Contabilitatea Imobilizarilor Corporale LA Sc Forest Ami Srl

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA SC FOREST AMI SRL

CUPRINS

INTRODUCERE

Noțiuni teoretice privind imobilizările corporale

Definirea imobilizărilor corporale

Clasificarea

Cheltuieli ulterioare

Evaluarea, reevaluarea și deprecierea imobilizărilor corporale

Metode de finanțare

Conturi specifice

Prezentarea societății SC FOREST AMI SRL

Scurt istoric

Obiectul de activitate

Descrierea activității

Descrierea compartimentului financiar-contabil al societății

Contabilitatea imobilizărilor corporale a societății

Contabilitatea imobilizările corporale la SC FOREST AMI SRL

Contabilitatea intrărilor de imobilizări corporale

Amortizarea imobilizărilor corporale

Reevaluarea imobilizărilor corporale

Scoaterea din gestiune a imobilizărilor corporale

Deprecierea reversibilă a imobilizărilor corporale

Situați imobilizărilor corporale

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

În această lucrare am discutat despre o parte a activelor imobilizate și anume despre imobilizările corporale, mai exact despre modul ȋn care se ține contabilitatea imobilizărilor corporale la nivelul unei ȋntreprinderi. De asemenea am realizat și un studiu de caz la SC FOREST AMI SRL, pentru a putea evidenția mai bine ceea ce implică acest proces.

Am ales ca temă pentru lucrarea de licență “Contabilitatea imobilizărilor corporale” deoarece consider că imobilizările corporale au un rol foarte important ȋn desfășurarea activității unei firme. Acestea au o perioadă ȋndelungată de utilizare, neconsumȃndu-se de la prima folosință, ajutand de asemenea la producția de bunuri sau prestarea de servicii. Ele au posibilitatea de a fi date spre ȋnchiriere sau să fie folosite ȋn scopuri administrative. Dupa intrarea ȋn patrimoniu a imobilizărilor corporale, acestea sunt supuse amortizării. Amortizarea este stabilită cu ajutorul cotelor de amortizare care se aplică asupra valorii de intrare a imobilizării. Conform OMFP/1802/2014 exista 3 tipuri de amortizare. Acestea sunt: amortizarea liniară, accelerată și degresivă. Ciclul de activitate al unei imobilizări corporale se ȋncheie atunci cȃnd nici un beneficiu nu se mai poate realiza de pe urma acestuia, iar în ȋnregistrările contabile se evidențiază scoaterea din gestiune la cedare sau la casare, ȋn funcție de caz.

Lucrarea de licență este structurată ȋn patru capitole. În primul capitol se află partea de teorie, și anume: definirea imobilizărilor corporale, clasificarea, amortizarea ,evaluarea si reevaluarea lor dar și conturile care se folosesc pentru recunoașterea acestora.

În cel de-al doilea capitol se află descrierea societății SC FOREST AMI SRL, asupra careia s-a realizat studiul de caz. Aici este prezentat un scurt istoric al firmei, este precizat domeniul de activitate, forma de societate precum și evidențierea imobilizărilor corporale ale firmei.

In cel de-al treilea capitol se regăsește studiul de caz realizat la SC FOREST AMI SRL privind contabilitatea imobilizărilor corporale. Aici este prezentat modul de intrare a imobilizărilor corporale, amortizarea și reevaluarea lor, precum și scoaterea din gestiune și deprecierea acestora. Tot în acest capitol, pentru fiecare dintre aceste operațiuni sunt realizate înregistrări contabile și prezentată situația imobilizărilor corporale.

În ultima parte a lucrării este prezentată concluzia ȋn urma studiului realizat. De asemenea se ȋntalnesc și cateva propuneri personale.

Am ales sa realizez studiul de caz la SC FOREST AMI SRL deoarece sunt familiarizată cu aceasta întreprindere din perioada practicii mele pe care am realizat-o in primul an de facultate la un birou de contabilitate. Astfel mi-a fost mai ușor să aleg pentru ce societate să ȋntocmesc studiul de caz. În urma acestui studiu consider ca mi-am aprofundat cunoștințele ȋn ceea ce privește imobilizările corporale, atȃt teoretic cȃt și practic.

Noțiuni teoretice privind imobilizările corporale

Definirea imobilizărilor corporale

În structura bilanțului se regăsesc două mari componente: activul (cuprinde totalitatea bunurilor pe care firma le deține și cu ajutorul cărora își desfășoară activitatea), dar și pasivul (datorii). La rândul lor, activul și pasivul se grupeaza în mai multe categorii și subcategorii. O primă categorie în care sunt împărțite activele, este cea a activelor imobilizate. La rândul ei aceasta categorie este divizată în alte trei subcategorii importante:

Imobilizări necorporale

Imobilizări corporale

Imobilizări financiare

Imobilizările corporale sunt cele pe care o sa punem accent, deoarece ele constituie subiectul acestei lucrări de licentă. În conformitate cu Ordinul Ministerului de Finanțe Publice (OMFP) 1802/2014, imobilizările corporale sunt active deținute de o entitate pentru a fi folosite în producția de bunuri sau prestarea de servicii. De asemenea ele pot fi închiriate terților sau folosite în scopuri administrative. O caracteristică importantă a imobilizărilor coproprale este aceea că se pot utiliza pentru o perioadă mai mare de un an.

Clasificarea

Structura planului de conturi prezintă imobilizările corporale ca fiind delimitate în:

terenuri și construcții

instalații tehnice și mașini

alte instalații, utilaje și mobilier

avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție

Terenurile și construcțiile se vor contabiliza separat unele față de altele. Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de terenuri. În ceea ce privește terenurile, acestea cuprind urmâtoarele grupe: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcții, terenuri cu zăcăminte,terenuri cu construcții și altele. Terenuruile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la o valoare ce se stabilește în confotmitate cu legislația în vigoare.

Mijloacele fixe reprezintă conform prevederii Legii Nr. 571/2003, privind Codul fiscal, orice imobilizare corporală, care este deținută pentru a fi utilizată în producția sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terților sau în scopuri administrative, daca are o durată normală de utilizare mai mare de un an și o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. Această sumă stabilită de Guvern este în prezent de 2500 lei.

Hotărârea nr. 1496 din 19 noiembrie 2008 privind modificarea anexei la Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, clasifică mijloacele fixe în trei grupe principale, la rândul lor în subgrupe, clase, subclase, familie, după cum urmează:

Grupa 1: Construcții

Construcții industriale;

Construcții agricole;

Construcții pentru transporturi poștă și telecomunicații;

Construcții hidrotehnice;

Construcții pentru afaceri, comerți, depozitare;

Construcții de locuințe și social-culturale;

Construcții pentru transportul energiei electrice

Construcții pentru alimentare cu apa, canalizare și îmbunătățiri funciare;

Construcții pentru transportul și distribuția petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat și pentru termoficare;

Alte construcții neregăsite în cadrul grupei 1.

Grupa 2: Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații

2.1. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru);

2.2. Aparate și instalații de măsurare, control și reglare;

2.3. Mijloace de transport;

2.4. Animale și plantații.

Grupa 3: Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale

3.1. Mobilier;

3.2. Aparatură birotică;

3.3. Sisteme de protecție a valorilor umane și materiale;

3.4. Alte active corporale neregăsite în cele specificate la grupa 3.

Pe lângă cele prezentate mai sus, potrivit articolului 24 din legii nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codului Fiscal se mai consideră mijloace fixe amortizabile următoarele:

a) investițiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locație de gestiune sau altele asemenea;

b) mijloacele fixe puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investițiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanțe minerale utile, precum și pentru lucrările de deschidere și pregătire a extracției în subteran și la suprafață;

d) investițiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparținând domeniului public, precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;

f) amenajările de terenuri.

Nu sunt considerate mijloace fixe:

a) motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate in scopul inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici initiali ai mijlocului fix;

b) sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea si de durata lor de functionare normala;

c) constructiile si instalatiile provizorii;

d) animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;

e) padurile;

f) investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de exploatare, precum si cele pentru foraj, executate pentru explorari, prospectiuni geologice si geofizice, forajele pentru alimentarea cu apa, care nu au dat rezultate, sondele situate in gaz – capul unor zacaminte de titei, precum si sondele de cercetare geologica, care au pus in evidenta acumulari de hidrocarburi, dar care, din motive geologico-tehnice si economice obiective, nu pot fi exploatate;

g) prototipurile, atata timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse incercarilor in vederea omologarii la producator;

h) echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de pat, indiferent de valoarea si de durata lor de utilizare.

Cheltuieli ulterioare

Ulterior achiziționării și înregistrării imobilizărilor corporale, pe parcursul perioadei de utilizare a acestora se efectuează cheltuieli cu scopul modernizării, reparării, reabilitării etc. Asemenea cheltuieli poartă denumirea de cheltuieli ulterioare. Aceste cheltuieli aferente imobilizărilor corporale trebuie recunoscute ca și cheltuieli în perioada în care au fost efectuate. De asemenea și costul reparațiilor realizate unei imobilizări corporale trebuie să fie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este realizat. Investițiile efectuate la imobilizările corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare sunt recunoscute ca o componentă a activului. Acestea au ca și scop îmunătațirea parametrilor tehnici inițiali și obținerea de beneficii economice viitoare, chiar și suplimentare față de cele estimate inițial.

Printre cheltuielile ulterioare efectuate la imobilizările corporale existente, care duc la creșterea de beneficii economice viitoare sunt amintite:

efectuarea unor lucrări la imobilizările corporale care au ca scop sporirea capacității de exploatare/utilizare, reducerea pierderilor tehnologice și a consumurilor specifice;

modernizarea unor componente ale imobilizărilor corporale, cu scopul obținerii de cresteri substanțiale ale calității producției sau activității;

efectuarea unor lucrări de modernizare la clădiri și construcții existente care au ca și scop sporirea gradului de confort.

Evaluarea, reevaluareltuielilor ulterioare sunt recunoscute ca o componentă a activului. Acestea au ca și scop îmunătațirea parametrilor tehnici inițiali și obținerea de beneficii economice viitoare, chiar și suplimentare față de cele estimate inițial.

Printre cheltuielile ulterioare efectuate la imobilizările corporale existente, care duc la creșterea de beneficii economice viitoare sunt amintite:

efectuarea unor lucrări la imobilizările corporale care au ca scop sporirea capacității de exploatare/utilizare, reducerea pierderilor tehnologice și a consumurilor specifice;

modernizarea unor componente ale imobilizărilor corporale, cu scopul obținerii de cresteri substanțiale ale calității producției sau activității;

efectuarea unor lucrări de modernizare la clădiri și construcții existente care au ca și scop sporirea gradului de confort.

Evaluarea, reevaluarea și deprecierea imobilizărilor corporale

Evaluarea imobilizarilor corporale

Imobilizările corporale sunt supuse unor serii de evaluare, în diferite momente ale existenței lor:

Evaluarea la intrare (valoarea stabilită în momentul primei recunoașteri)

Evaluarea în momentul încetării recunoașterii

Evaluarea cu ocazia inventarierii

Evaluarea în momentul închiderii exercițiului

Evaluarea la intrare a imobilizărilor corporale

În momentul intrării lor în patrimoniu, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care poate fi diferită în funcție de sursa de intrare a imobilizărilor corporale în unitatea patrimonială.

Valoarea de intrare se stabilește astfel:

La cost de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros. Costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor respective. În costul de achiziție se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de autorizații și alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.

La cost de producție – pentru bunurile produse în entitate. Costul de producție al unui bun cuprinde costul de achiziție a materiilor prime și materialelor consumabile și cheltuielile de producție direct atribuibile bunului. Costul de producție al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producției, și anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă și alte cheltuieli directe de producție, costul proiectării produselor, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația acestora

La valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social. În acest caz, valoarea de aport se substituie costului de achiziție.

La valoarea justă – pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidență de pe piață, printr-o evaluare efectuată,de regulă, de profesioniști calificați în evaluare. În situația în care nu există date pe piață privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor și a frecvenței reduse a tranzacțiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către profesioniști în evaluare.

Evaluarea în momentul încetării recunoașterii

În conformitate cu Ordinul Ministerului Finanțelor Publice 1802/2014 în momentul cedării sau casării, o imobilizare corporală trebuie scoasă din evidența economica, atunci când nu se mai așteaptă niciun beneficiu economic viitor din utilizarea sa ulterioară. Dacă o entitate recunoaște în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri parțiale (înlocuirea unei componente), atunci ea scoate din evidență valoarea contabilă a părții înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă dispune de informațiile necesare. În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări corporale, sunt evidențiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

Evaluarea cu ocazia inventarierii

Ordinul Ministerului de Finanțe Publice nr. 2861/ 2009 privind “Organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii”, prevede în cazul imobilizărilor corporale, precum și al celorlalte elemente de natura activelor pentru care există constituite ajustări pentru depreciere sau ajustări pentru pierdere de valoare, în listele de inventariere să se înscrie valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, mai puțin ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare înregistrate până la data inventarierii, care se compară cu valoarea lor actuală, stabilită cu ocazia inventarierii, pe bază de constatări faptice.

Conform OMFP 1802/2014 corectarea valorii imobilizărilor corporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora. În cazul imobilizărilor corporale, la determinarea pierderilor din depreciere pot fi avute în vedere, de către evaluatori independenți sau personalul entității, și alte metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar). Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale, în afara constatării faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe și interne de informații,astfel:

La sursele externe de informații se încadrează aspecte precum:

– pe parcursul perioadei, valoarea de piață a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de așteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;

– pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entității, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul etc.

Din sursele interne de informații se exemplifică următoarele elemente:

– există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării;

– pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entității, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteptă să fie utilizată. Astfel de modificări includ: situațiile în care imobilizarea devine neproductivă, planurile de restructurare sau de întrerupere a activității căreia îi este dedicată imobilizarea, precum și planificarea cedării imobilizării înainte de data estimată anterior;

– raportările interne pun la dispoziție indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.

Indiciile de depreciere a imobilizărilor, puse la dispoziție de raportările interne, includ:

– fluxul de numerar necesar pentru achiziționarea unei imobilizări similare, pentru exploatarea sau întreținerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut inițial în buget;

– rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget;

– o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o creștere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc.

Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază constatările comisiei de inventariere. Pot exista și unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai există sau s-a redus. La această evaluare se ține cont de surse externe și interne de informații.

În categoria surselor externe de informații se pot încadra următoarele:

– valoarea de piață a imobilizării a crescut semnificativ în cursul perioadei;

– în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra entității sau se estimează că astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în mediul tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul etc.

Dintre sursele interne de informații se exemplifică următoarele:

– pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect favorabil asupra entității, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteptă să fie utilizată. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăți și a crește performanța imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparține imobilizarea;

– raportările interne dovedesc faptul că performanța economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut inițial etc.

Inventarierea terenurilor se efectuează pe baza documentelor care atestă dreptul de proprietate al acestora și a altor documente, potrivit legii. Clădirile se inventariază prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate și a dosarului tehnic al acestora. Construcțiile și echipamentele speciale cum sunt: rețelele de energie electrică, termică, gaze, apă, canal, telecomunicații, căile ferate și altele similare se inventariază potrivit regulilor stabilite de deținătorii acestora.

Imobilizările corporale care în perioada inventarierii se află în afara entității (vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate în cursă de lungă durată, mașinile de forță și utilajele energetice, mașinile, utilajele și instalațiile de lucru, aparatele și instalațiile de măsurare, control și reglare și mijloacele de transport date pentru reparații în afara entității se inventariază înaintea ieșirii lor temporare din gestiunea entității sau prin confirmare scrisă primită de la entitatea unde acestea se găsesc, potrivit procedurilor proprii aprobate.

 La entitățile care au activitate de construcții-montaj, pe baza constatării la fața locului, se includ în liste de inventariere distincte, pe categorii de lucrări și părți de elemente de construcții la care n-a fost executat intregul volum de lucrări prevazute în devize, respectiv lucrări executate (terminate), dar nerecepționate de către beneficiar, denumirea obiectului și valoarea determinată potrivit stadiului de execuție, potrivit valorii din documentația existentă (devize), precum și în funcție de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii.

Evaluarea în momentul închiderii exercițiului

Conform legislației în vigoare, evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanțului se efectuează la cost, mai puțin amortizarea și ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării, mai puțin orice amortizare ulterioară cumulată și orice pierderi din depreciere ulterioare cumulate.

Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate în bilanț la valoarea contabila, aceasta fiind reprezentată de costul de achiziție, costul de producție sau altă valoare care substituie costul, diminuată cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum și cu pierderile cumulate din depreciere.

Reevaluarea imobilizărilor corporale

Conform 1802/2014 reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanțului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesioniști calificați în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut național și internațional. În ceea ce privește amortizarea cumulată la data reevaluării unei imobilizări corporale, este tratată în unul din următoarele moduri:

a) recalculată proporțional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;

b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului și valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piață.

În cazul în care apar diferențe între valoarea rezultată în urma reevaluării și valoarea la cost istoric, diferența trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital și rezerve" (contul 105 “Rezerve din reevaluare”). Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

Deprecierea imobilizărilor corporale

Potrivit IAS 36 “Deprecierea activelor”, o depreciere a unui activ se realizează atunci când valoarea contabilã a unui activ este mai mare decât valoarea sa recuperabilã. Tot în prezentul standard ne sunt explicați următorii termini:

Valoarea contabilă este valoarea la care un activ este contabilizat în bilanț, dupã deducerea amortizării cumulate și tuturor pierderilor de valoare înregistrate la acest activ.

Valoarea recuperabilă este cea mai mare valoare dintre valoarea justă netă a activului și valoarea sa de utilitate sau de utilizare.

Valoarea de utilitate este o valoare actualizată a fluxurilor viitoare de trezorerie așteptate și generate de utilizarea continuă a activului și de cesiunea sa la sfârșitul duratei sale de utilizare

Odată cu trecerea timpului, datorită numeroaselor cicluri de producție, imobilizările corporale își pierd treptat din valoarea de utilizare și din potențialul lor economic. Acest proces poartă numele de depreciere și se grupează în două categorii:

Deprecierea ireversibilă (Amortizarea imobilizărilor corporale)

Deprecierea reversibilă (Temporară)

Deprecierea ireversibilă (Amortizarea imobilizărilor corporale) – apare ca rezultat al deteriorării fizice și morale a imobilizărilor. Recuperarea treptată a valorii bunului se face cu ajutorul amortizării, adică prin includerea ei în cheltuieli.

Amortizarea este un proces de transferare a valorii fondurilor de producție fixe asupra produsului obținut cu ajutorul lor și de formare, pe măsura consumului lor productiv (uzurii), a unui fond banesc, care asigură în momentul scoaterii din funcțiune, posibilitatea înlocuirii lor integrale. Destinația economică a acestui proces rezidă în elaborarea unui sistem de cote, care să asigure, în perioada numită perioadă de amortizare a categoriei respective de fonduri fixe, reproducția lor simplă.

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 16 (International Accounting Standard) ne oferă o definiție mult mai simplă, prin care precizează faptul că amortizarea reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viață utilă, unde valoarea amortizabilă este costul activului sau o altă valoare substituită costului în situațiile financiare, din care s-a scăzut valoarea reziduală.

Amortizarea se calculează pe toată durata de folosire a imobilizării corporale, până la recuperarea integrală a valorii lui.

Amortizarea anuală se calculează dupa relația:

Aa =

în care:

Aa – amortizarea anuală

Vi – valoarea de intrare (de înregistrare)

T – timpul de funcționare

Nu sunt considerate active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele împădurite;

b) tablourile și operele de artă;

c) fondul comercial;

d) lacurile, bălțile și iazurile care nu sunt rezultatul unei investiții;

e) bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare;

f) orice mijloc fix care nu își pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;

g) casele de odihnă proprii, locuințele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor.

Metoda de amortizare aleasă trebuie să reflecte tiparul preconizar de consumare a beneficiilor economice viitoare ale activului. Această metodă de amortizare aleasă trebuie să fie revizuită la fiecare sfârșit de exerciuțiu financiar, cel puțin. În cazul în care există modificări în ceea privește consumarea beneficiilor economice viitoare aduse de respectivul activ, atunci metoda trebuie schimbată pentru a reflecta tiparul modificat.

În contabilitate, pentru amortizarea imobilizărilor coprorale agenții economici apelează la unul din următoarele regimuri de amortizare, în conformitate cu Legea 15/1994 (Legea Amortizarii mijloacelor fixe) :

Amortizarea liniară

Amortizarea degresivă

Amortizarea accelerată

Metoda liniară – presupune o cheltueală constantă pe parcursul duratei de viață, în cazul în care valoarea reziduală nu se modifică. Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de amotizare la valoarea de intrate a mijloacelor fixe. Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.

Metoda degresiva – presupune o cheltuială descrescătoare de-a lungul duratei de viata utila. Amortizarea degresiva se calculeaza prin înmulțirea cotelor de amortizare cu unul dintre următorii coeficienți:

1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 și 5 ani

2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 și 10 ani

2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani

Acești coeficienți pot fi modificați doar de hotărârile de Guvern, la propunerea Ministerului Finanțelor.

Metoda accelerată – presupune includerea, în primul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până șa 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix resprectiv. Valoarea rămasă de amortizat se calculează după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași.

În conformitate cu prevederile fiscale din țara noastră, regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:

a) în cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;

b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.

Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcțiune;

b) pentru cheltuielile cu investițiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz;

c) pentru cheltuielile cu investițiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locație de gestiune de cel care a efectuat investiția, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz;

d) pentru cheltuielile cu investițiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;

e) amortizarea clădirilor și a construcțiilor minelor, salinelor cu extracție în soluție prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanțe minerale solide și cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor și care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum și a investițiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă.

Deprecierea reversibilă (Temporară) – apare atunci când se constată o scădere a valorii de utilizare a respectivei imobilizări, astfel prețul de piață este mai mic decât valoarea de înregistrare (de intrare). Aceasta se stabilește în momrntul inventarierii, la sfârșitul exercițiului financiar și cu această ocazie se constituie provizioane pentru depreciere.

Conform OMFP 1802/2014 corectarea valorii imobilizărilor corporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.

IAS 36 „Deprecierea activelor” clarifică urmatoarele aspecte:

Deprecierea de valoare presupune o deteriorare a valorii unui activ, cauzatã de uzura morală, condiții nefavorabile de pe piață etc. Pentru a determina pierderea de valoare, trebuia întâi estimată valoarea recuperabilă a activului și, implicit, estimate prețul net de vânzare și valoarea de utilitate.

Provizioanele pentru depreciere sunt evaluate la inventariere, ca diferență dintre valoarea contabilă a respectivului activ și valoarea sa de inventar (valoarea de utilitate). Aceastã din urmã valoare se determinã pe baza valorii de piață și a utilității bunului pentru întreprindere. Din punct de vedere contabil, constituirea unui provizion de depreciere presupune debitarea unui cont de cheltuieli și creditarea altui cont de provizioane pentru depreciere, clasificate în funcție de natura activului.

Pierderea de valoare este diferența dintre valoarea contabilă (mai mare) și valoarea recuperabilă a unui activ sau a unei unități generatoare de numerar.

Metode de finanțare

O entitate care are nevoie de capital poate apela la autofinanțare, dar atunci cand aceasta nu este suficientă trebuie sa apeleze la surse externe de finanțare. Printre aceste surse externe de finanțare amintim: finanțarea prin leasing și finanțarea prin subvenții.

Finanțarea prin leasing

Leasing-ul reprezintă o tehnică contractuală pe termen mediu, prin care o societate – numită societate de leasing (locator) – achiziționează, la cererea unui client (locatar), bunuri de natura imobilizărilor, în scopul de a le da cu chire clientului respectiv, pentru o durată determinată și în schimbul unor redevențe (chirii). La expirarea contractului, locatorul poate restitui bunul societății de leasing, îl poate cumpăra la un preț fix (valoare reziduală) stabilit în contract sau poate cere reînnoirea contractului.

Potrivit Legii Nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, clasifică leasing-ul în două categorii:

Leasing-ul financiar

Leasing-ul operațional

Leasing-ul financiar este operațiunea de leasing care îndeplinește una sau mai multe dintre următoarele condiții:

a) riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing;

b) părtile au prevăzut expres că la expirarea contractului de leasing se transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

c) utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar prețul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare sau de piață pe care acesta o are la data la care opțiunea poate fi exprimată;

d) perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperă cel puțin 75% din durata normată de utilizare a bunului, chiar dacă, în final, dreptul de proprietate nu este transferat.

Leasing-ul operațional este operațiunea de leasing care nu îndeplinește nici una dintre condițiile prezentate mai sus.

Diferența dintre cele două categorii ale leasing-ului se regăsește în modalitățile diferite de calcul ale ratei de leasing, dar mai ales a metodelor de înregistrare în contabilitate. În ceea ce privește leasing-ul financiar rata de leasing va fi calculată ținându-se seama de valoarea de intrare și de dobanda de leasing aferentă, eșalonată pe perioada derulării contractului. În acest caz, achizițiile de mijloace fixe sunt tratate ca investiții, fiind supuse amortizării în conformitate cu actele normative în vigoare. Pentru leasing-ul operațional, rata de leasing va fi calculată ținându-se seama de valoarea de intrare a bunului, de beneficiul stabilit de părți și de amortizarea unei părți din valoarea de intrare a acestuia. În privința regimului de amortizare, acesta va fi stabilit de părți, de comun acord, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, cu modificările ulterioare.

Aceste caracteristici oferă leasing-ului financiar un caracter de mijloc de finanțare. Unul din avantajele leasingului ca mijloc de finanțare, este acela ca deși imobilizările au costuri ridicare, acesta oferă întreprinderii posibilitatea de a dobândi, la sfârșitul perioadei contractuale, imobilizări a căror achiziție a fost finanțată deja (în cazul leasing-ului operațional) pe baza cheltuielilor de exploatare, sub forma chiriilor plătite locatarului. Aceste cheltuieli sunt deductibile fiscal imediat și integral, în comparație cu eventualele amânări în timp ale deductibilității cheltuielilor cu amortizările care s-ar fi înregistrat daca respectivul bun ar fi fost achiziționat. Un alt avantaj ar fi cel al plății eșalonate în timp a chiriilor care permite locatarului să evite mobilizarea resurselor pe termen lung necesare pentru finanțarea achizițiilor de bunuri, ceea ce are un efect favorabil asupra capacității de îndatorare. Interesul fiscal nu se limitează doar la acest aspect: în măsura în care durata contractului de leasing este, de regulă, mai mică decât durata nomicală de amortizare a bunului respectiv, chiriile înregistrate în cheltuielile de exploatare pot fi considerate ca amortizare accelerată.

Finanțarea prin subvenții

Subvențiile sunt pentru întreprindere o finanțare exterioară și reprezintă pentru aceasta un caștig, deoarece acestea nu trebuie sa fie rambursate.

Conform IAS 20 „Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală” există mai multe categorii de subvenții de care o firm[ poate beneficea, acestea sunt:

Subvențiile guvernamentale reprezintă asistența acordată de guvern sub forma unor transferuri de resurse către o entitate în schimbul conformării, în trecut sau în viitor, cu anumite condiții referitoare la activitatea de exploatare a entității. Subvențiile exclud formele de asistență guvernamentală cărora nu li se poate atribui în mod rezonabil o anumită valoare, precum și tranzacțiile cu guvernul care nu pot fi distinse de tranzacțiile comerciale normale ale entității.

Subvențiile aferente activelor reprezintă subvenții guvernamentale pentru acordarea cărora principala condiție este că o entitate beneficiară trebuie să cumpere, să construiască sau să dobândească în alt mod active imobilizate. De asemenea, pot exista și condiții secundare care restricționează tipul sau amplasarea activelor sau perioadele în care acestea urmează a fi achiziționate sau deținute.

Subvențiile aferente veniturilor cuprind subvențiile guvernamentale care nu sunt subvenții aferente activelor.

Împrumuturile nerambursabile sunt împrumuturi al căror creditor se angajează să renunțe de rambursarea acestora, dacă se îndeplinesc anumite condiții prestabilite.

Fiind considerată un caștig pentru întreprindere, subvenția ar trebui înregistrată la venituri, însă aceasta ar presupune ca o parte din câștigul respectiv, deci o parte din resursa pe care și-o procură întreprinderea prin primirea respectivei subvenții, să revină statului sub formă de impozit pe profitul înregistrat ca urmare a înregistrării subvenției la venituri. Înregistrarea subvenției pentru investiții intr-un cont de resurse permanente, este în parte justificată de acest aspect de natură fiscală. Această problemă nu se regăsește și în cazul celorlalte subvenții pe care firma le-ar putea primi (subvenții de exploatare), care au ca și scop acoperirea unei pierderi, ca urmare nu apare profit în urma încasării lor. Înregistrarea subvenției pentru investiții la resurse este de asemenea justificată de principiul contabil al independenței exercițiilor. Subvenția se va concretiza, în cele mai multe cazuri, într-o investiție, ale căror efecte asupra întreprinderii se vor manifesta, în viitor, pe măsura înregistrării amortizării acesteia. Astfel cheltuiala înregistrată de întreprindere prin calculul amortizării bunului finanțat prin subvenții nu corespunde însă unui efort real al firmei, în consecință nu ar trebui să influențeze rezultatul exercițiului în care se află. În cazul în care subvenția este acordată de către stat, acesta ar suporta costul subvenției de două ori: la acordare și pe măsura înregistrării amortizării, prin diminuarea profitului impozabil. Este necesar anularea efectului amortizării bunului finanțat prin subvenție asupra rezultatului exercitiului în care se înregistrează această cheltuiala. Această anulare se realizează prin înregistrarea într-un cont de venituri a unei părți din subvenția primită și consemnată anterior la resurse proprii, proporțională cu amortizarea trecută pe cheltuieli.

Conturi specifice

Codul Fiscal oferă explicații pentru fiecare din conturile folosite pentru înregistrarea în contabilitate. Aici se regăsesc informații în legătură cu funcția contabilă și conținutul economic al fiecărui cont, dar și modul cum acestea încep să se debiteze sau să se crediteze și care este soldul final al fiecărui cont (debitor sau creditor). Astfel mai jos sunt prezentate câteva conturi care se folosesc atunci când este vorba de :

Contabilitatea imobilizărilor corporale se conduce cu ajutorul conturilor din grupa “21”:

Contul 211 „Terenuri și amenajări de terenuri” – este un cont de activ

Se debitează cu:

– valoarea terenurilor achiziționate, a celor reprezentând aport la capital, valoarea terenurilor primite prin subvenții pentru investiții (404, 456, 4751);

-valoarea terenurilor primate cu titlu gratuit (4753)
– valoarea terenurilir achiziționate de la entități sfiliate sau de la entități legate prin interese de participare (451,453);

– valoarea la cost de producție a amenajărilor de terenuri realizate pe cont propriu (231, 722);
– creșterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă terenului reevaluat (105);
– creșterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea, recunoscută anterior la acel activ (781);

Se creditează cu:

– valoarea terenurilor, respectiv a amenajărilor de terenuri cedate, amortizate (281, 658);
– valoarea descreșterii rezultate din reevaluarea terenurilor în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
– valoarea descreșterii rezultate din reevaluarea terenurilor recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrata o sumă referitoare la acel activ (681);
– valoarea terenurilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor entități, în schimbul dobândirii de participații în capitalul acestora (261, 263, 265);
– valoarea terenurilor aportate, retrase (456);
– valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuințe destinate vânzării, reclasificate ca mărfuri (371);
– valoarea terenurilor expropriate (671).

Soldul contului reprezintă valoarea terenurilor și costul amenajărilor de terenuri existente.

Contul 212 "Construcții" – este un cont de activ cu ajutorul căruia se ține evidența existenței și mișcării construcțiilor

Se debitează cu:

– valoarea construcțiilor achiziționate, realizate din producție proprie, primite prin subvenții pentru investiții, ca aport la capitalul social (404, 231, 4751, 456);
– valoarea construcțiilor primite cu titlu gratuit (4753);
– valoarea construcțiilor achiziționate de la entități afiliate sau de la entități legate prin interese de participare (451, 453);
– valoarea construcțiilor primite în regim de leasing financiar (167);
– creșterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcțiilor, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă construcției reevaluate (105);
– creșterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcțiilor, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea, recunoscută anterior la acel activ (781);
– costurile estimate inițial cu demontarea și mutarea imobilizării corporale la scoaterea din evidență, precum și cele cu restaurarea amplasamentului (151);
– valoarea amortizării investițiilor efectuate de chiriași la construcțiile primite cu chirie și restituite proprietarului (281).

Se creditează cu:

– valoarea neamortizată a construcțiilor scoase din evidentă (658);
– amortizarea construcțiilor scoase din evidență (281);
– descreșterile față de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea construcțiilor, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
– valoarea descreșterii rezultate din reevaluarea construcțiilor, recunoscută ca o cheltuială cu întreagă valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (681);
– valoarea amortizării construcțiilor, eliminată cu ocazia reevaluării din valoarea contabilă brută a acestora (281);
– valoarea clădirilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor entități, în schimbul dobândirii de participații în capitalul acestora (261, 263, 265);
– valoarea investițiilor efectuate de chiriași la construcțiile primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (281);
– valoarea construcțiilor aportate retrase (456);
– valoarea construcțiilor distruse de calamități (671).
Soldul contului reprezintă valoarea construcțiilor existente.

Contul 213 "Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații"- este un cont de active cu ajutorul căruia se ține evidența existenței și mișicării instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de reproducție și muna și a plantațiilor.

Se debitează cu:

– valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor achiziționate, realizate din producție proprie, primite prin subvenții pentru investiții, ca aport la capitalul social (404, 446, 223, 231, 4751, 456);
– valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor primite cu titlu gratuit (4753);
– plusurile de inventar constatate la instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații (4754);
– valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor achiziționate de la entitaăți afiliate sau de la entități legate prin interese de participare (451, 453);
– costurile estimate inițial cu demontarea și mutarea imobilizării corporale la scoaterea din evidență, precum și cele cu restaurarea amplasamentului (151);
– valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, primite în regim de leasing financiar (167);
– cresterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizării corporale reevaluate (105);
– creșterea față de valoarea contabilă neta, rezultată din reevaluarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea, recunoscută anterior la acel activ (781);
– valoarea amortizării investițiilor efectuate de chiriași la instalațiile tehnice și mijloacele de transport primite cu chirie și restituite proprietarului (281).

Se creditează cu:

– valoarea neamortizată a instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor scoase din evidență (658);
– amortizarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor scoase din evidență (281);
– valoarea imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituie (167);
– descreșterile față de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
– valoarea descreșterii rezultate din reevaluarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (681);
– valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor entități, în schimbul dobândirii de participații în capitalul acestora (261, 263, 265);
– valoarea investițiilor efectuate de chiriași la instalațiile tehnice și mijloacele de transport primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (281);
– valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor distruse de calamitati (671).
Soldul contului reprezintă valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor, existente.

Contul 214 "Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale" – este un cont de activ cu ajutorul căruia se ține evidența existenței și mișcării mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale

Se debitează cu:

– valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale achiziționate, realizate din producție proprie, primite prin subvenții pentru investiții, ca aport la capitalul social (404, 446, 224, 231, 4751, 456);
– valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale primite cu titlu gratuit (4753);
– plusurile de inventar constatate la mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și la alte active corporale (4754);
– valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale achiziționate de la entități afiliate sau de la entități legate prin interese de participare (451, 453);
– valoarea amortizării investițiilor efectuate de chiriași la imobilizările primite cu chirie și restituite proprietarului (281);
– valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale, primite în regim de leasing financiar (167);
– creșterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizării corporale reevaluate (105);
– creșterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea, recunoscută anterior la acel activ (781).

Se creditează cu:

– valoarea neamortizată a mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale, scoase din evidență (658);
– amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale scoase din evidență (281);
– descreșterile față de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
– valoarea descreșterii rezultate din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (681);
– aportul în natură la capitalul social al altor entități, în schimbul dobândirii de participații la capitalul acestora (261, 263, 265);
– valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale distruse de calamități (671).
Soldul contului reprezintă valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție și a altor active corporale existente.

Contul 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" – este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența amortizării imobilizărilor corporale.

Se creditează cu:

– cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor corporale (681);
– valoarea amortizării investițiilor efectuate de chiriași la imobilizările corporale primite cu chirie și restituite proprietarului (212, 213, 214);
– ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizării corporale, atunci când reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice (105).

Se debitează cu:

– valoarea amortizării imobilizărilor corporale scoase din evidență (211, 212, 213, 214);
– valoarea investițiilor efectuate de chiriași la imobilizările corporale primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (212, 213);
– valoarea amortizării imobilizărilor corporale, eliminată cu ocazia reevaluării, din valoarea contabilă brută a acestora (212).
Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.

Contul 291 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale" – este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale.

Se creditează cu:

– sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale (681).

Se debitează cu:

– sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale (781).
Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor corporale.

Contul 445 "Subvenții" – cont de active cu ajutorul căruia se ține evidența decontărilor privind subvențiile aferente activelor și a celor aferente veniturilor, distinct pe subvenții guvernamentale, împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții și alte sume primite cu caracter de subvenții.

Se debitează cu:

– subvențiile pentru investiții, împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții și alte sume de primit, cu caracter de subvenții pentru investiții (4751, 4752, 4758);
– valoarea subvențiilor pentru venituri, aferente perioadei (741);
– valoarea subvențiilor pentru venituri, aferente perioadelor viitoare (472);
– valoarea subvențiilor de primit drept compensații pentru pierderile înregistrate ca urmare a unor evenimente extraordinare (771).

Se creditează cu:

– valoarea subvențiilor încasate (512).
Soldul contului reprezintă subvențiile de primit.

2. Prezentarea societății SC FOREST AMI SRL

2.1. Scurt istoric

SC FOREST AMI SRL s-a constituit în anul 2000, sub forma unei societăți cu răspundere limitată, având sediul în județul Bistrița Năsăud, localitatea Ilva, strada Principală, numărul 16. Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului de Comerț din data de 31 august 2000, sub numărul J06/237/2000, cod unic de identificare RO 13317842. SC FOREST AMI SRL își desfășoară activitatea în conformitate cu actul constitutiv si legile române în vigoare, având un numar de 4 angajați.

Societatea s-a înființat cu un capital social de 600 lei, împărțit în 60 părți sociale, a 10 lei fiecare, aport al asociaților, astfel:

Acul Ioan – deține 40 de părți sociale a câte, 10 lei fiecare, având o valoare de 400 lei, reprezentand 67 % din capitalul social;

Acul Mărioara – deține 20 de părți sociale, a câte 10 lei fiecare, având o valoare de 200 lei, reprezentând 33 % din capitalul social.

2.2. Obiectul de activitate

SC FOREST AMI SRL își desfășoară activitatea în industria prelucrătoare, având ca obiect de activitate principal tăierea și rindeluirea lemnului, Cod CAEN 1610 „Tăierea și rindeluirea lemnului”. Pe lângă acest obiect de activitate, societatea desfășoară și alte activități regăsite in Codul CAEN, precum:

1621 ,,Fabricarea de furnire și a panourilor din lemn”

1622 ,,Fabricarea parchetului asamblat în panouri”

1623 ,,Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții”

1624 ,,Fabricarea ambalajelor din lemn”

1629 ,,Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale”

2.3. Descrierea activității

SC FOREST AMI SRL își desfășoară activitatea de tăiere și rindeluire a lemnului, în vederea obținerii cherestelei și a lăturoaielor. În urma procesului de tăiere și rindeluire rezultă rumegușul. Pentru atingerea obiectivului e nevoie să se îndeplineasca toate etapele fluxului tehnologic.

Pentru obținerea cherestelei se pune accent pe doua proceduri:

Pregătirea buștenilor

Procesul de obținere al cherestelei

Pregătirea buștenilor – presupune următoarele etape:

Descărcarea

Evaluarea cantitativă și calitativă

Depozitarea și conservarea lor

Identificarea și eliminarea incluziunilor din lemn

Tăierea

Cojirea

Sortarea

Spălarea

Descărcarea buștenilor se poate face cu ajutorul utilajelor speciale, precum: tractoare cu brațe proprii, macarale turn, macarale capră, poduri înalte sau cu ajutorul scripetelor. Pentru descărcare buștenilor, SC FOREST AMI SRL folosește tractoare cu brațe proprii.

Evaluarea cantitativă și calitativă a buștenilor se realizează în momentul descărcării din mijloacele de transport.

Evaluarea cantitativă – presupune măsurarea buștenilor (lungimea și diametrul), în vederea determinării volumul materialului lemnos. Lungimea buștenilor este redată în metrii, cu doua zecimale, iar diametrul lor în centimetrii, numere întregi, prin rotunjire. Măsurarea lungimii se realizeaza cu ajutorul ruletei sau a riglei gradate, iar diametru se determină cu ajutorul compasului forestier și a clupei forestiere.

Evaluarea calitativă – presupune evaluarea propriu-zisă din punct de vedere calitativ, a fiecărui buștean și încadrarea acestuia în condițiile admisibile ale standardelor. Se urmărește evitarea buștenilor cu probleme, deoarece de calitatea lor depinde și calitatea cherestelei care urmează a se realiza.

Depozitarea și conservarea buștenilor

Pentru a-și păstra caracteristicile pe parcursul depozitării, buștenii sunt nevoiți să treacă prin așa numitul proces de conservare. Există mai multe tipuri de conservare, cum ar fii:

Conservarea prin grăbirea uscări naturale a buștenilor;

Conservarea prin imersie în apă;

Conservarea prin stropire cu apă;

Conservarea cu ajutorul pastelor hidrofuge.

În ceea ce privește conservarea buștenilor, SC FOREST AMI SRL apelează la conservarea cu ajutorul pastelor hidrofuge, care se realizează prin aplicarea pastei hidrofuge , pe capetele buștenilor și a părților fară coajă, cu ajutorul pensulei sau prin pulverizare.

Identificarea și eliminarea incluziunilor din lemn

Această etapă presupune eliminarea incluziunilor metalice din lemn, care ar putea deteriora uneltele în timpul tăierii. Astfel se evita oprirea accidentală a uneltelor, dar și accidentarea personalului care le manevrează. Identificarea incluziunilor metalice se realizează cu ajutorul detectoarelor, care sunt așezate înaintea stației de tăiere a buștenilor.

Tăierea buștenilor

Pentru a putea fi prelucrați, buștenii trebuie tăiați în bucăți la anumite dimensiuni. Aceasta operațiune implică:

Retezarea

Obținerea lungimii adecvate

Obținerea conicității normale a lemnului

SC FOREST AMI SRL folosește pentru taierea lemnului fierăstrăul circular.

Cojirea buștenilor

Acest proces are ca scop înlăturarea rezidurilor de pe bușteni, cum ar fi mâlul, nisipul, insectele, frunzele, etc. Cojirea buștenilor este urmată de cateva avantaje, precum:

Se micșorează conumul de pânze tăietoare

Se pot folosi viteze de avans mai mari

Consum energetic scăzut

Se elimină operația de cojire a canturilor la cherestaua netivită.

Crește sfera de utilizare a rămășițelor.

Sortarea buștenilor

SC FOREST AMI SRL sortează buștenii în funcție de:

Dimensiuni – pe lungimi și diametre

Calitate – se ține cont de defectele buștenilor

Comenzi – scânduri, doage, traverse

Spălarea buștenilor

Ultima etapa, presupune spălarea buștenilor care nu s-au cojit. SC FOREST AMI SRL folosește pentru spălarea buștenilor, jetul de apă sub presiune. În perioada iernii apa trebuie să aibă o temperatură între 25-40o C, în acest mod se realizează atât spălarea cât si dezghețarea buștenilor.

Procesul de obținere al cherestelei – presupune următoarele etape

Aprovizionarea halei cu bușteni

Evaluarea cantitativă și calitativă a buștenilor

Tăierea buștenilor în bucăți de cherestea brută

Prelucrarea cherestelei la fierastrăul circular de retezat, tivit și spintecat

Tăierea cherestelei cu fierăstrăul panglică

Eliberarea cherestelei pe rampă, spre a fi inventariată

Depozitarea cherestelei

Obținerea pieselor de cherestea se realizează prin:

Obținerea grosimii cherestelei sau a prismei, prin tăierea longitudinală a buștenilor

Obținerea lungimii si lațimii cherestelei și eliminarea defectelor, prin retezarea și spintecarea cherestelei brute.

SC FOREST AMI SRL, realizează toate aceste operațiuni cu ajutorul utilajelor speciale, destinate tăierii, precum:

Gatere – ajută la tăierea buștenilor în lung, prin acțiunea pânzelor liniare dințate.

Fierăstrăul circular – tăierea se realizează cu ajutorul panzelor circulare simple sau multiple

Fierăstrău panglică – tăierea buștenilor se realizează bucată cu bucată, cu ajutorul unei pânze panglică

2.4. Descrierea compartimentului financiar-contabil al societății

Compartimentul financiar-contabil al societății SC FOREST AMI SRL, are ca rol asigurarea cunoașterii si controlului patrimoniului, dar și a rezultatelor economice obținute, în urma desfășurării activității firmei.

Atribuția principală a compartimentului financiar-contabil este organizarea contabilității privind:

Efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile a mărfurilor, cheltuielilor, mijloacelor circulante, mijloacelor fixe, precum și calculul amortizării, a costurilor, investițiilor și a rezultatelor financiare

Inventarerea periodică a valorilor patrimoniale

Întocmirea și urmărirea lunar a Balanței de verificare

Calcularea veniturilor, a rentabilității și a profitului

Decontarea cu furnizorii și beneficiarii

Plata la termen a obligatiilor societății față de bugetul statului

Principalele responsabilități ale compartimentului financiar-contabil sunt:

Efectuarea corectă și la timp a:

Înregistrărilor contabile

Întocmirii fișelor de cont sintetice și analitice

Întocmirii Regisrului – Jurnal

Întocmirii Balantei de verificare.

Elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli

Inventarierea valorilor patrimoniale, prin care se pun de acord situatiile contabile a patrimoniului societății cu situația reală a acesteia.

Întocmirea bilanțului, prin care se reflectă o imagine clară si completă a patrimoniului, a situațiilor financiare si a rezultatelor obținute.

Răspundere pentru operațiunile partimoniale efectuate

Răspundere pentru exactitatea informațiilor contabile furnizate.

Compartimentul financiar-contabil urmărește:

Creșterea rentabilității firmei

Eficientizarea modului de utilizare a resurselor

Efectuarea la termen a vărsămintelor către bugetul de stat

Evoluția productivă și economică a întreprinderii.

2.5. Contabilitatea imobilizărilor corporale a societății

Mijloacele fixe la intrarea sau la ieșirea din unitate sunt consemnate în documente. Aceste documente se pot împărții în trei categorii, astfel:

Documente la intrarea în patrimoniul unității, a mijloacelor fixe

Documente la ieșirea din patrimonial unitătii, a mijloacelor fixe

Documente privind deprecierea mijloacelor fixe

Intrarea în patrimoniul unității a mijloacelor fixe se poate realiza prin achiziție de mijloace fixe cu titlu oneros, prin aport în natură la capitalul social, donație, concesiune, locație de gestiune, producție proprie, leasing sau închiriere.

Documentele care justifica intrarea în patrimoniul unitătii a mijloacelor fixe pot fi:

Factura

Contract de vânzare – cumpărare

Contract de donație, închiriere, leasing, concesiune, locație de gestiune

Proces verbal de predare-primire

Proces verbal de inventariere

Chitanța și registrul de casă

Ordinul de plată și extrasul de cont

Notă de recepție și constatare de diferențe

Ieșirea din patrimoniul societății se poate realiza prin casare, vânzare, donație, dar și prin închiriere, concesiune, locație de gestiune. Documentele care atestă acest fapt sunt:

Proces verbal de casare

Factura

Contract de vânzare – cumpărare

Proces verbal de constatare

Proces verbal de predare

Contractul de concesiune, locație de gestiune, împrumut, donație

Proces verbal de scoatere din funcțiune

Ordin de încasare a titlurilor

Intrarea și ieșirea mijloacelor fixe din patrimoniul unității, este evidențiată în „Registrul numerelor de inventar ”. Mijlocului fix îi revine un număr de inventar și îi este evidențiată intrarea sau ieșirea din patrimoniu, în ordine cronologică, pe grupe de mijloace fixe, pe baza documentelor.

Supuse numeroaselor cicluri tehnologice, mijloacele fixe se uzează și sufereră deprecieri valorice. Documentele care justifică deprecierea mijloacelor fixe pot fi:

Planul de amortizare al imobilizărilor

Acte de constatare a deprecierilor

Procesul de inventariere

Situația de calcul a amortizării activelor imobilizate

Mijloacele fixe deținute de către SC FOREST AMI SRL, cu ajutorul cărora se desfășoară întreaga activitate a societății, sunt:

Gaterul

Fierăstrăul circular

Fierăstrăul panglică

Strungul de metal

Mașină ascuțit

Motofierăstrăul

Fierăstrăul mecanic

Aparat de sudură

Autoutilitară

Autotractor forestier

Taf

Autocamion

Remorcă

3. Studiu de caz

Contabilitatea imobilizările corporale la

SC FOREST AMI SRL

3.1. Contabilitatea intrărilor de imobilizări corporale

Documentele care atestă intrarea activelor imobilizate în unitatea întreprinderii sunt :

Procesul verbal de recepție – în cazul mijloacelor fixe care nu au nevoie de probe tehnice sau de montaj.

Proces verbal de recepție definitivă sau preliminară – pentru mijloacele fixe pentru care este necesar montajul, dar nu și probele tehnologice. Este cazul utilajelor, a cladirilor, construcțiilor care au caracter administrativ și social cultural.

Proces verbal de punere în funcțiune – în cazul mijloacelor fixe care au nevoie și de montaj și de probe tehnologice.

Proces de transformare – pentru mijloacele fixe care rezultă în urma prelucrării materialelor și a materiilor prime în cadrul unității, prin desfășurarea propriei activități a acesteia.

Proces verbal de predare – în cazul mijloacelor fixe care sunt transferate sua schimbate

Bon de mișcare al mijloacelor fixe – pentru mijloacele fixe care se mișcă în uinitate.

Proces verbal de închiriere – pentru mijloacele fixe luate în chirie.

Proces verbal de dare în custodie – în cazul mijloacelor fixe care sunt primite în custodie.

Imobilizările corporale pot intra în gestiunea unității pe mai multe căi, cum ar fi :

aport în natură la capitalul social, adus de asociați

achiziție de la furnizori

provenite din producția proprie

obținute cu titlu gratuit

plus la inventariere

schimbul de active imobilizate.

Intrarea imobilizărilor corporale ca aport în natură

Unul dintre asociații SC FOREST AMI SRL, aduce aport în natură la capitalul social, pe data de 07.05.2014, un utilaj, evaluat la 107.327 lei.

Pentru înregistrarea în contabilitate trebuie urmărite 3 etape:

Subscrierea aportului în natură – se realizează prin debitarea contului 456 „Decontări cu asociații privind capitalul” și creditarea contului 1011 „Capital subscris și nevărsat”, cu suma de 107.327 lei.

Intrarea în patrimoniu a aportului subscris – se debitează contul 2133 „Mijloace de transport” și se creditează contul 456 „Decontări cu asociații privind capitalul”, cu suma de 107.327 lei.

Înregistrarea trecerii de la capital subscris nevărsat la capital subscris vărsat – se debitează contul 1011 „Capital subscris nevărsat” și se creditează contul 1012 „Capital subscris vărsat”, cu suma de 107.327 lei.

Intrarea imobilizărilor corporale prin achiziție de la furnizori

SC FOREST AMI SRL achiziționează de la SC STIHL SRL, în data de 28.05.2014, un fierăstrău mecanic, în valoare de 2.550 lei, TVA 24% conform procesului verbal de recepții imobilizări nr. 1/28.05.2014, aflat la ANEXA 1.

Înregistrarea în contabilitate a achiziției se realizează astfel: se debitează contul 2131 „Echipamente tehnologice” cu suma de 2.550 lei, și 4426 „TVA deductibilă” cu suma de 612 lei, iar contul 404 „Furnizori de imobilizări” cu suma de 3.162 lei.

Calculul TVA:

Intrarea imobilizărilor corporale provenite din producție proprie

Realizarea imobilizărilor în regie proprie

SC FOREST AMI SRL realizează în luna iunie, mobilier (3 birouri, 3 dulapuri, 2 mese) în regie proprie. Pentru realizarea mobilierului se dau în consum materii prime în valoare de 1.200 lei, salariul personalului 1.500 lei, amortizare liniara, pe 4 ani. În final, valoarea mobilierului se ridică la suma de 3.400 lei.

Înregistrarea în contabilitate presupune următoarele etape:

1. Darea în consum a materiilor prime – se debitează contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime” și se creditează contul 301 „Materii prime”, cu suma de 1.200 lei.

2. Înregistrarea cheltuielii cu salariul personalului – se debitează contul 641 „Cheltuieli cu salariul personalului” și se creditează contul 421 „Personal – salarii datorate”, cu suma de = 1500 lei.

3. Înregistrarea amortizării – se debitează contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” și se creditează contul 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale”, cu suma de 850 lei.

Amortizare = = 850

4. Înregistrarea mobilierului la sfârșitul lunii iunie, dar neterminat, la valoarea costului de producție calculat pentru luna iunie – se debitează contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuție” și se creditează contul 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale” cu suma de 2.850 lei.

Costul de productie = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte

= 1.200 + 800 + 850

= 2.850

5. Darea în funcțiune a mobilierului realizat în regie proprie – la valoarea totala de 3.400 lei, din care valoarea de 2.850 lei recunoscută din luna iunie, iar pentru luna iulie s-au mai realizat diferite cheltuieli în sumă de 550 lei.

În contabilitate se înregistrează prin debitarea contului 214 „ Mobilier, aparatură birotică echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale” cu suma de 3.400, și se creditează cu conturile 722 „Venituri din producție proprie” cu valoarea de 550 lei, respectiv contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuție” cu suma de 2.850 lei.

Transferarea produselor finite la imobilizări corporale

SC FOREST AMI SRL, obține în luna iulie 2014 produse finite (mobilier) în valoare de 25.000 lei, pe care le transferă la imobilizări corporale.

Înregistrarea în contabilitate se realizeatză în 3 etape:

1. Înregistrarea obținerii de produse finite – se debitează contul 345 „Produse finite” și se creditează contul 711 „Variația stocurilor” cu suma de 25.000 lei.

2. Înregistrarea scăderii din gestiune a produselor finite transferate la imobilizări corporale – se debitează contul 711 „Variația stocurilor” și se creditează contul 345 „Produse finite” cu suma de 25.000 lei.

3. Înregistrarea preluării produselor finite ca imobilizări corporale – se debitează contul 214 „ Mobilier, aparatură birotică echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale” și se creditează contul 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale” cu suma de 25.000 lei.

Intrarea imobilizărilor corporale obținute prin titlu gratuit

SC FOREST AMI SRL, primește cu titlu grtuit, în data de 03.08.2014 un calculator cu imprimantă, în valoare de 3.414 lei, conform procesului de predare primire, regăsit la ANEXA 2.

În contabilitate această operațiune se înregistrează prin: debitarea contului 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor -umane și materiale și alte active corporale” și creditarea contului 133 „Donații pentru investiții” cu suma de 3.414 lei.

Intrarea imobilizărilor corporale prin plusuri constatate la inventariere

Odată cu realizarea inventarierii mijloacelor fixe la SC FOREST AMI SRL, se constată plus un motofierăstrău, la valoarea de 2.834 lei.

Acest plus la inventar, se înregistrează în contabilitate prin : debitarea contului 2131 „Echipamente tehnologice” și creditarea contului 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” cu suma de 2.834.

Intrarea imobilizărilor corporale prin schimburi de active imobilizate

În ceea ce privește intrarea de imobilizări corporale prin schimbul de active imobilizate,putem identificăm 3 tipuri de schimburi:

De aceeași natură și valoare

De aceeași natură, dar cu valori diferite

De naturi diferite, dar cu aceeași valoare

Schimburi de active imobilizate de aceeași natură și valoare

În acest caz nu intervine nicio schimbare, schimbul nu este înregistrat în contabilitate.

Schimburi de active de aceeași natură, dar cu valori diferite

SC FOREST AMI SRL care deține o centrala ATMOS, a cărei valoare inițială este de 11.693,54 lei cu o amortizare cumulată de 4.263,35 lei, dorește sa facă schimb în data de 15.08.2014, cu o centrală FERROLI, cu o valoare de 13.850 lei

Înregistrarea în contabilitate presupune două etape:

Înregistrarea anulării amortizării activului cedat – se debitează contul 2813 „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor” și se crediteză contul 2131 „Aparate și instalații de măsurare, control și reglare” cu suma de 4.263,35 lei.

Înregistrarea diferenței nete – se debitează contul 2132 „Aparate și instalații de măsurare, control și reglare”, cu suma de 6.419,71 lei, și se creditează conturile 7583 „Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital” cu suma de 5.000, respectiv cuntul 5121 „Conturi la banci în lei” cu suma de 1.419,71 lei.

Calulul diferenței nete

Centrala FERROLI = 13.850 lei

Centrala ATMOS = valoarea de intrare – amortizarea cumulată

= 11.693,54 lei – 4263,35 lei

= 7.430,29 lei

Diferența netă = 13.850 lei – 7.430,29 lei

= 6.419,71 lei

Schimburi de active imobilizate de naturi diferite, dar cu aceeași valoare

SC FOREST AMI SRL schimbă în data de 20.09.2014, autoturismul VW golf avand o valoare de 21.000 lei, cost inițial 24.000 lei, amortizare 14.400 lei, cu un aparat de sudură triodină, care are o valoare de 21.000 lei.

În contabilitate se evidențiază doua etape:

Înregistrarea anulării amortizării activului cedat – debitarea contului 2813 „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor” și contul 2133 „Mijloace de transport” cu suma de 14.400 lei.

Înregistrarea schimbului – se debitează contul 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” cu suma de 21.000 lei, și se creditează conturile 2133 „Mijloace de transport” cu suma de 9.600 care reprezintă diferența dintre valoarea inițială a autoturismului de 24.000 lei și amortizarea cumulată de 14.400 lei, iar contul 7583 „Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital” cu suma de 11.400 lei.

Amortizarea imobilizărilor corporale

Conform Standardul Internațional de Contabilitate IAS 16 (International Accounting Standard), amortizarea imobilizărilor corporale presupune alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viață utilă, unde valoarea amortizabilă este costul activului sau o altă valoare substituită costului în situațiile financiare, din care s-a scăzut valoarea reziduală.

Valoarea amortizabilă presupune diferența dintre valoarea initială de intrarea în unitate a activului imobilizat și valoarea reziduală care este estimată pentru respectiva imobilizare corporală.

Valoarea reziduală a imobilizărilor corporale reprezintă valoarea estimată pe care unitatea ar putea să o obțină prin cedarea unui activ.

Durata de viață utilă a imobilizărilor corporale este exprimată în anii de functionare dar și în unități de producție.

Stabilirea duratei de viță utila a activelor imobilizate se realizează, ținând cont de:

Uzura fizică estimată

Uzura morală

Prevederile legale

Amortizarea imobilizărilor corporale se realizează folosind una din cele 3 metode de amortizar

Amortizare liniară

Amortizare degresivă

Amortizare accelerată

Amortizarea liniară

Metoda de amortizare liniară presupune o cheltueală constantă pe parcursul duratei de viață, în cazul în care valoarea reziduală nu se modifică. Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de amotizare la valoarea de intrate a mijloacelor fixe. Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix. Astfel există două metode de calcul a amotizaării liniare:

Raportând valoarea amortizabilă a activului la durata de utilizare

SAU

Prin ponderea valorii amortizabile cu o rată de amortizare

SC FOREST AMI SRL achiziționează în data de 25.09.2014 un strung de metal de la SC BERNARDO SRL, cu o valoarea contabilă de 84.000 lei, valoarea reziduală de 2.000 lei. Strungul de metal aparține clasei 2.1.8.1. “Mașini de cojit, despicat, tocat și mărunțit. Strunguri și mașini de copiat. Fierăstraie”, având o durata de funcționare de 10 ani. Totodată se întocmește fișa mijlocului fix care se regăsește la ANEXA 3.

Calculul amortizării

Valoare amortizabilă = Valoarea inițială – valoarea reziduală

= 84.000 lei – 2.000 lei

= 82.000 lei

Amortizare anuală = = = 8.200 lei

Amortizare lunară = = = 683,33

Tabel cu amortizarea liniară

Înregistrarea în contabilitate

În contabilitate, amortizarea se înregistrează lunar pe cheltuieli, se debitează contul 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” și creditarea contului 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale” cu suma de 683,33, reprezentând valoarea amotizării lunare.

Amortizarea degresivă

Metoda de amortizare degresivă presupune o cheltuială descrescătoare de-a lungul duratei de viata utila. Amortizarea degresiva se calculeaza prin înmulțirea cotelor de amortizare cu unul dintre următorii coeficienți:

1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 și 5 ani

2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 și 10 ani

2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani

În momentul în care folosim metoda de amortizare degresivă se poate întâmpa ca amortizarea anuală rezultată să fie egală sau mai mică cu amortizarea anuală liniară. În acest caz, în continuare se va folosi metoda amortizării liniare.

SC FOREST AMI SRL achizitionează în data de 20.10.2014, un autoturism MITSUBISHI, cu valoarea de 84.000 lei, a cărei valoare reziduală este de 2.000 lei și a cărei durată de functionare este 10 ani se va calcula și înregistra amortizarea folosind metoda degresivă. Durata normală de functionare, regăsită în „Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe” este de 8-12 ani, se optează pentru 10 ani. Ținând cont de faptul ca strungul are o durată de funcționare de 10 ani, coeficientul care se va înmulții cu cota de amortizare, va fi 2.

Calculul amortizării

Rata liniară = = = 10 %

Rata degresivă = Rata liniară x 2 = 10 % x 2 = 0,2 = 20 %

Valoare amortizabilă = Valoarea inițială – valoarea reziduală

= 84.000 lei – 2.000 lei

= 82.000 lei

Amortizare 2014 = 82.000 x 20 % = 16.400

Amortizare 2015 = (82.000 – 16.400) x 20 % = 65.600 x 20 % = 13.120

Amortizare 2016 = (65.600 – 13.120) x 20 % = 52.480 x 20 % = 10.496

Amortizare 2017 = (52.480 – 10.496) x 20 % = 41.984 x 20 % = 8.396,8

Amortizare 2018 = (41.984 – 8.396,8) x 20 % = 33.587,2 x 20 % = 6.717,44

Deoarece amortizarea anuală pentru anul 2008 este mai mică decat amortizarea anuală liniară (6.717,44 < 8.200), se va împărții valoarea rămasa de amortizat în anul 2008 cu numărul de ani rămași neamortizați, adică 6 ani, astfel:

Amortizare 2018 = = 5.597,86

Valoarea obținuță reprezintă amortizarea anuală pentru anul 2008 și pentru următorii ani, iar în continuare se va aplica amortizarea liniară.

Tabel amortizare degresivă

Înregistrarea în contabilitate

Amortizarea activului se realizează prin debitarea contul 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” și creditarea contului 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale” cu valoarea amurtizării caluculată mai sus pentru fiecare an în parte.

2014

2015

2016

2017

Înregistrarea amortizării va avea aceeași valoare, începând cu anul 2018, până la sfârsitul perioadei de amortizare, anul 2023 .

Amortizarea accelerată

Metoda de amortizare accelerată – presupune includerea, în primul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix resprectiv. Valoarea rămasă de amortizat se calculează după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași.

SC FOREST AMI SRL achiziționeza un data de 10.06.2014, cu valoarea de 84.000 lei, a cărei valoare reziduală este de 2.000 lei și a cărei durată de funcționare este 10 ani se va calcula și înregistra amortizarea folosind metoda accelerată. Durata normală de funcționare, regăsită în „Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe” este de 8-12 ani, se optează pentru 10 ani.

Caluculul amortizării accelerate

Pentru anul 2014 amortizarea se va calcula astfel:

32.000 x 50% = 16.000 lei

Pentru anii următori, amortizarea se va calcula după medtoda de amortizare liniară, prin împărțirea valorii ramase de amortizat la durata normală de funcționare ramasa, astfel:

16.000 : 9 = 1.777,78

Tabel amortizare liniară

Înregistrarea în contabilitate

Înregistrarea amortizării se realizează prin debitarea contului 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” și creditarea contului 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale”. În primul an cu suma de 16.000 lei, iar începând cu anul doi pana la finalul perioadei de aportizare cu suma de 1.777,78 lei.

2014

2015 – 2023

Reevaluarea imobilizărilor corporale

Conform OMFP 1802/2014 reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanțului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesioniști calificați în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut național și internațional.

Reevaluarea imobilizărilor corporale poate afecta:

Conturile din bilanț:

Valoarea brută a imobilizărilor corporale – debitul sau creditl contului „21…”

Amortizarea imobilizărilor corporale – debitul sau creditul contului „281…”

Rezervele din reevaluare – debitul sau creditul contului „105”

Conturile de rezultate:

Alte cheltuieli din exploatare – debitul contului „6588” , daca o descre;tere de valoare nu poate fi „compensată” de o rezervă din reevaluare

Alte venituri din exploatare – creditul contului „7588”, daca o creștere de valoare trebuie sa „compenseze” o cheltuiala precedentă din reevaluare

Valoarea reevaluată > Valoarea contabilă netă venit

Dacă

Valoarea reevaluată < Valoarea contabilă netă cheltuială

Reevaluarea imobilizărilor corporale folosind metoda valorii brute

Această metodă presupune o recalculare a amortizării cumulate, proporțional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Metoda este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice de actualizare. Coeficientul de reevaluare se calculează raportând valoarea contabilă brută dupa reevaluare la valoarea contabilă brută înainte de reevaluare.

În data de 31.12.2014, SC FOREST AMI SRL realizează reevaluarea unui mijloc de transport, a cărui valoare contabilă este de 126.000 lei, durată de functionare de 5 ani, amortizare cumulată pe 2 ani,de 50.400 lei. Indicele de actualizare este de 110 % (1,1).

Calcul valori după reevaluare

Valoare contabilă brută = 126.000 x 1,1 = 138.600

Amorizare acumulată = 50.400 x 1,1 = 55.440

Diferența la valoarea contabila brută = 138.600 – 126.000 = 12.600

Diferența la amorizarea cumulată = 55.400 – 50.400 = 5.000

Diferența dintre plusul de valoare contabilă și plusul de valoare al amoortizării =

= 12.600 – 5.000 = 7.600

Înregistrarea în contabilitate

Diferențele sesizate după reevaluarea mijlocului de transport, se înregistrează în contabilitate prin debitarea contului 2133 „Mijloace de transport” cu suma de 12.600 lei, care reprezintă diferența valorii contabile a mijlocului de transport. constatată dupa evaluare. Se creditează conturilor 2813 „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor”, cu suma de 5.000 lei, reprezentând diferența rezultată, în ceea ce privește amortizarea, și contul 105 „Rezerve din reevaluare” cu suma de 7.600 lei, reprezentând diferența mijlocului de transport după evaluare.

Reevaluarea imobilizărilor corporale folosind metoda valorii nete

Pentru același mijloc de transport, a cărui valoare contabilă este de 126.000 lei, durată de functionare de 5 ani, amortizare cumulată pe 2 ani, de 50.400 lei, se realizează reevaluarea în data de 31.12.2014, folosind metoda valorii nete. În urma reevaluării se stabilește o valoare de piață de 79.000 lei.

Calcul valori după reevaluare

Valoare netă după anularea amortizării = 126.000 – 50.400 = 75.600 (valoare rămasă de amortizat)

Diferența din reevaluare = 79.000 – 75.600 = 3.400

Înregistrarea în contabilitate

Anularea amortizării cumulate – se debitează contul 2813 „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor” și se crediteaza contul 2133 „Mijloace de transport” cu suma de 50.400 lei, repezentând valoarea amortizării cumulate pâna la acel moment.

Înregistrare diferențe din reevaluare – se debitează contul 2133 „Mijloace de transport” și contul 105 „Rezerve din reevaluare” cu suma de 3.400 lei, reprezentând diferența rezultată în urma reevaluării

Înregistrare cheltuială sau venit în urma reevaluării imobilizărilor corporale

Înregistrare cheltuială în urma reevaluării imobilizărilor corporale

SC FOREST AMI deține un aparat de sudura triodină a cărui valoare de intrare este de 18.000 lei, iar valoarea amortzată acumulată este de 4.500 lei. La sfârșitul exercițiului financiar 2014, se reevalueaza imobilizarea corporală, evaluatorul stabilind o valoare justă de 21.600 lei.

Calcul valori după reevaluare

Indice de actualizare = = 1,2

Amortizare cumulată = 4.500 x 1,2 = 5.400

Diferența la valoarea contabila brută = 21.600 – 18.000 = 3.600

Diferența la amorizarea cumulată = 5.400 – 4.500 = 900

Diferența dintre plusul de valoare contabilă și plusul de valoare al amortizării =

= 3.600 – 900 = 2.700

Înregistrarea în contabilitate – se debitează contul 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” cu suma de 3.600 lei, reprezentând plusul de valoare contabilă al mașinii de ascușit, și se creditează conturile 2813 „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor” cu suma de 900 lei, reprezentând diferența la amortizarea cumulata, și contul 105 „Rezerve din reevaluare” cu suma de 2.700 lei reprezentând diferența dintre plusul de valoare contabilă și plusul de valoare al amortizării.

3.3.3.1. Înregistrare cheltuială în urma reevaluării imobilizărilor corporale

La sârșitul exercițiului financiar 2013, SC FOREST AMI SRL, realizează o nouă revaluare mașinii de ascuțit, în urma căreia rezultă o valoare contabilă de 16.200 lei.

Amortizare cumulată între cele două reevaluări este 2.700 lei.

Calcul valori

Indice de actualizare = = 0,75

Amortizare cumulată = 8.100 x 0,75 = 6.075

Diferența la valoarea contabila brută = 21.600 – 16.200 = 5.400

Diferența la amorizarea cumulată = 8.100 – 5.400 = 1.377

Diferența dintre plusul de valoare contabilă și plusul de valoare al amortizării =

= 3.600 – 900 = 2.223

Înregistrarea în contabilitate – se debitează conturile 2813 „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor” cu suma de 2.025 lei, reprezentând diferența la amortizarea cumulată, contul 105 „Rezerve din reevaluare” care este diminuat cu suma de 2.700 lei, reprezentând plusul din reevaluare înregistrat la 31.12.2012, iar diferența neacoperită de 675 lei se înregistrează pe cheltuieli în contul 6588 „Alte cheltuieli din exploatare” și se crediteză contul 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”. Se creditează contul 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” cu suma de 5.400, reprezentând diferența constatata la evaluare.

3.3.3.2. Înregistrare venit în urma reevaluării imobilizărilor corporale

La sfârșitul exercițiului financiar 2014, valoarea contabilă în urma reevaluării aparatului de sudură cu motor este de 19.000 lei, amortizarea calculată între ultimele două reevaluări fiind de 1.200 lei.

Calcul valori

Indice de actualizare = = 1,17

Amortizare cumulată = 7.275 x 1,17 = 8.512

Diferența la valoarea contabila brută = 21.600 – 16.200 = 5.400

Diferența la amorizarea cumulată = 7.275 – 8.512 = -1.237

Diferența dintre plusul de valoare contabilă și plusul de valoare al amortizării =

= 3.600 – 900 = 2.223

Înregistrarea în contabilitate – se debitează contul 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” cu valoare de 2.800 lei, reprezentând diferența constatată la evaluare, și se crediteaza conturile 2813 Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor”, cu suma de 1.237 reprezentând diferența la amortizarea cumulată, contul 7588 „Alte venituri din exploatare” se creditează cu suma de 675 lei, reprezentând venitul în vederea compensării cheltuielii din reevaluarea înregistrată la 31.12.2013, iar surplusul de 888 lei se înregistrează în contul 105 „Rezerve din reevaluare”.

Scoaterea din gestiune a imobilizărilor corporale

Ieșirea imobilizărilor corporale din gestiunea unității se poate realiza prin diferite moduri, precum:

Vânzare

Casarea

Donație

Lipsă la inventar

Scoaterea imobilizărilor corporale din gestiune prin vânzare

SC FOREST AMI SRL deține o mașină de ascuțit, pe care a achiziționat-o în martie 2012 cu suma de 18.120 lei, valoare amortizată 7.248 lei. Îl dă spre vânzare în aprilie 2014 la un preț de 18.120 , TVA 24% conform facturii din ANEXA 4. După vânzare, strungul va fi scos din gestiune.

Înregistrarea în contabilitate presupune două etape:

Vânzarea strungului – se va debita contul 461 „Debitori diverși” cu suma de 22.469 lei, și se va credita contul 7588 „Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital” cu suma de 18.120 lei și contul 4427 „ TVA colectată” cu suma de 4.349 lei.

Calcul TVA:

TVA = 24 % x 18.120 = 4.349

Scoaterea din gestiune a strungului – se vor debita conturile 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale” cu suma 7.248 lei și contul 6583 „Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital” cu suma de 10.872 lei, și se va credita contul 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” cu suma de 18.120 lei.

Scoaterea imobilizărilor corporale din gestiune prin casare

SC FOREST AMI SRL deține un utilaj-strung cu o valoare de intrare de 160.000 lei. La sfârșitul duratei de utilizare, utilajul urmează să fie casat, valoarea contabilă a utilajului fiind recuperată integral la data de 29.07.2014. Se va realiza un proces verbal de scoatere din gestiune, care se regăseste la ANEXA 5.

Înregistrarea în contabilitate – se va debita contul 2813 Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor”, și se va credita contul 2131„Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” cu suma de 160.000 lei.

SC FOREST AMI SRL hotărăște casarea unui utilaj a cărei valoare de intrare este de 140.000 lei, iar amortizarea cumulată pana la data casării este de 200.000 lei, valoarea contabilă fiind recuperată parțial.

Înregistrarea în contabilitate – se va debita contul 2813 Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor” cu suma de 112.000 lei și contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital” cu suma de 28.000 lei, și se va credita contul 2131„Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” cu suma de 140.000 lei.

Scoaterea imobilizărilor corporale din gestiune prin donație

SC FOREST AMI SRL cedează cu titlu gratuit o autoutilitară a cărui valoare contabilă este de 12.000 lei, amortizare cumulată 9.600 lei.

Înregistrarea în contabilitate

Scoaterea din gestiune – se va debita contul 2813 Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor” cu suma de 9.600 lei și contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital” cu suma de 2.400 lei, și se va credita contul 2131„Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)” cu suma de 12.000 lei.

Înregistrarea cheltuielilor generate de donație – se va debita contul 6582 „Donații și subvenții acordate” și se va credita contul 7588 „Alte venituri din exploatare” cu suma de 2.400 lei.

Scoaterea imobilizărilor corporale din gestiune prin lipsă constatată la inventar

SC FOREST AMI SRL constată la inventariere, lipsa unui aparat de sudură, cu valoare contabila de 2.500 lei. La data inventarierii, amortizarea cumulată este de 1.000 lei.

Înregistrarea în contabilitate – se va debita contul 2813 Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor” cu suma de 1.000 lei și contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital” cu suma de 1.500 lei, și se va credita contul 2132 „Aparate și instalații de masurare, control și reglare” cu suma de 2.200 lei

Deprecierea reversibilă a imobilizărilor corporale

Deprecierea reversibilă apare atunci când se constată o scădere a valorii de utilizare a respectivei imobilizări, astfel prețul de piață este mai mic decât valoarea de înregistrare (de intrare).

Conform legislatiei în vigoare, orice întreprindere are obligația să stabilească la data fiecărui bilanț, dacă există vreun indiciu, conform căruia un mijloc fix poate fi depreciat. În cazul în care întreprinderea identifică un astfel de indiciu, aceasta trebuie să estimeze valoarea recuperabilă a mijlocului fix și să constituie un provizion de deprecere (ajustare).

SC FOREST AMI SRL deține un atelier de lucru, a carui valoare de achiziție este de 210.00.000 lei, o cladire administrativă, la valoarea de achiziție de 300.000 lei, și un depozit de 25.000 lei. Ca urmare a inventarierii și evaluării, realizate de experți, clădirile au următoarele valori de piață:

Prin compararea valorilor se constată:

O creștere cu 30.000 lei a atelierului

O depreciere cu 20.000 lei a clădirii administrative

Menținerea constantă a valorii depozitului

Plusul de valoare de 30.000 lei ar urma să fie recunoscut ca profit în cazul vânzării atelierului, sau ca rezervă din reevaluare în cazul reevaluării. Se interzice sporirea valorii de înregistrare a atelierului care s-a apreciat, datorită principiului prudenței.

De asemenea plusul de valoare aferent atelierului nu poate fi utilizat pentru compensarea deprecierii în cazul clădirii administrative.

Această depreciere se va înregistra la ajustări pentru depreciere – se va debita contul 6813 “Cheltuieli de exploatare” și se va credita contul 2912 “Ajustări pentru deprecierea construcțiilor” cu suma de 20.000 lei.

Situația imobilizărilor corporale

Conform “Registrului imobilizărilor”, regăsit la ANEXA 6, societatea a încheiat anul 2014, deținând imobilizări corporale cu o pondere mai mare a echipamentelor tehnologice (mașini, utilje), față de mijloacele de transport. După cum se poate vedea, o parte a imobilizărilor corporale sunt amortizate complet, în timp ce celelalte urmează să-și recupereze treptat valoarea inițială.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pe parcursul lucrării de licență am prezentat modul de întocmire a operațiilor contabile, care s-au efectuat asupra imobilizărilor corporale, ale societății FOREST AMI SRL, de-a lungul anului 2014. Modificările care s-au produs în cadrul socității și pe care am pus mai mare accent sunt cele de intrări de imobilizari corporale, amortizări, evaluare, inventariere, precum și scoaterea acestora din gestiune prin diferite căi. Toate aceste evenimente ce țin de imobilizările corporale au fost înregistrate scriptic, folosind forumule contabile și conturi specifice pentru fiecare operațiune în parte. De asemenea evenimentele au fost consemnate în documente contabile care se regăsesc la secțiunea ANEXE.

SC FOREST AMI SRL folosește pentru a evidenția activitatea financiar – contabilă, programul de contabilitate SAGA, cu ajutorul căruia se înregistreaza operațiunile contabile și se ține evidența furnizorilor și a clienților, precum și a modificărilor care au loc pe parcursul anului financiar.

În urma studiului de caz realizat la SC FOREST AMI SRL am constatat faptul că imobilizările corporale nu au parte de un tratament adecvat, fapt pentru care s-au înregistrat pe parcursul anului atât plus la inventar, cât și minus. O propunere în acest caz ar fi realizarea unei mai bune gestionari a imobilizărilor, iar personalul care lucrează cu acestea să fie mai responsabil în această privință, pentru a nu se ajunge la aceste decalaje în momentul inventarierii.

În ceea ce privește metoda de amortizare a imobilizărilor corporale, societatea folosește de regulă amortizarea liniară. În acest sens, societatea ar trebui să analizeze mai întâi care este cea mai optimă metodă de amortizare și felul în care o metodă sau alta are influență asupra rezultatelor economico-financiare ale societății.

Un alt aspect de care trebuie să se țină cont este acela de a avea informații complete și exacte în ceea ce privește numărul și structura imobilizărilor corporale, precum și caracteristicile tehnice, vlaoarea de intrare și gradul de uzură al acestora. Toate acestea sunt necesare pentru a putea lua cele mai potrivite decizii referitoare la utilizarea, repararea și scoaterea din gestiune a mijloacelor fixe. Pe viitor este recomandat achiziționarea și folosirea unor echipamente și utilaje cu un grad mai mare de dezvoltate, decât cele deținute în prezent. Acest fapt ar ajuta la o mai bună desfășurare a activității, diminuarea timpului de munca, creșterea calității muncii efectuate și bineînțeles avantaje față de concurență. De asemenea se recomandă înregistrarea la timp a imobilizărilor corporale, acestea reprezentând expresia bănească a uzurii, iar pentru a putea face față altor îndatoriri și obligații ce țin de activitatea societății, se recomandă recuperarea treptată a imobilizărilor corporale uzate.

BIBLIOGRAFIE

Băcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica – Compendiu de macroeconomie, Ed. Economică, București, 1997, pag. 20

Costel Istrate, Fiscalitatea și contabilitatea în cadrul firmei, Ed. Polirom, 2000, pag. 41, 61, 62

Doina Marian, Bazele contabilității agenților economici din România, Ed. Intelcredo, 1999, pag. 202

Ministerul Finanțelor Publice, Reglementări contabile conforme cu directivele europene, Editura IRECSON, 2006, pag. 230

HG 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, art. 1, pct. 1, http://codfiscal.net/35383/hg-2762013-stabilirea-valorii-de-intrare-a-mijloacelor-fixe,

HG 1496/2008 privind modificarea anexei la HG nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, http://codfiscal.net/1314/catalogul-privind-clasificarea-si-duratele-normale-de-functionare-a-mijloacelor-fixe,

IAS 16 Imobilizări corporale, art. 6, pag.80,

IAS 20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală, art. 3, pag. 145-146

Legea 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul I Dispoziții generale, Cap. III Definiții, art. 7, pct. 16, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436

Legea 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul II Impozitul pe profit, Cap. I Dispoziții generale, art.24, alin. 3 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436,

Legea 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul II "Impozitul pe profit", art. 24, alin. 7 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436,

Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, Cap I Dispoziții generale, art. 6, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14284,

Legea 15/1994- Legea amortizarii-mijloacelor-fixe, Capitolul III “Regimuri de amortizare”, art. 18, http://legeaz.net/legea-15-1994-amortizarii-mijloacelor-fixe/art-18-regimuri-de-amortizare,

Legea 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul II "Impozitul pe profit", art. 24, alin. 6, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436

Legea 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul II "Impozitul pe profit", alin. 11

OMFP 1802/2014 Reglementările contabile privind situațiile fincnire anuale individuale și consolidate, Secțiunea 4.4.3. Imobilizări corporale – Recunosterea imobilizărilor corporale, art 190, alin. 1.

OMFP 1802/2014 Reglementările contabile privind situațiile fincnire anuale individuale și consolidate, Secțiunea 4.4.3. Imobilizări corporale – Recunosterea imobilizărilor corporale, art. 193, alin. (1) și (2)

OMFP 1802/2014 Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și consolidate,Cap. 3, Secțiunea 3.1. Evaluarea la data intrării în entitate, alin. 75, pct. 1

OMFP 1802/2014 Reglementările contabile privind situațiile fincnire anuale individuale și consolidate,Cap. 3, Secțiunea 3.2. Evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilanț,alin. 86, pct. (1), (2) și (3)

OMFP 1802/2014 2014 Reglementările contabile privind situațiile fincnire anuale individuale și consolidate, Cap. 4, Secțiunea 4.4.1.Reguli de evaluare de bază, alin. 140

OMFP 1802/2014 2014 Reglementările contabile privind situațiile fincnire anuale individuale și consolidate, Cap. 3, Sectiunea 3.4.1. Reevaluarea imobilizărilor corporale, alin. (102), (103)

OMPF 2861/2009 privind “Organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii”, art. 34, alin. 2

OMPF 2861/2009 privind “Organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii”, art. 26

http://codfiscal.net/

ANEXE

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4

ANEXA 5

ANEXA 6