și/sau mărfurilor.
Obiectivele propuse sunt următoarele:
1. Studierea caracteristicii, esenței și a conținutului economic al numerarului;
2. Reflectarea normelor legale privind operațiunile cu numerar;
3. Cercetarea evidenței primare, sintetice și analitice a numerarului;
4. Examinarea esenței fluxurilor numerarului și necesitatea analizei acestuia;
5. Analiza situațiilor privind fluxul de numerar.
Metodologia cercetării o constituie analiza materiei, proceselor, fenomenelor prin deducție, inducție, analiză și sinteză precum și reglementările normative precum: “Legea Contabilității”, Standardele Naționale de Contabilitate, Planul de conturi contabile și alte acte normative și instrucțiuni în vigoare.
În calitate de obiect de investigație servește entitatea economică S.C. “TCI-PRIM” S.R.L. care activează timp de 9 ani în sfera întreținerii și reparării vehiculelor, comerțul cu amănuntul, instalarea și întreținerea echipamentelor de răcire și ventilare.
Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE AFERENTE NUMERARULUI CA SURSĂ ESENȚIALĂ DE EXISTENȚĂ A ÎNTREPRINDERII
1.1. Caracteristica, esența și conținutul economic al numerarului
Banii și prețul constituie, astăzi, unul din componentele importante ale mecanismului de funcționare a economiei de schimb. Numerarul este prezent în nenumăratele și diversele acțiuni economice, în fluxurile de bunuri și servicii, în activitatea economică în ansamblul ei și în viața noastră actuală.
În literatura economică cotidiană, există diferite opinii cu privire la numerar. Astfel, banii se apreciază ca „un mijloc acceptat de toată lumea în schimbul mărfurilor sau serviciilor sau la plata unei datorii”, sau „moneda ca instrument comod de efectuare a schimburilor va fi ca uleiul în roțile economiei reale: ea va ușura funcționarea lor, dar nu va juca decât un rol secundar” [13, p. 36]. Paul Samuelson, laureat al premiului Nobel, referindu-se la numerar în condițiile actuale, spunea că: „moneda este o pură convenție socială” sau că „moneda este intermediarul al schimburilor și unitatea de calcul în care sunt exprimate prețurile și datoriile” [25, p. 11].
Esența numerarului constă în funcțiile acestuia:
Fig. 1.1. Funcțiile numerarului [elaborat de autor]
În continuare autorul cercetează conținutul fiecărei funcții:
• Funcția de măsură a valorii și de etalon a prețurilor. Aceasta constă în folosirea banilor la măsurarea cheltuielilor și a costurilor de producție, la efectuarea calculelor economice prin care se stabilește prognozarea dezvoltării în viitor, se apreciază eficiența, se determină prețul bunurilor, serviciilor etc. Această funcție diferă de celelalte prin faptul că prezența fizică a banilor nu este necesară, de exemplu, pentru evaluarea producției de cărbune, de zeci de miliarde de lei, nu este necesară această cantitate de bani, ci aceștia sunt folosiți ca instrument de calcul și măsurare. Etalon monetar reprezintă unitate de măsură care poartă denumiri monetare naționale cum ar fi leul, dolarul, lira sterlină, coroană, leva, euro etc.;
• Funcția numerarului ca mijloc de circulație. Aici numerarul participă ca intermediar sau mijlocitor al tranzacțiilor, schimburilor de vânzare-cumpărare. Ca agent de circulație, banii, prin cantitatea și prin viteza lor de circulație, ușurează schimburile de mărfuri;
• Funcția numerarului ca mijloc de plată. Aceasta constă în utilizarea lor pentru achitarea bunurilor cumpărate pe credit, pentru plata salariilor, taxelor, impozitelor, sancțiunilor etc.;
• Funcția de folosire a cestora ca rezervă de valoare. Prin rezervă de valoare se subînțelege puterea de cumpărare în așteptare. Este vorba de economisirea și acumularea unor sume de numerar în vederea unor activități viitoare sau de sume bănești constituite ca mijloc de precauțiune necesar unor cheltuieli neprevăzute [1, p. 98].
Potrivit SNC „Prezentarea situațiilor financiare”, numerarul este disponibilitățile bănești în casierie, depozite, conturi curente în monedă națională și conturi curente în valută străină precum și în alte conturi bancare [30]. Numerarul reprezintă activele circulante precum și cele mai lichide active ale entității și se clasifică în modul următor (fig. 1.2.):
Fig. 1.2. Clasificarea numerarului [elaborat de autor]
Esența criteriilor enumerate:
a) În funcție de valuta exprimării:
– numerar în monedă națională;
– numerar în valută străină.
Numerarul în moneda națională este reprezentat de către leul moldovenesc și include toate bancnotele și monedele metalice precum și cele ce includ metale prețioase emise de BNM, aflate în circulație, cele care sunt retrase sau urmează a fi retrase din circulație însă sunt acceptate la schimb de BNM, disponibilitățile în conturile băncilor comerciale din Republica Moldova precum și din străinătate deschise în lei. Uneori agenții economici exprimă valoarea bunurilor sau a serviciilor prestate în valută străină, însă în conformitate cu actele normative în vigoare, toate decontările de pe teritoriul RM trebuie executate doar în moneda națională (lei moldovenești).
Numerarul în valută străină cuprinde bancnotele și monedele metalice emise de instituțiile autorizate ale statelor străine sau a unei uniuni de state străine, aflate în circulație, cele care sunt retrase sau urmează a fi retrase din circulație însă sunt acceptate la schimb de către organele autorizate. La fel fac parte și disponibilitățile existente în conturi deschise la bănci licențiate precum și la alte organe financiare din străinătate.
b) În funcție de locul păstrării și forma de existență:
– numerar în casierie;
– numerar în conturi curente și alte conturi bancare;
– documente bănești.
Pentru păstrarea numerarului, precum și pentru executarea decontărilor în numerar la entitate, este preconizată casieria. Contabilitatea din casierie a întreprinderii se organizează în concordanță cu „Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova”, aprobate de Guvern prin Hotărâre Nr. 764 din 25.11.1992 [14]. Numerarul se acumulează în casierie din diferite surse. La primirea acestuia în casierie se întocmește în toate cazurile dispoziție de încasare și plătitorului i se înmânează ca confirmare o chitanță care se detașează de la document. La ridicarea banilor din casierie se întocmește dispoziția de plată unde se înscrie suma, scopul și data eliberării. Documentele trebuie semnate de către conducător, contabil-șef, casier și beneficiar [10].
Numerarul aflat în conturi curente și alte conturi bancare poate fi deschis de către orice întreprinzător, persoană fizică și/sau juridică la orice bancă licențiată de BNM. În aceste conturi se află mijloacele bănești a întreprinderii căpătat în urma comercializării mărfurilor, produselor, prestarea serviciilor, împrumuturile și creditele bancare cu durată lungă sau scurtă și alte surse. Din contul curent se execută viramentul de numerar către contul curent la banca beneficiarului care poate fi furnizorul, instituții de stat, entităților ce prestează servicii de arendă, angajaților întreprinderii etc. Transferul bancar se execută cu consimțământul directorului entității.
Alături de numerarul existent la întreprindere entitatea mai poate păstra și unele documente bănești, cum ar fi mărci poștale, bilete de tratament, bilete de transport achitate, foi de odihnă etc. [19, p. 250].
c) În dependență de posibilitatea utilizării:
– numerar la conturi legat;
– numerar la conturi nelegat.
Numerar la conturi legat reprezintă disponibilitățile de mijloace bănești care entitatea deține dreptul de proprietate, însă acestea nu pot fi utilizate din cauza unor factori stabiliți conform actelor normative în vigoare. Conturile bancare sechestrate fac parte din acestea, și sunt închise până la clarificarea circumstanțelor respective, precum și soldul de compensare în conturile numerarului. Prin urmare aceste conturi aparțin în totalitate întreprinderii însă nu pot fi utilizați liber [19, p. 259].
Numerar la conturi nelegat reprezintă mijloacele bănești care aparțin entității economice și pot fi utilizate liber de către ea.
1.2. Reglementarea normativă privind numerarul
Contabilizarea numerarului constituie un factor esențial al conducerii unei întreprinderi. Stabilirea unor măsuri potrivite de securitate duce la o bună conservare a resurselor prezente, iar evidența corectă a numerarului îndepărtează penalitățile sau sancțiunile aplicate de instituțiile fiscale. Astfel, arta de a gestiona cu fluxul de numerar nu se reduce numai la economisirea cât mai strictă a acestora, ci la optimizarea volumului de mijloace bănești disponibile și o planificare exactă, așa ca la efectuarea unei plăți sa apară un feedback sub formă de încasări. Din acest punct de vedere, contabilitatea entității trebuie să respecte prevederile actelor normative privind numerarul și fluxul acestuia.
Organele de reglementare a contabilității numerarului includ:
– autoritățile statale (Guvernul, Ministerul Finanțelor, BNM, CNPF, serviciul situațiilor financiare de pe lângă biroul național de statistică);
– asociațiile profesionale care au drept scop perfecționarea și dezvoltarea contabilității.
Reglementarea normativă privind numerarul este stipulată în legea cu titlul “Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova”. Potrivit acestei legi toate întreprinderile atât de stat cât și cele private sunt obligate să înregistreze numerarul lor în instituții financiare. Numerarul încasat de entități de la instituții financiare este utilizat strict în sensul pentru care a fost eliberat. La o entitatea economică numerarul poate fi recepționat de la instituțiile financiare pentru procurarea ambalajelor, plata obiectelor procurate de la persoane fizice, retribuirea muncii, plata indemnizațiilor și a pensiilor, compensarea cheltuielilor de deplasare și pentru alte activități prevăzute de legislația în vigoare a BNM cu privire la modalitatea de întocmire a raportului statistic asupra volumului operațiunilor de casă la entitățile financiare din RM [14].
Entitățile economice au obligația de a preda instituțiilor financiare la care se deservesc toate excedentele de numerar ce depășește necesarul minim pentru realizarea decontărilor la debutul zilei următoare, pentru înregistrarea lor în conturile curente.
În scopul efectuării plăților cu agenți economici străini o entitate are dreptul la deschiderea unui cont în valută străină. Acest lucru se datorează faptului că multe entități, la diversificarea activităților sale, încheie contracte, care au ca rezultat tranzacții în valută străină.
Pentru efectuarea unor astfel de operațiuni, precum exportul sau importul de bunuri și servicii, fiecare întreprindere poate să dispună de mijloace bănești în valută străină corespunzătoare, care sunt păstrate pe contul curent în valută străină [29]. Potrivit Legii Contabilității agenții economici sunt obligați să țină contabilitatea și să prezinte situațiile financiare în monedă națională. Respectiv tranzacțiile în valută străină sunt convertite la data de raportare conform cursului stabilit pe acea zi de BNM [17].
Tranzacțiile valutare privind tratamentul conversiei este reglementat de IAS 21 Efectele variației cursurilor de schimb valutar. La fel, acest standard cuprinde cerințe privind dezvăluirea informației în special impactul retratării asupra cuprinsului situațiilor financiare.
Banca Națională stabilește în fiecare zi un curs valutar care poate deriva diferență de curs valutar pozitivă și diferență de curs valutar negativă.
Eliberarea de numerar către decontare spre cheltuieli legate de deplasări de serviciu se realizează în limitele plafonului stabilit de “Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova”. Mijloacele bănești neutilizate eliberat spre decontare, se cuvine să fie restituit în casa entității cel târziu după 3 zile de la expirarea termenului eliberării. Angajații ce primesc deconturi de avans sunt obligați să prezinte dare de seamă cu acte doveditoare în contabilitatea întreprinderii privind utilizarea numerarului [14].
La debutul zilei lucrătoare, contabilul întreprinderii trebuie să elibereze casierului un avans în numerar pentru realizarea operațiunilor de casă. Casierul, completează ordinul de plată ca atestare a încasării numerarului și o transmite contabilului pentru executarea înscrierilor necesare în registrul de casă. Totalitatea plăților și încasărilor de numerar se fac de către casier. Acesta întocmind dispoziția de plată la ieșirea numerarului și dispoziție de încasare, la ridicarea mijloacelor bănești de la persoanele fizice sau juridice. În același timp casierul eliberează chitanța drept dovadă de realizare a operațiunii și înscrie mișcările de numerar în registrul de casă. La finele zilei de muncă casierul transmite contabilului-șef suma de numerar rămasă și respectiv documentele de casă ale operațiunilor realizate [14].
Înscrierea se face zilnic, soldul numerarului fiind calculat la finele zilei de lucru, la fel înscrierea se înfăptuiește în două exemplare prin intermediul foii indigo. Exemplarul doi servește casierului în calitate de dări de seamă contabile. Pe când primul exemplar rămâne în registrul de casă, și este completat consecutiv până la sfârșitul perioadei de gestiune. La debutul anului următor de gestiune, operațiunile de casă sunt înregistrate într-un registru de casa nou [14].
Ieșirea numerarului din casă, fără confirmarea cu chitanța clientului (beneficiarului) din dispoziția de plată sau alt document care o înlocuiește, ca legitimare nu se admite a restului de numerar din casierie. Suma respectivă este considerată ca lipsă de bani în casă și se percepe de la casier. Suma numerarului, neconfirmat prin dispoziția de încasări se subînțelege ca excedent în casă și se trece la venit [14].
După deschiderea unui cont bancar entitățile sunt obligate sa-și organizeze o casierie în termen de o lună. Casa este o încăpere amenajată și izolată, destinată încasării și eliberării de numerar dar și a păstrării provizorii a cestuia. Conducătorii entităților sunt obligați să asigure integritatea numerarului aflat la dispoziție precum și pe timpul transportului acestuia și să-și asume responsabilitatea în cazul deteriorării mijloacelor monetare.
Conform legii: “Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova”, păstrarea altor valori și a numerarului care nu ține de entitatea economică vizată este interzisă [14].
Fiecare entitate economică trebuie să efectueze revizii inopinate ale casei, nu mai rar decât o dată în trimestru, dar stabilit de conducător. În cadrul acestei revizii se numără toți banii și celelalte valori din casierie. Pentru efectuarea reviziei se desemnează o comisie prin ordinul conducătorului, care după efectuarea acesteia întocmește un act. În caz de lipsă sau excedent de numerar se întocmește un act unde se arată și circumstanțele ivirii acestora.
În caz de nerespectare a disciplinii de casă persoanele vinovate sunt trase la răspundere conform actelor normative în vigoare.
Pentru achitarea salariului în numerar din casieria entității contabilul întocmește borderoul de plată în care sunt prezentate mărimea retribuțiilor concentrate pe întreaga entitate. Sau poate fi întocmită dispoziție de plată pentru fiecare salariat în parte [14].
Potrivit „Regulamentului privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile licențiate din Republicii Moldova”, persoanele juridice rezidente și persoanelor juridice nerezidente, persoană fizică, întreprinzător individual poate deschide un singur mai multe conturi bancare, pentru efectuarea operațiunilor economice în monedă națională sau în valută străină [15].
Transferul de numerar agenților economici sau instituțiilor guvernamentale se realizează în baza ordinului de plată întocmit de entitate în conformitate cu legislația în vigoare. Ordinul de plată se scrie în limba de stat în unul sau mai multe exemplare și se prezintă la banca plătitoare de către emitent sau de către o altă persoană împuternicită în ziua în care a fost emis.
Un document de plată utilizat foarte rar pe teritoriul RM este acreditivul documentar. În conformitate cu „Regulamentului privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile licențiate din Republicii Moldova”, acesta reprezintă un angajament, prin care banca acționează la cererea clientului său și conform cerințelor acestuia, realizează o plată către beneficiar sau autorizează o altă bancă să realizeze asemenea plată [15].
Încasarea numerarului de pe conturile bancare ale contribuabilului este reglementat de articolul 197 al Codului Fiscal, care prevede că începând cu ziua următoare celei în care restanța și-a făcut apariția, organul fiscal are dreptul să adreseze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare ale contribuabilului dacă organul fiscal le cunoaște și acesta dispune de ele. Ordinele incaso se enunță în monedă națională pentru ansamblul de categorii de conturi bancare înscrise în Registrul fiscal de stat. Efectuarea executării ordinului incaso în monedă națională predat la contul în valută străină al contribuabilului, instituția financiară realizează operațiunea de achiziționare a valutei străine în schimbul monedei naționale fiind aplicat cursul valutar fixat de aceasta, cu transferarea leilor moldovenești la bugetul public național în ziua respectivă [4].
Încasarea de numerar din conturile notarilor, avocaților, administratorilor autorizați și mediatorilor se realizează conform indicațiilor Codului Fiscal. Atunci când un contribuabil are în cont mijloace bănești, organele financiare sunt obligate să execute, în limita acestor mijloace, ordinul incaso al organului fiscal pe perioada a 24 de ore din momentul în care a fost primit.
Dacă contribuabilul nu are în contul său bancar disponibilități bănești pentru a achita obligația fiscală, atunci instituția financiară predă timp de 3 ore organului fiscal informația despre executarea ordinului incaso.
Dacă contul bancar rămâne suspendat, pentru neplata obligației fiscale, instituția financiară anunță organul fiscal despre înscrierea ulterioară a numerarului în contul contribuabilului [15].
La finele perioadei de gestiune, contabilul entității economice adună toate documentele ce demonstrează mișcarea de numerar atât în casierie cât și în conturile bancare, și bazându-se pe aceste acte întocmește Situația fluxului de numerar, care este reglementată de SNC „Prezentarea situațiilor financiare” [30]
1.3. Tratamente contabile aferente numerarului
Una din principalele activități a contabilității este evidența, reflectarea absolută și continuă a operațiunilor economice în sensul de a căpăta date necesare pentru ținerea contabilității existente și efectuarea controlului asupra acestora. Aceasta se efectuează cu ajutorul documentelor care reprezintă un sistem al metodei contabilității ce asigură însușirea fenomenelor și procedeelor economice, caracteristica lor și implicațiile pe care le produc. Orice operațiune economică ce ține de mișcarea și existența elementelor patrimoniale ale unei entități trebuie înregistrate în conturi, dar neapărat să existe documentul care să confirme prezența acestei mișcări. Evidența primară se efectuează cu ajutorul documentelor primare care servesc pentru atestarea documentară în formă electronică sau pe suport de hârtie, care adeverește îndeplinirea operațiunilor economice sau acordă dreptul de a o realiza. Întocmirea documentelor primare se efectuează în timpul operațiunii sau neapărat după efectuarea acesteia. Articolul 19 al „Legii contabilității” reflectă cerințele privind întocmirea documentelor [17].
Documentele se semnează de către conducătorul întreprinderii sau de persoane cu drept de semnătură, prima semnătură este a conducătorului sau a persoanei împuternicite și a doua a contabilului-șef sau a persoanei împuternicite. Unele documente trebuie confirmate cu aplicarea ștampilei. Răspunderea pentru documentele primare, o are persoana care le-a îndeplinit sau/și semnează documentul.
Rolul documentelor contabile este de înregistrare cronologica și continuă a operațiunilor realizate. Documentele justificative sunt reflectate în contabilitate (evidența sintetica a numerarului), iar toate înregistrările din contabilitate trebuie să aibă ca confirmare un document justificativ.
Organizarea contabilității patrimoniale constituie o obligație stabilită prin lege pentru toate persoanele juridice, precum și pentru persoanele fizice care au fost autorizate sa desfășoare activități pe cont propriu și au calitatea de comerciant [3, p.64].
Obligația de organizarea si ținerea contabilității, potrivit legii, îi revine:
▪ persoanelor juridice și/sau fizice care desfășoară activitate de antreprenoriat;
▪ organizații necomerciale inclusiv instituțiile publice;
▪ notarii;
▪ avocații;
▪ mediatorii;
▪ executorii judecătorești;
▪ reprezentanții nerezidenților înregistrați în Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare.
În continuare sunt prezentate criterii după care se clasifică documentele la o întreprindere (fig.1.3.):
Fig. 1.3. Clasificarea documentelor la entitate [elaborat de autor]
Documentele clasificate conform destinației cuprind documente de dispoziție care conțin dispoziții privind realizarea unor operațiuni economice, de exemplu: ordine, foi de parcurs, dispoziții de încasare/plată ș.a. După realizarea acestor operațiuni economice, documentele de dispoziție ajung documente justificative care cuprind totalitatea documentelor ce certifică realizarea operațiunii economice. Documentele de perfectare contabilă se înregistrează conform documentelor de dispoziție și justificative. Aceste acte se utilizează în calitate de mijloace tehnice la efectuarea procesului contabil. Exemplu de astfel de acte sunt: calculele uzurii mijloacelor fixe, situațiile cumulative, calculațiile costului efectiv al produselor fabricate ș.a. Documentele combinate reprezintă actele ce îmbină caracteristicile mai multor tipuri de documente, precum: de dispoziție și de perfectare contabilă, justificative și de dispoziție ș.a.
Conform locului de întocmire, documentele externe sunt acte ce derivă la întreprindere de la terți. Acestea cuprind conturile care necesită achitate. Documentele interne, se efectuează la nemijlocit la entitate și sunt documente întocmite la întreprindere.
După cuprinsul și atribuția documentelor privind procesul informațional se deosebesc documente primare care certifică operațiile economice în timpul și locul producerii acestora și îndeplinesc rol de acte justificative. Iar documentele centralizatoare se efectuează pe baza celor primare pentru a grupa operațiuni similare din aceeași perioadă.
Conform cantității operațiunilor pe care le conțin, documentele singulare se întocmesc în baza unei singure operații economice, iar cele cu multiple operații cuprind date din mai multe operațiuni similare.
Documentele tipizate conform figurii de mai sus se clasifică după tipul de prezentare și reprezintă acte ce sunt întocmite pe formulare strict determinate, și cele netipizate viceversa, sunt documente elaborate de sine stătător de entitate conform necesității și specificului acesteia.
Potrivit gradului de reglementare, documentele fără regim special se folosesc la întocmirea operațiunilor economice cu caracter intern. Documentele cu regim special, sânt acte ce se întocmesc în urma transportării mărfurilor, primirea materialelor de la furnizor, procurarea materiilor prime de la producător contra numerar. Astfel de operațiuni se realizează în afara entității și necesită control suplimentar din partea instituțiilor fiscale de drept precum și a altor organe de stat care activează în sensul prevenirii abuzului în consumul mijloacelor, eschivării de la plata impozitelor ș.a. [7, p. 97].
Întreprinderile folosesc formulare de documente primare tipizate, aprobate de Ministerul Finanțelor, în cazul când formularele nu îndeplinesc necesitățile entității aceasta folosește documente elaborate și aprobate de conducerea entității conform actelor normative în vigoare.
Fie în format electronic, fie pe suport de hârtie, documentele primare au aceeași forță juridică.
Documentele primare primite la entitate în limbă străină trebuie traduse în limba de stat, cu excepția limbii engleze și ruse.
În documentele primare ce țin de casă, documente bancare sau de livrare și achiziție nu se permit corectări. În cazul comiterii unei erori la documentele de casă sau bancă, acestea se anulează și se perfectează altele noi. Comiterea greșelii la întocmirea cecului pentru încasarea numerarului, acesta se păstrează în carnetul de cecuri și se indică că acesta este anulat, mai apoi se întocmește altul nou.
În alte documente precum registre dacă sunt comise erori acestea pot fi corectate conform regulilor stipulate. Corectările trebuie susținute de semnătura persoanei care a efectuat și semnat de la bun început documentul cu indicarea datei corectării.
Legea contabilității prevede elemente obligatorii ce trebuie să conțină un document primar:
• denumirea și numărul documentului;
• data întocmirii documentului;
• denumirea, adresa, IDNO al entității în numele căreia este întocmit documentul;
• denumirea, adresa, IDNO al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice codul personal;
• conținutul faptelor economice;
• etaloanele cantitative și valorice în care sunt exprimate faptele economice;
• funcția, numele, prenumele și semnătura, inclusiv digitală a persoanelor responsabile de efectuarea și înregistrarea faptelor economice [17].
Exemple de documente primare și centralizatoare ce țin de evidența numerarului:
• Dispoziție de plată;
• Dispoziție de încasare/Chitanța;
• Registru de casă;
• Extrase bancare;
• Jurnale-Order;
• Facturi;
• Anexe la facturi;
• Bonuri de plată etc.
Întocmirea documentelor se efectuează cu stilou sau la computer. Verificarea documentelor este necesară pentru constatarea dacă acestea s-au întocmit corect sau au fost comise erori. Există două tipuri de verificări: aritmetică și de fond.
Potrivit actelor normative în vigoare toate entitățile economice sunt obligate să-și țină numerarul la instituții financiare.
Numerarul se păstrează în contul curent în monedă națională, cu ajutorul căruia se achită datoriile comerciale curente, efectuarea decontărilor cu bugetul, instituțiile financiare etc.
Entitatea își utilizează disponibilitățile bănești după bunul plac, excepție făcând cazul când se efectuează achitări cu titlu executoriu fără acordul entității.
Conturile sintetice reprezintă grupările de bunuri, surse, procese și rezultate conform caracteristicilor generale.
Conturile analitice demonstrează în același timp componentele bunurilor, surselor și proceselor economice conform însușirilor lor specifice.
Evidența sintetică a numerarului se ține pe conturile de activ a clasei a II-a „ Active Circulante”:
Contul 241 „Casa”
Contul 242 „Conturi curente în monedă națională”
Contul 243 „Conturi în valută străină”
Contul 244 „Alte conturi bancare”
Contul 245 „Transferuri de numerar în expediție”
Contul 246 „Documente bănești” [30].
În debitul acestor conturi se reflectă încasările de numerar, iar în credit plățile de numerar. Soldul este debitor și reprezintă suma numerarului rămas.
La încasarea numerarului în contul curent se înregistrează următoarele formule contabile:
– Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” ,
– Credit contul 221 „Creanțe comerciale”; 223 „Creanțe ale părților afiliate”; 224”Avansuri acordate curente”; 226 „Creanțe ale personalului”- pentru încasarea creanțelor clienților prin virament.
– Credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”; 412 „Împrumuturi pe termen lung”; 413 „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”; 511 „ Credite bancare pe termen scurt”; 512 „Împrumuturi pe termen scurt”- suma primită de întreprindere pentru credite și împrumuturi.
– Credit contul 423 „ Avansuri primite pe termen lung”; 523 „Avansuri primite curente”- pentru suma numerarului primit ca avansuri.
– Credit contul 241 „Casa”- la transferul numerarului din casieria entității [22].
La încasarea numerarului în casieria entității se pot întocmi următoarele formule contabile:
– Debit contul 241 „Casa”,
– Credit contul 221 „Creanțe comerciale”; 223 „Creanțe ale părților afiliate”; 224”Avansuri acordate curente”; 226 „Creanțe ale personalului”- pentru încasarea creanțelor clienților în bani lichizi.
– Credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”; 412 „Împrumuturi pe termen lung”; 413 „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”; 511 „ Credite bancare pe termen scurt”; 512 „Împrumuturi pe termen scurt”- numerarul primit la întreprindere pentru credite și împrumuturi.
– Credit contul 423 „ Avansuri primite pe termen lung”; 523 „Avansuri primite curente”- pentru numerarul primit ca avansuri.
– Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”- la încasarea numerarului din contul entității deschis la o instituție financiară [7, p. 56].
La ieșirea numerarului din contul curent se înregistrează următoarele formule contabile:
– Debit contul 141 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”; 142 „Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate”; 161 „Creanțe pe termen lung”; 162 „Avansuri acordate pe termen lung”- la folosirea numerarului pentru achiziționarea investițiilor și acordarea mijloacelor bănești ca avansuri și creanțe.
– Debit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”; 412 „Împrumuturi pe termen lung”; 413 „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”; 511 „ Credite bancare pe termen scurt”; 512 „Împrumuturi pe termen scurt”- la plata creditelor și împrumuturilor.
– Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”; 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”; 523 „ Avansuri primite curente”- plata datoriilor comerciale.
– Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- achitarea salariului personalului entității.
– Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”; 534 „Datorii față de buget”- la achitarea datoriilor față de bugetul asigurărilor medicale și sociale precum și a impozitului pe venit.
– Debit contul 536 „Datorii față de proprietari”- achitarea dividendelor fondatorilor.
– Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”- achitarea comisioanelor bancare.
– Debit contul 241 „Casa”- ridicarea numerarului în casierie.
– Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” [7, p. 57].
La ieșirea numerarului din casierie se întocmesc aproximativ aceleași formule contabile cu excepția contului de credit:
– Debit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”; 412 „Împrumuturi pe termen lung”; 413 „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”; 511 „ Credite bancare pe termen scurt”; 512 „Împrumuturi pe termen scurt”- la plata creditelor și împrumuturilor.
– Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”; 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”; 523 „ Avansuri primite curente”- plata datoriilor comerciale.
– Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- achitarea salariului personalului entității.
– Debit contul 536 „Datorii față de proprietari”- achitarea dividendelor fondatorilor.
– Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”- ridicarea numerarului din contul curent.
– Credit contul 241 „Casa” [22].
Referințele privind mișcarea numerarului în monedă națională trebuie să fie înscrise în registrele ce țin de ieșirea și intrarea numerarului, astfel încât la finele perioadei de gestiune să fie întocmită Situația fluxului de numerar.
Evidența analitică a numerarului se ține conform destinației acestora, astfel analitica conturilor în monedă națională și valută străină se ține pe băncile sau instituțiile financiare la care au fost deschise conturi sau în cazul valutei străine se ține pe fiecare tip de valută (euro, liră sterlină, leu românesc etc.) [30].
Capitolul 2. CONTABILITATEA ȘI ANALIZA SITUAȚIILOR PRIVIND FLUXUL DE NUMERAR
2.1. Descrierea entității S.C. “TCI-PRIM” S.R.L.
Studentul a efectuat studiul proiectului de licență la entitatea economică S.C. „TCI-PRIM” S.R.L., în cadrul secției de contabilitate.
Entitatea „TCI-PRIM” a fost constituită conform extrasului de la camera înregistrării de stat la data de 16.01.2007 (Anexa 1). Administratorul firmei este domnul Mînzarari Anatolie.
Obiectul principal de activitate este:
– Întreținerea și repararea autovehiculelor;
– Construcțiile de clădiri și (sau) construcții inginerești, instalații și rețele tehnico-edilitare, reconstrucțiile, consolidările, restaurările;
– Închirierea autoturismelor;
– Publicitate;
– Comerțul cu autovehicule;
– Activități ale agențiilor imobiliare;
– Activități de secretariat și traducere;
– Alte forme de învățământ pentru adulți și alt învățământ, neinclus în alte categorii;
– Activități în domeniul evidenței contabile;
– Activități de cercetare a pieței și de sondaj al opiniei publice;
– Activități de consultare pentru afaceri și management;
– Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii.
Entitatea dispune de:
• Licență cu seria A MMII nr.029858 care este eliberată de Camera de Licențiere la data de 07.10.2008 (Anexa 2).
• Autorizație sanitară de funcționare nr.2345, eliberată la 26.02.2010 (Anexa 3).
Forma organizatorico-juridică este Societate cu Răspundere Limitată.
Forma de proprietate a S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. este privată.
Numărul persoanelor angajate este de 6 persoane.
Amplasarea entității este favorabilă, fluxul de mașini și pietoni este suficient.
Numărul de identificare de stat și codul fiscal (IDNO) este 1006600064595 (Anexa 4). Sediul conform extrasului (Anexa 4) se află în Republica Moldova, str. Hâncești șos., 140/1, mun. Chișinău, telefon 73 87 10. Numărul de înregistrare ca subiect impozabil cu TVA 0206626 (Anexa 4).
Conform adeverinței Nr. AA 229683 (Anexa 5) a fost fabricată ștampila pentru Societatea Comercială „TCI-PRIM” S.R.L. Microcaractere: „TCI-PRIM” S.R.L. Arial CE 2,6. Începând cu data înregistrării de stat 16.01.2007 S.C. „TCI-PRIM” S.R.L., IDNO 1006600064595 este luată la evidență fiscală de către Inspectoratul Fiscal De Stat IFS mun. Chișinău of. Centru, la evidență statistică de către Direcția pentru statistică a municipiului Chișinău, amplasată MD-2028, șos. Hâncești, 53A, tel. 022 739581, și medicală la Compania Națională de Asigurări în medicină, Agenția Teritorială Chișinău, MD-2008, mun. Chișinău, str. Vasile Lupu 18, tel. 593726 (Anexa 6). La data constituirii Societății ,capitalul social este de 5400 lei divizat în părți sociale după cum urmează: Ciocoi Veaceslav-540 lei, 10% și Mîhaniuc Oleg-4860 lei, 90% (Anexa 7).
Organele societății sânt:
– Adunarea generala (organ suprem de deliberare și decizie);
– Administratorul (organ executiv);
– Revizorul (organ de control); (Anexa 7).
Potrivit actelor normative în vigoare toate entitățile economice sunt obligate să-și țină numerarul la instituții financiare.
Numerarul se păstrează în contul curent în monedă națională, cu ajutorul căruia se achită datoriile comerciale curente, efectuarea decontărilor cu bugetul, instituțiile financiare etc., astfel întreprinderea S.C. ”TCI-PRIM” S.R.L. deține un cont curent în monedă națională (MDL) 2224009193, și cont curent în valută străină (USD și EUR) 2224009193, actul ce confirmă aceste conturi este certificatului eliberat de BC ”Moldindconbank” S.A. (Anexa 8).
Regimul de lucru este 8.00 – 17.00, zilele de sâmbătă și duminică fiind libere.
O caracteristică negativă a entității este că aceasta nu are un site web.
Cunoașterea mediul extern și intern al unei întreprinderi reprezintă o necesitate a secolului XXI. În cazul în care contabilul, managerul și restul personalului nu au un spectru clar în legătură cu aceste medii și impactul acestora asupra operațiilor entității, munca lor este fără folos.
În perspectiva managementului strategic, cunoașterea și studierea mediului extern este o treaptă esențială a analizei strategice deoarece, implică înțelegerea contextului forței concurențiale care acționează direct asupra întreprinderii și anticipă gestionarea schimbărilor care se produc precum și realizarea unui raport optim privind capacitatea strategică și evoluțiile previzibile ale componentelor acestuia [26].
Mediul extern al unei întreprinderi reprezintă un ansamblu de factori care influențează firma tât indirect cât și direct. În următoarea figură autorul prezintă factorii mediului externi:
Fig. 2.1. Componentele mediului extern [elaborat de autor]
Mediul economic reprezintă starea generală a economiei țării, condițiile acestui mediu pot influența cererea de bunuri și servicii precum și oferta lor, și acest mediu caracterizează în general piața concurențială [9, p. 36]. Concurență entității economice S.C. „TCI-PRIM” S.R.L., o face 100 de firme cu un domeniu de activitate asemănător situate în același oraș ca și întreprinderea în baza căreia se face studiul, Chișinău, iar la nivel de țară această cifră crește semnificativ. Datorită prestației calitative și experienței personalului entitatea economică S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. este competitivă.
Unele din entitățile care fac concurență întreprinderii „TCI-PRIM” S.R.L. sunt (Anexa 19):
– MGM S.R.L.;
– GT SPORT AUTO S.R.L./PORSCHE CENTER MOLDOVA;
– S.C. MABICOM CONSTRUCT S.R.L.
Concurența între aceste firme se manifestă prin :
• Nu există o deosebire semnificativă privind serviciile acordate;
• Clienții reprezintă esența concurenții etc.
Clienții întreprinderii sunt persoane fizice sau juridice ce apelează la serviciile prestate de aceasta. În tabelul de mai jos autorul prezintă unii din clienții firmei (Anexa 21):
Tabelul 2.1. Lista clienților [elaborat de autor]
Întreprinderea se bucură de un număr suficient de clienți fideli, care sunt mulțumiți de calitatea serviciilor și de atitudinea personalului. Entitatea S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. oferă clienților săi o calitate a serviciilor superioară.
Furnizorii sunt considerați persoanele fizice sau juridice care furnizează întreprinderii resurse necesare pentru desfășurarea adecvată a activității economice. Întreprinderea S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. are o listă enormă de furnizori, unii sunt prezentați în tabelul ce urmează (Anexa 22):
Tabelul 2.2. Lista furnizorilor [elaborat de autor]
Mediul tehnologic ține de cercetarea, inovarea și procurarea utilajelor performante pentru o mai bună gestionare a prestării serviciilor. De tehnologie ține și calitatea materialelor care trebuie să fie la standardele clienților.
Mediul social al întreprinderii este prezentat preponderent de bărbați. Datorită segmentului pe care se axează firma, autoturismele, este clar că forța masculină de muncă predomină.
Mediul politic este prezentat de legile și actele normative în vigoare ce țin de administrarea și ținerea evidenței operațiunilor economice a întreprinderii.
Mediul intern al întreprinderii este prezentat de structura organizatorică, cultura organizației, comunicarea, capacitatea managerială etc. În cadrul întreprinderii S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. ambianța mediului intern este agreabilă, personalul fiind deschis către inovații și adaptabilitate la nevoile clienților [9, p. 41].
În concluzie autorul afirmă că mediul intern și extern al întreprinderii în baza căreia se face studiul este caracterizat pozitiv.
2.2. Evidența primară, sintetică și analitică a numerarului în cadrul entității S.C. “TCI-PRIM” S.R.L.
Entitatea în cadrul căreia a fost efectuat studiul ține evidența primară, sintetică și analitică a numerarului conform legislației în vigoare.
Modul de evidență a numerarului este stabilit de prevederile SNC „Prezentarea situațiilor financiare”. Evidența analitică a mijloacelor bănești la contul curent în monedă națională, entitatea o ține pe bancă comercială la care au fost deschise conturile curente.
Pentru evidența sintetică sunt destinate conturile de activ 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă națională”, 243 „Conturi curente în valută străină”. În debitul acestor conturi se reflectă intrarea mijloacelor bănești, în credit– plățile. Soldul conturilor este debitor și reprezintă suma mijloacelor bănești la finele perioadei de gestiune.
Documentele primare certifică operațiile economice în timpul și locul producerii acestora și îndeplinesc rol de acte justificative.
Întreprinderea folosește formulare de documente primare tipizate, aprobate de Ministerul Finanțelor, în cazul când formularele nu îndeplinesc necesitățile entității aceasta folosește documente elaborate și aprobate de conducerea entității conform actelor normative în vigoare.
Exemple de documente primare utilizate la evidența numerarului în cadrul întreprinderii S.C. ”TCI-PRIM” S.R.L. sunt
▪ Registru de casă (Anexa 16), conform „Regulamentului cu privire la modul de înregistrare și executare a controlului asupra utilizării mașinilor de casă și control” acest registru trebuie legalizat de către organele abilitate cu acest drept. Completarea registrul o face casierul la finele fiecărei zi de lucru, unde scrie rulajul total înregistrat pentru ziua în cauză, apoi este semnat de casier cât și de contabil [24].;
▪ Facturi (Anexa 17), sunt niște acte contabile enunțate de către o entitate (furnizor), către un eventual client, atât persoană fizică cât și juridică. Acest document conține lista bunurilor vândute sau serviciile prestate de către furnizor. Facturile conțin seria unică, număr codul fiscal și numărul de înregistrare ca subiect impozabil cu TVA, prețul unitar, total, cota TVA, cantitatea și suma prețului final [20, p. 128].
▪ Decont de avans (Anexa 18) acesta reprezintă documentul ce atestă înmânarea unei sume personalului entității. În document este stipulat cui, pentru ce, suma acordată.
▪ Extrase bancare (Anexa 11), acest document este emis de către instituția financiară la care se deservește entitatea în cauză. În extrasul bancar este stipulat soldul inițial, final, rulajele și operațiunea economică cu suma.
▪ Ordin de încasare (Anexa 9), în cadrul acestuia este prevăzut beneficiarul, conținutul operațiunii, banca beneficiarului, codul fiscal și TVA, suma și semnăturile casierului și a depunătorului.
▪ Chitanța (Anexa 12), acesta este un document ce atestă plata unui bun sau serviciu. Chitanța și Dispoziția de încasare sunt interdependente.
Componența, modul de recunoaștere, evaluare și contabilizare a mijloacelor bănești este reglementat de SNC „Prezentarea situațiilor financiare” și alte standarde de contabilitate [6].
Operațiuni privind evidența sintetică la entitatea pe baza căruia a fost făcut studiul:
1. Înregistrarea împrumutului pe termen scurt (Anexa 9):
• Debit contul 241 „Casa” – 4650,00 lei;
• Credit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt” – 4650,00 lei.
2. Efectuarea decontării cu furnizorul de servicii comunale I.M. „Primtrans” (Anexa 10):
• Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” -1680,25 lei;
• Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională” – 1680,25 lei.
3. Achitarea comisionului bancar (Anexa 11):
• Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 105,00 lei;
• Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” – 105,00 lei.
4. Încasarea de numerar din plata pentru arendă (Anexa 12):
• Debit contul 241 „Casa” – 9950,00 lei;
• Credit contul 611 „Venituri din vânzări”– 9950,00 lei.
5. Decontarea plății pentru semnătura electronică (Anexa 13):
• Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 370,00 lei;
• Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională” – 370,00 lei.
6. Încasarea creanței comerciale (Anexa 14):
• Debit contul 241 „Casa” – 170330,67 lei;
• Credit contul 221 „Creanțe comerciale” – 170330,67 lei.
2.3. Esența fluxurilor numerarului și necesitatea analizei acestuia
Potrivit dicționarului financiar francez apărut la Paris în anul 1991, analiza este definită ca o cercetare metodică a situației și dezvoltării unei entități economice privind structura și rentabilitatea financiară, care se bazează pe date veridice din situațiile financiare.
Esența analizei economice, îl constituie sesizarea legăturilor structurale și a relațiilor cauză – efect. Analiza situațiilor fluxului de numerar reprezintă o metodă de studiu, prin care, conform datelor sistemului informațional, care sunt dobândite în urma activităților operaționale, financiare și investiționale se axează pe factori ce au stârnit rezultate și enunță modalitățile de ameliorare din punct de vedere al eficienței economice a întreprinderii [23, p. 9].
Analiza, presupune fracționarea procesului sau fenomenului economic în componente cât mai simple, prin descoperirea factorilor, stabilirea relațiilor de cauzalitate dintre fiecare element și fenomen analizat pe de o parte, dar și diferența dintre diverși factori ce acționează asupra acestuia, a măsurii influențelor diferitor elemente sau factori asupra fenomenului analizat, a legilor care guvernează aceste relații, iar pe baza rezultatelor analizei se elaborează o strategie de urmat.
Scopul primordial al analizei este să dea răspuns la următoarele întrebări:
– Care sunt rezultatele analizei?
– Dacă sunt, sau nu rezultatele satisfăcătoare și de ce?
– Cum au fost obținute rezultatele?
– Care sunt performanțele și obiectivele dorite?
– Ce trebuie de întreprins pentru atingerea scopurilor dorite?
Astfel analiza nu se limitează la aprecierea stării diferitor factori, ci constituie parte organică a gestiunii previzionale, respectiv managementul strategic, care constituie un circuit a mai multor elemente cum ar fi: reglare, analiză, planificare, organizare, evidență și control.
Analiza situațiilor privind fluxul de numerar constituie un element managerial care ajută conducerea firmei în înțelegerea trecutului și prezentului, în vederea fundamentării viitoarelor obiective strategice de menținere și dezvoltare a întreprinderii, într-un mediu concurențial, de asemenea, analiza face obiectul preocupărilor interne ale unor parteneri economici și financiari – bancari, interesați în realizarea unor acțiuni de cooperare cu firma respectivă.
Din acest punct de vedere obiectul analizei economice îl constituie cercetarea complexă la nivel micro și macroeconomic a rezultatelor obținute într-o perioadă de timp, în folosirea resurselor materiale, umane și financiare, în strânsa lor legătură cu factorii care le-au determinat, în scopul identificării și utilizării unor noi soluții care să ducă la dezvoltarea și perfecționarea activității economice.
Principiile fundamentale pe care se bazează metodologia analizei activității economico – financiare a întreprinderii sânt următoarele:
– Principiul cunoașterii științifice;
– Principiul completitudinii;
– Principiul abordării democratice;
– Principiul finalității.
Cunoașterea mecanismului de formare și manifestare a fenomenelor și proceselor economico – financiare, precum și a legăturilor cauzale dintre acestea, constituie în contextul economico – social dat o necesitate de prim rang.
Ca metodă a cunoașterii, analiza este proprie oricărei științe. Ca activitate practică, analiza utilizează, în scopul realizării obiectivelor sale, un ansamblu de concepte, metode, tehnici și procedee care asigură culegerea, verificarea și prelucrarea informațiilor în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situația unui agent economic (nivelul și calitatea performanțelor, competitivitatea produselor, poziția pe piață, gradul de risc etc.).
Orice analiză strategică și financiară constituie o sursă privilegiată de informații care concură la fundamentarea deciziilor cu caracter economic al utilizatorilor.
Esența fluxurilor numerarului și necesitatea analizei acestuia constă în cerința acționarilor și a investitorilor care sunt interesați de performanțele curente ale investiției realizate și așteptările privind rentabilitatea viitoare. Băncile, la rândul lor, de asemenea sunt o categorie de utilizatori interesați de monitorizarea capacității de plată și de gradul de îndatorare al firmei.
Managementul firmei utilizează frecvent analiza propriilor rezultate și performanțe financiare prin raportare la situația industriei și a principalilor concurenți pentru a-și localiza propria poziție.
Furnizorii sunt interesați atât de dezvoltarea viitoare a afacerilor cu partenerii comerciali, cât și de securitatea financiară a clienților.
Un factor vital al analizei patrimoniale a întreprinderii, o constituie studierea și analiza situațiilor fluxului de numerar, deoarece scopul primordial în practica economică este de a obține bani din orice activitate pentru ca surplusul de capital câștigat să-l depășească pe cel investit. O entitate economică poate să fie rentabilă și să obțină profit însă nu întotdeauna este solvabilă, din cauza insuficienței sau lipsei de lichidități, datorită diferențelor dintre încasări și plăți făcute în cadrul ciclului financiar.
Bilanțul și situația de profit și pierdere nu furnizează cantitatea de informație necesară pentru utilizatorii informațiilor contabile, întrucât doar situația fluxului de numerar oferă referințe utile despre capacitatea entităților economice de a genera numerar și utilizarea conform destinației a numerarului.
Cursul valutar, legislația precum și ratele dobânzilor joacă un rol esențial în cadrul fluxului de numerar.
Analiza fluxului de numerar reflectă o cercetare amănunțită cu menirea de a căpăta informații cu privire la volumul, sursele de obținere a veniturilor și direcțiile de utilizare a numerarului în vederea luării unor decizii temeinice, ținând cont de anumite aspecte obiective sau subiective și de anumiți factori determinați.
Desfășurarea activității economice a întreprinderii generează permanent mișcarea mijloacelor bănești. În Rapoartele financiare pentru reflectarea acestei mișcări se aplică noțiunea de „fluxul mijloacelor bănești”. În literatura de specialitate și practica economică se mai utilizează și alte denumiri, ce desemnează aceleași fenomen: fluxul de disponibilități, de lichidități, de numerar, de trezorerie etc.
După esența economică, fluxurile mijloacelor bănești reprezintă încasările (afluxurile) și plățile (retragerile) mijloacelor bănești efectuate în cursul perioadei de gestiune respective. Diferența dintre suma încasărilor și plăților constituie fluxul net de mijloace bănești.
Necesitatea analizei fluxului mijloacelor bănești este reflectată în următorul tabel:
Tabelul 2.3. Necesitatea analizei fluxului de numerar [elaborat de autor, adaptat după 31, p.307]
Condițiile afirmate mai sus creează decalajul dintre rezultatul financiar și fluxul de numerar, adică întreprinderea poate fi profitabilă conform datelor Situației de profit și pierdere și în același timp insolvabilă. De aici rezultă necesitatea prezentării și analizei Situației privind fluxul mijloacelor bănești care, spre deosebire de alte Situații financiare, se întocmește în baza principiului de casă.
Analiza fluxului de numerar oferă utilizatorilor Situațiilor financiare posibilitatea de a răspunde la următoarele întrebări:
Ce sume au fost încasate în urma activității operaționale?
De unde provin alte mijloace bănești încasate?
Pentru ce au fost utilizate mijloacele bănești, obținute în cursul activității economice?
În ce măsură investițiile întreprinderii sunt finanțate pe seama mijloacelor bănești provenite din activitatea operațională proprie și pe seama surselor exterioare?
Ce parte din suma totală a mijloacelor bănești, obținute din surse exterioare reprezintă capital propriu și care parte se referă la surse împrumutate?
Pe seama căror surse se rambursează credite și se răscumpără acțiuni, obligațiuni?
Cum se utilizează numerarul obținut în urma emisiunii valorilor mobiliare?
Poate întreprinderea să plătească dividendele anunțate sau din cauza fluxului negativ operațional este nevoită să stopeze plata lor?
De ce, în condițiile creșterii profitului, soldul numerarului disponibil scade?
În literatura de specialitate din România se folosește deseori și noțiunea de „cash-flow”, termenul folosit pentru analiza tezaurului ceea ce înseamnă diferența dintre încasări și decontări ale unei entități. Prin noțiunea anglo-saxonă „cash-flow” se exprimă variația trezorăriei nete, care permite punerea în evidență a fondurilor dobândite de entitate în ultimul exercițiu financiar pe tipuri de activități, procedeul în care au fost aplicat și măsura în care s-a recurs la alte surse [23, p. 192].
Acest termen este de origine anglo-saxonă și este definit de către analiștii români prin:
• flux de numerar care degajă un surplus de capital în raport cu cel investit în afaceri;
• flux de încasări al unei investiții;
• excedent de trezorerie;
• flux monetar net;
• metoda de actualizare a veniturilor viitoare;
• flux de disponibilități bănești nete;
• surplus de mijloace bănești;
• flux de lichidități;
• flux de trezorerie [11, p. 64].
Echilibrul financiar poate fi analizat prin intermediul fuxului de numerar, care servește la prognozarea necesităților de numerar viitoare pe baza situației financiare trecute, cunoașterea acestora fiind necesară acționarilor care au nevoie de informație privind posibilitatea achitării dividendelor, dar și creditorilor care sunt interesați în recuperarea creditelor sau împrumuturilor acordate. Astfel, estimarea fluxurilor de numerar viitoare, preocupă pe posibilii investitori, metoda cash-flow-ului este una din metodele existente de analiză sau evaluare a unei firme [23, p. 192].
În sistemul IFRS nu există vreun standard care ar reglementa contabilizarea numerarului, dar există standardul IAS 7 Situația fluxului de numerar, care presupune prezentarea și dezvăluirea informației privind fluxul de numerar al perioadei de gestiune, cu divizarea pe tipuri de activități a întreprinderii.
Standardul respectiv determină termenul de numerar prin prisma rolului acestuia asupra fluxului global:
▪ numerarul include numerarul din casierie și conturi curente;
▪ echivalente de numerar (investiții financiare pe termen scurt) [29].
Conform IAS 7 Situația fluxului de numerar, avantajul de întocmire a respectivei situații este:
– Informațiile din Situația fluxului de numerar sunt necesare, deoarece constituie pentru utilizatori o bază de analiză a puterilor entității privind generarea numerarului și a echivalentelor de numerar;
– Permite cunoașterea duratei acestor fluxuri;
– Modalitate în care se folosesc de către entitate disponibilitățile bănești ș.a.
Aceste avantaje, de exemplu pot fi folosite la evaluarea unei firme care are o activitate profitabilă, însă lipsă de numerar din cauza creanțelor comerciale târziu achitate, astfel entitatea economică are șansa de a da faliment [29].
Situația fluxului de numerar, de asemenea, oferă posibilitate utilizatorilor realizarea unei comparații între diferite entități economice. Situațiile fluxului de numerar face parte din Situațiile financiare și trebuie prezentate împreună cu acestea de fiecare dată când trebuie prezentate.
Orice activitate economică implică existența veniturilor și cheltuielilor, acestea generează mișcarea numerarului formând fluxul acestora. Expresia „flux de numerar” se referă la documentul care atestă situația intrărilor și ieșirilor de disponibilități bănești, fluxul de numerar reflectă momentele exacte a veniturilor și cheltuielilor [11].
Situațiile privind fluxul de numerar se întocmesc conform:
– Standardelor Naționale de Contabilitate;
– Standardele naționale contabile pe sectorul public și normele metodologice pentru sectorul bugetar (S.N.C.P.);
– Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS);
– Legii Contabilității etc.
Situația fluxului de numerar oferă utilizatorilor o informație amplă despre activitatea operațională, activitatea financiară și cea investițională a unei întreprinderi.
Cunoașterea acestor cifre permite efectuarea unei analize a situației fluxului de numerar și ulterior analiza detaliată a rentabilității firmei.
Componentele unei Situații a fluxului de numerar sunt prezentate în figura de mai jos:
Fig. 2.2. Componentele situațiilor privind fluxului de numerar [elaborat de autor]
Prin urmare Situația privind fluxul de numerar trebuie să analizeze fluxul de numerar al perioadei după tipul activității: de investiții, financiare sau de exploatare. Activitățile care nu presupun existența mijloacelor bănești nu sunt incluse în Situația fluxului de numerar, însă sunt prezentate în alt compartiment al Situațiilor financiare.
Pentru efectuarea Situației fluxului de numerar IAS 7 prezintă două metode:
– Metodă directă;
– Metodă indirectă.
În cadrul metodei directe, sunt prezentate clasele majore de achitări și încasări brute în numerar. Informațiile ce trebuie prezentate pe baza respectivei metode, se obțin din informațiile ce se bazează pe metoda indirectă.
Pe baza aceste metode, fluxul de numerar este adaptat profitului sau pierderii nete înainte de impozitare cu:
▪ profiturile nedistribuite ale entităților economice asociate;
▪ modificările parvenite în perioada de gestiune privind stocurile sau creanțele;
▪ amortizarea provizioanelor, venituri și pierderi valutare nerealizate, alte decât numerarul;
▪ alte componente care au rezultat flux de numerar.
Conform metodei indirecte, profitul net sau pierderea netă a perioadei de gestiune este potrivită cu rezultatele tranzacțiilor ce nu au natură de numerar, angajamentele sau amânările de încasări sau plăți de numerar din exploatare ce au avut loc sau v-or avea, și elementele de venituri și cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din finanțări sau investiții [11].
Aceste metode v-or arăta aceleași cifre, însă metoda care este mai preferată de IAS 7 este cea directă pentru că arată mai multe informații despre întreprindere. Cu toate că această metodă este rar folosită deoarece utilizarea acesteia anevoioasă și necesită mai mult timp [29].
Toate informațiile solicitate de Situația fluxului de numerar sunt găsite după analizarea cifrelor din bilanț. Deci, când se întocmește o astfel de situație de ajutor poate fi compararea bilanțului din anul de gestiune cu cel din anul precedent. Aceasta va asigura înregistrarea mișcărilor și prevenirea comiterii a unei erori.
Fluxurile de numerar parvenite la entitate din tranzacții valutare trebuie înregistrate în monedă națională, la cursul de schimb la data încasării sau achitării. În cazul existenței unei filiale străine atunci fluxurile de numerar trebuie convertite la cursul de schimb dintre moneda națională și valuta străină la fel la data plății sau încasării.
Potrivit IAS 21 este posibilă utilizarea unui curs de schimb aproximativ a cursului curent [29].
2.4. Analiza situațiilor privind fluxul de numerar
În cadrul etapei aprecierii generale a fluxului de numerar se cercetează modificările survenite în mărimile absolute și relative ale fluxurilor de numerar în comparație cu perioada precedentă și nivelul prognozat.
La efectuarea acestei direcții de analiză, pe lângă informația din Situația privind fluxul de numerar, se aplică datele din Planul de afaceri.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul la analiza mărimii și evoluției fluxurilor numerarului pot fi determinate: abaterea absolută a acestuia (față de perioada precedentă și Planul de afaceri), ritmul creșterii, sporul creșterii, procentul îndeplinirii planului și procentul abaterii de la plan [31, p. 308].
Aprecierea informațiilor obținute se efectuează pornind de la următoarele considerente:
Desfășurarea reușită a activității operaționale trebuie să genereze fluxul net pozitiv.
Menținerea și dezvoltarea potențialului economic al întreprinderii condiționează fluxul net negativ din activitatea de investiții.
Fluxurile pozitive din activitatea operațională și cea financiară (în caz de necesitate) trebuie să compenseze fluxul negativ din activitatea de investiți [31, p. 309].
Nerespectarea primei și ultimei condiții provoacă scăderea soldului mijloacelor bănești și insolvabilitatea întreprinderii. Neglijența celui de-al doilea aspect determină reducerea potențialului întreprinderii în perspectivă.
În continuare autorul va efectua aprecierea generală a fluxurilor de numerar la S.C. „TCI-PRIM” S.R.L., în baza datelor din Situația privind fluxul de numerar (Anexa 15) pentru ultimii doi ani:
Tabelul 2.4. Evoluția fluxurilor mijloacelor bănești și realizarea Planului de afaceri [elaborat de autor]
Datele din coloana 3 și 5 sunt culese din Situația fluxului de numerar (Anexa 15), iar datele din coloana 4, din Planul de afaceri. Informațiile din tabelul de mai sus susține existența tendinței negative în activitatea financiară, înregistrând în perioada precedentă cât și în cea de gestiune sume negative.
Suma planificată, conform Planului de afaceri, nu a fost atinsă în perioada de gestiune, aceasta fiind doar de 672 559 lei. Fluxul net negativ al activității financiare denotă faptul că întreprinderea „TCI-PRIM” S.R.L. nu pune accent pe acest tip de activitate.
Datorită faptului că întreprinderea nu are capacitatea de a înregistra flux net pozitiv, în continuare autorul va analiza Situația fluxului de numerar prin efectuarea analizei structurale și factoriale.
În cadrul analizei structurale utilizatorii Situațiilor financiare pot obține informații amănunțite cu privire la proveniența încasărilor și folosirea numerarului încasat. În cadrul analizei se examinează relația dintre diferite surse de încasare și direcții (scopuri) de plată a numerarului. Analiza structurală permite aprecierea contribuției fiecărui element al plăților și încasărilor la formarea fluxului net al numerarului [31, p. 310].
Analiza echilibrului financiar prin intermediul fluxului de numerar, se utilizează la estimarea nevoilor viitoare de numerar pe baza situației trecute. Cunoașterea acestor necesități este folositoare îndeosebi pentru acționari și investitori, interesați pentru încasarea dividendelor și în cazul investitorilor, creditorilor recuperarea împrumuturilor [23, p. 192].
Pornind de la înțelegerea analizei ca metodă a cunoașterii se poate deduce că analiza situațiilor prind fluxul de numerar reprezintă un instrument eficient de diagnoză și reglare a activității întreprinderii. Aceasta presupune cunoașterea modului în care funcționează entitatea ca sistem și stabilirea pe această bază a direcțiilor de acțiune asupra acestuia în sensul reglării și determinării schimbărilor de stare, în concordanță cu obiectivele parametrizate în timp și spațiu.
Toate acestea reclamă existența unui sistem de informații care să reflecte stările funcționale a sistemului, acestea se divizează în surse interne și surse externe.
Analiza situațiilor fluxului de numerar prin intermediul metodei structurale permite cunoașterea și cercetarea proceselor economice ce posedă o contribuție asupra elementului de plată și încasare care în principiu formează fluxul net de numerar.
Studierea cu ajutorul analizei structuarale, presupune separarea încasărilor și plăților, astfel în continuare autorul efectuează analiza structurală a fluxului de numerar la entitatea S.C. „TCI-PRIM” S.R.L., prin cercetarea separată a încasărilor și plăților.
Autorul bazându-se pe datele din Situația fluxului de numerar (Anexa 15), alcătuiește tabelul analitic, diagramele și comentariul la rezultatele căpătate.
Tabelul 2.5. Analiza separată a structurii încasărilor și plăților de numerar [elaborat de autor]
Echilibrul financiar poate fi analizat prin intermediul analizei separate a structurii încasărilor și plăților de numerar, care servește la prognozarea necesităților de numerar viitoare pe baza situației financiare trecute, cunoașterea acestora fiind necesară acționarilor care au nevoie de informație privind posibilitatea achitării dividendelor, dar și creditorilor care sunt interesați în recuperarea creditelor sau împrumuturilor acordate.
În tabelul 2.5., este analizat detaliat operațiile de încasări de numerar precum și ieșirea acestuia.
Utilizând informația din tabelul 2.5., coloana 5, autorul prezintă structura fluxului de numerar la entitatea S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. în perioada raportată prin intermediul diagramelor circulare (fig. 2.3.; fig. 2.4.):
Fig. 2.3. Structura încasărilor de numerar la S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. în perioada de gestiune
Fig. 2.4. Structura plăților de numerar la S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. în perioada de gestiune
Analizând datele din tabelul 2.5., și din fig. 2.3., se observă că elementul formator esențial al fluxului de numerar îl constituie încasările bănești din vânzări. Pe seama acestuia au fost obținute tocmai 84,27 % de încasări realizate în perioada de gestiune și 99,37 % în perioada precedentă.
Alte încasări operaționale în anul de gestiune au înregistrat o creștere semnificativă de 15,73 % în comparație cu anul anterior 0,63 %.
Ponderea cea mai mare privind plățile de numerar o are alte plăți operaționale 44,87 % în anul de gestiune.
Printre modificările structurale se observă suma în descreștere de plăți a dividendelor din anul de gestiune.
În teoria și practica economică se aplică două modalități tehnice de efectuare a analizei structurale a fluxului mijloacelor bănești. Esența primei modalități constă în analiza separată a structurii încasărilor și plăților cu calcularea ponderii fiecărui element component în suma totală a încasărilor sau respectiv a plăților. La aplicarea acestei modalități în procesul pregătirii materialelor analitice frecvent se construiesc diagrame de tip circular, cu ajutorul cărora se prezintă într-o formă accesibilă structura fluxurilor de numerar.
Examinarea separată nu permite de a aprecia corelațiile existente între diferite elemente componente ale plăților și încasărilor. În acest scop se aplică altă modalitate de studiere a structurii fluxurilor mijloacelor bănești.
Analiza îmbinată a structurii fluxurilor mijloacelor bănești presupune efectuarea următoarelor etape:
1. Toate posturile Raportului privind fluxul mijloacelor bănești se unesc în două grupe: încasările și plățile.
2. Suma totală a încasărilor bănești se compară cu suma totală a plăților bănești și cea mai mare dintre acestea (la modul) se prezintă ca 100%.
3. Fiecare postură a Raportului privind fluxul mijloacelor bănești se exprimă în procente la suma nominalizată mai sus.
4. Totalul încasărilor și plăților bănești se egalează prin fluxul net total pozitiv sau negativ.
Pentru ilustrarea rezultatelor analizei îmbinate a structurii fluxului de numerar, pot fi construite diagrame atât de tip circular, cât și de coloană
Scopul etapei analizei factoriale a fluxurilor de numerar constă în determinarea cauzelor principale ce au provocat modificări esențiale în fluxurile mijloacelor bănești. Pentru atingerea acestui obiectiv se folosește metoda balanțieră, întrucât există legătura aditivă dintre indicatorul rezultativ (fluxul net total de mijloace bănești) și factorii influenți (încasările și plățile bănești):
FNMB= (ÎMBO-PMBO) + (ÎMBI-PMBI) + (ÎMBF-PMBF) + (ÎMBE-PMBE),
Unde:
FNMB- fluxul net total de numerar;
ÎMBO – încasările bănești operaționale;
PMBO – plățile bănești operaționale;
ÎMBI – încasările bănești din activitatea de investiții;
PMBI – plăți bănești din activitatea de investiți;
ÎMBF – încasările bănești din activitatea financiară;
PMBF – plăți bănești din activitatea financiară;
ÎMBE – încasările bănești excepționale;
PMBE – plăți bănești excepționale [31, p. 311].
După cum se observă din formula prezentată mai sus, la aplicarea acestei metode pentru simplificarea calculelor în cadrul fiecărui tip de activitate fluxurile de numerar se unesc în două grupe: încasări și plăți.
Influența modificării încasărilor asupra fluxului net total este egală cu abaterea absolută a încasărilor față de perioada de comparație. Pentru determinarea influenței modificării plăților bănești asupra indicatorului rezultativ la abaterea absolută a plăților față de perioada de comparație se inversează semnul.
Metoda balanțieră și metoda substituirii în lanț realizează cu ajutorul anumitor factori, indicatori ce prezintă influențe intr-o formă valorică, cuantificată.
Folosirea acestei metode presupune utilizarea mai multor etape precum:
– Stabilirea indicatorului principal supus analizei;
– Stabilirea influenței factorilor ce sunt incluși în modelul utilizat;
– Interpretarea consecințelor care se analizează din punct de vedere pozitiv sau negativ.
Metoda balanțieră mai poartă denumirea de „model structural” sau conform surselor teoretice din România mai poate fi numit și metoda „input-output” și se folosește în cazul în care între fenomenele studiate există relații deterministe de natura diferenței sau sumei, care reflectă cantitativ corelația dintre componentele fenomenului.
Legăturile balanțiere reflectă cantitativ relația componentelor fenomenului cercetat, analiza lor permițând scoaterea la iveală a factorilor care au determinat schimbarea unui rezultat.
Metoda balanțieră se folosește în cazul când factorii ce influențează cadrul unui model de analiză sunt grupați prin legături de tip sumă sau diferență.
Metoda balanțieră pune în evidență componentele ale procesului economico – financiar analizat. Aceasta este aplicabilă în situația unor modele de tip aditiv, care presupun cercetarea procesului economico-financiar după o relație tipizată.
În continuare autorul va cerceta influența factorilor asupra fluxului de numerar la întreprinderea S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. prin metoda balanțieră.
Tabelul 2.6. Calculul influenței factorilor asupra fluxului net de numerar [elaborat de autor]
Din datele tabelului de mai sus, rezultă că la S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. cea mai considerabilă influență asupra modificării fluxului net de numerar în comparație cu perioada precedentă, o exercită alte plăți operaționale, datorită cărei fluxul net a scăzut cu 5 324 635 lei. Pozitiv a influențat alte încasări operaționale cu 2 286 983 lei, încasările în urma vânzărilor la fel au o influență pozitivă de 1 215 400 lei.
Partea negativă o reprezintă creșterea plăților salariaților în total cu 691 063 lei.
Creșterea plăților depășește considerabil creșterea încasărilor, astfel fluxul net scade.
Metoda privind analiza fluxurilor numerarului prin metoda ratelor este frecvent utilizată în practica analitică de peste hotare pentru aprecierea situației cu fluxurile mijloacelor bănești. Particularitatea metodei constă în calcularea coeficienților financiari, care reflectă diferite corelații între obținerea și utilizarea numerarului. Acești coeficienți sunt multipli și variați, dar, în majoritatea cazurilor, caracterizează capacitatea întreprinderii de a satisface unele sau altele nevoi prin numerarul disponibile.
În particular, utilizând această metodă în cadrul analizei fluxului numerarului, pot fi calculați următorii coeficienți.
Coeficientul (rata) suficienți fluxului mijloacelor bănești permite aprecierea capacității întreprinderii de a-și acoperi necesitățile creșterii potențialului productiv și plăți dividendelor prin autofinanțare (disponibilul bănesc obținut în urma activități operaționale). Calcularea coeficientului în cauză se efectuează conform formulei:
Pentru aplicarea acestei formule sporirea stocurilor de mărfuri și materiale poate fi determinată în baza datelor Bilanțului contabil ca diferența dintre valoarea stocurilor la sfârșitul și începutul perioadei. De menționat că în calcul se ia numai creșterea (majorarea) stocurilor. Restul părților componente ale formulei pot fi găsite în Raportul privind fluxul mijloacelor bănești [31, p. 311].
La aprecierea ratei de suficiență a mijloacelor bănești se iau în considerație următoarele aspecte:
• Mărimea coeficientului egală cu sau mai mare decât 1 semnifică faptul că întreprinderea are posibilitatea de a satisface nevoile menționate în numitorul formulei de calcul fără finanțare din exterior.
• La scăderea coeficientului sub nivelul unitar, se trage concluzia că sursele interne ale mijloacelor bănești devin insuficiente pentru plata dividendelor și dezvoltarea potențialului întreprinderii.
• În cazul fluxului net negativ din activitatea operațională se constată insuficiența fluxurilor mijloacelor bănești indiferent de mărimea altor părți ale formulei de calcul.
• Dacă mărimea numitorului formulei de calcul este nulă, adică întreprinderea nu folosește numerarului pentru procurarea activelor pe termen lung, sporirea stocurilor și plata dividendelor, atunci se indică inutilitatea și imposibilitatea calculării ratei de suficiență a mijloacelor bănești.
Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul numerarului indică posibilitatea recuperării sumelor datorate prin disponibilul bănesc obținut în urma activității operaționale. La calcularea acestui coeficient apelăm la următoarea relație:
După cum se observă din formula de calcul, la determinarea coeficientului în cauză fluxul net generat în procesul activității operaționale și reflectat în Raportul privind fluxul numerarului se compară cu suma datoriilor indicată în Bilanțul contabil. Inversarea rezultatului calculării arată numărul perioadelor de activitate necesare întreprinderii pentru acumularea numerarului suficiente pentru recuperarea datoriilor existente la o anumită dată [31, p. 311].
Acest coeficient frecvent se folosește în practica occidentală pentru aprecierea credibilității întreprinderii n special în cazul acordării creditelor pe termen lung. Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul numerarului se alică și pentru clasarea (reting-ul) obligațiunilor emitentului. Este evident că rata mai ridicată de acoperire a datelor permite clasarea credibilității clientului bancar sau siguranța investițiilor în obligațiunile emitentului la un nivel mai înalt.
Totodată, mărimea negativă a acestei rate (în cazul fluxului net negativ din activitatea operațională) indicată riscul înalt de credite și investire.
Durata (perioada) achitării dividendelor anunțate indică numărul de zile în decursul cărora întreprinderea poate achita dividendele anunțate în suma deplină fără finanțare din exterior. În scopul acestui indicator se folosește relația:
Pentru aplicarea acestei formule suma dividendelor anunțate poate fi determinată pe baza informaților din Anexa la Bilanțul contabil ca produsul dintre mărimea dividendelor anunțate (planificate pentru plata) pentru o acțiune ordinară și numărul acțiunilor ordinare. În cazul lipsei informațiilor necesare în Anexa la Bilanțul contabil, în calitate de sursă informațională servește procesul-verbal al adunării generale a acțiunilor cu privire la plata dividendelor[31, p. 311].
Încasările bănești operaționale medii zilnice se calculează conform datelor Raportului privind fluxul numerarului în felul următor: încasările bănești din vânzări se adună cu alte încasări operaționale ale numerarului și rezultatul se împarte la 360 zile.
Aprecierea duratei de achitare a dividendelor anunțate este importantă, în primul rând, pentru proprietarii reali ai întreprinderii, pentru investitori potențiali, specialiști pieței de valori mobiliare. Rezultatul calculului se compară cu perioada stabilită de legislație în vigoare. Rezultatul calculului se compară cu perioada stabilită de legislație în vigoare. De exemplu, actualmente Legea privind societățile pe acțiuni prevede că termenul de plată a dividendelor nu poate fi mai mare de 3 luni de la data luării deciziei cu privire a lata lor.
Aceasta, practic, înseamnă că durata achitării dividendelor anunțate mai mare decât 90 zile indicată incapacitatea societății pe acțiuni de a plăti dividende fără achitarea dividendelor va fi stopată și amânată.
Rata suficienței activelor perfect lichidate arată numărul de zile în decursul cărora întreprinderea poate lucra, folosind exclusiv disponibilitățile bănești rate se calculează cu ajutorul formulei:
La aplicarea acestei formule în calcul se ia suma mijloacelor bănești reflectată în activul Bilanțului contabil. Plățile bănești operaționale medii zilnice se determină conform datelor Raportului privind fluxul mijloacelor operaționale și rezultatul se împarte la 360 zile [31, p. 311].
Pentru manageri întreprinderii această rată servește în calitate de instrument operațional de dirijare a activității curente, întrucât permite stabilirea momentului de apariție a nevoii de finanțare din exterior.
Coeficientul reinvestirii numerarului reflectă cota numerarului, care au fost obținute în urma activității operaționale și reținute ( lăsate ) la întreprindere în decursul perioadei, din suma numerarului plasate pe termen lung în activele disponibile. Calcularea coeficientului în cauză se efectuează conform formulei:
Părțile componente ale numărătorului formulei de calcul se determină pe baza Situației privind fluxul numerarului, iar ale numitorului – pe baza Bilanțului contabil.
În practica mondială nivelul reinvestirii în intervalul de 8-10% se consideră satisfăcător [31, p. 311].
În continuare autorul cercetează situația cu fluxurile de numerar la S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. cu ajutorul metodei ratelor. În baza Situației financiare se vor efectua calcule privind rata suficienței de numerar, rata de acoperire a datoriilor cu fluxul de numerar și coeficientul reinvestirii numerarului, respectiv rezultatele vor fi comentate.
Tabelul 2.7. Analiza ratelor fluxului de numerar [elaborat de autor]
Rezultatele analizei din tabelul 2.7., denotă faptul că la întreprinderea S.C. „TCI-PRIM” S.R.L., rata suficienței de numerar este în creștere în anul de gestiune cu 0,08. Insuficiență de numerar nu se atestă.
Rezultatul ratei de acoperire a datoriilor pe seama fluxului de numerar la fel este în creștere, ceea ce se apreciază pozitiv. În anul raportării coeficientul a crescut cu 2,49 în comparație cu anul precedent. Astfel entitatea poate recurge în continuare la finanțări din exterior.
În urma calculelor efectuate în tabelul 2.7., coeficientul reinvestirii este de 11 %, în anul precedent, iar în anul de gestiune această cifră crește cu 12 %, deci coeficientul reinvestirii numerarului fiind de 23 %. Prin urmare întreprinderea are un rezultat mai mult pozitiv decât negativ.
Examinarea fluxului de numerar prin intermediul metodei ratelor permite formularea unei concluzii generale despre situația în care se află întreprinderea în comparație cu perioada precedentă.
La etapa finală se examinează conexiunea dintre rezultatele financiare obținute și fluxurile mijloacelor bănești generate în cadrul activității economice a întreprinderii. În urma analizei concordanței dintre rezultatele financiare și fluxurile mijloacelor bănești apare răspunsul la întrebarea: de ce, în condițiile creșteri profitului, soldul numerarului disponibile scade?
Pentru studierea acestui aspect al activități întreprinderii pot fi calculate abaterile absolute și/sau relevate (evaluate în procente) ale fluxurilor numerarului de la rezultatele financiare. Aprecierea rezultatelor obținute se efectuează în comparație cu situația optimă.
O dată cu creșterea stabilă a profitului trebuie să aibă loc și o nu mai puțin intensă creștere a fluxului net pozitiv.
Cercetarea concordanței dintre rezultatele financiare obținute și fluxurile de numerar generate în cadrul activității economice la entitatea S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. este realizată în baza informației din Situația financiară (Anexa 20) și anume din compartimentul Situația de profit și pierderi și Situația fluxului de numerar, și prezentată în tabelul ce urmează:
Tabelul 2.8. Analiza corelației dintre rezultatele financiare și fluxul de numerar [elaborat de autor]
Conform rezultatelor din tabelul de mai sus, se observă că entitatea economică S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. întâlnește dificultăți privind activitatea de investiții și activitatea financiară
Existența devierilor considerabile dintre dinamica rezultatelor financiare obținute și evoluția fluxurilor numerarului poate fi efectuat diverselor cauze cu caracter obiectiv și subiectiv. Pentru depistarea acestor cauze se aplică metodologia întocmirii Raportului privind luxul numerarului potrivit metodei indirecte. Vom examina unii dintre factorii principali ce pot condiționa abaterea fluxului net de la rezultatul financiar obținut.
În primul rând, la compararea indicatorilor financiari examinați, din mărimea rezultatului financiar trebuie scăzută suma cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit pentru obținerea profitului net. Acest profit în continuare este supus unui șir de corectări (ajustări) care în sine, reprezintă cauzele (factorii) decalajului dintre doi indicatori financiari examinați.
Calcularea amortizării activelor nemateriale, uzurii numerarului , epuizării resurselor naturale diminuează suma profitului, dar nu generează retragerea numerarului. Cu alte cuvinte, efectuarea acestor operațiuni nemonetare duce la apariția decalajului, adică condiționează depășirea fluxului net asupra profitului obținut. Din aceste considerente, pentru aducerea rezultatului financiar la fluxul net, suma amortizării, uzurii și epuizării activelor pe termen lung se adună la mărimea profitului net.
Creșterea stocurilor de mărfuri și materiale, inevitabil, generează retragerea numerarului, dar mărimea rezultatului financiar, cu alte condiții egale, nu se modifică. Deci, majorarea stocurilor condiționează depășirea rezultatului financiar asupra fluxului net numerarului și invers, la diminuarea stocurilor luxului net întrece profitul. Acest fapt argumentează scăderea sumei majorării și adunarea diminuări stocurilor la suma rezultatului financiar pentru transformarea acestuia în fluxul net.
Astfel de comentarii sunt echitabile și în privința modificărilor în mărimea creanțelor pe termen scurt, investițiilor pe termen scurt și altor active curente. De exemplu, creșterea creanțelor atestă aptul că vânzările nu au fost încasate, în consecință, are loc de pășirea profitului asupra fluxului net. De aici urmează necesitatea de a scădea majorarea și de a aduna micșorarea creanțelor la suma rezultatului financiar în cadrul transformării acestuia în fluxul net.
Decalajul dintre mărimea profitului și mișcarea numerarului apare și în urma modificării datoriilor pe termen scurt. În particular, dacă cresc datoriile privind facturile comerciale, acesta înseamnă că achizițiile depășesc plățile furnizorilor, ce cu alte condiții egale va condiționa devansarea fluxului net în comparație cu mărimea rezultatului financiar. Din aceste considerente, pentru adună majorarea și se scade micșorarea datoriilor pe termen scurt.
Încasarea creditelor și împrumuturilor ca și rambursarea acestora condiționează afluxurile, și respectiv, retragerile mijloacelor bănești. Totodată, efectuarea acestor operațiuni economice nu influențează nemijlocit asupra rezultatului financiar-contabil. Prin urmare, se formează decalajul dintre profitul obținut și fluxul net numerarului. De aici logic urmează adunarea încasărilor sub formă de credite și scăderea plăților bănești privind creditele și împrumuturile din suma rezultatului financiar în cadrul transformării acestuia în fluxul ne.
Plata dividendelor se tratează ca activitatea financiară la întocmirea situației privind fluxul numerarului și, totodată, nu se ia în considerație la alcătuirea raportului de profit și pierderi. În urma plății dividendelor, rezultatul financiar va depăși cu alte condiții egale fluxul net. Deci, suma dividendelor plătite trebuie adunată la suma rezultatului financiar pentru transformarea acestuia în fluxul net [20].
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În urma efectuării studiului privind contabilitatea numerarului și analiza situațiilor privind fluxul de numerar, autorul poate formula unele concluzii și recomandări.
Datorită accesului liber la contabilitatea întreprinderii S.C. “TCI-PRIM” S.R.L., autorul a făcut o cunoștință mai amănunțită ce ține de evidența operațiunilor cu numerarul, dar și întocmirea situației fluxului de numerar.
Activitatea entității fiind diversă, aceasta permite o mișcare mai relativă a fluxului de numerar. Evidența primară, sintetică, și analitică la întreprindere se ține conform prevederilor principalelor acte normative în vigoare ce reglementează acest compartiment. Primirea și eliberarea numerarului în cadrul entității S.C. “TCI-PRIM” S.R.L., precum și efectuarea transferurilor din conturile în monedă națională și cele în valută străină deschise la băncile licențiate din Republica Moldova, se consemnează în acte stabilite de legislația în vigoare.
Din cele studiate, autorul poate menționa că S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. planifică individual activitatea sa economico-financiară, conform devizului de venituri și cheltuieli (business-plan) astfel, încât să asigure atingerea scopurilor statutare și dezvoltarea sa ulterioară.
Evidența numerarului la o întreprindere joacă un rol principal în vederea existenței acesteia și competitivității ei pe piață. Având suficient numerar o entitate își poate lărgi orizonturile, astfel apelând la diverse investiții în utilaje inovatoare ce sunt în pas cu ultima generație, sau aceasta poate face investiții financiare care ulterior aduc entității doar beneficii.
Analiza situațiilor fluxului de numerar la fel are un rol esențial în investigarea comportamentului financiar al unei întreprinderi. Aceasta poate duce la o mai bună gestionare a disponibilităților bănești în scopul utilizării acestuia cu cât mai multă responsabilitate. Analiza situațiilor privind fluxul de numerar, de asemenea, denotă faptul dacă entitatea are suficiente active lichide, dacă entitatea are o rată pozitivă privind fluxul de numerar sau o rată pozitivă de acoperire a datoriilor cu fluxul de numerar. În urma efectuării respectivei analize se poate deduce dacă întreprinderea este rentabilă.
Pe fondul tendințelor globaliste și a creșterii enorme a concurenții o entitate are nevoie de o politică contabilă cât mai eficientă.
Analizând situația reală a S.C. „TCI-PRIM” S.R.L., starea actuală a întreprinderii poate fi caracterizată prin următoarele:
• Fluxul net de numerar din activitatea operațională are o tendință de creștere;
• Fluxul net de numerar din activitatea investițională are și ea o înclinare pozitivă;
• Fluxul net de numerar din activitatea financiară, are o urmă negativă;
• Eficiența economică a întreprinderii este în creștere.
Autorul recomandă entității S.C. „TCI-PRIM” S.R.L.:
– Perfecționarea managementului financiar, ceea ce ar conduce la o mai bună evidență a disponibilităților bănești și nu numai;
– Lărgirea pieței de desfacere prin cercetări de marketing, acesta ar aduce întreprinderii clienți noi, fără de care o entitate economică nu poate exista;
– Adoptarea unei strategii de lungă durată privind mediul extern și intern al entității, alegerea unor furnizori cu o activitate mai lungă și sigură, ținerea pasului competitivității pe piața concurențială etc. ;
– Ținerea contabilității strict conform actelor normative în vigoare.
Pătrunzând în lumea contabilității prin analiza și înregistrarea fiecărei operații economice ce ține de contabilitatea numerarului, autorul a perceput valorile spirituale specifice profesiei de contabil. La S.C. „TCI-PRIM” S.R.L responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o poartă conducătorul societății, el are responsabilitatea de a crea condiții optime pentru a se ține corect contabilitatea.
În final autorul poate afirma că entitatea S.C. „TCI-PRIM” S.R.L este o organizație ce s-a menținut 9 ani pe piață, deci a făcut față concurenței.
Bibliografie
1. Beraud A. Introduction a l’analyse macroeconomique. Paris: Anthropos Economica, 1990. 217 p.
2. Botnari N. Estimarea efectelor rotației capitalului asupra performanței financiare a întreprinderilor. În:Revista Științifico-didactică „Economica”, ASEM, nr. 4, 2015, p. 72-87.
3. Boulescu M. Control financiar și expertiză contabilă. Craiova: Mondo-EC, 2000. 187 p.
4. Codul fiscal. Nr. 1163-XIII din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 31.12.2015, nr. 227/2015.
5. Colasse B. Analyse financière de l’entreprise. Paris: La Decouverte, 2008. 212 p.
6. Documentația ca element al metodei contabilității. http://conspecte.com/Bazele-Contabilitatii/documentatia-ca-element-al-metodei-contabilitatii.html (vizualizat 28.03.2016).
7. Dolghi C., Lușmanschi G. Organizarea contabilității în afaceri. Chișinău: CEP USM, 2014. 180 p.
8. Dumitrean E. Contabilitate financiară. În: Revista economică „Business Press”, nr.5, 2012, p. 17-18.
9. Durand R. Guide du management strategique. Paris: Dunond, 2003. 115 p.
10. Gancearuc M. Contabilitatea mijloacelor bănești. În: Revista economică “Monitorul fiscal FISC.md”, Chișinău, nr. 28, 2013, p. 12-13.
11. Georgescu F. Analiza fluxurilor de încasări și plăți. În: Revista „Tribuna Economică”, Universitatea Spiru Haret, București, vol. 21, nr.22, p.63-65.
12. Georgescu I. ș.a. Contabilitate de gestiune. București: CECCAR, 2007. 518 p.
13. Guitton H. Economie politique. Paris: Dalozz, 1957. 154 p.
14. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, nr.764 din 30.11.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1992, nr. 11.
15. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile licențiate din Republica Moldova, nr. 297 din 03.12.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 218-223.
16. Ișfănescu A. ș.a. Analiza economico-financiară. București: Economica, 1999. 305 p.
17. Legea Republicii Moldova cu privire la reglementarea contabilității nr.113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 27-34, cu modificări și completări.
18. Nani M. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans în instituțiile publice: aspecte teoretice și practice. . În:Revista Științifico-didactică „Economica”, ASEM, nr. 1, 2015, p. 67-73.
19. Nederița A. ș.a. Contabilitate financiară. Chișinău: ACAP, 1999. 440 p.
20. Nederița A. ș.a. Contabilitate managerială. Chișinău: ACAP, 2000, 264 p.
21. Nederița A. ș.a. Recomandări practice privind întocmirea notei explicative la raportul financiar anual. În: Contabilitate și audit, nr. 4, 2008, p. 56-57.
22. Organizarea circulației bănești la întreprindere. http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/organizarea-circulatiei-banesti-la-intreprindere.html (vizualizat 31.03.2016).
23. Petrescu S. Analiză financiară aprofundată. Iași: Universitatea „Al. I. Cuza”, 2005, 249 p.
24. Regulamentul cu privire la modul de înregistrare și executare a controlului asupra utilizării mașinelor de casă și control. Nr. 146 din 23.10.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 24.04.2015, nr. 98-101.
25. Samuelson P.A., Barnett W.A. Inside the Economist’s mind: Conversations with Eminent Economists. Madlen: Blackwell, 2007. 392 p.
26. Scutaru A. L. Aspecte referitoare la mediul extern al firmei din domeniul turismului și principalele destinații turistice din România. În: “Revista de turism”, Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, România, nr.2, 2014, p. 64-70.
27. Sochircă A. Cardul de plată- instrument de plată fără numerar. În: Revista economică “Monitorul fiscal FISC.md”, Chișinău, nr. 03, 2016, p. 15-16.
28. Sochircă A. Care sunt elementele obligatorii ale bonului de casă emis de mașina de casă și de control cu memorie fiscală. În: Revista economică “Monitorul fiscal FISC.md”, Chișinău, nr. 11, 201, p. 25-26.
29. Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 69 din 17.09.2009.
30. Standarde Naționale de Contabilitate. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 233-237 din 22.10.2014.
31. Țiriulnicova N. ș.a. Analiza rapoartelor financiare. Chișinău: ACAP, 2011. 400p
32. Țugui A. Consolidarea controlului intern: interes managerial în vederea creșterii performanțelor financiare. În:Revista Științifico-didactică „Economica”, ASEM, nr. 2, 2015, p. 36-42.
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Numerarului și Analiza Situațiilor Privind Fluxul de Numerar (ID: 112592)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.