Contabilitatea Leasingului
CONTABILITATEA LEASINGULUI
361.1 – CONTABILITATE SI AUDIT
Cuprins
INTRODUCERE
Capitolul I. Leasing-ul
Prezentarea și caracteristicile leasingului
Avantajele și dezavantajele leasingului
1.3 Contractul de leasing
1.5. Leasing și alte contracte comerciale
1.6 Societățile de leasing
CAPITOLUL II. -Contabilitatea leasingului
2.1 Contabilitatea operațiunilor de leasing financiar
CAPITOLUL III Contabilizarea Achiziției unui Autoturism de catre SC ROMWIPEX
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ADNOTARE
LISTA ABREVIERILOR
DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE MASTERAT
INTRODUCERE
Inventat de americani, ca formă de finanțare a afacerilor leasingul s-a transformat treptat într-o adevărată industrie. Leasingul a început să constituie și în România o alternativă destinată mai ales întreprinderilor mici și mijlocii.
Scopul și obiectivele de bază ale cercetărilor rezidă în analiza complexă a leasingului (în special a leasingului financiar), a naturii lui juridice, în explicarea tipurilor și categoriilor leasingului, precum și în determinarea locului leasingului în sistemul dreptului civil. Putem afirma deci cã în materializarea scopului cercetării, au fost formulate sarcini precum analiza abordărilor conceptuale privind definiția și clasificarea operațiunilor de leasing, identificarea avantajelor și dezavantajelor operațiunilor de leasing
Actualitatea temei și importanța lucrării
Leasingul, în sine, nu este numai un instrument de finantare, ci și unul de investiții, ceea ce însemnă că durata lui de acționare va trebui să fie mai îndelungată. Dacă ne gândim la leasingul de bunuri imobile și la cel de bunuri mobile, privind dezvoltarea industrială,tehnologică, la nivelul cunostintelor stiințifice, tehnice mondiale, atunci perfecționarea și existența duratei de contractare prin leasing va reprezenta și în țara noastră noi orizonturi de progres și evoluție.
Suportul metodologic al lucrării
Bazele teoretice ale investigației sunt constituite din lucrările unor iluștri juriști și economiști. În lucrare, au fost analizate numeroase surse cu caracter științific și practic, precum și cele mai avansate idei privind promovarea leasingului selectate din publicațiile plasate pe paginile web ale operatorilor de leasing din Internet.
Structura lucrării
Lucrarea este structurată în trei capitole:
Primul capitol prezintă teoretic notiunea de leasing, cu avantajele si dezavantale sale.
Al doilea capitol începe cu inregistrarile necesare contabilizarii leasingului financiar.
Al treilea capitol contine un studiu de caz in ceea ce priveste contabilizarea achizitiei unu autoturism de carte societatea comerciala ROMWIPEX SRL prin UNICREDIT LEASING SA.
Pe mãsurã ce leasingul a devenit un produs din ce în ce mai evoluat el a avut nevoie de elemente care sã îl departajeze de celelalte forme de finanțare. Așa cum a facut-o peste tot în lume leasingul s-a impus și la noi în țarã, de-a lungul timpului tot mai mulți agenți economici apelând la aceastã modalitate de finanțare.
CAPITOLUL I. LEASINGUL
1.1. Prezentarea caracteristicilor leasingului
Încă din antichitate s-a observat că beneficiile sunt obținute prin utilizarea unui lucru, având mai puțină importanță cine este proprietarul lucrului respectiv.
O dată cu dezvoltarea pieței, a relațiilor internaționale, s-au inventat și se inventează forme și modalități noi, neobișnuite, de finanțare-creditare. Leasingul a fost, după unii autori, “fisa de aur” a lui D.P.Bootle, managerul unei fabrici de produse alimentare din California. Primind, prin anii ’50 , o comanda tentanta a avut nevoie de mașini suplimentare pentru a o putea executa la timp, astfel Bootle, s-a gândit să le procure prin închiriere, convingând un alt comerciant să-i închirieze, pe termen lung, utilajele de care avea nevoie. În urma afacerii, el și-a dat seama că aceasta poate fii o metodă eficientă de finanțare în viitor. Propria lui firma de închirieri “U.S.Leasing Corporation” din San Francisco, cu un capital inițial de 20000 dolari, finanța, după numai doi ani, operațiuni leasing, pentru diverse echipamente, în valoare de 3 milioane dolari. Societățile de leasing s-au înmulțit rapid. Efectuând operațiuni de creditare a exportului, societățile de leasing au fost încurajate de stat, acordându-li-se garanții guvernamentale.
Ca orice idee nouă, leasingul s-a extins rapid în toată lumea. Ajuns în Europa, întâi în Anglia și R.F.G., devine o prezență activă în economia franceză , olandeză, belgiană, italiană etc. În Marea Britanie, cele mai multe dintre societățile de leasing sunt înființate și susținute de bănci. Ele beneficiază de un regim fiscal foarte favorabil, ele finanțând un sfert din totalul investițiilor de la finele deceniului opt.
Leasingul a pătruns, în special, în domeniul mașinilor și utilajelor. Se închiriau , nu numai utilaje standard, de serie, mijloace de transport și mașini unelte, ci și utilaje speciale cum sunt cele textile, medicale, echipamente de laborator etc.
Definire
Leasingul este o tehnică de finanțare originală și reprezintă, o operație de finanțare, practicată de o societate financiară și are drept suport juridic un contract de închiriere de bunuri.
Definiția leasingului poate fi dată atât din punct de vedere economic cât și juridic:
Din punct de vedere economic, leasingul reprezintă o operațiune de finanțare în care finanțatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiție.
Din punct de vedere juridic, leasingul reprezintă un contract complex care permite unei persoane să obțină și să utilizeze un lucru fără a plăti imediat prețul, cu posibilitatea de a-l cumpăra la un preț rezidual.
În legislația română operațiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operațiuni prin care “o parte, denumită locator/ finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/ finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale”
IAS 17 definește o operațiune de leasing ca fiind “un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă convenită de timp .”
Ca idee, leasingul este o formă de închiriere realizată de societăți financiare specializate, a unor bunuri de echipament către beneficiari care nu dispun de fonduri proprii sau, care nu doresc să recurgă la credite bancare pentru cumpărarea acestora de la producători.
Părțile care intervin în operațiunea de leasing sunt:
Finanțatorul operațiunii, proprietarul bunului, firma de leasing poate fi o bancă comercială, o instituție financiară, firme financiare, firme industriale sau societăți de leasing independente, cu calitatea de locator;
Vânzătorul sau producătorul, care are calitatea de furnizor. Uneori, între furnizor și finanțator nu este nici o diferență;
Beneficiarul bunului, care are calitatea de locatar.
Modalitatea de realizare a operațiunii de leasing prin intermediul celor trei părți este redată în figura nr. 1.
1
4 2 5,6 3
3
Figura nr.1.Modalitatea de realizare a operațiunii de leasing
1 Beneficiarul se adresează firmei de leasing cu cerere de ofertă
2. Firma de leasing după analiza și aprobarea cererii, stabilește relația cu producătorul echipamentului de care are nevoie clientul sau în vederea achiziționării acestuia, cu acordul viitorului utilizator, clientul firmei de leasing;
3. Se încheie contractul de leasing;
4. Se cumpără echipamentul de către firma de leasing;
5. Se pune echipamentul la dispoziția beneficiarului locator;
6. Pentru dreptul de folosință asupra echipamentului al cărui proprietar este firma de leasing, beneficiarul va plătii acestuia în rate eșalonate, costul echipamentului pe toată perioada de valabilitate a contractului.
Obiect
Obiectul operațiunilor de leasing îl formează în special, echipamentele electronice de calcul, aparatele și instrumentele de măsură, mijloacele de transport, mașini unelte, materialele pentru mecanica grea, mașinile agricole și alte bunuri de folosință îndelungată. În ultimul timp, leasingul mai cuprinde și sectorul imobiliar, având ca obiect închirierea de clădiri cu destinație industrială sau comercială, clădiri administrative. Operațiile de leasing mai au ca obiect și utilizarea fondului de comerț sau a unuia din elementele sale necorporale.
Nu pot fi utilizate în sistem de leasing bunurile ce fac obiectul unei concesiuni; înregistrările pe bandă audio și video, piesele de teatru, manuscrisele și brevetele.
Sunt excluse de la operațiunile în leasing și bunurile care fac obiectul proprietății statului
CLASIFICARE:
Operațiunea de leasing se clasifică după mai multe criterii:
După rezidența partenerilor de contract:
Leasing național(numai cu parteneri din țară);
Leasing internațional, când sau finanțatorul sau utilizatorul este nerezident. Din punctul de vedere al finanțatorului, tranzacția se numește leasing de export iar din punctul de vedere al utilizatorului se numește leasing de import.
După poziția producătorului în contractul de leasing:
Leasing direct, realizat prin contractul dintre producător și utilizator;
Leasing indirect, realizat prin existența firmei specializată de leasing, care intervine între producător și utilizator.
După posibilitatea recuperării prețului de vânzare în perioada de baza:
Leasing financiar, presupune că pentru perioada de închiriere de bază (prima perioadă), care de regulă este mai mică decât durata de folosință a bunului, să se realizeze integral prețul de vânzare al bunului inclusiv cheltuielile auxiliare și un profit al firmei de leasing. Astfel de contract de leasing, folosit în practica internațională, nu se poate rezilia de nici una din părți;
Leasing operațional, presupune ca în prima perioadă de bază să se realizeze numai parțial prețul de vânzare al bunului, firma de leasing asumându-și riscurile uzurii morale, răspunde de reparațiile bunului, de impozite și taxe aferente.
După structura ratei de leasing:
Leasing brut, unde rata de leasing cuprinde: rata de leasing = prețul bunului + servicii + cheltuieli de întreținere + reparații;
Leasing net, unde rata de leasing cuprinde: rata de leasing = prețul bunului.
După tehnica de realizare:
Lease-back, prin care proprietarul bunului, având nevoie de lichidități, își vinde bunul firmei de leasing, apoi încheie contract cu aceasta pentru a-l închiria și folosi;
Time-sharing, unde mai mulți utilizatori, încheie contract de închiriere cu firma de leasing, și își împarte timpii de utilizare între ei, fiecare plătind o chirie corespunzătoare timpului pe care îl are la dispoziție prin contract;
Leasing experimental, de probă, de garanție. Este folosit de către firme pentru a promova vânzările, contractele fiind încheiate pe perioade scurte, după expirarea cărora, dacă bunul a corespuns cerințelor, el va fi cumpărat de utilizator;
Operațiuni tip: hire și renting, care privesc închirierea unor utilaje cu ziua (hire), sau cu ora (renting).
Leasingul financiar este folosit în situația în care sunt necesare cheltuieli mari pentru achiziționarea unui bun. Cel ce închiriază este considerat a fi finanțatorul operațiunii.
Întreprinderea care va utiliza bunul respectiv, are dreptul să aleagă bunul și să negocieze prețul și termenele de livrare cu producătorul. Apoi va negocia condițiile de închiriere cu o societate de leasing, și se va trece la cumpărarea bunului de către finanțator.
În cazul leasingului financiar, finanțatorul participă la opera renting, care privesc închirierea unor utilaje cu ziua (hire), sau cu ora (renting).
Leasingul financiar este folosit în situația în care sunt necesare cheltuieli mari pentru achiziționarea unui bun. Cel ce închiriază este considerat a fi finanțatorul operațiunii.
Întreprinderea care va utiliza bunul respectiv, are dreptul să aleagă bunul și să negocieze prețul și termenele de livrare cu producătorul. Apoi va negocia condițiile de închiriere cu o societate de leasing, și se va trece la cumpărarea bunului de către finanțator.
În cazul leasingului financiar, finanțatorul participă la operațiunea de închiriere doar din punct de vedere financiar, alocând fonduri pentru finanțarea investiției utilizatorului, lăsând, după achitarea producătorului sau a distribuitorului, toate obligațiile utilizatorului.
După livrarea bunului, se semnează contractul de leasing și bunul respectiv este pus în funcțiune iar finanțatorul achită prețul de achiziție al bunului. Dacă furnizorul cere plata unui avans (prefinanțare), atunci finanțatorul calculează la suma plătită de el ca avans, o dobândă de prefinanțare care se adaugă la ratele de leasing.
Pentru utilizarea bunurilor în sistem leasing, utilizatorul plătește periodic (lunar, trimestrial, semestrial) o rata de leasing denumită și redevență, modalitatea de plată a acesteia (liniar, progresiv, degresiv, sezonier) făcându-se în funcție de posibilitatea întreprinderii de a obține venit .
În țările occidentale, finanțatorul acceptă să finanțeze într-o proporție de 100% achiziționarea bunului, utilizatorul nefiind nevoit să plătească o rata inițială de leasing în momentul încheierii contractului de leasing. În România, finanțatorul nu acceptă riscuri prea mari, solicitând o rată inițială de leasing cuprinsă între 25-40% din valoarea bunului.
La expirarea contractului utilizatorul poate să-și exercite dreptul de a cumpăra bunul respectiv. Suma pe care o va plătii se numește valoare reziduală care reprezintă valoarea rămasă de achitat. Dacă la expirarea contractului valoarea reziduală este nulă, se utilizează termenul de taxă simbolică de cumpărare.
Contractul de leasing financiar nu poate fi reziliat de către utilizator chiar dacă returnează bunul respectiv deoarece, finanțatorul dorește să-și recupereze investiția făcută sub forma bănească.
Contractul de leasing financiar dă posibilitatea specificării părții responsabile cu plata întreținerii, reparațiilor, asigurărilor, caz în care contractul poartă denumirea de:
contract de leasing net, în cazul în care plata acestor cheltuieli este responsabilitatea locatarului;
contract de leasing de mentenanță, în cazul în care locatorul plătește aceste cheltuieli.
Leasingul financiar este operațiunea de leasing care transferă, în mare măsură, toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului.
Leasingului operațional oferă utilizatorul dreptul de folosință a unui bun, pe o perioadă determinată.
La expirarea contractului de leasing operațional, utilizatorul restituie bunul a cărui drept de proprietate rămâne finanțatorului.
În cazul acestui tip de leasing utilizatorul este interesat exclusiv de utilizarea bunul și nu de obținerea dreptului de proprietate asupra bunului respectiv, iar finanțatorul oferă un serviciu prin care dă spre folosință propriile active, suportând cheltuielile și riscurile de funcționare și, pentru aceasta percepe un tarif.
În acest caz, finanțatorul este, de obicei, producătorul care primește ratele de leasing
ca remunerații pentru utilizarea bunului, asigurând întreținerea, repararea sau schimbarea bunului în caz de defectare.
La expirarea contractului de leasing, când utilizatorul restituie bunul, finanțatorul nu-și recuperează întreaga investiție, deoarece contractul de leasing s-a încheiat pe o perioadă mai scurtă decât durata de viață a bunului. Finanțatorul își recuperează întreaga investiție prin închirieri ulterioare a bunului sau prin vânzarea lui.
Datorită serviciilor prestate de către societatea de leasing și a necesității de acoperire a riscului de replasare a bunului, costul leasingului operațional, raportat la timp, este mai mare decât în cazul leasingului financiar.
Contractul de leasing operațional este reziliabil de către utilizator, caz în care acesta va restitui bunul iar ratele de leasing aferente perioadei în care bunul nu a fost utilizat nu mai trebuie plătite.
Se poate vorbi despre contract de leasing operațional în cazul în care, acesta acoperă cel mult 75% din durata normală de utilizare a bunului.
Leasingul operațional are două variante:
Leasing reînnoibil, caz în care părțile contractante se înțeleg de la început ca utilizatorul, la expirarea perioadei să restituie bunul având posibilitatea să încheie un nou contract pentru un bun mai performant.
Leasing service, finanțatorul prestează servicii complete, într-un număr mai mare decât în mod normal.
O analiză comparativă între leasingul financiar și leasingul operațional este prezentată în tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
O tranzacție de vânzare și de lease-back presupune vânzarea unui bun de către vânzător și închirierea către vânzător a aceluiași bun în regim de leasing.O întreprindere care are în proprietate clădiri, terenuri, echipamente, vinde proprietatea acestor bunuri și încheie simultan o înțelegere cu cumpărătorul de a-i închiria aceste bunuri pe o perioadă, în anumite condiții.
Lease-backul este compus din două operațiuni, o operațiune de vânzare–cumpărare și o operațiune de leasing, cele două fiind unite prin intermediul unui singur contract.
Cumpărătorul poate fi o firmă specializată în leasing, o firmă de asigurări sau chiar un investitor individual.
Vânzătorul bunului, primește imediat prețul de cumpărare al bunului de la cumpărător, care, dă imediat cu chirie bunul, proprietarului inițial care îl va folosi. Noul proprietar deține titlul de proprietate și toate avantajele proprietarului.
Pentru vânzătorul bunului, lease-backul este avantajos deoarece el primește numerarul din vânzarea bunului, care poate fi investit și totodată, continuă să folosească activul, chiar dacă el nu mai este proprietarul bunului respectiv.
Plățile de leasing și prețul de vânzare sunt interdependente deoarece sunt negociate împreună.
Utilizatorul dorește să obțină resurse bănești prin lease-back din două motive:
când are nevoie de lichidități și consideră că, prin intermediul încasărilor obținute, poate scăpa de această problemă pe o perioadă determinată;
când dorește să realizeze investiții.
Leasingul internațional reprezintă o formă de finanțare pe termen mediu și lung a importurilor de bunuri pentru investiții, necesare modernizării și restructurării unei economii.
Valoarea contractului de leasing se stabilește în valuta țării finanțatorului de leasing sau într-o altă valută stabilită de părți.
Leasingul internațional se derulează sub două forme:
leasing la import, în care:
cumpărătorul-finanțator, este o persoană juridică sau fizică străină;
utilizatorul este persoana juridică română.
leasing la export, în care:
producătorul bunului și cumpărătorul-finanțator sunt persoane juridice române;
utilizatorul este persoană juridică străină.
Într-o operațiune de leasing destinată finanțării exporturilor există o relație între exportator, societatea de leasing și importator. Exportatorul nu vinde mărfurile direct clientului, ci unei societăți de leasing care le va închiria importatorului (Figura nr.2).
Vânzare Închiriere
Figura nr.2. Operațiunea de leasing internațional
Avantajele acestei operațiuni de leasing sunt:
Pentru exportator, operațiunea reprezintă o vânzare cu plata imediată, astfel este scutit de a se preocupa de finanțarea exporturilor sale și de riscul valutar.
Importatorul nu este nevoit să-și imobilizeze fondurile pentru a plăti bunurile importate, el plătind doar o chirie.
Inconvenientele acestei operațiuni sunt: costul ridicat, societatea de leasing este expusă la diferite riscuri juridice, fiscale, valutare.
Regimul de vămuire a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing
În cazul leasingului la import, utilizatorul, pentru bunurile care intră în vamă, este obligat să monteze o placă pe o componentă esențială a bunului pe care să specifice proprietarul bunului, utilizatorul și adresa acestuia.
Bunurile noi cât și cele care nu sunt mai vechi de 2 ani, beneficiază de regimul de suspensie a taxelor vamale, fără garantarea acestora.
Termenul în care bunurile urmează să fie restituie sau să primească o altă destinație vamală este termenul din contractul de leasing, care nu trebuie să depășească 36 luni de la data intrării în România.
Dacă la expirarea contractului de leasing, utilizatorul cumpără bunurile în leasing, va plăti taxa vamală calculată la valoarea reziduală de cumpărare a bunului.
Bunurile care depășesc 2 ani vechime sunt tot în regim de suspensie a taxelor vamale, dar cu garantarea acestora.
Regimul fiscal al leasingului internațional
Ratele de leasing internațional, în cazul leasingului la import, sunt considerate ca venituri obținute de persoana juridică străină pe teritoriul României și sunt impozitate la fel ca redevențele și licențele, conform cu convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate cu fiecare țară, astfel:
la emiterea unei rate de leasing de către beneficiarul de leasing român, la finanțatorul străin de leasing, se aplică impozitul de 10% din valoarea remisă, în favoarea statului;
finanțatorul de leasing primește din rată diferența de 90%.
Rata de leasing este supusă la plata TVA- ului deductibil.
Societățile bancare pot fi societăți de leasing sau pot garanta o societate de leasing în raportul ei cu furnizorul străin. Astfel pentru operațiuni de leasing, banca va emite scrisoare de garanție, ca angajament extern al băncii. Pentru acordarea scrisorii de garanție, banca solicită firmei de leasing cash-flow-ul care trebuie să acopere ratele de leasing și comisioanele datorate. Atunci când sunt aranjamente separate în contractul între bancă și firma de leasing, bunurile care fac obiectul contractului de leasing pot fi luate în garanție, chiar dacă sunt proprietate a finanțatorului de leasing, pe toată durata contractului de leasing.
1.2. Avantajele si dezavantajele leasingului
Leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finanțare a investițiilor oferind un plus de siguranță deținătorului de capital. Combinat cu facilități fiscale adecvate, leasingul poate fi un mijloc eficient de dezvoltare a regiunilor subdezvoltate. Dă posibilitatea statului să favorizeze dezvoltarea unor ramuri prin stimularea împrumutării unor astfel de bunuri. Înlătură diversele dificultăți din domeniul finanțării investiției. Înlătură dificultățile severe care există în unele țări în domeniul amortismentelor. Pe plan internațional , leasingul este un mijloc de sprijinire a exportului.
Pentru client avantajele oferite de leasing sunt:
Leasingul dă posibilitatea beneficiarilor să țină pasul revoluției tehnico-științifice prin înzestrarea de la început cu utilaje moderne cu performanțe ridicate;
Deschide beneficiarilor posibilitatea de acces la anumite utilaje sau echipamente care fie ca nu le sunt necesare decât uneori, fie sunt supuse restricțiilor de licență;
Chiria, în comparație cu cumpărarea, nu necesită capital propriu. Plata unui avans și plata în avans a chiriei nu este obligatorie, deoarece capitalul propriu nu este legat de instalațiile achiziționate, acesta putând fi investit mai rentabil în alte sectoare;
Bilanțul firmei rămâne neschimbat deoarece atât mașinile închiriate cât și obligațiile ce decurg din plata chiriei nu apar în bilanț, chiria poate fi considerată ca o cheltuială;
Mărimea constantă a chiriei facilitează planificarea mai riguroasă a cheltuielilor;
Durata perioadei de închiriere poate să fie astfel stabilită încât întreprinderea să fie dotată permanent cu mașinile și utilajele cele mai moderne;
Beneficiarul poate obține mijloacele necesare, fără investiții imediate, valoarea chiriei incluzând-o în cheltuielile de producție, ceea ce nu-i reduce capacitatea de plată în sectorul investițiilor;
Dă posibilitatea reducerii cheltuielilor de producție, deoarece în cheltuieli se include numai chiria aferentă timpului de închiriere a utilajelor respective și nu valoarea amortismentului tuturor utilajelor ca în cazul utilajelor proprii;
Asigură beneficiarului avantajul de a nu fi supus riscurilor determinate de uzura morală a utilajelor folosite; unii autori consideră că acesta este principalul avantaj al leasingului;
Chiria este deductibilă.
Pentru furnizor leasingul oferă următoarele avantaje:
Leasingul contribuie, în mod efectiv, la creșterea vânzărilor, la promovarea bunurilor de înaltă calitate și cu prețuri ridicate;
Se pot câștiga noi clienți care nu pot să plătească întregul preț, sau avansul în cazul vânzărilor pe credit;
Obține câștiguri suplimentare din revânzarea sau reînchirierea mașinilor și utilajelor ce i-au fost returnate după finalizarea perioadei de închiriere de bază;
Bilanțul nu este afectat de datorii, în cazul refinanțării, pentru că vânzarea creanțelor nu presupune o cerere de credit și reprezintă realizarea unor câștiguri din închiriere, câștiguri care nu au ajuns la scadență.
Pentru finanțator leasingul oferă următoarele avantaje:
Obține câștiguri suplimentare din revânzarea sau reînchirierea mașinilor și utilajelor ce i-au fost returnate după finalizarea perioadei de închiriere de bază;
Costurile de achiziție a bunurilor sunt mai reduse pentru că societatea de leasing are posibilitatea să cumpere bunuri în condiții mai avantajoase dacă se specializează pe anumite bunuri;
Pentru că societatea de leasing păstrează drepturile de proprietate asupra bunurilor în regim de leasing ea le poate folosi drept garanții pentru noi împrumuturi.
Pe lângă avantaje leasingul are și o serie de dezavantaje. Acestea sunt următoarele:
Leasingul este eficient numai dacă bunul respectiv este utilizat pe toată perioada de închiriere;
Un dezavantaj important îl reprezintă costul ridicat al operațiunii, leasingul fiind considerat cea mai scumpă formă de creditare. Dar, acest dezavantaj poate fi, parțial, compensat prin transferarea de impozit, clientul înregistrând ratele de leasing drept cheltuieli și diminuează în acest fel nivelul venitului impozabil;
În cazul leasingului financiar nici una din părți nu poate rezilia contractul înainte de termen;
Există riscul ca facilitățile de procurare a utilajelor să ducă la decizii pripite, la suprainvestiții, ducând, în final, la pierderi;
Un risc poate apare și în cazul nerealizării valorii bunurilor închiriate. Din practică rezultă că nu întotdeauna este posibil să se amortizeze integral valoarea acestora;
Apelarea la leasing se face numai după o profundă analiză din partea societății și doar în cazul în care determină creșterea valorii societății față de situația în care bunul ar fi achiziționat prin investiții finanțate dintr-un credit;
Derularea operațiunilor de leasing necesită un număr mare de consilieri și analiști financiari, mărindu-se costul tranzacțiilor;
Pentru societatea de leasing, există riscul ca un bun utilizat temporar să nu își mai găsească solicitanți;
În cazul distrugerii sau furtului bunului de leasing, ratele de leasing trebuie plătite în continuare.
Domeniul de aplicare al leasingului este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 51/1997, modificată prin Legea nr. 90/28.04.1998 și Legea nr. 99/1999 si Ordinul nr. 686/25.06.1999
Contractul de leasing
Leasingul are drept suport juridic un contract de închiriere de bunuri.
Standardul internațional de contabilitate 17 definește contractul de închiriere ca fiind o convenție prin care închiriatorul cedează locatarului – pentru o perioadă determinată – dreptul de folosință al bunului în schimbul unei chirii. În varianta în limba română textul este “un contract de locație finanțare este un contract care transferă în mod substanțial la locatar toate avantajele și riscurile inerente proprietății unui activ. Proprietatea poate să fie sau să nu fie transferată.” În categoria riscurilor se includ pierderile eventuale provocate de neutilizarea la parametrii maximi a bunului sau a uzurii morale aferente bunului respectiv. Avantajele rezultă din exploatarea rentabilă a bunului în cadrul duratei de utilizare economică și din câștigul calculat în funcție de aprecierea valorică sau rezultat din valorificarea valorii reziduale.
Conform IAS17 “leasing” contractul de leasing, reprezintă “un acord prin care locatorul transmite locatarului în schimbul unei plăți sau a unei serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă convenită de timp”
Ordonanța 51/1997 stabilește cerințele minime care trebuie înscrise în contractul de leasing:
1) Părțile contractului de leasing – finanțatorul și utilizatorul;
2) Descrierea exactă a bunului care face obiectul contractului de leasing;
3) Valoarea totală a contractului de leasing;
4) Valoarea ratelor de leasing și termenul de plată al acestora;
5) Perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;
6) Clauza privind obligația asigurării bunului.
În ceea ce privește contractul de leasing financiar acesta trebuie să mai conțină și următoarele:
1) Valoarea inițială a bunului;
2) Clauza privind dreptul de opțiune al utilizatorului cu privire la cumpărarea bunului și la condițiile în care acesta poate fi exercitat. Părțile pot introduce și alte clauze privitoare la operațiunea de leasing, clauze care trebuie să fie în conformitate cu legea.
Apariția contractelor de leasing financiar a generat dezvoltarea principiului “prevalenței economicului asupra juridicului”, ca principal pilon conceptual în contabilitatea anglo-saxonă, preluată apoi și de Standardele Internaționale de Contabilitate. Principiul prevalenței economicului asupra juridicului este cel mai bine reprezentat în România prin legislația referitoare la leasing. Pe parcursul perioadei de leasing, locatarul nu este proprietar; cu toate acestea bunul aflat în folosință de leasing se înregistrează în contul 212 ”Mijloace fixe”ca parte componentă a activului patrimonial și activ propriu. Deoarece bunul este înregistrat în acest cont, se calculează amortizarea de către utilizator, deci sub aspect contabil bunul este tratat ca o imobilizare proprie, fără ca locatarul să fie proprietar de drept asupra lui.
Fazele tranzacției de leasing sunt prezentate în Figura nr. 2:
Contract
1.contractare
alegerea echipamentului
ce va fi cumpărat
cumpărarea asigurarea
echipamentului echipamentului
2.cumpărare
remite emite
factura, polița de
garanția și contractul asigurare
de service
3.închiriere plata ratelor
Figura nr.2. Fazele tranzacției de leasing
Fazele tranzacției de leasing sunt: contractarea, cumpărarea și închirierea.
Particularitățile contractului de leasing, cu privire la fazele tranzacției de leasing, sunt:
Există o distincție clară între persoana proprietarului și cea a utilizatorului. Prin contract, finanțatorul transmite, cu excepția dreptului de proprietate, toate celelalte drepturi de cumpărător legate de obiectul contractului. Totodată finanțatorul transmite, cu excepția obligației de plată a prețului de cumpărare, și toate obligațiile asupra utilizatorului. Astfel, alegerea bunului ce va face obiectul leasingului, este în totalitate dreptul utilizatorului. Finanțatorul verifică dacă mijlocul ales este apt pentru îndeplinirea funcțiilor sale și dacă are un preț real; această verificare are drept scop să vadă dacă utilizatorul va fi capabil ca prin utilizare să plătească ratele de leasing.
La încheierea unui contract de leasing utilizatorul este obligat să suporte cheltuielile asigurării. În lipsa contractului de asigurare, contractul de leasing nu ia naștere sau își pierde valabilitatea. Când finanțatorul încheie contractul de asigurare, primele de asigurare sunt transmise utilizatorului prin ratele de leasing.
Investiția finanțatorului are ca și garanție principală bunul de leasing, pe care proprietarul poate să îl ridice dacă utilizatorul nu își respectă obligațiile.
Organizarea și costurile livrării, costurile cu montarea și punerea în funcțiune a bunurilor îi revin utilizatorului. Totodată îi revin utilizatorului și cheltuielile de funcționare.
Contractul de leasing utilizează următoarele noțiuni:
Valoarea de intrare reprezintă valoarea la care bunul a fost achiziționat de către finanțator.
Valoarea reziduală reprezintă valoarea la care se face transferarea dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator.
Valoarea totală reprezintă valoarea ratelor de leasing la care se adaugă valoarea reziduală.
Rata de leasing reprezintă, în cazul leasingului financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului și a dobânzii de leasing, iar în cazul leasingului operațional, ea reprezintă cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare și un beneficiu stabilit de părți.
IAS17 „Leasing” definește următorii termeni astfel:
Începutul contractului de leasing reprezintă cea dintâi dată dintre data contractului de leasing sau data angajamentului părților de a respecta principalele prevederi ale leasingului .
Durata contractului de leasing reprezintă perioada de timp irevocabilă pentru care locatarul a contractat bunul în leasing și orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are opțiunea de a continua utilizarea bunului în regim de leasing, cu sau fără plată suplimentară, opțiune a cărei exercitare de către locatar este certă, într-o măsură rezonabilă, la începutul contractului de leasing.
Plățile minime de leasing sunt acele plăți de-a lungul duratei contractului de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat să le efectueze, excluzând chiria contingentă, costurile serviciilor si impozitelor pe care locatorul le va plăti și care se vor rambursa acestuia, împreună cu orice sume garantate de către locatar.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv.
Durata de viață economică este fie perioada de-a lungul căreia se estimează că un bun este utilizabil economic de către unul sau mai mulți utilizatori, fie numărul unităților de producție sau al unităților similare care se estimează a se obține prin utilizarea bunului de către unul sau mai mulți utilizatori.
Durata de viață utilă este perioada estimată care rămâne, de la inceputul duratei contractului de leasing, fără a fi limitată la acesta, pe parcursul căreia se așteaptă ca beneficiile economice încorporate în bun să fie consumate de către întreprindere.
Valoarea reziduală garantată este acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de o parte afiliată acestuia, în cazul locatarului, iar în cazul locatorului, este acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de o terță parte neafiliată locatorului ce este capabilă, din punct de vedere financiar, să onoreze obligațiile asumate prin garanție.
Valoarea reziduală negarantată reprezintă acea parte din valoarea reziduală a bunului în regim de leasing, a cărei realizare, de către locator, nu este sigură sau este garantată numai de o parte afiliată locatorului.
Investiția brută în leasing este suma plăților minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punctul de vedere al locatorului, și orice valoare reziduală negarantată acumulată în contul locatorului.
Venitul financiar nerealizat reprezintă diferența dintre: suma dintre plățile minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punctul de vedere al locatorului, și orice valoare reziduală negarantată acumulată în contul locatorului; și valoarea actualizată a sumei de mai sus, determinată la rata implicită a dobânzii din contractul de leasing.
Investiția netă în leasing este investiția brută în leasing, mai puțin venitul financiar nerealizat.
Rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la începutul contractului de leasing, determină ca valoarea actualizată cumulată a plăților minime de leasing și a valorii reziduale negarantate să fie egală cu valoarea justă a bunului în regim de leasing.
Rata dobânzii marginale a locatarului este rata dobânzii pe care locatarul ar trebui sa o plătească pentru un leasing similar sau, dacă aceasta nu este determinabilă, rata pe care, la începutul contractului de leasing, locatarul ar trebui să o suporte pentru a împrumuta, pentru aceeași perioadă, și cu o garanție similară, fondurile necesare pentru achiziționarea bunului.
Chiria contingentă este acea parte a plăților de leasing care nu are o valoare determinată, dar este stabilită în funcție de un factor, altul decât trecerea timpului .
Contractul de leasing se încheie între două părți: între finanțator care este societatea de leasing și utilizator. Părțile contractante au diverse obligații și răspund pentru faptele lor. Astfel:
Obligațiile părților contractante sunt:
Finanțatorul are următoarele obligații:
Să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit nevoilor sale;
Să încheie un contract de vânzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator, în condițiile expres formulate de acesta;
Să încheie un contract de leasing cu utilizatorul și să transmită acestuia, în temeiul contractului de leasing, toate drepturile rezultate din contractul de vânzare-cumparare, cu excepția dreptului de vânzare – cumpărare;
Să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului, care constă în posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achiziționarea sau restituirea bunului;
Să îi garanteze utilizatorului folosința bunului, în condițiile în care acesta a respectat toate clauzele stipulate în contract;
Să asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite în leasing.
Obligațiile utilizatorului sunt:
Să efectueze recepția și să primească bunul la termenul stabilit în contractul de leasing;
Să exploateze bunul conform instrucțiunilor elaborate de către furnizor și să asigure instruirea personalului desemnat să îl exploateze;
Să efectueze plățile cu titlu de rată de leasing în cuantumul valoric stabilit și la termenele prevăzute în contractul de leasing;
Să suporte cheltuielile de întreținere și alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing;
Să își asume pentru întreaga perioadă a contractului, totalitatea obligațiilor care decurg din folosirea bunului, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, și continuitatea plăților cu titlu de rată de leasing până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing;
Să permită finanțatorului verificarea periodică a stării și a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing;
Să îl informeze pe finanțator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venită din partea unui terț;
Să nu aducă modificări bunului fără acordul finanțatorului;
Să restituie bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing.
Răspunderea părților
Ordonanța nr. 51/1997 stabilește condițiile în care va fi angajată răspunderea părților.
În cazul în care utilizatorul refuză să primească bunul la termenul stipulat în contractul de leasing sau dacă se află în stare de reorganizare judiciară sau faliment, societatea de leasing are dreptul de a rezilia unilateral contractul de leasing cu daune – interese.
În cazul în care utilizatorul nu execută obligația de plată a ratei de leasing timp de două luni consecutive, finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat să restituie bunul, să plătească ratele scadente, cu despăgubiri, dacă în contract nu se prevede altfel.
Din momentul încheierii contractului de leasing și până la expirarea acestuia și reintrarea în posesia bunului finanțatorul este exonerat de orice răspundere față de terți pentru prejudiciile provocate prin folosința bunului de către utilizator.
Contractul de leasing financiar nu poate fi reziliat de către utilizator. În IAS17 se prevede că un contract de locație nereziliabil este acel contract care poate fi reziliat cu condiția ca un eveniment îndepărtat ar putea să survină improbabil sau ca locatarul să obțină de la locator autorizația sau ca locatarul să încheie, cu același locator un alt contract asupra aceluiași bun sau a unui bun asemănător.
Condiții pentru încheierea contractului de leasing
În vederea finanțării unui contract de leasing după depunerea dosarului de finanțare, societatea de leasing analizează bonitatea clientului.
Pentru ca o societate să fie admisă la finanțare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
în ultimele raportări contabile (bilanț sau balanță) societatea trebuie să înregistreze profit;
cifra de afaceri pe ultimul an în curs trebuie să se cifreze la un nivel care să demonstreze faptul că societatea are activitate;
nivelul datoriilor curente să se cifreze la o sumă ce poate fi acoperită în perioada următoare, fie din creanțele societății, fie din activitatea ulterioară.
Perioada minimă de încheiere a unui contract de leasing este de 1 an.
În cazul unui contract de leasing în care bunul ce face obiectul acestui contract a fost importat în regim definitiv, dar cu exonerare de la plata taxelor vamale, acest termen de 12 luni se socotește de la data întocmirii Declarației Vamale de Import și în consecință obligațiile vamale față de statul român se pot stinge tot după acest termen.
Caracteristicile financiare ale contractului de leasing:
Prin contractul de leasing, locatorul își păstrează dreptul de proprietate asupra bunului, dar este posibil ca locatarul să devină, ulterior, proprietarul bunului.
Contractul de leasing cuprinde un ansamblu de elemente de natură economică, financiară și juridică. Elementele de natură financiară sunt:
elemente cu caracter general, ce trebuie să fie prevăzute în contract indiferent de forma leasingului, sunt:
valoarea totală a contractului de leasing care reprezintă valoarea totală a ratelor de leasing, la care se adaugă valoarea reziduală;
valoarea reziduală reprezintă valoarea la care, la expirarea contractului, se face transferul dreptului de proprietate;
termenele de plată a ratelor reflectă periodicitatea plăților ratelor de leasing;
dobânda leasingului reprezintă rata medie a dobânzii bancare;
cheltuielile de asigurare a bunului;
cheltuielile de întreținere și alte cheltuieli suportate de utilizator.
elemente cu caracter specific, care diferă în funcție de forma leasingului. Acestea sunt:
rata leasingului operațional care este reprezentată de cota de amortizare și un beneficiu stabilit de părțile contractante. Pentru stabilirea amortizării se au în vedere valoarea de intrare, durata normală, regimul de amortizare stabilit;
rata leasingului financiar care este reprezentată de cota-parte din valoarea de intrare a bunului și a dobânzii de leasing aferentă, eșalonată pe perioada contractului de leasing;
alte elemente specifice leasingului financiar, reprezentate de valoarea inițială a bunului și de clauză conform căreia locatarul își exercită dreptul de opțiune cu privire la cumpărarea bunului.
elemente cu caracter penalizator, sunt:
valoarea daunelor-interese plătite de finanțatorul care nu respectă dreptul de opțiune al utilizatorului. Mărimea daunelor este egal cu valoarea reziduală sau cu valoarea sa de circulație, calculată la data expirării contractului de leasing;
valoarea daunelor-interese plătite de locatarul care nu plătește în termen de două luni rata de leasing. Valoarea daunelor se calculează asupra ratelor scadente la data rezilierii contractului de către locator. Locatarul este obligat să plătească ratele scadente, daunele-interese și să restituie bunul.
Circuitul operatiunii de leasing
Clientul depune dosarul la societatea de leasing împreună cu solicitarea de finanțare în care este specificat bunul, prețul de finanțare și furnizorul acestora.
După acceptarea ofertei de către client și aprobarea solicitării de finanțare se semnează contractul de leasing și clientul plătește avansul. Avansul este format din: avans din valoarea bunului, taxa de management și asigurarea pe primul an de contract. Totodată utilizatorul va emite în favoarea locatorului bilete la ordin pentru fiecare rată scadentă.
În funcție de condițiile de livrare a bunului de către furnizor societatea de leasing plătește către furnizor fie un avans din valoarea bunului fie valoarea integrală. Bunul va fi livrat către utilizator în funcție de condițiile furnizorului, la sediul societății de leasing sau în alt loc specificat de acesta.
La momentul livrării utilizatorul va mai plăti taxele necesare punerii în funcțiune (dacă este cazul) a bunului, taxele legate de înmatricularea în circulație sau taxe privind omologarea și indigenizarea bunurilor.
La datele scadente din contractul de leasing utilizatorul plătește rata în lei, în contul specificat de către societatea de leasing. În cazul în care la data scadentă nu se achită contravaloarea ratei scadente, societatea de leasing va introduce la plată biletul la ordin aferent scadenței.
Pe toată durata contractului de leasing bunurile sunt asigurate prin polițe de asigurare pentru toate riscurile.
După achitarea ultimei rate din contractul de leasing utilizatorul devine proprietarul bunului.
În cazul în care bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt achiziționate din import după plata ultimei rate din contract, utilizatorul va plăti contravaloarea taxelor vamale de import (taxe vamale, comision vamal, accize, TVA), calculate la valoarea reziduală.
În vederea susținerii unei solicitări de finanțare dosarul ce trebuie întocmit pentru persoane juridice trebuie să conțină următoarele documente:
Actul constitutiv al societății;
Certificatul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului și cererile de înscriere de mențiuni, codul fiscal al societății;
Acte oficiale prin care Adunarea Generală a Asociaților sau Consiliul de Administrație numește persoana desemnată să administreze societatea;
Copie după actul de identitate al persoanei desemnate să semneze contractul de leasing;
Nota de prezentare a societății (obiect de activitate, numărul acționarilor, numărul salariaților ș.a.);
Ultimele două bilanțuri anuale, însoțite de balanțele aferente;
Ultima balanță de verificare analitică întocmită;
Documente privind spațiul în care se desfășoară activitatea;
Copii ale ultimelor extrase de conturi curente și conturi de împrumuturi. În cazul în care societatea are credite contractate se va prezenta o situație a acestora;
Contracte de desfacere a mărfurilor în derulare, precum și cea mai recentă situație a creanțelor de încasat;
Situația cea mai recentă a datoriilor către bugetul statului;
În cazul finanțării de instalații, echipamente etc. agentul economic va prezenta și un plan de afaceri sau studiul de fezabilitate;
În cazul finanțării clienților cetățeni străini persoane fizice sau societăți comerciale administrate de cetățeni străini acestea vor prezenta copii după pașaport, viza de ședere în România și dovada domiciliului actual.
1.6 Leasing si alte contracte comerciale
Operațiunile de leasing întrunesc caracteristici ale diferitelor tipuri de contracte comerciale. Totuși ele sunt bine delimitate din punct de vedere juridic și economic, cu toate că, sunt adesea confundate cu o închiriere obișnuită sau cu o vânzare cu plata în rate. Astfel, principalele diferențe care există între leasing și alte operațiuni cu care este confundat, sunt:
Leasing – Locațiune
În cazul contractului de locațiune, calculul ratelor de plată se stabilește în funcție de condițiile existente pe piață și reprezintă contravaloarea dreptului de folosință, iar în cazul contractului de leasing, se stabilește în funcție de prețul de achiziție al bunului (cuprinzând cote părți din acesta) și de unele elemente cum ar fi dobânda, profitul, TVA. Ratele de leasing consumă din “substanța” bunului până îl aduce la valoarea reziduală, la sfârșitul contractului.
În cazul contractului de locațiune, la sfârșitul perioadei, bunul închiriat nu poate trece în proprietatea chiriașului decât în baza unui contract separat de vânzare-cumparare. În cazul contractului de leasing, la sfârșitul perioadei de locație, bunul poate trece în posesia beneficiarului în baza redevențelor plătite și a unui preț rezidual.
În cazul contractului de locațiune, riscurile și responsabilitățile nu se transferă utilizatorului ci aparțin proprietarului,iar în cazul contractului de leasing, acestea se transferă utilizatorului.
În cazul închirierii apar doi participanți: cel ce închiriază bunul și chiriașul. În cazul leasingului, de regulă, participă trei părți: furnizorul, societatea de leasing și beneficiarul.
La închiriere, întreprinderea ce dă cu chirie achiziționează bunul din proprie inițiativă. În cazul leasingului, bunul se cumpără de către societatea de leasing la cererea beneficiarului, neapărând riscul de a nu mai putea închiria bunul respectiv.
În ceea ce privește închirierea, beneficiarul plătește chirie atâta timp cât are nevoie de bunul respectiv, după care îl restituie, iar în leasing, beneficiarul plătește chirie până la data prevăzută în contract, chiar dacă nu mai are nevoie de bunul respectiv.
Leasing – Credit
Leasingul în forma sa clasică se poate asemăna unui credit de investiții chiar dacă beneficiarul nu devine imediat proprietarul acestuia. Din punctul de vedere al finanțatorului, leasingul este un credit pe termen mediu și lung, garantat de un drept de proprietate. Din punctul de vedere al beneficiarului leasingul constituie o forma de creditare în cadrul căreia sumele necesare achiziționării bunului se obțin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face eșalonat sub forma ratelor de leasing și în final al prețului rezidual.
În cazul creditului tradițional beneficiarul contribuie cu 30 – 50% din valoarea investiției, iar la leasing se asigură finanțarea integrală a investiției.
La credit investiția este grevată de o serie de sarcini reale (gaj, ipotecă). În cazul leasingului, garanția este constituită de dreptul de proprietate asupra bunului închiriat.
La creditul tradițional, creditul este acordat sub formă bănească iar în cazul leasingului, creditul este sub formă de echipament.
În cazul creditul tradițional, finanțatorul pune accentul mai mult pe analiza situațiilor financiare într-o viziune postfaptică și mai puțin previzională, iar în cazul leasingului, societatea de leasing, ca societate finanțatoare, pune accentul în principal pe analiza rentabilității proiectului ce va fi finanțat prin leasing, deci apare o viziune previzională.
În ceea ce privește creditul tradițional, creditarea se face după o analiză foarte complexă realizată de inspectorii de credite. În cazul leasingului, politica de creditare a societății de leasing este mult mai dinamică, documentația cerută și analizele efectuate fiind mult mai simple.
Leasing – Împrumut
Leasingul se aseamănă și cu un împrumut dacă se ia în considerare obligația de restituire integrală a finanțării(cu excepția valorii reziduale) sau caracterul irevocabil al contractului pe timpul derulării sale.
Leasing – Vânzare cu plata în rate
Din anumite puncte de vedere leasingul se aseamănă cu o operație de vânzare-cumpărare cu plata în rate. Deosebirea poate fi privită prin prisma următoarelor caracteristici:
Prin operația cu plata în rate un anumit bun este schimbat ca marfă obținându-se echivalentul bănesc și deci este transferat dreptul de proprietate, precum și toate riscurile către cumpărător odată cu plata ultimei rate, iar în cazul leasingului dreptul de proprietate rămâne locatorului(societății de leasing) și se cedează doar dreptul de folosință împreună cu toate riscurile și obligațiile.
Redevențele nu au aceeași natură juridică a ratelor, respectiv de plată a prețului, însă vor fi deduse în cazul în care utilizatorul își manifestă opțiunea de cumpărare a bunului folosit.
Durata de vânzare în rate este de obicei mult mai scurtă, urmărindu-se doar facilitatea achiziției bunului de către beneficiar. Durata în care se fac plățile de leasing este mai mare, ideea fiind de finanțare a clientului.
În cazul vânzării cu plata în rate, la calculul ratelor se percepe o dobândă relativ mică pentru ratele neplătite încă, deci e un mod de calcul mult mai simplu decât în cazul leasingului.
În cazul cumpărării în rate beneficiarul trece pe cheltuieli nu valoarea ratelor ci amortismentul periodic calculat prin deducerea din masa impozabilă a unui procent anume stabilit de actele normative în vigoare. În cazul leasingului, beneficiarul poate include redevența direct pe cheltuieli.
Leasing – Vânzare cu plata la termen
De asemenea , leasingul se deosebește și față de contractul de vânzare-cumpărare cu plata la termen în primul rând prin caracteristica principală dreptul de proprietate, astfel:
În cazul contractului de vânzare-cumpărare cu plata la termen beneficiarul intră în posesia dreptului de proprietate odată cu plata contravalorii bunului la termen, iar în cazul leasingului beneficiarul nu devine automat proprietar la sfârșitul perioadei de referință ci are posibilitatea de a opta în privința achiziționării bunului.
1.7. SOCIETĂȚILE DE LEASING
Conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, sunt autorizate să efectueze operațiuni de leasing, următoarele societăți:
Societăți comerciale care au ca obiect al activității leasingul echipamentului industrial, al bunurilor de folosință îndelungată și al imobilelor cu destinație comercială sau industrială, al imobilelor cu destinație de locuință sau leasingul fondului de comerț, denumite societăți de leasing generale;
Societăți comerciale înființate de către societăți producătoare de echipament industrial sau bunuri industriale cu destinație finală, fără a consuma substanța lor, denumite societăți integrate;
Societăți comerciale care au ca obiect de activitate achiziția sau construcția de imobile cu destinație comercială sau industrială, cu scopul utilizării sau vânzării lor, denumite societăți imobiliare pentru comerț și industrie.
Societățile comerciale de leasing care efectuează operațiuni de leasing și cele care utilizează bunuri în sistem de leasing trebuie să înscrie în evidențele sale contabile :
valoarea bunurilor la momentul semnării contractului;
suma totală a ratelor aferente contractului într-un an fiscal;
evaluarea la data închiderii bilanțului contabil a ratelor rămase de rambursat;
plata amortismentelor; evidența acestora se face la locator.
CAPITOLUL II..CONTABILITATEA LEASINGULUI
2.1 Contabilitatea operațiunilor de leasing financiar
Organizarea contabilității operațiilor economice privind leasingul financiar, care, într-o primă etapă, asigură transmiterea către locatar a dreptului de posesie asupra bunului, se realizează avându-se în vedere aspectele specifice .
Pe baza contractului încheiat, locatorul efectuează predarea mijloacelor fixe către locatar, iar creanța care se constituie reprezintă un împrumut pe termen lung acordat acestuia.
În perioada pentru care este încheiat contractul de leasing, locatorul asigură urmărirea mijloacelor fixe predate către locatar cu ajutorul contului 8038 “Alte valori în afara bilanțului”, analitic “Bunuri predate în leasing financiar”. Acest cont oglindește în debit valoarea imobilizărilor corporale predate locatarului, iar în credit valoarea redevențelor pe care le facturează, având sold debitor care reprezintă valoarea ratelor (redevenței) rămase de încasat.
La expirarea contractului de leasing se transferă dreptul de proprietate către locatar, facturându-i valoarea ultimei rate înscrise în contract.
La rândul său, locatarul, în baza dreptului de posesie asupra mijloacelor fixe primite de la locator, asigură intrareaa acestora în patrimoniu, iar obligația ce-i revine se încadrează în categoria altor împrumuturi și datorii asimilate.
În perioada cât acționează leasingul, locatarul calculează și înregistrează amortizarea mijloacelor fixe în cauză, potrivit duratelor normale de funcționare legale.
În perioada pentru care este încheiat contractul de leasing locatarul asigură totodată urmărirea distinctă a valorii mijloacelor fixe primite de la locator cu ajutorul contului 8036 “Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate “.
Operațiile economice privind leasingul financiar ocazionează înregistrări contabile atât la locator, cât și la locatar, care se prezintă în ordinea efectuării lor în activitatea practică.
A. În contabilitatea societății de leasing (locator)
a. Înregistrarea achiziționării de la un furnizor intern a unor imobilizări corporale în vederea predării lor în regim de leasing financiar:
precizare:
În cazul achiziționării unor asemenea bunuri din import nu se plătește TVA și în consecință nu se utilizează contul 4426 ‘TVA deductibilă’.
b. Se plătește obligația față de furnizor din credite bancare:
Sau din banca :
c. Înregistrarea operației privind predarea către locatar a mijloacelor fixe care fac obiectul contractului de leasing, inclusiv dobânda de încasat:
și concomitent:
Totodată, se efectuează înregistrarea:
d. Facturarea ratelor (redevențe) de încasat potrivit contractului, inclusiv dobânda cuvenită:
și concomitent:
și:
e. Diminuarea împrumutului acordat (lit. c) corespunzător veniturilor aferente (706) ratelor facturate:
La expirarea contractului de leasing, odată cu facturarea ultimei rate, se consemnează și transferul dreptului de proprietate, efectuându-se înregistrările contabile de la litera d).
B. În contabilitatea utilizatorului (locatarului)
a) La primirea contractului:
b) Inregistrarea facturii de avans (de regula contine avans + comision administrare):
*** cursul valutar prevazut in aceasta factura = curs istoric ***
c)Plata facturii de avans și comision de administrare :
d)Inregistrarea facturii de asigurare RCA, lunar, trimestrial sau anula (dupa caz) :
e)Inregistrarea facturilor lunare (presupunem ca plata ratei CASCO se face lunar) :
f) Primirea facturii de rata reziduala:
!Observatii finale:
Amortizarea se calculeaza și se inregistreaza ca la oricare alta imobilizare corporala :
In cazul in care diferentele pret / curs valutar sunt favorabile se inregistreaza :
La plata ultimei rate, contul 8051 trebuie să se inchida, la fel contul 167 cu valoarea reziduala.
In cazul in care cursul din factura e mai mic decat cursul istoric factura de rate se poate inregistra și in felul urmator :
Și concomitent :
CAPITOLUL III. Contabilizarea Achiziției unui Autoturism de Către Firma SC ROMWIPEX SRL prin UNICREDIT LEASING SA
Pașii care trebuie parcurși de către o societate în vederea achiziționării unui autoturism în sistem leasing prin UNICREDIT LEASING SA și inregistrarile contabile care se fac pe tot parcursul derularii contractului de leasing.
Avem astfel, următorul caz :
Date de identificare SC ROMWIPEX SRL :
Este înființată în 27/04/1992 ;
Obiect principal de activitate : Activitati de Realizare a soft-ului la comanda (software orientat client) – cod CAEN 6201 ;
Număr de angajați : 7 ;
Cifra de afaceri pe ultimii 3 ani (50.000 euro ; 55.000 euro ; 60.000 euro)
Rata profitului : 75%
Nu detine alte credite bancare sau imprumuturi.
Nu are datorii mai mari de 1 an.
Există un singur asociat și un singur administrator ;
Se solicită achiziționarea unui autoturism FORD FOCUS în valoare de 12.495 Euro CIP ;
Condițiile de finanțare solicitate de SC ROMWIPEX SRL sunt : 50% avans ; 12 de luni și valoare reziduală 0% ;
Dobinda oferita de UNICREDIT LEASING SA este 7,4876 %, comisionul de management 249.9 euro.
Curs DVI 3.4615 lei/euro.
Iata etapele care trebuie parcurse în vederea obținerii finanțării de către SC ROMWIPEX SRL :
Oferta preliminară – clientul își manifestă interesul pentru obținerea finanțării prin UNICREDIT LEASING SA și intră în contact direct cu unul din consultanții de vânzări în vederea stabilirii pașilor ce trebuie urmați. În urma discuției cu potențialul client (SC ROMWIPEX SRL) consultantul de vânzări este informat asupra solicitărilor clientului, și pe baza acestora el întocmește oferta preliminară și pune la dispoziție clientului lista cu actele necesare în vederea întocmirii dosarului de leasing.
Ca urmare a analizării ofertei primite de la UNICREDIT LEASING SA cei de la SC ROMWIPEX SRL iau decizia de demarare a formalităților de obținere a finanțării
Întocmirea dosarului de leasing, analiza și aprobarea acestuia de către UNICREDIT LEASING SA – dosarul de leasing cuprinde : acte constitutive, actele contabile (bilanțurile pe ultimii doi ani împreună cu balanțele aferente, balanța la ultima lună împreună cu ordinele de plată către bugetul statului aferente acesteia) ; documente tip precum și factura proformă de la furnizorul autoturismului SC FORD SA.
Analiza dosarului și aprobarea acestuia ( situația economico-financiară a SC ROMWIPEX SRL este foarte bună : s-a obținut un scoring apropiat de 6, societatea încadrându-se astfel în categoria de performanță A ; marja de risc client este 3, trendul afacerii este unul crescător (cifra de afaceri, profitul sunt în creștere față de anul trecut) ;
Semnarea contractului de leasing, a declaratiei de asigurare CASCO , a optiunii de cumpărare prin care, după expirarea contractului de leasing, se angajează să achiziționeze bunul la valoarea rămasă (în cazul nostru ultima rată de leasing) ; precum și un număr de 12 de bilete la ordin ce reprezintă o măsură de garanție cerută de către UNICREDIT LEASING SA, acestea fiind prevăzute în condițiile contractuale.
Semnarea contractului de vânzare cumpărare cu furnizorul – este vorba de un contract de vânzare cumpărare tripartid care implică pe UNICREDIT LEASING SA (CUMPĂRĂTOR), pe SC FORD SA (VÂNZĂTOR) și pe SC ROMWIPEX SRL (UTILIZATOR).
Plata avansului și a asigurării CASCO de catre utilizator– odată semnate toate documentele atât cu utilizatorul cât și cu furnizorul se emite factura de avans (numai la cererea clientului) pe care utilizatorul este obligat să o achite în termen de 2 zile lucrătoare de la data emiterii acesteia. Apoi în eventualitatea disponibilității autoturismului solicitat în stocul furnizorului, utilizatorul este obligat să încheie asigurarea casco
Plata valorii integrale a autoturismului de catre societatea de leasing către furnizor și livrarea acestora . Odată efectuată plata de către UNICREDIT LEASING SA, furnizorul SC FORD SA livreaza masina, utilizatorul este chemat să o ridice și să semneze procesul verbal de primire și începe derularea contractului de leasing (clientul începe să plătească redevențele lunare).
Primirea exemplarului de contract impreuna cu scadentarul aferent contractului :
Valoare contract = 12.495 euro
Avans = 6247.5 euro
Perioda leasing = 12 luni
Curs istoric = 3.47
Nr.Crt Rata leasing Data scadenta Capital Dobanda TVA Total rata cu TVA
Rata 1 539,62 01.12.2007 502,03 37,59 102,53 642,15
Rata 2 539,83 01.01.2008 505,14 34,69 102,57 642,40
Rata 3 539,83 01.02.2008 508,51 31,32 102,57 642,40
Rata 4 539,83 01.03.2008 511,91 27,92 102,57 642,40
Rata 5 539,83 01.04.2008 515,31 24,52 102,57 642,40
Rata 6 539,83 01.05.2008 518,74 21,09 102,57 642,40
Rata 7 539,83 01.06.2008 522,20 17,63 102,57 642,40
Rata 8 539,83 01.07.2008 525,68 14,15 102,57 642,40
Rata 9 539,83 01.08.2008 529,18 10,65 102,57 642,40
Rata 10 539,83 01.09.2008 532,71 7,12 102,57 642,40
Rata 11 539,83 01.10.2008 536,26 3,57 102,57 642,40
Rata 12 539,83 01.11.2008 539,83 0,00 102,57 642,40
TOTAL 6.477., 6247,50 230.25 1230,84 7708,80
Inregistrarile contabile care se fac pe tot parcursul derularii contractului de leasing in contabilitatea utilizatorului sint :
La primirea contractului:
b) Inregistrarea facturii de avans și a comisionului de administrare:
c)Plata facturii de avans și comisionului de administrare :
d)Inregistrarea facturii de asigurare RCA și plata asiguratorului (la fel se face și inregistrarea facturilor de rata CASCO):
e)Inregistrarea primei facturi lunare :
f) Inregistrarea urmatoarelor facturi se va face urmind acelasi procedeu, conform valorilor din scadentar ( din 3 in 3 luni este posibil ca acesta să se modifice, in functie de evolutia ratei dobinzii pe piata financiara) :
Și concomitent :
g)Inregistrarea in fiecare luna, incepind cu cea urmatoare intrarii autoturismului in patrimoniu, a amortizarii lunare :
Valoarea de amortizat = 12.495 euro x 3.4615 = 43.251,44 lei
Durata de amortizare = 36 luni
Rata amortizarii = 100/36=2.7778 % luna
Valoare amortizarii lunare = 43.251,44 lei x 2.7778% = 1201,43 lei
La expirarea contractului, valoarea reziduala fiind 0, nu se mai face nici o inregistrare privind valoarea reziduala, insa odata cu inregistrarea ultimei facturi (respectiv rata 12), daca s-a lucrat corect, se fac urmatoarele verificari :
Soldul conturilor 8051, 8036 și 167 = 0
Rulajul debitor al contului 666 = 230,25 euro x 3.4615 (curs istoric) = 797,01 lei
Concluzii și Recomandari
Leasingul este opțiunea aleasă pentru un contract, în general pentru avantajele pe care le prezintă atât pentru client cât și pentru furnizor.
Astfel, pentru societatea de leasing, eficiența rezultă din încasarea taxelor de leasing, al căror nivel este de regulă ridicat: nivelul ridicat este justificat, în mare măsură, de riscurile pe care le comportă aceste operațiuni. Totodată, leasingul antrenează exportul, prin vânzarea de mașini și utilaje iar după expirarea perioadei de valabilitate a contractului de leasing piesele de schimb necesare și alte servicii, care au o rentabilitate ridicată, în paralel cu operațiunea de leasing.
Pentru beneficiari, determinarea eficienței operațiunii de leasing (absolut necesară în vederea fundamentării deciziei în politica de investiții, a opțiunii către leasing) se face, de regulă, prin comparație cu alte operațiuni, ca de pildă, cumpărarea cash sau pe credit. In condițiile penuriei de capital, leasingul apare, oricum, ca alternativa cea mai potrivită pentru cumpărătorii care nu dispun de capital propriu suficient pentru a realiza investițiile inițiale. De asemenea, recurgerea la leasing poate genera o serie de efecte pozitive sub forma unor factori de antrenare, cum ar fi: obținerea de know-how aferent exploatării optime a unor mașini, instalații și echipamente moderne, pregătirea personalului și ridicarea nivelului de calificare fără cheltuieli suplimentare, scurtarea perioadei de execuție a unor operațiuni și realizarea lor la un nivel calitativ superior, îmbunătățirea organizării proceselor economice și creșterea gradului de integrare a producției etc.
Pentru client, plata în sistem leasing, constituie un avantaj prin economisirea, în faza inițială, a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie. În derularea operațiunii de leasing, chiria e considerată o cheltuială a întreprinderii și nu o investiție, astfel că, bilanțul firmei nu se modifică deoarece atât mașinile închiriate, cât și obligațiile ce decurg din plata chiriei nu apar în bilanț. Tot chiria influențează o operațiune, și prin aceea că, mărimea să constantă facilitează programarea mai riguroasă a cheltuielilor. De asemenea, un alt factor îl reprezintă, după cum am spus, perioada de închiriere. Pentru client, un avantaj este acela că, perioada de inchiriere poate fi astfel stabilită încât întreprinderea să fie dotată permanent cu mașinile cele mai moderne și cu cel mai bun randament. Un alt avantaj care decurge din acești factori este acela că într-o perioadă relativ scurtă de utilizare a mașinilor pentru care nu se justifică cumpărarea, se poate realiza o economie importantă. De asemenea, se poate conveni cu furnizorul să înlocuiască utilajul închiriat, cu altul mai modern, clientul fiind astfel ferit de efectele uzurii morale, foarte intensă în condițiile revoluției tehnico-științifice actuale. Ca o rezultantă a acțiunii factorilor de inf1uență a operațiunii de leasing este și aceea că furnizorii de leasing pot permite folosirea și în continuare după încheierea perioadei contractuale, a bunurilor cu perceperea unor chirii mai reduse.
Pentru furnizor, toți acești factori se materializează în avantaje, astfel:
Furnizorul are posibilitatea să realizeze pe lângă exportul tradițional și pe cel în leasing, al cărui mecanism contribuie efectiv la extinderea cererii pentru o serie de mărfuri de valoare ridicată;
Atragerea de noi beneficiari care nu pot plăti prețul întreg, în cazul vânzărilor cash, sau avansul în cazul vânzărilor pe credit;
Câștigarea de noi clienți și ca atare rolul promoțional al leasingului se realizează, de asemenea, prin faptul că un anumit echipament este mai întâi închiriat, pentru a-1 convinge pe client de randamentul său, iar apoi în cazul unui rezultat pozitiv, acesta poate achiziționa echipamentul (leasingul experimental);
Asigurarea obținerii unor câștiguri suplimentare din revânzarea sau reînchirierea mașinilor și utilajelor care au fost returnate după expirarea perioadei de închiriere de bază;
Bilanțul nu este afectat de datorii, în ciuda refinanțării, deoarece vânzarea creanțelor nu presupune o cerere de credit și permite realizarea unor câștiguri de închiriere, câștiguri care n-au ajuns însă la scadență.
Leasingul poate fi, de asemenea, o soluție optimă de import, când utilajele care fac obiectul acestor operațiuni corespund unor necesități temporare, uneori unor utilități cu caracter de unicat. Avantajele care decurg din această formă de leasing sunt asemănătoare celor prezentate inițial, și anume, pentru furnizor: promovarea exportului, obținerea de câștiguri suplimentare prin revânzarea bunului la expirarea perioadei de închiriere etc.
Pentru importator, avantajele se prezintă astfel: poate folosi utilaje costisitoare, de mare randament, cu eforturi financiare minime; utilajele depășite moral pot fi înlocuite operativ; obținerea de consultanță în domeniul managementului etc.
In concluzie:
leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finanțare a investițiilor productive, oferind un plus de siguranță deținătorului de capital;
unele proiecte ale statului pot fi finanțate prin intermediul leasingului public; investițiile comunităților pot folosi leasingul comunal;
leasingul combinat cu facilități fiscale poate fi un mijloc eficient de dezvoltare a regiunilor subdezvoltate;
leasingul este o alternativă modernă la creditul clasic, dar poate fi și o metodă de remobilizare a capitalului imobilizat (lease-back);
se încurajează întreprinderile rentabile, capabile să aducă profitul necesar redevențelor. Aceasta formă de finanțare oferă creditorului drept garanție însuși dreptul de proprietate, fapt ce dă creditului un grad de risc scăzut;
prin utilizarea fondurilor pentru plata furnizorilor de bunuri, se încurajează, indirect, producția de bunuri mobile și construirea de imobile. Fondurile sindicalizate din contractele de leasing cu valoare mare pot atrage capitalul de pe piață și direcționarea lui către investiții; în acest fel leasingul se dovedește un mijloc de vitalizare a unei economii decapitalizate;
leasingul poate fi un complement al sistemului bancar; prin emiterea de acțiuni sau alte titluri de valoare se pot atrage fondurile de la populație și folosi de societățile de leasing;
în economia de piață, leasingul poate fi, prin controlul asupra creditului, un mijloc prin care statul intervine în dezvoltarea economică, încurajând anumite investiții, orientând creșterea economică;
pe plan intemațional, leasingul este un mijloc de sprijinire a exportului, ori de finanțare a societăților cu proiecte de dezvoltare și, de asemenea, poate fi o cale credibilă de finanțare a investițiilor statelor în curs de dezvoltare;
În prezent, în țările cu economie dezvoltată peste o treime din investiții este finanțată în sistem leasing. În România industria leasingului este în plină dezvoltare dar expansiunea ei este limitată de cadrul juridic existent.
După părerea mea, leasingul va cunoaște în viitor o dezvoltare serioasă.în România. Scopurile și avantajele utilizării lui sunt bine cunoscute deja, conducătorii întreprinderilor dispunând de o oarecare experiență în domeniu in ceea ce privește modul și posibilitățile de utilizare a acestuia și ca urmare cu ocazia deciziilor de investiții se ia în considerare și această din urmă alternativă.
În ceea ce privește oferta de pe piața leasingului și acesta s-a dezvoltat și se dezvoltă în continuare. Societățile de leasing, din punct de vedere al cunoștințelor profesionale și al puterii de capital, s-au întărit, clienții reușind să găseasca parteneri pentru orice tip de leasing dorit, putând să se aștepte la un conținut și la clauze ale contractelor cât mai cristalizate. Adică, sub leasing se înțelege peste tot același lucru și ca urmare între diferitele oferte, comparațiile se pot efectua mult mai ușor.
Dar ritmul dorit al dezvoltării este stânjenit de lipsa unei legislatii clare, modificările frecvente fac aproape imposibile efectuarea de previziuni cu ocazia acestor opearții. După părerea mea, perfecționarea reglementărilor se impune și după republicarea Ordonanței Guvernamentale Nr. 51/1997, chiar dacă în prezent, în perioada de constituire a acestei piețe reglementarea prea detaliata este imposibilă.
Potențialul de creștere al industriei leasingului este însă foarte mare, chiar dacă este o industrie la începuturile ei. Stabilitatea pe termen lung a acestei activități este susținută de existența unei rezerve mari de clienți potențiali, neexistând pericolul scăderii acestei cereri sub nivelul ofertei.
Această lucrare de licență are ca scop studierea contabilității leasingului. Pentru realizarea lucrării am avut în vedere următoarele obiective:
Prezentarea leasingului și caracteristicile sale;
Aspectele juridice ale leasingului;
Aspectele contabile ale acestuia.
Pentru a atinge aceste obiective am realizat un studiu de caz la S.C. ROMWIPEX S.A.
Lucrarea de față este structurată pe 3 capitole.
Capitolul 1 conține prezentarea leasingului și caracteristicile sale.
Leasingul este o formă de închiriere realizată de societăți financiare specializate, a unor bunuri de echipament către beneficiari care nu dispun de fonduri proprii sau, care nu doresc să recurgă la credite bancare pentru cumpărarea acestora de la producători.
Părțile care intervin în operațiunea de leasing sunt:
Finanțatorul operațiunii, proprietarul bunului numit locator;
Vânzătorul sau producătorul, care are calitatea de furnizor. Uneori, între furnizor și finanțator nu este nici o diferență;
Beneficiarul bunului, care are calitatea de locatar.
Prevederile legislative se referă la două variante ale leasingului: leasingul financiar și leasingul operațional.
Leasingul financiar este folosit în situația în care sunt necesare cheltuieli mari pentru achiziționarea unui bun. Cel ce închiriază este considerat a fi finanțatorul operațiunii.
În cazul leasingului financiar, finanțatorul participă la operațiunea de închiriere doar din punct de vedere financiar, alocând fonduri pentru finanțarea investiției utilizatorului, lăsând, după achitarea producătorului sau a distribuitorului, toate obligațiile utilizatorului.
Pentru utilizarea bunurilor în sistem leasing, utilizatorul plătește periodic (lunar, trimestrial, semestrial) o rata de leasing denumită și redevență, modalitatea de plată a acesteia (liniar, progresiv, degresiv, sezonier) făcându-se în funcție de posibilitatea întreprinderii de a obține venit .
În țările occidentale, finanțatorul acceptă să finanțeze într-o proporție de 100% achiziționarea bunului, utilizatorul nefiind nevoit să plătească o rată inițială de leasing în momentul încheierii contractului de leasing. În România, finanțatorul nu acceptă riscuri prea mari, solicitând o rată inițială de leasing cuprinsă între 25-40% din valoarea bunului.
La expirarea contractului utilizatorul poate să-și exercite dreptul de a cumpăra bunul respectiv. Suma pe care o va plătii se numește valoare reziduală care reprezintă valoarea rămasă de achitat. Dacă la expirarea contractului valoarea reziduală este nulă, se utilizează termenul de taxă simbolică de cumpărare.
Contractul de leasing financiar nu poate fi reziliat de către utilizator chiar dacă returnează bunul respectiv deoarece, finanțatorul dorește să-și recupereze investiția făcută sub forma bănească.
Leasingul financiar este operațiunea de leasing care transferă, în mare măsură, toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului.
Leasingul operațional oferă utilizatorului dreptul de folosință a unui bun, pe o perioadă determinată. La expirarea contractului de leasing operațional, utilizatorul restituie bunul a cărui drept de proprietate rămâne finanțatorului.
În cazul acestui tip de leasing utilizatorul este interesat exclusiv de utilizarea bunului și nu de obținerea dreptului de proprietate asupra bunului respectiv, iar finanțatorul oferă un serviciu prin care dă spre folosință propriile active, suportând cheltuielile și riscurile de funcționare și, pentru aceasta percepe un tarif.
La expirarea contractului de leasing, când utilizatorul restituie bunul, finanțatorul nu-și recuperează întreaga investiție, deoarece contractul de leasing s-a încheiat pe o perioadă mai scurtă decât durata de viață a bunului. Finanțatorul își recuperează întreaga investiție prin închirieri ulterioare a bunului sau prin vânzarea lui.
Datorită serviciilor prestate de către societatea de leasing și a necesității de acoperire a riscului de replasare a bunului, costul leasingului operațional, raportat la timp, este mai mare decât în cazul leasingului financiar.
Contractul de leasing operațional este reziliabil de către utilizator, caz în care acesta va restitui bunul.
Leasingul combinat cu facilități fiscale adecvate, poate fi un mijloc eficient de dezvoltare a regiunilor subdezvoltate. Dă posibilitatea statului să favorizeze dezvoltarea unor ramuri prin stimularea împrumutării unor astfel de bunuri.
Leasingul dă posibilitatea beneficiarilor să țină pasul revoluției tehnico-științifice prin înzestrarea de la început cu utilaje moderne cu performanțe ridicate; cu ajutorul leasingului beneficiarul nu este supus riscurilor determinate de uzura morală a utilajelor folosite, unii autori considerând că acesta este principalul avantaj al leasingului.
Un dezavantaj important îl reprezintă costul ridicat al operațiunii, leasingul fiind considerat cea mai scumpă formă de creditare. Dar, acest dezavantaj poate fi, parțial, compensat prin transferarea de impozit, clientul înregistrând ratele de leasing drept cheltuieli și diminuează în acest fel nivelul venitului impozabil.
BIBLIOGRAFIE
Achim M. Leasing – O afacere de succes, Editura Economică, București, 2005
Andreica Marin și colectiv, Decizia de finanțare în leasing, Ed. Cibernetica MC, București, 2003
Andreica Marin, Leasing – Cale de finantare a investitiilor pentru întreprinderi mici si mijlocii, Ed. Crimm, Bucuresti, 1998
Butnariu M. Arta de a conduce. Drobeta Turnu-Severin: Radical, 1995. 326 p.
Buglea, A; Eros-Stark, L., Investițiile și finanțarea lor, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2002
Capatina O. Aspecte noi în cercetarea contractelor internaționale, Revista de drept comercial nr. 3 /1991
Cerna, S. Economie Monetară și Financiară Internațională, Editura Mirton, Timișoara, 1997
Clocotici Dorin, Opratiunile de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000.
Coraș ,M.; Voiculescu, D., Leasing, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1985
Corduneanu, Carmen; Cristea, H.; Lăbuneț, Aurora; Pirtea, M; Talpoș, I., Gestiunea financiară a societăților comerciale – vol.1, Editura Mirton, Timișoara, 2001
Costin M. Dicționar de drept internațional al afacerilor Vol. I – II, 1996
Chamand Cl. Le leasing, J.c.P. 1985
Clocotici, D.; Gheorghiu, G., Operațiuni de leasing, Editura Lumina Lex, București, 2002
Dumbrava Partenie, Pop Anastasiu, Contabilitatea de gestiune in industrie, Ed. Intelcredo, Deva, 1997.
Duțescu, Adriana, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, CECCAR, București, 2001
Deak Francisc Contracte civile și comerciale, Editura Lumina Lex 1993
Gureșoae, I., Contractul de leasing, Editura Economică, București, 1998
Gheorghiu Gh. Operațiuni de leasing, Editura Lumina Lex 1998
Hostede G. Managementul Structurilor Multiculturale. București: Economică, 1996. 186 p.
Hutu C. Cultura organizațională și transfer de tehnologie. București: Economică, 1999. 298 p.
Hoanțã Nicolae, Capitalul firmei, Ed. Tribuna Economicã, București, 1998
Ilie Popovici, Contabilitatea operațiunilor de leasing, Tribuna Economică, numărul 26 din iunie 2001
Ilieș L. Managementul firmei. Cluj-Napoca: Dacia, 2001. 351 p.
King L. Secretele Comunicării. București: Almatea, 1999. 164 p.
Imireanu, M., Produse și servicii bancare în relații de plăți interne și internaționale, Editura Tribuna Economică, București, 2002
Moldoveanu M. Știința afacerilor. București: Expert, 1995. 229 p.
Monica Achim, Leasing și alte contracte comerciale, Tribuna Economică, numărul 6 din februarie 2001
Nicolae M. Discuții privitoare la răspunderea solidară în obligațiile comerciale, în RDC nr. 33/2004
Popa I. Tranzacții comerciale internaționale, Editura Economică, 1998
Puiu. Al. Management internațional, Tratat Vol. II, Editura Independența Economică, Brăila, 1999
Rouzi R. Il leasing, Editura Giuffre, Milano, 1981
Safta E. Dreptul de proprietate privată și publică în România, Editura Graphix, Iași, 1993
Stătescu C. Drept civil. Teoria generală a drepturilor reale, București, 1973
Șuta N., Șuta-Selejan S. Istoria comerțului mondial și a politicii comerciale, Editura All, 1997
Turcu I.,Pop I. Contractele comerciale – formare și executare, Editura Lumina Lex, București, 1997
Țole M. și colab. Finanțele agenților economici, Editura Pro Universitaria, București, 2007
Trașcă, Margareta, Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Editura Tribuna Economică, București, 1997
Ștefan Popa, Controlul operațiunilor de leasing, Tribuna Economică, numărul 1 din ianuarie 2001
Verboncu I. Cum conducem? Ghid metodologic pentru manageri. București:Tehnică, 2000. 385p
Vlăsceanu M. Psihologia Organizațiilor și Conducerii. București: Paideia, 1994. 292 p.
Voiculescu Dan, Caras Mircea, Leasing, Ed. Enciclopedicã, 1986
***Legea nr.90/1998, privind aprobarea O.G. 51/1997, M.O. 170/1998
***Legea nr. 99/1999,privind modificarea și completarea O.G.51/1997
***Legea nr. 414/2002, privind impozitul pe profit, M.O. nr.456/2002
***Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 republicată, privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, M.O. nr.9/2002
***Ordinul nr. 686/1999, pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea în contabilitate a operațiunilor de leasing, M.O. nr.333/1999
***Standardul Internațional de Contabilitate IAS 17 Leasing (revizuit 1997)
Zinveliu I. Contractele civile, Editura Dacia, Cluj, 1978
INTERNET www.finzoom.ro
INTERNET www.leaseeurope.org
INTERNET www.leasing.ro
INTERNET www.zf.ro
BIBLIOGRAFIE
Achim M. Leasing – O afacere de succes, Editura Economică, București, 2005
Andreica Marin și colectiv, Decizia de finanțare în leasing, Ed. Cibernetica MC, București, 2003
Andreica Marin, Leasing – Cale de finantare a investitiilor pentru întreprinderi mici si mijlocii, Ed. Crimm, Bucuresti, 1998
Butnariu M. Arta de a conduce. Drobeta Turnu-Severin: Radical, 1995. 326 p.
Buglea, A; Eros-Stark, L., Investițiile și finanțarea lor, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2002
Capatina O. Aspecte noi în cercetarea contractelor internaționale, Revista de drept comercial nr. 3 /1991
Cerna, S. Economie Monetară și Financiară Internațională, Editura Mirton, Timișoara, 1997
Clocotici Dorin, Opratiunile de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000.
Coraș ,M.; Voiculescu, D., Leasing, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1985
Corduneanu, Carmen; Cristea, H.; Lăbuneț, Aurora; Pirtea, M; Talpoș, I., Gestiunea financiară a societăților comerciale – vol.1, Editura Mirton, Timișoara, 2001
Costin M. Dicționar de drept internațional al afacerilor Vol. I – II, 1996
Chamand Cl. Le leasing, J.c.P. 1985
Clocotici, D.; Gheorghiu, G., Operațiuni de leasing, Editura Lumina Lex, București, 2002
Dumbrava Partenie, Pop Anastasiu, Contabilitatea de gestiune in industrie, Ed. Intelcredo, Deva, 1997.
Duțescu, Adriana, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, CECCAR, București, 2001
Deak Francisc Contracte civile și comerciale, Editura Lumina Lex 1993
Gureșoae, I., Contractul de leasing, Editura Economică, București, 1998
Gheorghiu Gh. Operațiuni de leasing, Editura Lumina Lex 1998
Hostede G. Managementul Structurilor Multiculturale. București: Economică, 1996. 186 p.
Hutu C. Cultura organizațională și transfer de tehnologie. București: Economică, 1999. 298 p.
Hoanțã Nicolae, Capitalul firmei, Ed. Tribuna Economicã, București, 1998
Ilie Popovici, Contabilitatea operațiunilor de leasing, Tribuna Economică, numărul 26 din iunie 2001
Ilieș L. Managementul firmei. Cluj-Napoca: Dacia, 2001. 351 p.
King L. Secretele Comunicării. București: Almatea, 1999. 164 p.
Imireanu, M., Produse și servicii bancare în relații de plăți interne și internaționale, Editura Tribuna Economică, București, 2002
Moldoveanu M. Știința afacerilor. București: Expert, 1995. 229 p.
Monica Achim, Leasing și alte contracte comerciale, Tribuna Economică, numărul 6 din februarie 2001
Nicolae M. Discuții privitoare la răspunderea solidară în obligațiile comerciale, în RDC nr. 33/2004
Popa I. Tranzacții comerciale internaționale, Editura Economică, 1998
Puiu. Al. Management internațional, Tratat Vol. II, Editura Independența Economică, Brăila, 1999
Rouzi R. Il leasing, Editura Giuffre, Milano, 1981
Safta E. Dreptul de proprietate privată și publică în România, Editura Graphix, Iași, 1993
Stătescu C. Drept civil. Teoria generală a drepturilor reale, București, 1973
Șuta N., Șuta-Selejan S. Istoria comerțului mondial și a politicii comerciale, Editura All, 1997
Turcu I.,Pop I. Contractele comerciale – formare și executare, Editura Lumina Lex, București, 1997
Țole M. și colab. Finanțele agenților economici, Editura Pro Universitaria, București, 2007
Trașcă, Margareta, Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Editura Tribuna Economică, București, 1997
Ștefan Popa, Controlul operațiunilor de leasing, Tribuna Economică, numărul 1 din ianuarie 2001
Verboncu I. Cum conducem? Ghid metodologic pentru manageri. București:Tehnică, 2000. 385p
Vlăsceanu M. Psihologia Organizațiilor și Conducerii. București: Paideia, 1994. 292 p.
Voiculescu Dan, Caras Mircea, Leasing, Ed. Enciclopedicã, 1986
***Legea nr.90/1998, privind aprobarea O.G. 51/1997, M.O. 170/1998
***Legea nr. 99/1999,privind modificarea și completarea O.G.51/1997
***Legea nr. 414/2002, privind impozitul pe profit, M.O. nr.456/2002
***Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 republicată, privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, M.O. nr.9/2002
***Ordinul nr. 686/1999, pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea în contabilitate a operațiunilor de leasing, M.O. nr.333/1999
***Standardul Internațional de Contabilitate IAS 17 Leasing (revizuit 1997)
Zinveliu I. Contractele civile, Editura Dacia, Cluj, 1978
INTERNET www.finzoom.ro
INTERNET www.leaseeurope.org
INTERNET www.leasing.ro
INTERNET www.zf.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Leasingului (ID: 112578)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.