Contabilitatea Decontarilor cu Salariatii In Cadrul Firmei Candidus

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLODVEI

FACULTATEA CONTABILITATE

CATEDRA CONTABILITATE ȘI AUDIT

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

(în baza materialelor S.R.L. „Candidus”)

TEZĂ DE LICENȚĂ

Specialitatea 361.1 Contabilitate

Autor:

studenta gr. CON 131,

învățământ cu frecvență la zi,

Ojog Aliona

______________________

(semnătura)

Conducător științific:

lect. univ. Olga Bordeianu

_____________________

(semnătura)

CHIȘINĂU, 2016

CUPRINS

Declarația pe propria răspundere 3

INTRODUCERE 4

Capitolul I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DECONTĂRILE CU PERSONALUL 10

Trecerea în revistă a actelor normative care reglementează contabilitatea decontărilor cu personalul 10

Caracteristica generală a decontărilor cu personalul 12

Formele și sistemele de salarizare 17

Capitolul II. MODUL DE CALCULARE A SALARIULUI ȘI REȚINERILOR DIN ACESTA 26

Evidența operativă a personalului și timpului de muncă prestat 26

Modul de calcul al salariului de bază și suplimentar 29

Tipul reținerilor din salariu și calculul acestora 35

Capitolul III. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL PRIVIND RETRIBUIREA MUNCII ȘI ALTE OPERAȚII 43

Evidența analitică și sintetică a decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii 43

Contabilitatea contribuțiilor la asigurările sociale și medicale 47

Contabilitatea decontărilor cu personalul privind alte operații 51

CONCLUZII 58

BIBLIOGRAFIE 60

ANEXE 62

Declarația pe propria răspundere

Subsemnata, absolventă al Facultății ”Contabilitate” a Academiei de Studii Economice a Moldovei, specialitatea ”Contabilitate”, declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema „Contabilitatea și decontărilor cu personalul” a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat și înregistrat la Catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în Sistemul Anti Plagiat.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând referința precisă a sursei;

redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;

rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

________________________

Numele Premulele

________________________

Semnătura

INTRODUCERE

Desfășurarea activității economice a entităților nu poate fi concepută fără utilizarea anumitor resurse. Teoria și practica economică recunoaște patru tipuri de resurse, utilizarea cărora face imposibilă performanța economică a entităților. Resursele utilizate la entități în scopul realizării obiectivelor propuse sunt următoarele:

resurse umane;

resurse informaționale;

resurse financiare;

resurse materiale.

Una din cele 4 resurse indispensabile activității normale a entităților sunt resursele umane. Deși procesul evoluției tehnico-științifice a redus necesitățile forței de muncă, factorul uman continuă să fie în topul resurselor solicitate pe piață.

Depunerea unui efort fizic sau intelectual în scopul producerii unui bun sau prestării unui serviciu reprezintă un proces numit „muncă”. În cazul executării muncii în cadrul entității, muncitorii depun efort în vederea realizării obiectivelor, ca urmare, patronul trebuie să acorde angajatului o recompensă pentru munca efectuată, sporind astfel interesul acestuia.

Compensarea efortului depus de angajați în timpul muncii se realizează prin acordarea salariilor. În acest sens salariile reprezintă prețul muncii executate de către un angajat.

De munca executată de către salariați, depinde în mod direct succesul economic al entității. Acest fapt face necesară evidența modului de uilizare de către angajați a timpului de muncă. Procesul dat se realizează prin ținerea evidenței contabile aferentă decontărilor cu personalul.

Actualitatea temei „Contabilitate decontărilor cu personalul” este dovedită de cota impunătoare a salariaților în numărul total al persoanelor apte de muncă. Un studiu efectuat, a demonstrat că în țările puternic dezvoltate se înregistrează pînă la 93% salariați în totalul populației.

Organizarea contabilității are un rol important în desfășurarea normală a activității entităților. Rolul primordial al evidenței contabilității privind decontările cu personalul se reflectă în aportul semnificativ pe care îl are pentru managementul entității. Înformațiile ce țin de evidența salarizării permite managerilor entității să analizeze indicatori precum: productivitatea muncii, numărul de angajați optimal, calitatea lucrărilor executate de angajați.

Pentru angajați, evidența datoriilor entității privind remunerarea muncii, reprezintă o garanție privind respectarea de către entitate a efortului depus de acesta. Astfel personalul entității capătă siguranța retribuirii muncii în corespundere cu volumul muncii executate, calității ei, stagiului de practică, și desigur, condițiilor de muncă.

Scopul prezentei lucrări este de a efectua analiza particularităților practice și teoretice privind ținerea contabilității decontărilor cu personalul, a formelor, metodelor și procedeelor contabile.

Obiectul de studiu al prezentei lucrări reprezintă Societatea cu Răspundere Limitată „Candidus” cu adresa juridică – Republica Moldova, or, Rezina, str. 27 August, 70/1; Certificatul de înregistrare – nr. 004753 din 16.05.2001 – eliberat de Camera înregistrării de Stat și Codul fiscal – [anonimizat].

SRL „Candidus” a fost fondată în anul 2001 și s-a specializat în construcția clădirilor, reconstrucții, consolidări și restaurări. Pe lîngă această activitate enitatea „Candidus” SRL practică:

Transporturi rutiere de mărfuri;

Producția altor tipuri de mobilier;

Lucrări de tîmplărie;

Intermedieri pentru vînzarea unui asortiment larg de mărfuri;

Fabricarea elementelor din beton, ipsos și ciment;

Depozitari;

Comerțul cu ridicata al materialelor lemnoase, al materialelor de construcție și echipamentului sanitar;

Comerțul cu ridicata al construcțiilor prefabricate, al structurilor și pieselor din metal pentru construcții;

Alte transporturi terestre de călători;

Alte tipuri de comerț cu amănuntul în magazine specializate;

Comerțul cu ridicata al resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase;

Comerțul cu ridicata al nisipului, cimentului, pietrișului, ghipsului, teracotei etc.

Contabilitatea SRL „Candidus” este ținută de contabilul șef. Evidența contabilă la entitate se ține în conformitate cu legislația în vigoare și anume:

Legea contabilității;

Standardele Naționale de Contabilitate;

Indicațiile metodice privind statistica numărului și salariul angajaților.

Pentru o viziune mai clară asupra obiectului de studiu, a fost efectuată analiza principalilor indicatori economico-financiari a entității SRL „Candidus”, ilustrați în tabelul 1.

Tabelul 1.

Analiza principalilor indicatori economico-financiari ai activității

SRL „Candidus”

Sursa: elaborat de autor în baza situațiilor financiare ale entității SRL “Candidus” (anexa 1)

În anul 2015, entitatea SRL „Candidus” a înregistrat un venit din vînzări în mărime de aproximativ 95 mii lei. Indicatorul dat a înregistrat o creștere față de valoarea obținută în anul precedent în mărime de aproximativ 31 mii lei. Ritmul de creștere a venitului din vînzări în anul 2015 față de anul 2014 este de 47,7%.

Deasemenea, o tendință pozitivă de majorarea a înregistrat indicatorul „profit net al perioadei de gestiune”. Însă tendința de majorare a profitului net a înregistrat doar 29,4%, adică cu 18,6% mai mică decît tendința de majorare a veniturilor din vînzări. Acest fapt atestă majorarea negativă a cheltuielilor entității în anul curent față de anul precedent.

După scopul prezentei lucrări, se va prezenta:

Definirea economică a noțiunii de „salariu”;

Examinarea principiilor generale privind salarizarea personalului;

Examinarea principalelor acte normative care regularizează evidența contabilă privind decontările cu salariații;

Examinarea sporurilor, adosurilor;

Examinarea modului de calcul a salariilor, indemnizațiilor si altor avantaje salariale;

Caracteristica documentelor primare aferente decontărilor cu personalul;

Examinarea modului de contabilizare a decontarilor cu personalul;

Dezvăluirea modului de reflectare a informației în situațiile financiare despre decontările cu personalul;

Elaborarea concluziilor și propunerilor.

În lucrarea dată autorul își propune să prezinte principalele aspecte, atît teoretice cît și practice ale contabilității decontărilor cu personalul. Lucrarea este structurată în 3 capitole.

În primul capitol vor fi evidențiate particlartățile teoretice privind contabilitatea decontărilor cu personalul. Vor fi dezvăluite noțiunile privind retribuirea muncii, formele, sistemele de salarizare, precum și principalele acte normative care regularizează evidența contabilă a decontărilor cu salariații pe teritoriul Republicii Moldova.

Capitolul doi al tezei va fi destinat examinării practice a modalității de calcul a salariilor și a reținerilor din acestea la entitatea SRL „Candidus” . Vor fi examinate și caracterizate documentele primare utilizate la entitate pentru calculul retribuțiilor și verificate din punct de vedere a corespunderii prevederilor legale.

În al treilea capitol, va fi efectuată analiza practică a modului de contabilizare în cadrul entității SRL „Candidus” a decontărilor cu personalul.

Capitolul I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DECONTĂRILE CU PERSONALUL

Trecerea in revistă a actelor normative care reglementează contabilitatea decontărilor cu personalul

În Republica Moldova toți agenții economici sunt obligați să țină evidența contabilă a operațiunilor economice. Principalul act normativ care stabilește cadrul juridic, cerințele și mecanismul de contabilizare a contabilității și raportării financiare este: 1) „Legea contabilități” nr. 113 din 17 aprilie 2007.

Legea menționată este valabilă pentru toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, precum și pentru organizațiile necomerciale înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, și nu depinde de domeniul de activitate, tipul de proprietate sau forma juridică de organizare.

Prezenta Lege conține șase capitole, după cum urmează:

Capitolul I „Dispoziții generale”;

Capitolul II „Reglementarea contabilității”;

Capitolul III „Organizarea contabilității”;

Capitolul IV „Contabilitatea în trezoreria de stat, trezoreriile teritoriale ale ministerului finanțelor și în instituțiile publice”;

Capitolul V „Situații financiare”;

Capitolul VI „Dispoziții finale și tranzitorii”;

Conform articolului 4 al Legii contabilității, în Republica Moldova , organizarea contabilității pentru entitățile ce aplică sistemul contabil în partidă dublă, se efectuează în baza prevederilor Standardelor Internaționale de Raportare Financiară sau a Standardelor Naționale de Contabilitate, conform politicii contabile a entității.

2) Pe parcursul activității economice, la entitate pot apărea creanțe ale personalului. Contabilizarea creanțelor personalului entității se regularizează de Standardul Național de Contabilitate (în continuare SNC) „Creanțe și investiții financiare”.

SNC „Creanțe și investiții financiare” stabilește modul de contabilizare a creanțelor, investițiilor financiare și modul de prezentare a acestor informații în situațiile financiare.

3) Ținînd cont de faptul că salariile calculate pentru angajați, reținerile din salariu, pensiile alimentare, recuperarea prejudiciului material, deplasările de serviciu se recunosc în contabilitate ca datorii, contabilizarea acestora se regularizează prin intermediul SNC „Capital propriu și datorii”.

Standardul menționat se aplică la contabilizarea elementelor de capital propriu și datorii, iar la baza lui stau Directivele UE, Cadrul gneral conceptual pentru raportarea financiară, IAS 19 „Beneficiile angajaților”, IAS 20 „Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală” și IAS 37 „Provizioane, datorii contingente și active contingente”;

Modalitatea de contabilizare a datoriilor față de personal în cadrul SNC „Capital propriu și datorii” este expusă în paragraful „Datorii calculate”.

4) La data de 6 august 2013, au fost aprobate Standardele Naționale de Contabilitate, care includ și 3 indicații metodice, printre care „Indicațiile metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor și serviciilor”.

Prezentele indicații metodice prevăd modalitatea de calcul a costului produselor fabricate, serviciilor prestate sau a lucrărilor executate. Dat fiind faptul că, salariile se includ în costul producției fabricate, aceste indicații prevăd modalitatea de repartizare a salariilor muncitorilor de bază pe tipuri de produse.

În baza SNC a fost elaborat Planul general de conturi contabile, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119 din 6 martie 2013. Planul general de conturi contabile prevede modul de înregistrare a operațiunilor economice în conturi ce rezultă din prevederile SNC și alte acte normative.

Prevederile Planului general de conturi contabile se referă la entitățile ce țin evidența contabilă în partidă dublă. Excepție fac instituțiile publice și entitățile ce țin evidența contabilă conform Standardelor Internaționale de Raportare financiară.

Principalul document, care regularizează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate de raporturile de muncă este Codul Muncii Republicii Moldova nr. 154 din 28 martie 2003 cu modificări și completări ulterioare. [1.2, art. 2]

Prevederile Codului Muncii sunt aplicabile pentru următoarele categorii de salariați:

Salariaților, cetățeni ai Republicii Moldova, încadrați în cîmpul muncii baza unui contract individual de muncă, care prestează muncă pe teritoriul republicii;

Angajaților, cetățeni străini sau apatrizi, încadrați în cîmpul muncii în baza unui contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un patron ce activează în Republica Mol-

dova;

Salariaților cetățeni ai Republicii Moldova care activează la misiunile diplomatice peste hotare;

Angajatorilor din sectorul public, privat sau mixt care utilizează munca salariată;

Personalul din aparatul asociațiilor obștești, sindicale, patronale, religioase și altor organizații necomerciale care folosesc munca salariată.

Principiile economice, juridice și organizatorice cu privire la remunerarea personalului încadrat în cîmpul muncii, în baza unui contract individual de muncă se reglementează prin intermediul Legii salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002.

Legea menționată este orientată spre asigurarea funcției salariului ca sursă de venit pentru salariați. Dat fiind faptul că pentru majoritatea angajaților, salariul reprezintă principala sursă de venit, mărimea acestuia trebuie să fie stabilită la un nivel care va satisface necesitățile vitale ale angajaților și familiilor lor.

Pe lîngă actele normative sus numite, salarizarea în Republica Moldova se efectuează în baza altor ordine și regulamente și Hotărîri ale Guvernului, cum ar fi:

Hotărîrea Guvernului nr. 165 din 09.03.2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real;

Hotărîrea Guvernului nr.426 din 26.04.2004 privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu;

Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr 10 din 05.01.2012;

Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005.

Caracteristica generală a decontărilor cu personalul

Noțiunea de „muncă” exprimă efortul depus de către o persoană cu scopul de a obține unele beneficii materiale sau nemateriale.

Conform teoriei juste a lui Adam Smith, valoarea este determinată de muncă. În această ordine de idei, renumitul economist ajunge la concluzia că munca reprezintă sursa generală a tut-

uror veniturilor.

În opinia autorului, munca reprezintă un factor de importanță majoră în procesul de producție și se realizează prin depunerea unui efort fizic sau intelectual prin care muncitorii își folosesc competențele, cunoștințele și experiența.

Se diferențiază două metode de realizare a muncii, și anume:

Individual;

În comun.

Exercitarea unui lucru individual presupune că în procesul muncii va participa o singură persoană, iar realizarea muncii în comun, presupune că la derularea procesului muncii vor participa două sau mai multe peroane.

În societatea contemporană, în special în cadrul entităților dezvoltate, se observă o tendință de majorare a lucrului în comun. Cauzele acestei tendințe sunt determinate de faptul că lucrul în comun, de obicei se realizează mai rapid, iar calitatea este mai înaltă. Conform rezultatelor analizei productivității muncii, expuse de teoreticienii americani, dacă fiecare lucrare executată va fi divizată în mai multe lucrări de complexitate redusă, și fiecare din aceste lucrări va fi executat de angajați diferiți, productivitatea muncii se va majora, asemenea calității acesteia.

Această teorie a fost argumentată prin faptul că, executarea unei aceleiași lucrări de complexitate redusă, de către un angajat, va majora gradul lui de calificare în domeniul dat, astfel munca va fi executată mai rapid și mai calitativ.

În conformitatea cu Codul Muncii, angajații și angajatorii au dreptul la asociere cu scopul de a-și apăra interesele. În cazul angajaților, dreptul de asociere se realizează prin posibilitatea de a deveni membru de sindicat, iar în cazul angajatorilor, membri de patronat.

Termenul de „resurse umane” semnifică totalitatea persoanelor cu capacitate de muncă. Resursele umane au o diferență majoră de celelalte tipuri de resurse, și anume:

Angajații pot să nu agreeze condițiile de muncă propuse și să insiste la modificarea acestora;

Să-și majoreze gradul de calificare sau să dobîndească noi abilități;

Să se concedieze din inițiativă proprie. În scopurile protecției drepturilor patronilor, conform legislației în vigoare, la concedierea personalului din inițiativă proprie, cei din urmă sunt obligați să activeze în cadrul entității timp de 14 zile de la data depunerii cererii de concediere.

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 95 din 1 iulie 1949 cu privire la protec-

ția salariatului, prevede că salariul este o recompensă sau un venit evaluat în expresie bănească, calculat conform prevederilor contractului individual de muncă, de către patron sau alt organ abilitat pentru munca prestată în funcție de sistemul de salarizare aplicat.

Teoria salariului, în abordarea lui Adam Smith, prevede clasificarea societății capitaliste în 3 clase:

Muncitori;

Capitaliști;

Proprietari funciari.

Smith consideră că principalele forme de venituri sunt: salariul, profitul și renta. Astfel, în „Avuția națiunilor” Adam Smith, explică salariul ca „răsplată naturală” a muncii, fiind compusă din „produsul muncii”, cu de a delimita micii producători independenți și muncitori angajați la capitaliști.

În concluzia celor menționate anterior, salariul poate fi definit ca o recompensă de origine financiară care se repartizează angajaților în funcție de cantitatea și calitatea muncii executate. În condițiile de piață, salariul poate fi considerat un instrument de raglare a cererii și ofertei de muncă, prin ajustarea mărimii acestuia.

Importanța ținerii contabilității privind decontările cu personalul, se reflectă în necesitatea determinării corecte a mărimii plăților bănești pentru munca executată de personal, precum și asigurarea cointeresării angajaților entității în exercitarea calitativă a muncii.

Contabilitatea decontărilor cu personalul urmărește mai multe obiective, printre care:

Ținerea evidenței timpului de muncă și a modului de utilizare a acestuia prin verifiacrea calității și cantității lucrărilor executate;

Executarea corectă și obiectivă a calculelor salariale pe baza volumului muncii efectuate și a calității acesteia;

Asigură corectitudinea întocmirii documentației cu privire la decontările cu personalul, și prezentarea acesteia organelor de gestiune în termenii stabiliți;

Asigură ținerea sistematică a evidenței cheltuielilor fondului de salarizare pe entitate și în subdiviziunile acesteia.

Asigură coerctitudinea repartizării costurilor de producție în costul produselor fabricate.

Sarcinile contabilității decontărilor cu personalul se reflectă în întocmirea și înregistrarea documentelor primare cu privire la efectivul forței de muncă pe categorii de muncitori, locuri de muncă și modul de utilizare a forței de muncă a personalului, calculul în termeni stabiliți a salariilor aferente angajaților entității, precum și a reținerilor din salarii. Încă o sarcină de importanță primordială a contabilității decontărilor cu personalul o constituie evidența rezultatelor muncii efectuate de angajați, a calității și cantității muncii executate.

Desfășurarea normală a contabilității decontărilor cu personalul în cadrul entitîății, presupune stabilirea unui sistem de salarizare echitabil pentru toți angajații în concordanță cu nivelul de calificare a acestora și cantitatea muncii.

Producerea unor valori noi, presupune folosirea forței de muncă. Ca factor de producție acesta are o importanță majoră. Angajatorii sunt conștienți de necesitatea resurselor umane în derularea normală a activității entităților, dar ținînd cont de faptul că resursele umane sunt și cele mai costisitoare, problema majorării productivității muncii capătă o importanță deosebită.

Cu scopul micșorării cheltuielilor cu privire la plățile salariale, resursele umane sunt gestionate, prin:

Evidența dinamicii angajaților pe total și anumite categorii;

Evidența modului de utilizare a timpului de muncă;

Calificarea personalului;

Controlul impactului muncii executate în productivitatea muncii.

Totalitatea sumelor cheltuite pentru retribuirea muncii angajaților și sumele achitate în contul bugetelor asigurărilor sociale și medicale sunt cheltuieli cu personalul.

Noțiunea de salariu poate fi abordată din mai multe puncte de vedere, unul dintre care evidențiază salariul ca un elment al costurilor de producție.

Această abordare a noțiunii de salariu, se foloseește cel mai des de către angajatori, datorită faptului că valorile achitate personalului în contul salariilor se includ în costul producției fabricate. E de menționat că ponderea costurilor privind salariile sunt, de obicei, pe locul doi în totalul costurilor de producție. Din această abordare, devine vizibilă tendința permanentă a patronilor de a majora volumul producției paralel cu micșorarea costurilor salariale.

O altă noțiune a salariului, îl abordează ca un venit al angajaților. În acest sens, salariul este venitul obținut de muncitori pentru efortul depus în cadrul muncii, în vederea realizării obiectivelor entității. Un studiu efectuat, a demonstrat că în majoritatea țărilor, principala sursă de venit a muncitorilor este salariul.

A 3-a abordare a salariului îl prezintă ca preț pentru serviciile prestate. În timpul muncii angajații depun efort și cheltuie timp în favoarea realizării obiectivelor entității angajatoare, astfel salariul este privit ca un preț pentru forța de muncă.

În conformitate cu articolului 5 al Codului Muncii, stabilirea salariilor în funcție de sex, vîrstă, situație familială, aparteneță etnică, naționalitate, handicap, ordine siocială, rasă, tendințe

politice sau religioase se consideră discriminare și este interzisă. Articolul 3 al Legii salarizării ”Condiții, forme și sisteme de salarizare”, prevede că remunerarea muncii salariatului trebuie să depindă, în mod obligatoriu de calitățile profesionale ale angajatului, de rezultatele muncii sale și condițiile de muncă.

Conform prevederilor actelor normative menționate angajarea în cîmpul muncii se realizează în baza unui contract individual de muncă, prin care angajatorul se obligă să achite viitorului angajat un salariu conform normelor și tarifelor stabilite, în funcție de calitatea și cantitatea muncii efectuate.

Dat fiind faptul că salariul reprezintă principala sursă de venit pentru majoritatea angajaților, statul prevede unele garanții în domeniul salarizării, excluzînd posibilitatea lezării drepturilor muncitorilor de către patroni în încercarea de a micșora costurile de producție.

Conform conținutului economic al salariului, acesta poate fi privit sub 3 aspecte:

Salariul minim;

Salariul nominal;

Salariul real;

Conform articolului 131 alin. (2) al Codului Muncii Republicii Moldova, salariul minim se definește ca valoarea minimă a remunerațiilor personalului în valută națională. Mărimea minimă a salariului pe economie se stabilește de către Guvernul Republicii Moldova. Conform Hotărîrii Guvernului nr.219 din 29.04.2015, salariul minim constituie 2100 lei, începînd cu 1 mai 2016. Mărimea salariului minim se stabilește pentru o muncă simplă, făcînd abstracție cu privire la calificarea angajatului. Prevederile hotărîrii menționate, interzic stabilirea de către angajator a unui salariu în mărime mai mică decît cea a salariului minim, adică 2100 lei.

Aprobarea mărimii salariului minim pe economie se realizează în funcție de necesitățile contemporane a salariaților privind alimentele, îmbrăcămintea și educația, în dependență de gradul de dezvoltare economică a fiecărei țări.

Mărimea salariul minim nu include adaosurile, sporurile sau alte plăți acordate angajaților din contul angajatorului în vederea stimulării cointeresării angajaților. La determinarea salariului minim se ține cont de necesitățile primare ale angajaților și ale familiilor acestora, nivelul general al salariului în țară, costul vieții, nivelul de trai, evaluat pe diferite grupe sociale, precum și alți factori de ordin economic.

În conformitate cu art. 1 al Convenției nr. 131, statele care au ratificat Convenția sunt obligate să implementeze un sistem de salarii minime care să exercite o protecție asupra drepturilor tuturor grupurilor de muncitori. Cuantumul salariului minim este stabilit în mod obligatoriu și se referă la toți patronii – personale juridice sau fizice care se utilizează de munca salarială. Nerespectarea prevederilor legislației cu privire la mărimea salariului minim de către patroni, se penalizează prin aplicarea sancțiunilor conform legislației în vigoare.

Salariul nominal mai este numit și salariul net, și se definște ca o plată financiară efectuată în favoarea salariatului pentru eforturile depuse în vederea realizării obiectivelor entității angajatoare. Prevederile Legii salarizării obligă angajatorii să efectueze rețineri pentru asigurările sociale și medicale din salariile personalului. În concluzia celor menționate anterior, salariul nominal poate fi caracterizat ca salariul brut al muncitorilor micșorat cu valoarea reținerilor salariale obligatorii stabilite prin legislația în vigoare. Salariul brut fiind considerat drept întreaga suma de bani calculată angajatului pentru timpul lucrat.

În calitate de factori de influență asupra salariului nominal pot fi considerați:

Prețul acordat pentru forța de muncă depusă de angajat (salariul brut);

Modificarea situației economice pe teritoriul țării;

Politica de salarizare aleasă de entitate.

Salariul real este reprezentat de cantitatea de bunuri și servicii pe care angajații și le pot procura din salariul nominal.

Din această definițe, devine evident faptul că salariul real depinde în mod direct de mărimea salariului nominal și reflectă puterea lui de cumpărare. Pe lingă acest factor de influență salariul real depinde de mărimea prețurilor stabilite la mărfuri și tarifele pentru servicii, inflație, impozite și taxe.

Multitudinea factorilor care influențează mărimea salariului real fac necesară indexarea acestora în dependență de modificarea prețurilor de consum la mărfuri și servicii. Indexarea mărimii salariilor asigură păstrarea drepturilor salariaților privind stabilirea unui salariu care ar respecta necesitățile primare ale angajaților în condițiile contemporane de trai.

Pentru totalizarea informației privind decontările cu personalul privind retribuirea muncii este menit contul de pasiv 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont se înscriu sumele salariilor calculate, ale compensațiilor, premiilor, indemnizațiilor, etc., iar în debit se reflectă sumele reținerilor din salarii și achitării acestora. Soldul contului 531 este creditor și exprimă suma datoriilor față de personal privind retribuirea muncii stabilită în concordanță cu SNC.

Pentru generalizarea informației privind existența și schimbarea datoriilor față de personal privind alte operații este destinat contul de pasiv 532 “Datorii față de personal privind alte operații”. Printre aceste datorii se numără: acordarea ajutoarelor materiale, compensațiile pentru utilizarea bunurilor personale în scopuri de serviciu, decontările cu titularii de avans fără acordarea avansurilor.

Pentru evidența acestor datorii, entitatea poate deschide la contul 532 subconturi separate, de exemplu: “Datorii față de angajați pentru folosirea bunurilor personale în scopuri de serviciu”. Astfel, în creditul subcontului se vor înregistra datoriile față de angajați pentru folosirea bunurilor personale în scopuri de serviciu, iar în debit- decontarea acestora. Soldul subcontului este creditor și reflect suma datoriilor entității față de acești angajați și se ia în calcul la deducerea sumei totale a datoriilor față de personal privind alte operații.

Formele și sistemele de salarizare

În conformitate cu art. 4 alin (1) al Legii salarizării, în scopul facilitării evidenței contabile, salariile se divizează în 3 componente, și anume:

Salariul de bază – principala componentă a salariului;

Salariul suplimentar;

Alte plăți de stimulare și compensare a salariaților.

Salariul de bază cunoaște două forme, și anume:

Salariul de bază de funcție – pentru funcționari;

Salariile de bază tarifare – pentru muncitori;

Stabilirea salariilor se realizează în dependență de gradul de calificare și de răspundere pe care și-l asumă angajatul la executarea lucrărilor sau serviciilor și includ premiile, adaosurile la salariu și primele plătite conform sistemului de stimulare a cointeresării personalului aplicat la entitate.

La entități se practică achitarea primelor la salariu, calculate în baza rezultatelor finale obținute în activitatea de producere. Sursele din care se plătesc premiile sunt:

Fondul de premiere alcătuit în limita a 10% din fondul de salarii;

Fondul de participare a angajaților la profitul net.

Mărimea fondului dat se determină de consiliul de administrație și prevede reușite individuale deosebite. Premierea muncitorilor are loc în baza unor anumiți indicatori, printre care:

– creșterea volumului producției;

– realizarea sarcinilor de către un număr mic de personal în termeni preconizați;

– utilizarea eficace a tehnicii avansate;

– absența cazurilor de întoarcere a produselor cu rebut;

– lipsa reclamațiilor față de produse, servicii prestate din partea clienților;

economisirea de materii prime, energie, combustibil, piese;

micșorarea cheltuielilor de producție, etc. [2.5, p.78]

Deci, mărimea premiilor se determină în funcție de ponderea și importanța lucrărilor executate.

În unele cazuri sunt prevăzute adaosuri și suplimente la salariu cu caracter de compensație, și anume:

sporuri la salariu pentru munca în condiții dăunătoare sănătății- nu mai mică de 25% din salariul minim pe țară pentru lucrări în condiții grele și nocive și nu mai mică de 50% din salariul minim pe țară pentru lucrări în condiții deosebit de grele și deosebit de nocive; [1.11, art.15]

pentru lucrul efectuat peste program, orele suplimentare- pentru primele 2 ore lucrate suplimentar munca este retribuită în mărime de cel puțin 1,5 salarii de bază stabilite, iar pentru următoarele ore- ncel puțin în mărime dublă; [1.2, art.157]

pentru munca nocturnă, retribuirea muncii are loc în mărime de cel puțin 0,5 din salariul de bază; [1.2, art.159]

pentru lucrul în timpul sărbătorilor, retribuirea muncii îmbracă mai multe forme, ca: pentru lucru în acord- cel puțin în mărime dublă a tarifului în acord; pentru lucrul în regie- cel puțin în mărime dublă a salariului pe ora/zi; pentru retribuirea cu salariul lunar- în mărime de cel puțin un salariu pe unitate de timp sau a remunerației de o zi peste salariu, dacă munca în ziua de repaus sau cea de sărbătoare nelucrătoare a fost prestată în limitele normei lunare a timpului de muncă și cel puțin în mărime dublă a salariului pe unitate de timp sau a remunerației de o zi peste salariu, dacă munca a fost prestată peste norma lunară. [1.2, art.158]

Salariu suplimentar se definește, conform art. 4 alin (3) din Legea salarizării, ca o plata pentru munca efctuată peste normele stabilite, pentru eficiența muncii executate, inițiativă și condiții speciale de muncă. Salariul suplimentar include și următoarele plăți:

– Remunerațiile personalului pentru perioada concediilor de odihnă;

– Plățile pentru concediul medical plătit pntru angajații cu incapacitate temporară de muncă;

– Plățile achitate pentru îndeplinirea obligațiunilor de stat;

– Retribuțiile salariale pentru timpul nelucrat, precum și alte plăți suplimentare.

Alte plăți de stimulare și compensare, conform art. 4 alin. (4) din Legea salarizării – sunt considerate sumele achitate de către angajator în favoarea angajaților pentru rezultatele finale obținute în activitatea economică a entității și include premiile calculate conform prevederilor unor sisteme și regulamente speciale, plățile de compensare, precum și alte plăți neprevăzute de legislație, dar care nu contravin acesteia.

În figura 1 este ilustrată una din modalitățile de clasificare a salariului, conform teoreticienilor în domeniul economic.

Figura 1. Clasificarea salariilor

În mărimea totală a costului produselor cea mai mare cotă o au, de obicei, materialele și materiile prime utilizate, iar pe locul doi se plasează costurile privind remunerarea angajaților. Mărimea salariilor achitate prsonalului care participă direct la producerea bunurilor sau prestarea srviciilor se include integral în costul produselor. Cu siguranță muncitorii de bază au un rol important în fabricarea produselor dar nu poate fi neglijat aportul funcționarilor, administrației și a conducerii asupra productivității, chiar dacă acest aport este efectuat într-un mod indirect.

Din cele spuse anterior, se conchide că totalitatea valorilor bănești achitate pentru munca prestată direct sau indirect de personalul unității economice în condițiile tehnice se include în costul producției fabricate si a serviciilor executate.

Cuantumul salariului mediu pe economie pentru anul 2015, stabilit în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 974 din 04.12.14 este de 4500 lei. Informațiile cu privire la mărimea salariului mediu pe economie se folosesc la calculul îndemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, precum și la determinarea mărimii contribuțiilor la asigurările sociale de stat.

Costurile directe privind retribuirea muncii sunt consumurile privind retribuirea muncii ca-

re se includ în costul produselor fabricate în mod direct. În cazul entităților ce au ca activitate de bază prestarea serviciilor, se utilizează noțiunea de costuri privind retribuirea muncii.

Entitățile creează fonduri de salarii, în care ulterior vor fi incluse consumurile privind re-

munerarea muncii personalului încadrat în secția de producție a unității economice. De asemnea, în fondul de salarii se include premiile și alte beneficii acordаte salariaților pentru cointeresare și compensare.

În cadrul entităților contemporane, funcțiile angajaților au devenit foarte diferențiate, ca urmare a acestui fapt au apărut mai multe forme de salarizare. Una din sarcinile contabilității decontărilor cu personalul este alegerea formei de salarizare ce va fi aplicată în cadrul entității, deoarece sistemul tarifar evidențiază numai normativele inițiale de apreciere a tipurilor de muncă, însă nu stabilește modul de calcul al retribuțiilor angajaților.

Conceptul formelor de salarizare exprimă modul în care se ține evidența rezultatelor muncii efectuate și modul de calcul a mărimii salariilor pentru fiecare angajat în dependență de rezultatele obținute. Luarea deciziilor cu privire la forma de salarizare ce urmează a fi aplicată, se efectuează o analiză a tuturor situațiilor în scopul determinării celei mai eficiente pentru entitatea analizată. Forma aleasă trebuie să răspundă condițiilor tehnice și organizatorice de producție, numai în acest caz, productivitatea și calitatea muncii vor spori, iar costurile de producție și consumurile de materiale se vor micșora.

Clasificarea formelor de salarizare se realizează după mai multe criterii, cum ar fi posibilitatea măsurării cantității de muncă prestată.

În funcție de posibilitatea măsurării cantității de muncă prestată, se deosebesc două forme de salarizare:

Salarizarea în acord. Această formă de salarizare presupune evaluarea mărimii muncii executate de un salariat prin măsurarea cantității articolelor produse.

Salarizarea în acord se utilizează cel mai des în cadrul entităților de producție, datorită faptului că este reală posibilitatea măsurării cantității muncii efectuate prin evidența volumului producției fabricate. Eficiența acestei forme de salarizare poate fi atinsă doar prin aplicarea unor reguli suplimentare cu privire la desfășurarea activității muncitorilor, și anume:

Necesitatea de determinare a normei de muncă;

Stabilirea unor tarife pentru fiecare categorie de lucrări executate;

Evidența obiectivă a rezultatelor muncii obținute de fiecare angajat în parte;

Supravegherea personalului pentru a asigura utilizarea timpului de muncă în scopurile de serviciu.

Sistemul de salarizare în acord se diferențiază în patru tipuri, și anume:

Acord direct;

Acord indirect;

Acord premial;

Acord progresiv.

Sistemul de salarizare în acord direct presupune calculul salariului în baza unui tarif constant pentru o unitate de produs, mărimea acestuia fiind direct proporțională cu volumul producției fabricate sau a lucrărilor executate.

Salarizarea în acord direct are multe beneficii, cum ar fi simplitatea și eficiența calculelor salariale, întrucît salariații pot înțelge ușor modalitatea de calcul a salariului său. Conștientizarea de către salariați a faptului că mărimea retribuțiilor sale depind în mod direct de efortul depus în timpul de serviciu, va conduce ulterior la majorarea productivității muncii, și respectiv la majorarea indicatorului rezultativ.

Pe lîngă beneficiile enumerate, salarizarea în acord are și unele puncte slabe, printre care posibilitatea neglijării de către muncitori a normelor privind calitatea muncii executate, în rezultatul axării acestora pe majorarea cantității produselor fabricate sau a lucrărilor executate. Producerea necalitativă poate avea urmări grave asupra rezultatelor financiare ale entității din cauza imposibilității de realizare a produselor fabricate pe piață. Eliminarea acestui risc presupune angajarea personalului suplimentar pentru ținerea evidenței calității lucrărilor executate de personalul de bază. Partea negativă a acestei metode este majorarea cheltuielilor entității rezultate în urma angajării personalului suplimentar.

Salarizarea în acord indirect se folosește pentru personalul auxiliar cu funcția de a servi mai mulți muncitori salarizați în acord direct. La această categorie de personal se atribuie personalul care ține evidența modului de utilizare a timpului de muncă a angajaților și implementează decizii cu privire la majorarea cointeresării muncitorilor de a folosi efectiv timpul de muncă, cu scopul majorării producției fabricate.

Calculul salariilor pentru lucrătorii auxiliari se efectuează, de obici, în cote procentuale, din salariul muncitorilor de bază, iar în unele cazuri, salariul este format dintr-o cotă fixă care se modifică în dependență de gradul de îndeplinire a normelor de producție stabilite.

În această ordine de idei, se conchide că, mărimea salariilor lucrătorilor auxiliari sunt dependente de mărimea salariilor muncitorilor aflați în gestiunea lor. Astfel, alegera acestui tip de salarizare va mări gradul de cointeresare a angajaților auxiliari în rezolvarea problemelor iscate în secția de producere și volumul producției fabricate.

Al trei-lea tip de salarizarea este cel în acord premial, acesta presupune retribuirea muncii angajaților printr-un salariu de bază, care se majorează în mod obligatoriu cu premii în funcție de gradul de îndeplinire a normelor stabilite de managementul entității. În contractul individual de muncă a salariaților în acord premial se stipulează normele pe care angajatul trebuie să le îndeplinească și mărimea premiilor pentru supraîndeplinirea acestora.

Avantajul acestei forme de salarizare, se reflectă în stimulul pe care îl oferă posbilitatea de a obține o majorarea a salariului, în majorarea productivității muncii. Pentru angajați acest tip de salarizare este adesea atractiv prin faptul că oferă o oarecare stabilitate și garanție, întrucît angajatul este sigur că va primi un salariu de bază indiferent de normele îndeplinite. Acest lucru poate ușura eforturile angajatorilor în atragerea noilor forțe de muncă.

Ca punct slab al acestei metode, poate fi considerată scăderea cointeresării, într-o oarecare măsură angajaților în majorarea productivității muncii, sub influența deținerii unui salariu de bază indiferent de eforturile depuse.

Ultima formă de salarizare în acord este cea progresivă. Salarizarea în acord progresiv se efectuează la entități în cazul necesității majorării volumului producției fabricate ca urmare a creșterii cererii pe piață. Calculul salariului se efectuează prin majorarea tarifelor pentru o unitate de produs conform nivelului de depășire a sarcinilor de muncă și sunt stabilite după o scară specială. Mărimea salariului progresiv se stabilește în baza nivelului inițial a îndeplinirii normelor de producție și e stabilit în mărime completă.

Conform posibilităților organizatorice de evidență a productivității muncii salariaților, salarizarea în acord poate fi clasificată în :

Acord individual. Acest tip de salarizare se aplică în cazurile cînd volumul producției fabricate poate fi stabilit în mărime exactă pentru fiecare angajat.

Acord global. Salarizarea în acord global, adesea numită și în acord colectiv, se aplică în cazurile imposibilității de a stabili exact volumul producției fabricate pentru un angajat, observîndu-se doar rezultatele obținute pentru un colectiv de angajați.

Calculul salariului în acord colectiv se realizează în baza timpului efectiv lucrat de fiecare angajat și nivelul lui de calificare. Pentru calculul salariului, conform metodei menționate, este necesară stabilirea volumului muncii prestate de un muncitor prin divizarea volumului muncii prestate de întregul colectiv la numărul muncitorilor încadrați în prezentul colectiv.

Determinarea propriu-zisă a salariului se poate efectua prin două metode, și anume:

Metoda coeficient-oră;

Metoda salariului tarifar;

Principalul dezavantaj al acestei metode este dificultatea evidenței performanțelor obținute în cadrul muncii de fiecare angajat în parte.

Este deosebit de importantă evidența retribuirii muncii în vederea dezvoltării unui sistem de salarizare ce vizează performanțele, dat fiind faptul că evidența muncii este un proces complex ce necesită luarea în considerație a tuturor sarcinilor, funcțiilor și obiectivlor sale.

Salarizarea în regie. Salarizarea în regie presupune măsurarea muncii prestate prin timpul efectiv lucrat de către angajat.

Organizarea salarizării personalului conform sistemului de salarizare în regie se efectuează conform timpului efectiv lucrat de muncitor conform prevederilor programului de muncă. Coform Codului Muncii Republicii Moldova, programul normal de muncă constituie opt ore pe zi. Calculul salariului conform acestui tip de salarizare, nu este influențat de volumul producției fabricate sau a calității acesteia, spre deosebire de sistemul de salarizare în acord. Din acesată cauză, cel mai des salarizarea în regie se folosește pentru personalul neangajat în sfera de producție, și anume:

a personalului de conducere, administrației, precum și a specialiștilor;

pentru personalul care activează într-o sferă unde importanța calității muncii depășește importanța cantitativă a acesteia.

Ca factori care influențează deciziile de management la alegerea de salarizare a personalului în regie pot fi:

imposibilitatea de măsurare exactă a productivității muncii;

stabilirea timpului necesar pentru executarea unei lucrări sau serviciu nu poate fi efectuată obiectiv;

la locul de muncă angajatul este supus riscurilor de sănătate;

efectuarea evidenței productivității muncii pentru fiecare angajat necesită costuri sau forțe suplimentare.

La fel ca și salarizarea în acord, salarizarea în regie are puncte slabe și puncte forte. Astfel, partea negativă a salarizării în regie se reflectă prin:

lipsa cointeresării personalului în majorarea volumului productivității muncii;

tendința de utilizare neeficientă a timpului de muncă, ca urmare a lipsei de cointeresare;

salariații care înregistrează performanțe deosebite în cadrul muncii, sau vin cu inițiative benefice activității entității nu vor fi apreciați prin salariu diferit de ceilalți angajați. Acest fapt va micșora inițiativa în rîndul angajaților, precum și calitatea muncii executate;

necesitatea angajării în cîmpul muncii a personalului suplimentar în vederea supravegherii modului de utilizare a timpului de muncă de către personalul de bază, ceea ce creează cheltuieli suplimentare.

Pe lîngă aceste puncte slabe, salarizarea în regie are și un șir de puncte forte, cum ar fi:

simplitatea calculului salarial;

ușurința de atragere a personalului, datorită garanției oferite cu privire la mărimea salariilor, indiferent de modificarea volumului muncii efectuate;

timpul și cheltuielile privind calculul salariului se micșorează datorită simplității calculelor.

Remunerarea muncii pentru o unitate de produs include două sisteme, ilustrate în următoarea schemă:

Schema 1. Sisteme de retribuire a muncii în regie

(Sursa: elaborat de autor în baza resurselor electronice)

Salarizarea pe unitate de timp, conform sistemului simplu poate fi calculată pe oră, zi sau lună.

În baza sistemului premial, calculul salariilor se efectuează prin majorarea salariului tarifar cu suma premiilor acordate pentru îndeplinirea sau supraîndeplinirea sarcinilor propuse. Formula de calcul a salariului conform acestei forme de salarizare este:

Pe lîngă criteriul de salarizare menționat anterior, practica contabilă mai cunoaște și alte criterii ilucidate în figura ce urmează:

Figura 1.1. Clasificarea formelor de salarizare

(Sursa: elaborat de autor în baza resurselor electronice)

La SRL “Candidus”, munca muncitorilor și funcționarilor este retribuită în sistem simplu de salarizare în regie.

Exemplu:

Muncitorul Cupcic Boris a lucrat în luna noiembrie 168 ore (anexa 2 ). Tariful de remunerare -11,90 lei/oră (anexa 3 ).

Salariul lunar al lucrătorului= 168 ore*11,90 lei/oră= 2000,00 lei

În continuare autorul va prezenta modul de calculare a salariului și reținerilor din acesta, relevînd evidența operativă a personalului și timpului de muncă prestat, modul de calcul a salariului de bază și suplimentar și tipul reținerilor din salariu și calculul acestora.

Capitolul II. MODUL DE CALCULARE A SALARIULUI ȘI REȚINERILOR DIN ACESTA

2.1 Evidența operativă a personalului și a timpului de muncă prestat

Evidența personalului în cadrul entității începe odată cu angajarea acestuia la entitate. Intenția unui angajat de a se încadra în cîmpul muncii se documentează printr-o cerere de angajare (anexa 4).

La data de 15 septembrie 2015 Boboc Eugeniu a depus o cerere de angajare, adresată directorului entității SRL „Candidus ”, pentru funcția de șef al secției de producere. Directorul entității SRL „Candidus ” a aprobat cererea d-lui Boboc Eugeniu și a emis un ordin de angajare, elaborat în conformitate cu art. 56 al Codului Muncii Republicii Moldova, care s-a prezentat viitorului angajat contra semnăturii. Întocmirea ordinului de angajare, la entitatea SRL „Candidus” s-a realizat de către secția de cadre.

Conform prevederilor art. 45-94 ale Codului Muncii, angajarea personalului în cîmpul muncii se realizează în baza unui contract individual de muncă între angajat și angajator. Astfel, în vederea angajării în cîmpul muncii a d-lui Boboc Eugeniu, a fost întocmit Contractul Individual de muncă nr. 51 din data de 15 septembrie 2015 (anexa 5). În contract sunt stipulate următoarele date:

Numele viitorului angajat;

Funcția în care urmează a fi angajat;

Locul de muncă;

Durata contractului;

Perioada de probă;

Drepturile și obligațiile angajatului;

Drepturile și obligațiile angajatorului;

Condițiile de retribuire a muncii;

Regimul de muncă;

Perioada concediului anual;

Alte prevederi;

Astfel, conform contractului individual de muncă nr. 51, D-nul Boboc Eugeniu a fost an-

gajat în cadrul entității SRL „Candidus”, la data de 15 septembrie 2015 în funcția de șef al „secției de producere mobilă”. Mărimea salariului angajatului a fost stabilită în mărime de 2000 lei lunar, conform sistemului netarifar de salarizare.

Prezentul contract a fost întocmit în două exemplare și semnat atît de angajator (SRL „Candidus ”) cît și de angajat (Boboc Eugeniu).

Dat fiind faptul că în gestiunea angajatului Boboc Eugeniu vor fi unele elemente ale patrimoniului entității, între cele două părți a fost semnat Contractul de răspundere materială nr. 17 din 15 septembrie 2015 (anexa 6), în vederea asigurării integrității mărfurilor, echipamentelor, mijloacelr fixe, mijloacelor bănești și a mijlocului de transport. La baza întocmirii prezentului contract au stat prevederile art. 339 din Codul Muncii.

Prin semnarea Contractului de răspundere materială, angajatul Boboc Eugeniu își asumă răspunderea materială individuală deplină în cazul neasigurării integrității valorilor transmise lui de către angajator. În cazul deteriorării sau a dispariției bunurilor aflate în gestiunea angajatului Boboc Eugeniu din cauza acestuia, restituirea prejudiciilor cauzate va fi efectuată din contul angajatului conform prevederilor legislației în vigoare.

Contractul de răspundere materială a fost întocmit în două exemplare (unul pentru angajat și unul pentru angajator) și semnat de ambele părți.

Salariatul Boboc Eugeniu, a prezentat secției de cadre Carnetul de muncă (anexa 7 ), care se va păstra la entitate pînă la momentul eliberării din muncă.

În cazul angajaților care se încadrează în cîmpul muncii pentru prima dată și nu posedă un carnet de muncă, li se eliberează un carnet de muncă. Costul carnetului de muncă se decontează ulterior din salariul angajatului.

Secția de cadre a completat carnetul de muncă a angajatului Boboc Eugeniu cu următoarele date:

Data încadrării în cîmpul muncii;

Entitatea angajatoare;

Funcția deținută;

Actul în baza căruia a fost angajat salarialtul;

Semnătura și ștampila angajatorului.

Conform datelor înregistrate în Carnetul de muncă al angajatului Boboc Eugeniu, acesta a fost încadrat în cîmpul muncii la entitatea SRL „Candidus ”, fiind transferat în secția de producere mobilă în baza ordinului nr. 85.

În baza ordinului de angajare, în secția de cadre a entității SRL „Candidus ” a fost întoc-

mită Fișa personală a angajatului Boboc Eugeniu,iar în contabilitatea entității s-a deschis un cont personal.

După perfectarea tuturor documentelor cu privire la încadrarea în cîmpul muncii a noului angajat, apare necesitatea evidenței timpului de muncă efctiv lucrat în scopul evitării staționărilor nedorite al muncii.

În vederea realizării controlului regimului de muncă, evidența prezenței la serviciu a angajaților, la entitatea SRL „Candidus” se realizează prin intermediul Tabelului evidenței timpului de muncă (anexa 8).

Tabelul de evidență a muncii conține mai multe coloane ce cuprind informații cu privire la:

Numărul de tabel al fiecărui angajat;

Numele și prenumele angajatului;

Profesiunea, funcția angajatului;

Zilele lunii;

Zilele prezenței;

Total ore lucrate;

Zilele de odihnă și sărbătoare;

Zilele de deplasare;

Lipse;

Foi de boală;

Concediu.

În tabelul de evidență a timpului de muncă se ține evidența orară a prezenței angajaților la locul de muncă. În baza informațiilor furnizate de tabelul de evidență a timpului de muncă se calculează mărimea retribuțiilor datorate angajatului, de asemenea, aceste infoormații se utilizează la întocmirea formularelor statistice.

Evidența operativă a personalului este efectuată de asemenea prin întocmirea următoarelor dispoziții:

angajarea în cîmpul muncii are loc prin întocmirea Ordinului de angajare (anexa 9 );

transferarea la un alt post de lucru în baza Ordinului de transfer (anexa 10 );

concedierea (eliberarea din post) prin întocmirea Ordinului de concediere (anexa 11 );

acordarea concediului în baza Ordinului de acordare a concediului (anexa 12 ).

2.2. Modul de calculare a salariului de bază și suplimentar

La entitatea „Candidus” SRL calculul salariului se efectuează în dependență de volumul producției fabricate, timpul efectiv lucrat și gradul de calificare al angajatului.

Exemplu:

Angajatul Boboc Eugeniu, angajat la entitatea „Candidus” SRL,, în calitate de șef al secției de producere (Atelier) din data de 15 septembrie 2015 are un salariu de bază stabilit în mărime de 2000 lei.

Calculul salariului angajatului în regie se efectuează conform formulei:

Unde – Salariul calculat conform orelor lucrate.

Conform tabelului de evidență a muncii pentru luna decembrie 2015 (anexa 8), angajatul Boboc Eugeniu a fost prezent la serviciu în fiecare zi lucrătoare. În luna decembrie 2015 au fost 22 de zile sau 174 de ore lucrătoare. Salariul de bază calculat al angajatului Boboc Eugeniu conform orelor lucrate s-a calculat:

După cum se observă din calculul efectuat, salariul calculat al angajatului Boboc Eugeniu conform orelor lucrate, nu s-a modificat datorită lipsei absențelor de la serviciu.

La acordarea premiilor personalului, pntru performanțele deosebite înregistrate în timpul muncii, salariul calculat va fi determinat conform relației:

Unde, SC – Salariul calculat;

– Salariul calculat conform orelor lucrate.

În luna decembrie, angajatul Eugeniu Boboc, nu a beneficiat de premii din partea angajatorului, astfel salariul calculat va fi egal cu mărimea salariului calculat conform orelor lucrate.

Conform Codului Muncii Republicii Moldova Titlul IV art.112 (3) fiecare salariat are dreptul la un concediu de odihnă anual, care va fi, în mod garantat, plătit de angajator în mărime integrală. În decursul unui an, salariații beneficiază de dreptul la concediu de cel puțin 28 zile lucrătoare.

Modalitatea de calcul al mărimii concediilor de odihnă este regularizată prin Hotărîrea Guvernului nr.426 din 26.04.04.

Pentru a beneficia de dreptul la concediu anual de odihnă, angajații trebuie să îl solicite prin depunerea unei cereri de acordare a concediului. Angajații nu au dreptul să utilizeze zilele de concediu dacă au lucrat în cadrul entității pe o perioadă mai mică de 6 luni, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare.

Exemplu:

Angajatul Eugeniu Boboc a depus o cerere de acordare a concediului (anexa 13) pe o perioadă de 28 de zile, începînd cu data de 1 octombrie 2015.

În baza cererii depuse s-a emis un ordin de acordare a concediului.

Pentru efectuarea calculului mărimii retribuțiilor cuvenite angajatului pe timpul concediului anual de odihnă este necesar calculul mărimii salariului mediu.

În tabelul 2 sunt prezentate datele inițiale necesare la efectuarea calculului retribuțiilor pe timpul concediilor anuale de odihnă, conform Calculului salariului mediu (anexa 14), pentru angajatul Boboc Eugeniu.

Tabelul 2.1

Date inițiale pentru calculul retribuțiilor pe timpul concediilor

(Sursa: elaborat de autor în baza tabelelor de pontaj)

Calculul retribuțiilor pe tipul concediilor se efectuează în baza salariilor calculate angajatului Boboc Eugeniu în ultimele 3 luni.

Pentru calculul concedialelor este necesar calculul mărimii medii a salariului pentru o zi calendaristică. Determinarea salariului mediu pentru o zi lucrătoare se va efectua prin formula:

Prin intermediul relației expuse enterior se calculează salariul mediu pentru o zi lucrătoare prin împărțirea salariului calculat pentru ultimele 3 luni, la numărul de zile lucrate în perioada corespunzătoare de către Boboc Eugeniu:

În urma calculului salariului mediu pentru o zi calendaristică se determină salariul mediu pentru o zi calendaristică. Pentru care se calculează coeficientul salariului următoarea relație:

Calculul coeficientului :

Calculul salariului mediu pentru o zi calendaristică s-a efectuat conform următoarei relații:

Calculul salariului mediu a angajatului Eugeniu Boboc pentru o zi calendaristică:

Salariul datorat angajatului Boboc Eugeniu pentru timpul concediului s-a calculat conform formulei de calcul:

Conform ordinului de acordare a concediului anual de odihnă angajatului Boboc Eugeniu, suma salariului calculat pe timpul cencediului s-a calculat:

lei

Din calculele efectuate rezultă că remunerarea angajatului Eugeniu Boboc pe timpul concediului anual de odihnă constituie 1826,16 lei.

Sumele achitate în contul salariaului pentru plata concediului anual de odihnă plătit se includ în salariul suplimentar. De asemenea, se consideră parte a salariului suplimentar plata indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă.

Regularizarea retribuțiilor privind incapacitatea temporară de muncă este executată prin intermediul articolului 123 „Concediul medical” al Codului muncii. Conform articolului menționat, fiecare angajat are dreptul de a beneficia de concediul medical plătit.

Pentru a beneficia de concediul anual plătit, angajatul trebuie să prezinte în calitate de document justificativ Certificatul medical privind incapacitatea temporară de muncă.

Сonform Hotărîrii Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005, calculul indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se efctuează în baza Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale și Legea nr. 289 din 22.07.2004.

Pentru a ilustra modalitatea de calcul a îndemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă se va fi folosit următorul exemplu convențional:

Exemplu convențional:

Angajatul Eugeniu Boboc în luna noiembrie 2015 a prezentat certificatul de concediu medical pentru 12 zile calendaristice.

Conform art. 7 a Legii nr. 289 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, baza de calcul a îndemnizațiilor pentru concediul medical o constituie salariul obținut de către angajat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii în care a fost folosit concediului medical.

Datele inițiale pentru calculul îndemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă sunt prezentate în tabelul 2.2

Tabel 2.2

Date inițiale pentru calculul îndemnizațiilor pentru incapacitate de muncă

angajatului Boboc Eugeniu

Conform tabelului 2.1, baza de calcul a îndemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă a salariatului Boboc Eugeniu constituie 20 204,40 lei. Baza de calcul se împarte la numărul lunilor luate în calcul , pentru a determina salariul mediu lunar.

Calculul salariului mediu lunar:

Determinarea tarifului zilnic a îndemnizațiilor se efectuează prin raportarea salariului mediu lunar la numărul de zile calendaristice a lunii în care a avut loc riscul asigurat.

Calculul tarifului zilnic:

În conformitate cu prevederile art.13 din Legea nr. 289 din 22.07.2004, cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se determină în dependență de durata stagiului de cotizare, și anume:

60% din baza de calcul — în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani;

70% din baza de calcul — în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 și 8 ani;

90% din baza de calcul — în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.

Regulamentul sus numit prevede stabilirea neordinară a mărimii îndemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă, pentru cazurile cînd cauzele acestuia sunt:

Tuberculoză;

SIDA;

Cancer de orice tip.

Astfel în cazurile enumerate cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este de 100% din baza de calcul stabilită la pct.23 al Regulamentului.

Angajatul Eugeniu Boboc are un stagiu de cotizație cuprins între 5 și 8 ani, astfel cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă va fi de 70 %.

Calculul îndemnizației pentru o zi calendaristică:

Beneficiarul îndemnizației a prezentat certifiatul medical privind incapacitatea temporară de muncă pentru 12 zile.

Calculul sumei totale a îndemnizației datorate d-lui Boboc Eugeniu:

În conformitate cu prevederile art.4 alin 2 al regulamentului menționat anterior,începînd cu

anul 2013, suma indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare, se achită după cum urmează:

primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă a salariatului se achită din mijloacele financiare ale angajatorului, iar șomerilor li se plătește din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat;

începînd cu a șasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, indemnizația se achită din mijloacele bănești ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Astfel suma datorată angajatului Boboc Eugeniu din contul angajatorului se va determina ca produsul dintre suma îndemnizației calculate pentru o zi calendaristică și numărul zilelor pentru care urmează a fi achitată îndemnizația din contul angajatorului:

Caculul sumei datorate angajatului privind îndemnizațiile de incapacitate temporară de muncă pentru restul zilelor concediului medical se vor calcula din contul bugetului asigurărilor sociale de stat prin înmulțirea sumei îndemnizației calculate pentru o zi calendaristică și numărul zilelor de incapacitate temporară de muncă, diminuate cu 5.

Controlul executării prevderilor legeii nr. 289 din 2004 privind îndemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigură sociale se exercită de:

Casa Națională de Asigurări Sociale;

Inspecția financiară;

Inspectoratul de Stat al Muncii;

Inspectoratele Teritoriale de Satat ale muncii.

Sumele achitate necuvenit din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se rețin din contul angajatorului sau a caselor teritoriale de asigurări sociale, pentru cazurile în care acestea au fost calculate greșit. Sumele achitate beneficiarului în baza unor acte falsificate se rețin din contul persoanelor care le-au primit în mod ilegal.

2.3 Tipurile reținerilor din salariu și calculului acestora

Conform prevederilor SNC „Capital propriu și datorii”, din salariul angajaților se efectuează rețineri, care pot fi clasificate în:

Rețineri fiscale, din care face parte impozitul pe venit reținut la suma venitului persoanei fizice;

Rețineri sociale, în care se include sumele contribuțiilor individuale de asigurări sociale și primele de asigurare medicală din contul angajatului;

Alte rețineri, care includ reținerile în vederea compensării prejudiciului material, cotizațiile sindicale, pensiile alimentare și alte sume neincluse în reținerile fiscale și sociale;

În Republica Moldova se calculează și se achită, în baza salariului angajatului, contribuții privind asigurările sociale de stat conform cotelor prevăzute de legislația în vigoare.

În dependență de plătitorul contribuțiilor salariale acestea pot fi clasificate în:

Contribuții din contul angajatorului;

Contribuții din contul angajatului.

Astfel. din contul angajatorului se rețin:

contribuții privind asigurările sociale de stat;

prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

La entitatea SRL „Candidus” decontările privind contribuțiile în contul asigurărilor sociale de stat se efectuează în conformitate cu prevderile Legii bugetului asigurărilor sociale de stat de anul 2015.

Conform prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat de anul 2015, în anul 2015 mărimea contribuțiilor privind asigurarea socială de stat obligatorie, achitată din contul angajatorului în folosul angajatului a fost stabilită de 23%.

Conform Legii Nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, noțiunea de asigurare obligatorie de asistență medicală este explicată ca un sistem autonom garantat de stat de protecție financiară a populației, în vederea ocrotirii sănătății, prin constituirea pe principii de solidaritate, din contul primelor de asigurare.

În acest mod, sistemul menționat asigură toți cetățenii Republicii Moldova cu drepturi egale privind obținerea asistenței medicale oportune și calitative.

Din contul angajatului, se rețin:

Contribuții individuale privind asigurările sociale de stat;

Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală din contul angajatului;

Conform legislației în vigoare, la calculul contribuțiilor individuale privind asigurările sociale de stat, baza anuală de calcul nu trebuie să depășească suma a cinci salarii medii lunare prognozate pe economie, înmulțite la 12.

În anul 2015, salariul mdiu lunar pe economie, a fost stabilit prin intermediul Hotărîrii Guvernului Nr. 974 din 4 decembrie 2014, privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015, în mărime de 4500 lei.

Baza anuală de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, nu poate depăși:

Suma maximă a contribuțiilor lunare, sa calculat:

În anul 2016, mărimea salariului mediu pe economie s-a majorat de la 4500 lei la 5050 lei. Modificarea mărimii salariului mediu pe economie a influențat majorarea sumei maxime a contribuției individuale de asigurări sociale se stat obligatorii pînă la 25 250 lei.

Cota contribuției individuale ale asigurării sociale de stat obligatorii a fost stabilită în mărime de 6%.

Calculul reținerilor privind contribuțiile individuale de asigurare socială de stat obligatorie se realizează prin formula:

Calculul reținerilor privind contribuțiile individuale de asigurare socială de stat obligatorii calculate din salariul angajatului Boboc Eugeniu:

De asemena, din contul angajaților se rețin prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Mărimea primei de asigurare medicală din contul angajatului pentru anul 2015 este indentică cu cea din contul angajatotului (4,5%).

Calculul Primei de asigurare obligatorie de asistență medicală din contul angajatului Boboc Eugeniu:

Statul este o instituție politică ce asigură funcționalitatea socio-culturală și bunăstarea societății. În scopul îndeplinirii calitative a acestor sarcini, de la contribuabili se colectează impozite.

În Republica Moldova din salariul angajaților se reține Impozitul pe venit evaluat în cote procentuale, care diferă în dependență de mărimea salariului.

La entitatea „Candidus” SRL reținerea impozitului pe venit din salariu se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la reținera impozitului pe venit din salariu și de la alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 19 ianuarie 2010.

Evoluția cotelor privind impozitul pe venit în anii 2014- 2016 este ilustrată în figura 2.

Figura 2. Evoluția cotelor impozitului pe venit în perioada anilor 2014-2016

(Sursa: elaborat de autor în baza resurselor electronice)

Conform prevederilor regulamentului sus numit, fiecare angajat are dreptul la scutiri, și poate beneficia de acestea prin depunerea Cererii privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu (anexa 15), la care se anexează documentele justificative.

Conform art. 33-35 ale Codului fiscal scutirea reprezintă o sumă care se scade din venitul brut al contribuabilului la calcularea impozitului pe venit.

În Republica Moldova, angajații pot beneficia de următoarele tipuri de scutiri:

Scutirea personală:

Scutirea personală majorată;

Scutirea acordată soțului sau soției;

Scutirea acordată soțului sau soției majorată;

Scutirea pentru persoanele întreținute cu excepția persoanelor invalizi din copilărie;

Scutirea pentru persoanele întreținute.

Mărimea scutirilor de care beneficiază angajații se stabilește în Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163 – XIII din 24 aprilie 1997.

La data de 25 decembrie 2015 au fost efectuate modificări în mărimea scutirilor, astfel, pentru anul 2016, contribuabilii pot beneficia de scutiri conform datelor înscrise în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3.

Scutirile valabile pentru anul 2016

(lei)

(Sursa: elaborat de autor în baza resurslor electronice)

În continuare autorul prezintă un exemplu în care angajatul Boboc Eugeniu solicită acordarea scutirii personale și pentru o persoană întreținută.

În luna decembrie 2014 angajatul Eugeniu Boboc. Angajat în cadrul entității „Candidus ” SRL în altă funcție, a depus Cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu pentru anul 2015 (anexa 15).

Conform cererii depuse, angajatul Boboc Eugeniu, solicită acordarea scutirii personale anuale în mărime de 10 128 lei sau 844 lei lunar. De asemenea, angajatul a solicitat acordarea scutirii pentru persoanele întreținute cu excepția persoanelor invalizi din copilărie în mărime de 2 256 lei anual și 188 lei lunar, pentru care a prezentat copia certificatului de naștere a copilului minor.

Deducerea scutirilor la calculul impozitului pe venit se efectuează începînd cu luna ce urmează după depunerea cererii privind acordarea scutirilor.

Conform Fișeii personale de evidență a veniturilor sub formă de salariu și a altor plăți efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul 2015, precum și a impozitului pe venit reținut din aceste plăți (anexa 16), la data de 22 decembrie 2015, venitul spre plată a angajatul Boboc Eugeniu a constituit 2 000,00 lei.

Modalitatea de calcul a impozitului pe venit calculat din salariul angajatului Boboc Eugeniu pentru luna decembrie este ilustrată în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4.

Calculul impozitului pe venit al angajatului Boboc Eugeniu, pentru luna decembrie 2015

(Sursa: elaborat de autor în baza anexei 16 și anexei 17)

Pentru determinarea impozitului pe venit la suma salariului angajatului Boboc Eugeniu, este necesar calculul venitului impozabil.

Venitul impozabil se calculează conform relației:

Unde, VI – venitul impozabil;

SC- salariul calculat;

CO- contribuțiile obligatorii;

S – suma scutirilor.

Calculul venitului impozabil pentru luna decembrie a angajatului Boboc Eugeniu s-a efectuat conform relației:

Formula de calcul al Impozitului pe venit este:

Unde, IV – Impozitul pe venit;

VI – Mărimea venitului impozabil;

CI – Cota impozitului pe venit;

Deoarece venitul salariatului nu a depășit suma lunară de 2470 lei stabiltă conform legislației în vigoare, cota utilizată la calculul impozitului pe venit din salariul angajatului Boboc Eugeniu, va fi de 7%.

Calculul impozitului pe venit din salariul angajatului Boboc Eugeniu s-a efectuat:

În urma calculului impozitului pe venit, se deduce salariul spre plată. Salariul spre plată reprezintă suma datorată angajatului de către angajator, pentru munca prestată, diminuată cu mărimea reținerilor.

Calculul reținerilor din salariul angajatului Boboc Eugeniu este reflectat în (anexa 18).

Conform înregistrărilor în Borderoul de calcul al salariului (Anexa 17) salariul calculat spre plată, pentru luna decembrie 2015 a angajatului Boboc Eugeniu s-a calculat:

Pentru achitarea salariului angajatului, în baza jurnalului salariilor se întocmește lista salariilor (anexa 19).

Achitarea salariului angajaților la entitatea „Candidus” SRL se efectuează prin transfer bancar în baza ordinului de plată (anexa 20).

Conform art. 18 din Codul Fiscal, drept surse impozabile sunt:

plățile pentru munca efectuată și serviciile prestate (inclusiv salariile), facilitățile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele și alte retribuții similare;

alte venituri care nu au fost specificate, printre care și ajutoarele materiale, etc.

Conform art.20 din Codul Fiscal, drept surse neimpozabile pot fi:

pensiile alimentare și indemnizațiile pentru copii;

indemnizațiile de concediere, etc.

În conformitate cu art.148 din Codul muncii, alte rețineri din salariu, în baza ordinului an- gajatorului, se poat face în următoarele cazuri:

pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;

pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greșeli de calcul;

pentru acoperirea avansului necheltuit și nerestituit la timp;

pentru recuperarea prejudiciului material cauzat entității din vina salariatului. [1.2, art.148]

Cuantumul total al reținerilor nu poate să depășească 20%, iar în cazurile prevăzute de le- gislația în vigoare- 50% din salariu ce i se cuvine salariatului. (art.149 CM) Limitările menționa-

te nu se aplică reținerii din salariu în caz de urmărire a pensiei alimentare pentru copiii minori. Astfel, suma reținută nu poate fi mai mare de 70% din salariul angajatului. [2.3, p.415]

Printre alte rețineri se numără și cotizațiile de membru al sindicatului, care constituie 1% din suma salariului; plățile pentru mărfurile cumpărate în credit; sumele împrumuturilor acordate angajaților, etc.

În continuare autorul va prezenta contabilizarea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii și alte operații.

Capitolul III CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL PRIVIND RETRIBUIREA MUNCII ȘI ALTE OPERAȚII

Evidența analitică și sintetică a decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii

Plata salariului angajaților entității, se recunoaște în contabilitate ca o datorie. Modul de contabilizare a datoriilor față de salariați privind retribuirea muncii, se efectuează la SRL „Candidus” în conformitate cu prevederile SNC „Capital propriu și datorii”.

Conform prevederilor standardului menționat, datoriile salariale se includ în categoria datoriilor calculate. Datoriile privind retribuirea muncii se recunosc la entitate ca datorii curente chiar dacă suma salariului urmează a fi decontată în contul angajatului pe o perioadă mai lungă de 12 luni de la data ultimei raportări.

În cadrul societății cu răspundere limitată „Candidus” informația cu privire la datoriile față de personal sunt generalizate în contul de pasiv 531 – „ Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont se înregistrează mărimea retribuțiilor calculate, adica, majorările datoriilor față de prsonalul entității. În debitul contului se înscriu valorile achitate și reținute. Soldul contului este creditor și reflectă datoria unității comerciale față de angajați la sfîrșitul perioadei de gestiune.

Pentru evidența analitică a obligațiilor entității față de personalul entității Planul general de conturil contabile prevede următoarele subconturi ale contului 531 – „ Datorii față de personal privind retribuirea muncii”:

531.1„Datorii salariale”

531.2 Datorii față de deponenți”

Entitatea „Candidus” SRL desfășoară activitate de producție, astfel, salariile angajaților care se ocupă nemijlocit cu producerea bunurilor sunt incluse în costul producției fabricate.

Exemplu:

În luna decembrie 2015, la entitatea „Candidus” SRL, conform tabelului evidenței timpului de muncă (anexa 8), lucra în calitate de sudor la secția de producere, angajatul Benteș Constantin Alexandru. Salariul de bază a angajatului a fost stabilit în mărime de 1900 lei. Conform jurnalului order la subcontul 531.1 (anexa 21) calculul salariilor pentru Benteș Constantin, s-a contabilizat:

Debit contul 811 „Activități de bază” 1 900 lei

Credit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii salariale” 1900 lei

Modalitatea de contabilizare a salariului pentru personalul auxiliar va fi ilustrată prin intermediul următorului exemplu convențional:

Exemplu convențional:

Ion Goncear, angajat al entității „Candidus” SRL în sectorul deservirii din Rezina, în calitate de reglor. Salariul calculat pentru timpul efectiv lucrat în luna decembrie 2015 a atins suma de 3000 lei.

Calculul salariului se va contabiliza prin formula contabilă:

Debit contul 821 „Costuri indirecte de producție” 3 000,00 lei

Credit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii salariale” 3 000,00 lei

Pentru personalul administrativ al secției de producție, salariul se reflectă la contul 713 „Cheltuieli administrative”.

Contul 713 este un cont cu funcții de activ, destinat generalizării informațiilor cu privire la cheltuielile de deservire și gestionare a entității. În debitul contului se înregistrează majorarea cheltuielilor entității privind întreținerea entității, iar în creditul contului – decontarea acestora la contul 351 „Rezultat financiar total” la finele anului de gestiune

Recunoașterea cheltuielilor administrative privind personalul se înregistrează în debitul subcontului 713.1 „Cheltuieli cu personalul administrativ”.

Exemplu:

Angajatul Eugeniu Boboc, deține o funcție administrativă în cadrul secției de producere (atelier) și are un salariu de bază în mărime de 2000 lei.

Conform jurnalului-order la subcontul 531.1 (anexa 21) contabilizarea calculului salariului pentru angajatul Boboc Eugeniu s-a realizat în modul următor:

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 „Cheltuieli cu personalul administrativ” 2 000,00 lei

Credit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul

531.1 „Datorii salariale” 2000,00 lei

Pe lîngă personalul de bază, la entitatea „Candidus” SRL, sunt agajați care se ocupă de distribuția mărfurilor. La entitate, salariul șoferilor se recunoaște ca o cheltuială de distribuire.

Contabilizarea decontărilor cu personalul angajat în distribuirea mărfurilor se realizează prin intermediul contului de cheltuieli 712„Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.1 „Cheltuieli cu personalul comercial”.

Exemplu:

Conform tabelului evidenței timpului de muncă (anexa 8), în luna decembrie 2015, la entitatea „Candidus” SRL, a lucrat în calitate de șofer autocamion Casian Oleg Boris. Salariul de bază al angajatului Casian Oleg Boris este de 1900 lei.

Astfel, la SRL “Candidus” s-au înregistrat următoarele formule contabile aferente calculului salariului personalului de distribuire, conform registrului pe contul 531 (anexa 21):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.1 „Cheltuieli cu personalul comercial” 1 900,00 lei

Credit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii salariale” 1 900,00 lei

În urma contabilizării calculului salariului, acesta se îndreaptă spre plată.

Îndreptarea spre plată a salariului angajatului Eugeniu Boboc s-a contabilizat în modul următor: (anexa 22):

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii” subcontul 531.1 „Datorii salariale” 2 000,00 lei

Credit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii” subcontul 531.2 „Datorii față de deponenți” 2 000,00 lei

De asemenea, la contul 531 se trec sumele calculate aferente concediilor anuale de odihnă ale angajaților, achitate din contul angajatorului.

Conform cererii de acordare a concediului anual de odihnă (anexa 13), angajatul Boboc Eugeniu a beneficiat, începînd cu data de 1 octombrie 2015 de un concediu anual de odihnă de 28 de zile.

Conform calculelor efectuate în Calculul salariului mediu (anexa 14), angajatului Eugeniu Boboc i s-au calculat concediale în sumă de 1826, 16 lei.

Contabilizarea calculului concedialelor angajatului Eugeniu Boboc s-a efectuat prin următoarea formulă contabilă:

Debit contul 811 „Activități de bază” 1 826,16 lei

Credit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1

„Datorii salariale” 1826,16 lei

În urma determinării salariului calculat, angajatorul (SRL „Candidus”) este obligat prin Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efctuate de către patron în folosul angajatului, să rețină din salariul angajatului, impozitul pe venit calculat conform normelor prevăzute de legislația în vigoare.

Conform Fișei personale a veniturilor din salariu și a altor plăți efectuate de patron în folosul angajatului (anexa 16), la data de 22 decembrie 2015, venitul spre plată al angajatului Boboc Eugeniu, a constituit 2000 lei.

Din suma salariului calculat a fost dedusă suma impozitului pe venit aferentă în mărime de 39,90 lei. Conform Jurnalului order al subcontului 531.2 „Datorii față de deponenți”.

Reținerea impozitului din salariu s-a reflectat prin înregistrarea (anexa 23):

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii” subcontul 531.2 „Datorii față de deponenți” 39,90 lei

Credit contul 534 „Datorii față de buget” subcontul 534.2 „Datorii privind impozitul pe venit din salariu” 39,90 lei

Eliberarea salariului angajatului Eugeniu Boboc a fost realizată prin intermediul casieriei entității, conform ordinului de plată emis (anexa 20).

Operațiunea a fost contabilizată în modul următor (anexa 22 ):

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.2 „Datorii față de deponenți” 1750,10 lei

Credit contul 241„Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” 1750,10 lei

Pentru entitățile care achită salariul prin transfer bancar, operațiunea se va contabiliza:

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii” subcontul 531.2 „Datorii față de deponenți” 1750,10 lei

Credit contul 242„Conturi curente în monedă națională” subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegate” 1750,10 lei

Pentru a contabiliza reținerile în vederea compensării prejudiciului material, se presupune că angajatul Borovschi Igor- tîmplar la mobilă, în luna decembrie 2015 a fabricat un obiect din lemn, care nu a corespuns măsurilor necesare. Astfel, reținerea s-a contabilizat în felul următor:

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1

„Datorii salariale” 500 lei

Credit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 226.2 „Creanțe privind recu- perarea prejudiciului material” 500 lei

Pentru a contabiliza reținerile din salariu aferente sumei împrumuturilor acordate angaja- ților, se presupune ca în luna noiembrie 2015, angajatului Talpă Ion i s-a acordat un împrumut în valoare de 1000 lei. Astfel, reținerea s-a contabilizat în felul următor:

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1

„Datorii salariale” 1000 lei

Credit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 226.3 „Creanțe privind împrumuturile acordate personalului” 1000 lei

3.2 Contabilitatea contribuțiilor la asigurările sociale și medicale

Contabilizarea operațiunilor privind calculul și achitarea contribuțiilor privind asigurările sociale de stat și primele de asigurare a asistenței medicale se realizează la SRL „Candidus ” în baza SNC „Capital propriu și datorii”.

Evidența analitică a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, se ține pe tipurile lor,pe angajați și pe alte direcții sta-

bilite în politica de contabilitate a entității. [2.3, p.473]

Pentru evidența obligațiunilor privind contribuțile la bugetele asigurărilor sociale și medicale la entitatea SRL „Candidus” se utilizează contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”. În debitul contului 533 se inregistrează calculul îndemnizațiilor de asigurări sociale ( îndemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă, îndemnizația de maternitate), iar în creditul contului – calculul contribuțiilor privind asigurările sociale și medicale. Soldul contului este creditor și reflectă datoria entității față de Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat privind CAS și PAM.

Clasificarea subconturilor de evidență a contribuțiilor de asigurări sociale de stat pentru anul 2015 este prezentată în figura 3..

Figura 3. Clasificarea conturilor de evidență a contribuțiilor de asigurări sociale de stat pentru anul 2015

(Sursa: elaborat de autor în baza Planului General de Conturi Contabile)

Conform prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat de anul 2015, în anul 2015 mărimea contribuțiilor privind asigurarea socială de stat obligatorie, achitată din contul angajatorului în folosul angajatului a fost stabilită de 23%.

Pentru a exemplifica modalitatea de calcul a contribuțiilor de asigurare obligatorie de asistență medicală din contul angajatorului, se vor utiliza datele cu privire la salariul angajatului Boboc Eugeniu.

Exemplu:

În luna decembrie 2015, angajatului Boboc Eugeniu i s-a calculat un salariu de 2000,00 lei (anexa 17) . Din această sumă au fost calculate Contribuții de asigurare socială de stat obligatorie din contul angajatorului.

Calculul Contribuțiilor de asigurare socială de stat obligatorie din contul angajatorului s-a executat conform formulei de calcul:

Unde, SC – Salariul calculat;

Cota CAS- Cota contribuțiilor privind asigurările sociale de stat calculate din contul angajatorului;

CAS – Contribuțiile privind asigurările sociale de stat calculate din contul angajatorului;

Salariul calculat al angajatutui Boboc Eugen pentru luna decembrie a atins cifra de 2000 lei. Din acesată sumă a fost efectuat calculul contribuțiilor privind asigurările sociale de stat din contul angjatorului:

Pe lîngă contribuțiile de asigurare socială de stat, din contul angajatorului se mai calculează prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Cuantumul contribuțiilor privind asigurarea medicală obligatorie de asistență medicală se revizuește anual și se aprobă prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul respectiv.

Pentru anul 2015 Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015 nr.74 din 12 aprilie 2015, prevede o cotă a contribuțiilor asigurărilor obligatorii de asistență medcală în mărime de 4,5%.

Calculul primei de asigurare medicală obligatorie din contul angajatorului se efectuează conform formulei de calcul:

Unde SC- Salariul calculat;

Cota PAM – Cota primei de asigurare obligatorie de asistență medicală din contul angajatorului;

PAM – Suma primei de asigurare obligatorie de asistență medicală din contul angajatorului;

Pentru angajatul Boboc Eugeniu, în luna decembrie 2015, calculul primei de asigurare obligatorie de asistență medicală s-a efectuat în modul următor:

În baza salariului angajatului, la entitatea „Candidus” se calculează cotribuțiile aferente asigurărilor sociale și medicale din contul angajatorului.

Exemplu:

Salariul de bază al angajatului Eugen Boboc este stabilit în mărime de 2000 de lei. La suma salariului de bază a angajatului s-au calculat mărimea contribuțiilor privind asigurările sociale de stat din contul angajatorului, în mărime de 23 %.

Contabilizarea calculului contribuțiilor privind asigurările sociale din contul angajatorului pentru salariatul Eugeniu Boboc s-a contabilizat (anexa 24):

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 „Cheltuieli cu personalul administrativ” 460,00 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” 460,00 lei

Pentru angajatul Benteș Constantin Alexandru, ce lucrează nemijlocit în procesul de producție, contabilizarea calculului contribuțiilor privind asigurările sociale din contul angajatorului s-au contabilizat (anexa 24):

Debit contul 811 „Activități de bază” 437,00 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” 437,00 lei

Calculul primelor privind asigurările medicale din contul angajatorului, se efectuează în mărime de 4,5 % din salariul de bază a angajatului, iar la entitatea „SRL „Candidus” se realizează prin intermediul contului 541 „Datorii preliminate”, întrucît calcularea salariilor ți achitarea lor se efectueazî în luni diferite. Contabilizarea primelor de asistență medicală la entitatea „Candidus” SRL se va prezenta prin următorul exemplu:

Contabilizarea calculului datoriilor entității privind primele de asigurare medicală, pentru luna decembrie, aferente salariului angajatului Boboc Eugeniu,s-a contabilizat astfel (anexa 25) :

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 „Cheltuieli cu personalul administrativ” 90,00 lei

Credit contul 541 „Datorii prliminate”, subcontul 541.2 „Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” 90,00 lei

Trecerea în cont a datoriilor entității privind primele de asigurare medicală calculate în baza salariului de bază a angajatului Eugeniu Boboc s-a efectuat:

Debit contul 541 „Datorii prliminate”, subcontul 541.2 „Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” 90,00 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.2 „ Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” 90,00 lei

Conform regulamentului sus numit, din salariul angajaților se rețin contribuțiile individuale privind asigurările sociale și medicale.

Calculul datoriilor aferente contribuțiilor individuale privind asigurările sociale de stat din salariul angajatului se efectuează la entitatea SRL „Candidus” prin majorarea creanțelor personalului. În acest scop, la enitatea SRL „Candidus” s-a deschis un subcontul 226.5 „Creanțe ale personalului privind contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat”.

Contabilizarea calculului contribuțiilor individuale de asigurări sociale din salariul angajatului Eugeniu Boboc, în mărime de 6% din salariul de bază s-a efectuat (anexa 26):

Debit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 226.5 „Creanțe ale personalului privind contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat” 120,00 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” 120,00 lei

Decontarea creanțelor personalului aferente contribuțiilor individuale de asigurări sociale, s-a efectuat prin reținerea acestora din salariul angajatului Eugeniu Boboc (anexa 26):

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii” subcontul 531.2 „Datorii față de deponenți” 120,00 lei

Credit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 226.5 „Creanțe ale personalului privind contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat” 120,00 lei

Achitarea mijloacelor bănești reținute din condtul angajatului Eugeniu Boboc, în contul Bu-

getului asigurărilor sociale de stat, s-a efectuat prin transfer bancar. Operațiunea a fost contabili- zată în modul următor (anexa 24):

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” 120,00 lei

Credit contul 242„Conturi curente în monedă națională” subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegate” 120,00 lei

Din contul angajatului Eugeniu Boboc, entitatea SRL „Candidus” a efectuat o reținere în mărime de 4.5% din salariul de bază, în vederea achitării primelor de asigurare a asistenței medicale.

Contabilizarea operațiunilor privind reținerea din salariu a primelor de asigurare a asistenți medicale din salariul angajatului Boboc Eugeniu s-a efectuat:

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii” subcontul 531.2 „Datorii față de deponenți” 90,00 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.2 „ Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” 90,00 lei

Conform Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a îndemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale, în cazul incapacității temporare de muncă a angajatului, angajatorul calculează și achită acestuia indemnizații privind incapacitatea temporară de muncă pentru primele 5 zile, calculate în baza salariului mediu al angajatului pentru 12 luni.

Calculul îndeminzațiilor privind incapacitatea temporară de muncă pentru restul prioadei de concediu medical, se calculează din contul Bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pentru a ilustra modalitatea de contabilizare a calculelor și plăților privind incapacitatea temporară de muncă autorul a utilizat următorul exemplu convențional.

Exemplu convențional:

În luna octombrie 2015, angajatul Eugeniu Boboc a prezentat certifcatul medical privind incapacitatea temporară de muncă pentru o perioadă de 11 zile. Calculul îndemnizațiilor privind incapacitatea temporară de muncă în baza salariului mediu pentru 12 luni a atins suma de 30 de lei pentru o zi.

Contabilizarea calculului indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă din contul angajatorului s-a efectuat (pentru 5 zile):

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative, subcontul 713.1 „Cheltuieli cu personalul administrativ” 150,00 lei

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii salariale” 150,00 lei

Contabilizarea calculului îndemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă din mijloacele Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (pentru 6 zile) :

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” 180,00 lei

Credit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii” subcontul 531.2 „Datorii față de deponenți” 180,00 lei

3.3.Contabilitatea decontarilor cu personalul privind alte operatii

Desfășurarea activității de antreprenoriat prevede, pe lîngă remunerearea personalului și efectuarea reținerilor corespunzătoare din salariu, și alte situații în urma cărora între administrația entității și personalul ei se efectuează decontări. În urma acestora pot apărea:

Datorii și creanțe ale titularilor de avans;

Creanțe privind mărfurile vîndute în credit;

Creanțe privind recuperarea daunelor materiale;

Creanțe și datorii privind alte decontări cu salariații;

Pentru contabilizarea creanțelor și datoriilor față de angajații entității privind alte operațiuni sunt destinate conturile: 226 „ Creanțe ale personalului” și 532„ Datorii față de personal privind alte operații”.

Datoriile față de personalul entității privind alte operațiuni reprezintă angajamentele entității față de personalul întreprinderii, altele decît remunerarea muncii.

Contul 532„ Datorii față de personal privind alte operații” este un cont de pasiv. Creditul contului reflectă majorarea obligațiilor entității față de personal privind alte operațiuni, iar debitul contului – diminuarea angajamntelor entității. Soldul contului este creditor și reflectă valoarea obligațiilor unității economice față de personal privind ate operații.

Organizarea evidenței analitice privind alte datorii față de salariați se efectuează prin următoarele subconturi ale contului 532„ Datorii față de personal privind alte operații” :

532.1 „Datorii față de titularii de avans”

532.2 „Datorii față de personal privind alte operații”

În contabilitatea entității SRL „Candidus” contul 532 nu s-a utilizat pe parcursul anului 2015.

La entitate pot apărea datorii față de titulari de avans în cazul în care angajatul a efectuat o

oarecare cheltuială în interes de serviciu, din propriile mijloace bănești.

Entitatea recunoaște în calitate de creanță a personalului, datoriile salariaților față de entitate. Creanțele personalului pot apărea ca rezultat a:

acordării unor avansuri salariaților,

procurării de către salariat a mărfurilor cu achitarea în rate,

recuperarea de către persoana gestionară a daunei materiale,

și altele.

După cum a fost menționat anterior evidența creanțelor personalului, se ține la contul 226 „ Creanțe ale personalului” . Acesta este un cont de activ utilizat pentru evidența sintetică a creanțelor pe termen scurt ale personalului. Evidența analitică a creanțelor personalului se realizează prin intermediul următoarelor subconturi:

226.1 „Creanțe ale titularilor de avans”

226.2 „Creanțe privind recuperarea prejudiciului material”

226.3 „Creanțe privind împrumuturile acordate personalului”

226.4 „Alte creanțe ale personalului”

În debitul contului 226 se înregistrează suma angajamentelor personalului față de entitate, iar în creditul contului – stingerea creanțelor personalului. Soldul contului este debitor și reflectă mărimea creanțelor salariaților la finele perioadei de gestiune.

Deoarece la SRL „Candidus” nu s-au înregistrat operațiuni privind decontările cu personalul privind alte operații, pentru a prezenta modalitatea de contabilizare a creanțelor titularului de avans, va fi utilizat următorul exemplu convențional:

La data de 31 mai 2015 angajatului Casian Oleg i s-a acordat din casă un avans în sumă de 2 300 lei lei pentru reparația autoturismului.

Din momentul dat, salariatul Casian Oleg este considerat titular de avans. Titularul de avans este un angajat al entității căruia i s-a eliberat mijloace bănești spre decontare cu scopul acoperirii cheltuielilor de deplasare sau procurarea/ reparația bunurilor. Contabilizarea decontărilor cu titularii de avans se execută în baza decontului de avans, un document justificativ de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor suportate de titularul de avans.

Pentru reparația autoturismului au fost procurate piese de schimb de la entitatea „Const-car” SRL conform facturii seria BV, nr. 8745682.

Operațiunea dată va fi contabilizată în modul următor:

Eliberarea numerarului din casieria entității:

Debit contul 226 „Crențe ale personalului”, subcontul 226.1 „Creanțe ale titularilor de avans” 2 300,00 lei

Credit contul 241„Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” 2 300,00 lei

Decontarea cheltuielilor titularului de avans în baza decontului de avans:

Debit contul 544 „Alte datorii calculate”, subcontul 544.2 „Alte datorii calculate curente” 2 300,00 lei

Credit contul 226 „Crențe ale personalului”, subcontul 226.1 „Creanțe ale titularilor de avans” 2 300,00 lei

Datoriile și creanțele aferente titularilor de avans privind la deplasările în interes de serviciu sunt regularizate prin intermediul Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 05.01.2012.

Conform art.174 (1) al Codului Muncii, deplasarea în interes de serviciu se interpretează ca o delegare a salariatului pe un termen, pentru executarea obligațiunilor de serviciu înafara locului de muncă permanent.

Decizia conducerii entității cu privire la necesitatea unei deplasări în interes de serviciu, se documentează printr-un ordin emis pe numele angajatului de către conducătorului entității cu privire la deplasare.

Modalitatea de contabilizare a decontărilor cu salariații privind deplasările va fi ilustrată prin următorul exemplu convențional:

În baza ordinului emis de conducătorul entității SRL „Candidus”, angajata Armaș Anastasia urmează să se deplaseze din orașul Chișinău în orașul Ungheni de pe data de 15 aprilie 2015 pînă pe 17 aprilie, adică 3 zile calendaristice. Categoria de personal – A. Scopul deplasării este perfecționarea cunoștințelor profesionale.

Conform Regulamentului menționat anterior, angajatei Armaș Anastasia trebuie să i se acorde un avans care să acopere cheltuielile de transport, achitarea diurnei și cheltuielile pentru închirierea locuinței conform normelor diurnelor și plafoanelor de cazare.

Cheltuielile de transport se achită tur-retur în cazurile cînd sunt prezentate documetele jutstificative.

Pentru determinrea mărimii avansului cuvenit angajatei Armaș Anastasia, s-au calculat cheltuielile de diurnă (Pentru deplasările de serviciu în Ungheni, norma diurnei este de 75 lei pe zi.) :

Plafonul limită a cheltuielilor de cazare pentru Ungheni constituie 210 lei și se acordă delegatului numai în cazul prezentării documentelor ce atestă cheltuielile de cazare suportate de angajat. Neprezentarea documentelor justificative are ca consecință compensarea cheltuielilor de închiriere a locuinței în mărime de 25 lei pe zi.

La întoarcerea din deplasare salariata Armaș Anastasia va prezenta documentul justificativ cu privire la închirierea locuinței, cheltuielile i se vor rambursa în limita sumei de 210 lei pentru o zi de deplasare.

Calculul cheltuielilor privind deplasarea în interes de serviciu a angajatei Armaș Anastasia este prezentat în tabelul 3

Tabelul 3.

Calculul cheltuielilor privind deplasarea în interes de

serviciu a angajatei Armaș Anastasia

(Sursa: elaborat de autor în baza HG nr.10 din 05.01.2012)

Cheltuielile privind deplasarea în interes de serviciu a angajatei Armaș Anastasia se vor contabiliza astfel:

1.Reflectarea acordării avansului:

Debit contul 226 „Crențe ale personalului”, subcontul 226.1 „Creanțe ale titularilor de avans” 855,00 lei

Credit contul 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” 855,00 lei

2.Reflectarea cheltuielilor de deplasare:

Debit contul 713 „Cheltuieli cu personalul adminitrativ”, subcontul 713.7 „Cheltuieli privind delegarea personalului administrativ” 855,00 lei

Credit contul 226 „Crențe ale personalului”, subcontul 226.1 „Creanțe ale titularilor de avans” 855,00 lei

În cazul cînd suma avansului este mai mare decît suma cheltuielilor efective, suma avansului neutilizat se restituie:

1.în numerar:

Debit contul 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională”

Credit contul 226 „Crențe ale personalului”, subcontul 226.1 „Creanțe ale titularilor de avans” ;

2.prin reținere din salariu:

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii salariale”

Credit contul 226 „Crențe ale personalului”, subcontul 226.1 „Creanțe ale titularilor de avans”.

Conform celor menționate în capitolul 2, paragraful 1 al prezentei lucrări, personalul angajat în cadrul entității SRL „Candidus” încheie uncontract de răspundere materială, conform căruia angajatul își asumă responsabilitatea asupra bunurilor aflate în gestiunea acestuia.

În cazul deteriorării acestor bunuri din vina angajatului, compensarea valorii bunului deteriorat se efectuează din resursele financiare ale angajatului.

La entitatea SRL „Candidus”, în anul 2015 nu au avut loc daune materiale efectuate de angajații entității. Pentru ilustrarea modului de contabilizare a operațiunilor privind recuperarea daunei materiale se va prezenta următorul exemplu convențional.

În anul 2015, angajata Armaș Anastasia a efectuat o daună materială asupra bunurilor SRL „Candidus” în mărime de 1000,00 lei (fără TVA). Angajata Armaș Anastasia a recunoscut vina și a fost deacord să i se deconteze datoria din suma salariului.

Creanța personalului cu privire la dauna materială se contabilizează la SRL „Candidus” cu ajutorul subcontului 226.2 „Creanțe privind recuperarea prejudiciului material”.

Contabilizarea creanței entității cu privire la recuperarea prejudiciului material a fost efectuată în modul următor:

Debit contul 226 „Creanțe ale personalului, subcontul 226.2 „Creanțe privind recuperarea prejudiciului material” 1 200,00 lei

Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.4 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 200,00 lei

Credit contul 612 „Alte venituri din recuperarea prejudiciului material„, subcontul 612.3 „Venituri din recuperarea prejudiciului material” 1 000,00 lei

În luna următoare din salariul angajatei Armaș Anastasia a fost efectuată reținerea datoriei față de entitate, privind recuperarea daunei materiale:

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.2

„Datorii față de deponenți” 1 200,00 lei

Credit contul 226 „Creanțe ale personalului, subcontul 226.2 „Creanțe privind recuperarea prejudiciului material” 1 200,00 lei

În unele cazuri angajații entității pot depune cerere conducerii entității privind acordarea unor împrumuturi. Sumele acordate angajaților în calitate de împrumut se recunosc la entitate ca creanțe ale personalului și se contabilizează prin intermediul subcontului 226.3 „ Creanțe privind împrumuturile acordate personalului”.

Entitatea SRL „Candidus” nu a acordat împrumuturi personalului în anul 2015. Contabilizarea opreațiunilor privind acordarea împrumutului salariaților entității va fi prezentat prin următorul exemplu convențional.

La data de 20 noiembrie, conducătorul entității a emis un ordin privind acordarea unui împrumut angajatei Anastasia Armaș, fără dobîndă, în mărime de 200 lei, în baza cererii depuse de angajată:

Acordarea împrumutului s-a efectuat din mijloacele existente în casieria entității. Operațiunea s-a contabilizat:

Debit contul 226 „Creanțe ale personalului, subcontul 226.3 „ Creanțe privind împrumuturile acordate personalului”. 200,00 lei

Credit contul 241„Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” 200,00 lei

Decontarea creanței angajatei Armaș Anastasia se va efectua, de asemenea prin intermediul casieriei entității. Contabilizarea operațiunii de recuperare a împrumutului acordat angajetei Armaș Anastasia prin intermediul casieriei entității se va contabiliza:

Debit contul 241„Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” 200,00 lei

Credit contul 226 „Creanțe ale personalului, subcontul 226.3 „ Creanțe privind împrumuturile acordate personalului”. 200,00 lei

Pe parcursul activității economice a entității pot apărea și alte creanțe al personalului entității. Evidența acestora se realizează prin intermediul subcontului 226.4 „ Alte creanțe ale personalului”.

Pentru evidența decontărilor cu personalul privind acordarea ajutorului material, entitatea poate să folosească subconturi separate deschise la contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”. Pentru a prezenta modalitatea de contabilizare a ajutorului material acordat, va fi utilizat următorul exemplu convențional:

La data de 17 noiembrie 2015 angajatei Barvinoc Tatiana i s-a acordat un ajutor mate-

rial în voaloare de 700 lei.

1.Calcularea sumei ajutorului material din contul cheltuielilor anului curent de gestiune se va reflecta astfel:

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.8 „Alte cheltuieli administrative” 700 lei

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”, subcontul 532.2 „Datorii față de personal privind alte operații” 700 lei

2.Reflectarea acordării ajutorului material în formă bănească:

Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”, subcontul 532.2 „Datorii față de personal privind alte operații” 700 lei

Credit contul 241„Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” 700 lei

CONCLUZII

În perioada contemporană, desfășurarea activității economice a entităților a fost influențată semnificativ de evoluția tehnico-științifică. Acest fenomen a cauzat reducerea cererii la forța de muncă. Cu toate acestea, contabilitatea decontărilor cu personalul continuă să fie o temă actuală deoarece activitatea economică a întreprinderilor, la etapa actuală, nu poate fi concepută fără implicarea resurselor umane.

Resursele umane se deosebesc semnificativ de alte resurse prin faptul că persoanele au drepturi și libertatea de a alege modul în care își utilizează forța de muncă. În vederea respectării drepturilor angajaților, legislația în domeniul salarizării este foarte vastă și strictă.

Principalul act legislativ care reglementează relațiile dintre angajați și angajatori în Republica Moldova este Codului Muncii. La entitatea SRL „Candidus” organizarea muncii se efectuează în concordanță cu prevederile acestuia. În vederea respectării legislației în vigoare, angajarea salariaților la entitatea SRL „Candidus”, se realizează prin încheierea uni contract individual de muncă, în care se specifică condițiile de muncă și mărimea plăților pentru efortul depus. Documentele primare întocmite la entitatea SRL „Candidus” pentru evidența muncii sunt: ordinul de angajare, fișa personală și tabelul de evidență a timpului de muncă.

Remunerarea personalului, la entitatea SRL „Candidus” se efectuează în conformitate cu prevederile Legii Salrizării Nr. 847 din 14 februarie 2002. Mărimea retribuțiilor pentru munca executată corespund normelor minime a salariilor pe economie.

Calculul și contabilizarea datoriilor entității față de personal privind retribuirea muncii, precum și altor datorii se efectuează în conformitate cu SNC „Capital propriu și datorii”. În vederea calculului veridic al salariilor angajaților privind munca executată, la entitate se ține evidnța timpului de muncă a personalului prin întocmirea tabelului de evidență a timpului de muncă. Achitarea salariilor la SRL „Candidus” se efectuează lunar, conform prevederilor legislației în vigoare.

Contabilizarea creanțelor entității aferente personalului se execută la entitatea SRL „Candidus” conform prevederilor SNC „Creanțe și investiții financiare” și a prevederilor politicii de contabilitate.

Evidența contabilă a decontărilor cu personalul se efectuează prin intermediul conturilor contabile prevăzute în Planul general de cnturi contabile aprobat de Ministerul Finanțelor prin ordinul nr. 119 din 6 august 2013.

Decontările cu personalul, în cadrul entității SRL „Candidus” se documentează corespun-

zător legislației în vigoare. Responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o poartă conducătorul entității.

Contabilitatea decontărilor cu personalul SRL „Candidus” se desfășoară printr-o strînsă colaborare cu secția de cadre, care se ocupă de asigurarea și evidența operativă a personalului. În secția de cadre se întocmesc documentele primare necesare pentru calculul salariilor și contribuțiilor obligatorii aferente acestora.

Evidența contabilă la SRL „Candidus” este automatizată prin intermediul programului de contabilitate 1C „Бухгалтерия”, iar prelucrarea datelor contabile se efectueaza în mod automat de computer. La întocmirea înregistrărilor duble aferente contabilității decontărilor cu personalul se respectă normele metodologice.

La SRL „Candidus”, toată documentația întocmită în secția de statistică, resurse umane și contabilitate se păstrează în arhiva entității.

Efectuînd analiza trăsăturilor esențiale ce țin de contabilitatea decontărilor cu personalul ale entității „Candidus” SRL am formulat urmatoarele concluzii: Evidența decontărilor cu personalul se efectuează în conformitate cu prevederile principalelor acte normative ce regularizează domeniul dat. Efectuarea transferurilor din conturile de decontare se consemnează în documentele stabilite de legislația in vigoare.

Bibliografia

ACTE NORMATIVE

Legea contabilității Nr. 113-XVI din  27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2007, Nr. 90-93, art Nr : 399.

Legea Codul Muncii al Republicii Moldova nr. 154- XV din 28.05.2003 În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003, Nr. 159-162, art Nr: 648.

Planul general de conturi contabile aprobate de Ministerul Finanțelor prin ordinul nr. 119 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2015, Nr. 11-21, art. Nr: 55 .

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.95 din 1 iulie 1949 art.1 privind protecția salariului. În: Tratatele Internaționale 1999, Nr.10, art Nr:39.

Hotărîrea Guvernului nr. 697 din  22.08.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, Nr. 256-260, art Nr : 745  .

Hotărîrea Guvernului nr. 165 din 09.03.2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2010, Nr. 35, art Nr : 219.

Hotărîrea Guvernului nr.219 din 29.04.2015 cu privire la modificarea punctului 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 165 din 09.03.2010 În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2015, Nr. 105-109, art Nr : 230.

Legea nr.48 din 22.03.2012 cu privire la sistemul de salarizare a funcționarilor publici. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012, Nr. 63, art Nr : 213.

Hotărîrea Guvernului nr.426 din 26.04.2004 privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, Nr. 73-76, art Nr : 570.

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 Nr. 73 din 12.04.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2015, Nr. 102-104, art Nr : 174 .

Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002., În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2002, Nr. 50-52, art Nr : 336.

Legea nr.330 din 23.12.2013 cu privire la fondurile asigurării obligatorii de asistență me-

dicală pe anul 2014.În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014,Nr. 9-13, art Nr:20

Legea nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, art.4 alin 2, art.13. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, Nr. 168-170, art Nr : 773.

Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr 10 din 05.01.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012, Nr. 7-12, art Nr : 30.

Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, Nr. 24-25, art Nr : 162.

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

ȚURCANU, Viorel, BAJEREAN, Eudochia. Bazele contabilității. Chișinău F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2004. ISBN 9975-78-278-7.

NANI, Mihail. Contabilitatea în instituțiile publice, Ediția a IV-a. Chișinău: CEP USM, 2013. 200 p. ISBN 978-9975-71-404-4.

NEDERIȚA, Alexandru. Corespondența conturilor contabile. Chișinău: Contabilitate și audit, 2007.640 p. ISBN 978-9975-9546-4-8.

CARAMAN, Stela, CUȘMĂUNSĂ, Rodica. Contabilitatea managerială. Chișinău: S. n., 2015 (Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală”). 188 p. ISBN 978-9975-53-454-3.

ALIC, Bîrcă. Salarizarea personalului. Chișinău: Centrul educației. Al A.S.E.M..155 p. ISBN 9975-75-125-3.

RESURSE ELECTRONICE

ISFANESCU Aurel, ROBU Vasile, HRISTEA Anca Maria, VASILESCU Camelia. Analiza economico-financiară. Cap 3.9. [online]. Disponibil: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=75

GANCEARUC Maria. Contabilitatea decontărilor față de personalul întreprinderii, cu organele asigurărilor sociale și medicale și cu bugetul de stat aferent impozitului pe venit reținut din salariul personalului din 04.02.2014 [online].

Disponibil : http://monitorul.fisc.md/section/practice_accounts/2917.html

Evidenta datoriilor fata de personal privind retribuirea muncii din 13 ianuarie 2013 [online]. Disponibil: http://protlc.net/evidenta-datoriilor-fata-de-personal-privind-retribuirea-muncii/

Anexe