Contabilitatea Datoriilor Comerciale la Sc „la Vernica” S.r.l

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Lucrare de licență

Contabilitatea datoriilor comerciale la SC „LA VERNICA” S.R.L.

Coordonator științific,

Conf. Univ. Dr. Isai Violeta

Absolvent ,

Dulgher Elena

Galați

2016

Introducere

Motivația cercetării

Datoriile comerciale reprezintă principala sursă de finanțare a activelor circulante a societății, adică reflectă investiția efectuată de entitate cu scopul de a achiziționa materiile și mărfurile necesare pentru a înregistra o valoare adăugată în urma comercializării acestora și contabilizării veniturilor aferente.

Desfășurarea operațiunilor specifice activității de exploatarea unei entitati include intrarea acesteia în relații cu diverse persoane fizice și juridice (,,terți"), cum sunt: furnizorii, clienții, personalul, organismele de asigurări și protecție socială, bugetul statului, unitățile din cadrul grupului, asociații, diverși debitori și creditori. În vederea realizării acestei lucrări se urmăresc relațiile entității cu mediul ei exterior și în special datoriile comerciale care apar în urma eventualelor operațiuni cu publicul. Compartimentul de contabilitate realizează o centralizare a evidenței privind relațiile de colaborare cu furnizorii și clienții la nivel de entitate într-o anumită perioadă de gestiune, iar prin prelucrarea informațiilor centralizate se poate face o analiză economico-financiară care servește ca suport decizional la nivelul departamentului comercial, dar și la nivelul managementului de vârf.

Importanța cercetării

Pentru ca o entitate să-și desfășoare activitatea de comerț este obligată să achiziționeze din exterior utilitățile necesare. Procurarea de bunuri și servicii inițiază raporturi economico-juridice cu furnizorii sau alte persoane fizice, în baza contractelor și convențiilor încheiate. În practica contemporană aceste relații se bazează pe încredere între societăți, fapt care generează posibilitatea achiziționării bunurilor și serviciilor pe credit, adică prin achitarea ulterioară a utilităților aprovizionate, înregistrate ca obligațiuni față de furnizori. Acestea reprezintă un flux informațional important datorită impactului pe care îl au datoriile și creanțele asupra mărimii și structurii patrimoniului.

Metodologia cercetării

Acest studiu destinat analizei datoriilor comerciale începe cu definirea conceptului de datorie, sunt prezentate obiectivele contabilității și gestiunii datoriilor comerciale, evaluarea acestora, precum și relațiile cu furnizorii. Lucrarea se bazează pe datele înregistrate și furnizate de societatea comercială cu răspundere limitată SC”LA VERNICA” S.R.L. Galați, care are obiectul principal de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare, cod CAEN 4719.

Obiectivele cercetării conceptului de datorie comercială în prezenta lucrare sunt:

Focusarea studiului asupra noțiunii de datorie comercială și evidențierea rolului acestora în patrimoniul entității;

Identificarea furnizorilor principali și caracterizarea structurii patrimoniale având ca reper de bază datoriile comerciale;

Ilustrarea metodelor și procesului de introducere a informațiilor aferente datoriilor comerciale în programul contabil SAGA C;

Analiza evoluției indicatorilor principali ai entității și cei care au ca factor de calcul datoriile;

Formularea concluziilor de rigoare referitor la evoluția și valorile datoriilor comerciale ale entității în raport cu indicatorii analizați.

Metodele și tehnicile de cercetare utilizate sunt bazate pe explorare și analiza materialelor didactice pentru formularea fondului teoretic al lucrării, precum și analiza altor studii în domeniu, articolelor de specialitate, formularea definițiilor, stabilirea priorităților pentru formularea ideilor concludente și implementarea reușită a modelului și structurii lucrării. De asemenea, în ce privește partea practică (studiul de caz) s-au consultat datele entității și s-au calculat indicatorii principali. În dependență de sursele datelor, acestea pot fi grupate în: informații din surse primare (bilanț, cont de profit și pierdere, registrul jurnal și balanța de verificare) și informații din surse secundare (articole de specialitate, portaluri, suport de cursuri, cărți). Aceste informații, fiind foarte valoroase în elaborarea lucrării, vor fi folosite cu preponderență pentru formularea studiului de caz – una din părțile componente ale lucrării.

Rezultatele cercetării sunt prelucrate minuțios, analizate și integrate în contextul lucrării pentru a aduce un aport semnificativ la reprezentarea noțiunii de datorie comercială.

Structura lucrării de licență este prezentată de 4 capitole, la care sunt adăugate concluziile privind materialul expus, dar și referitoare la studiul de caz efectuat.

În capitolul 1 sunt prezentate informații cu privire la industria și piața farmaceutică, domeniul comerțului cu amănuntul și indicele volumului cifrei de afaceri aferentă acestuia ca o caracteristică a domeniului de activitate a entității SC ”LA VERNICA” S.R.L., precum și prezentarea noțiunii de datorie, clasificarea, evaluarea și recunoașterea datoriilor comerciale, precum și modalitățile de decontare.

Capitolul 2 relatează informații exclusiv despre societatea SC ”LA VERNICA„ S.R.L. care face obiectul studiului de caz prezentat în această lucrare, deasemenea sunt calculați principalii indicatori economici în baza datelor bilanțului contabil al firmei și contului de profit și pierdere. În acest capitol se prezintă și particularitățile circulației mărfurilor în cadrul societății.

În conținutul capitolului 3 este prezentată monografie contabilă aferentă operațiunilor de înregistrare și decontare a datoriilor comerciale efectuată în baza regitrului jurnal al societății analizate și deasemenea sunt menționate câteva documente principale întocmite în cadrul operațiunilor aferente datoriilor comerciale.

În capitolul 4 este ilustrat programul contabil utilizat pentru evidența activității – SAGA C prin imagini care redau modalitățile de introducere, prelucrare și decontare a datoriilor comerciale, precum și subcapitolul cu analiza economico – financiară a indicatorilor economici și de lichiditate-solvabilitate în baza datelor furnizate de situațiile financiare ale firmei.

Capitolul 1. Considerații teoretice privind datoriile comerciale

Abordările teoretice ale noțiunii de datorie și domeniul datoriilor comerciale fac subiectul principal abordat în acest capitol. Deasemenea sunt prezentate informații cu privire la domeniul de activitate a societății analizate – industria farmaceutică veterinară și comerțul cu amănuntul al produselor nealimentare.

1.1. Repere istorice privind medicamentele și industria farmaceutică

Din cele mai vechi timpuri, medicamentele au fost folosite pentru tratarea bolilor oamenilor și animalelor. Puterile terapeutice ale anumitor plante și minerale au fost descrise încă din antichitate.

Piața farmaceutică se referă la industria producerii și comercializării de medicamente. Prima farmacie publică apare în 754 la Bagdad, iar prima farmacopee din lume a fost „Thesaurus Aramatariorum”, apărută la Milano, în 1512.

La vremea actuală entitățile din industria farmaceutică se împart în câteva domenii (life sciences, healthcare, disease management), iar în ultimii ani au apărut alte noi domenii (biotehnologii, produse genetice, foodaceuticals). Ca rezultat a modificărilor ce au loc pe piața farmaceutică mondială, se notează două modele de afaceri cu care lucrează companiile din acest sector :

Firme specializate pe activități, pentru care dezvoltarea produsului, studiile clinice sau producția sunt factorii esențiali în crearea lanțului valorii;

Firmele specializate pe piață, integrate pentru anumite produse, precum vaccinuri, tratamentul HIV, hormoni sau dermatologie.

Retailul farmaceutic din Romania, reprezentat de peste 8.200 de farmacii, în anul 2014 a crescut cu 1,7% comparativ cu nivelul din 2013, la 10,5 miliarde lei (2,4 miliarde euro).

"În prezent, situația de pe piața farmaceutică românească este oarecum dificilă. Marjele sunt reduse, iar unii operatori vor considera ca este mai bine să-și închidă afacerea decât sa lupte pentru profitabilitate.” Autorul pune problema de bază în efectul taxei claw-back, care, în viziunea lui afectează atât producătorii, cât și alte părți ale lanțului de distribuție.

O ramură a farmacologiei generale o reprezintă farmacologia veterinară care se ocupă cu studiul efectelor medicamentelor la pacienții de origine animală. În prezent în România comerțul cu amănuntul a produselor medicinale veterinare, cât și a altor tipuri de produse veterinare este o parte importantă a activității medicilor veterinari. Pentru a dezvolta o afacere de succes, în contextul economiei curente, un medic veterinar trebuie să fie un bun practicant, un bun om de afaceri, un bun organizator și lider. În acest context, farmaciștii veterinari au o sarcină deosebită, deoarece deciziile pe care trebuie să le ia aceștia în organizarea activității sunt punctul cheie al dezvoltării, supraviețuirii sau falimentului unității farmaceutice.

În România, Comitetul pentru Produse Medicinale veterinare (C.P.M.V.) este organul lucrativ, având ca obiectiv avizarea activităților legate de asigurarea eficacității terapeutice, a unei calități corespunzătoare, lipsite de toxicitate și a altor produse folosite în practica medicală veterinară. Comisia își are sediul și își desfășoară activitatea la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar (ICPBMUV).

1.2.Comerțul cu amănuntul

Potrivit lui P. Kotler în lucrarea sa ”Managementul marketingului”, publicată în România în anul 1997, ”noțiunea de comerț cu amănuntul include toate activitățile implicate în vânzarea produselor sau serviciilor direct către consumatorii finali, spre a fi folosite în scopuri personale, necomerciale.”

Mărfurile comercializate sunt destinate consumului, ieșind din sfera circuitului și fiind ambalate corespunzător unei porții sau partide destinate unei singure persoane sau familii, aceștia nefiind impuși să achiziționeze o cantitate mai mare decât cea necesară; au o valoare de schimb mică și vânzarea-cumpararea are loc prin intermediul relațiilor bănești, iar cumpărătorul poate face obiecții la bunurile respective. Acestea sunt câteva caracteristici distinctive pentru activitatea de comerț cu amănuntul.

Corespunzător acestui tip de activitate se înregistrează următoarele categorii de operațiuni comerciale: vânzarile de mărfuri alimentare, nealimentare și alimentație publică realizate prin rețeaua comercială cu plata în numerar sau pe credit; vânzarile de tipărituri (ziare, reviste etc.) pe bază de abonament; vânzările de bunuri efectuate prin magazinele de consignație din depunerile de obiecte făcute de populație; vânzarea unor produse, specifice aprovizionării unor categorii de mesteșugari cu regim special de aprovizionare etc.

Ținând seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de mărfuri care formează obiectul activității comerțului cu amănuntul, literatura de specialitate grupează activitatea sectorului respectiv în trei domenii distincte: comerț alimentar, alimentație publică și comerț nealimentar, din care comerț nealimentar specializat. Categoria comerțul cu amănuntul de mărfuri nealimentare este sectorul cel mai important din cadrul sectorului de comerț cu amănuntul sub aspectul dimensiunilor și structurilor sale.

Indicii volumului cifrei de afaceri, în serie brută, pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere cu 8,9 % în luna decembrie a anului 2015 în comparație cu luna decembrie anul 2014, din care creșterea de +2,8 % este înregistrată datorită vânzărilor de produse nealimentare (figura 1.1) .

În aceeași perioadă, indiciele volumului cifrei de afaceri serie brută a vânzărilor predominant de produse nealimentare, în magazinele specializate de produse farmaceutice, produse cosmetice și de parfumerie au înregistrat o valoare medie procentuală de 97,7 %.

Figura 1.1. Evoluția lunară a indicelui volumului cifrei de afaceri din comerț cu amănuntul decembrie 2014- decembrie 2015

Sursa : autor, în baza datelor Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 27 / 03 februarie 2016, disponibil la http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/ comert_amanuntul/a15/com_amanunt_12r15.pdf , accesat la data de 24.03.16

1.3 Datoriile comerciale

Datoriile comerciale sunt generate de relațiile de vânzare-cumpărare, aprovizionare, efectuare de lucrări și prestare de servicii în raport cu furnizorii. Aprovizionarea tehnico-materială a firmei reunește ansamblul atribuțiilor prin care se asigură procurarea materiilor prime, materialelor, combustibilului, echipamentelor de producție și a altor factori materiali de producție necesari realizării obiectivelor societății comerciale. Se disting urmatoarele categorii de datorii comerciale:

Datorii interne

Datorii externe (în cazul importului)

Datorii neexigibile.

În contabilitate, datoriile comerciale sunt înregistrate în clasa a 4-a din Planul general de conturi “Conturi de terți”, grupa 40 “Furnizori și conturi asimilate”, delimitând patrimonial relațiile respective sub forma furnizorilor, efectelor de plătit și avansurile acordate furnizorilor.

1.3.1. Evaluarea și recunoașterea datoriilor comerciale

Elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate prin bilanț, sunt activele, datoriile și capitalurile proprii. O datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț în condițiile în care este probabil ca o ieșire de resurse, încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil. ”Conform principiului necompensării, toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative, iar orice compensare de elemente de active și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.”

Posibilele compensări între creanțe și datorii față de același agent economic pot fi efectuate cu respectarea prevederilor legale și pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și veniturilor, respectiv datoriilor și cheltuielilor ce corespund activităților, iar în notele explicative se prezintă valoarea creanțele și datoriile, care au fost obiectul compensării, la valoarea brută.

Pentru a întocmi situațiile financiare anuale, agenții economici trebuie să efectueze inventarierea și evaluarea elementelor din activul bilanțier, datoriilor și capitalurilor proprii.

Evaluarea datoriilor comerciale se efectuează la valoare nominală, care reprezintă “costul istoric al valorilor economice care au facut obiectul tranzacției” în corespundere cu starea de lichiditate și solvabilitate a acestora și include TVA și alte impozite și taxe care urmează a fi achitate, în cazul existenței condițiilor care le generează. Se atestă trei tipuri de evaluare a datoriilor, și anume :

Evaluarea curentă

Evaluarea de inventar

Evaluarea bilanțieră

Evaluarea curentă a datoriilor ia în considerare valoarea nominală a datoriilor, care este generată de costul isotric al tranzacțiilor care le-au determinat. În cazul în care se înregistrează achitarea unei datorii înainte de scadență, debitorul primește o reducere de natură fiscală, numită scont, sau o reducere de datorie, iar în cazul întărzierii plății, se percep dobânzi penalizatoare pentru unitatea plătitoare.

Evaluarea la inventar deasemenea operează cu valoarea nominală, dar numai în cazul când nu au fost înregistrate modificări față de valoarea respectivă. Din momentul efectuării unei modificări, valoarea nominală este înlocuită cu valoarea actuală sau reală, care reprezintă valoarea posibilă de plătit furnizorilor sau altor creditori.

Principiul prudenței stă la baza evaluării bilanțiere, astfel încât această metodă de evaluare se aplică numai în cazul constituirii provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli privind datoriile. În cazul evaluării datoriilor înregistrate în devize, se va aplica cursul zilei în care au avut loc tranzacțiile, iar diferențele de curs valutar se vor înregistra drept cheltuieli financiare.

1.3.2. Clasificarea datoriilor comerciale

Luând în considerare momentul în care s-a efectuat decontarea vânzării- cumpărării bunurilor sau serviciilor, se disting două cazuri:

Vânzarea – cumpărarea cu plata imediată;

Vânzarea – cumpărarea cu plata ulterioară, care se efectuează în condițiile unui credit comercial.

Natura creditelor și documentele care sunt la baza înregistrărilor contabile generează două tipuri de credite comerciale:

Creditul comercial clasic (în cazul în care se acordă un interval de timp între momentul emiterii facturii și efectiv decontarea acesteia, utilizând ca metodă de plată instrumentele clasice (ordin de plată, cec, chitanța));

Creditul comercial cambial (care are ca bază înregistrarea unui efect comercial, cum e biletul la ordin sau cambia, prin care are loc amânarea plății datoriei până la o anumită scadență pentru o anumită sumă la care va avea loc decontarea).

Clasificând datoriile comerciale în funcție de natura activelor care participă la relația vânzare-cumpărare, putem deosebi :

Datorii comerciale generate de comercializarea stocurilor și serviciilor;

Datorii comerciale generate de comercializarea imobilizărilor.

După ordinea de stingere a datoriilor se pot întâlni:

Datorii exigibile – al căror termen de plată este nominalizat în documentele furnizorilor și respectiv ale celor de decontare;

Datorii neexigibile – care se înregistrează, atunci când cumpărările de bunuri și servicii nu sunt însoțite de facturi și al căror termen de plată se precizează ulterior de către furnizori.

1.3.3. Modalități de decontare ale datoriilor comerciale

Obligația față de un furnizor este generată în cele mai mutle cazuri de înregistrarea facturii cu suma datorată acestuia sau a notei de recepție și constatare diferențe. Pentru a lichida datoria față de furnizor se ia in considerare una din următoarele modalități de decontare a contravalorii bunurilor livrate, serviciilor prestate sau lucrărilor efectuate cu terții:

Plata în numerar sau direct din cont;

Ordinul de plată;

Cecurile de decontare;

Biletul la ordin;

Cambia, etc.

În relațiile internaționale de plăți se mai utilizează incaso-ul documentar și acreditivul documentar.

Utilizarea NUMERARULUI (în tranzațiile naționale) sau PLĂȚII DIRECT DIN CONT prezintă cele mai simple modalități de stingere a unei obligații, deoarece se efectuează plata individuală, imediată și fără intermediari; dar totodată implică cele mai multe riscuri pentru importatori/exportatori (Exportatorul își asumă riscul de neplată, dar și cel al pierderii mărfurilor, însă la nivelul comisioanelor bancare, această modalitate de plată se prezintă ca un avantaj) .

”ORDINUL DE PLATĂ este modalitatea cea mai simplă de realizare a unei plăți și reprezintă o dispoziție necondiționată dată de emitentul acesteia unei bănci receptoare de a plăti unui beneficiar o anumită sumă de bani, la o anumită dată.” Unitățile bancare implicate în acest proces pot aparține aceleiași rețele bancare din același oraș sau orașe diferite (transfer intrabancar) sau pot fi din două rețele diferite din același oraș sau orașe diferite (transfer interbancar). Există două tipuri de ordin de plată, și anume:

ordin de plată simplu;

ordin de plată documentar.

Ordinul de plată simplu nu presupune prezentarea unor documente, pe când ce documentar condiționează prezentarea anumitor documente necesare efectuării transferului. Printre caracteristicile ordinului de plată se pot enumera următoarele :

transferul este înregistrat la inițiativa plătitorului care stabilește condițiile pe care urmează să fie derulată operațiunea;

această modalitate de plată este declanșată drept consecința unei datorii preexistente;

este posibilă revocarea unei tranzacții, care relevă posibilitatea unității plătitoare de a anula sau modifica condițiile de derulare a operațiunii cu condiția ca ordinul inițial să nu fie executat;

depozitul bancar este absolut obligatoriu devenind sursa de fonduri pentru unitatea bancară pentru efectuarea transferului în vederea executării plății sau blocarea sumei din contul acestuia.

Unitățile implicate în realizarea unei decontări prin ordin de plată sunt : ordonatorul (cel care are inițiativa plății), beneficiarul (în favoarea căruia se efectuează transferul de disponibil) și unitățile bancare care intervin în procesul decontării (manipulează corect valorile încredințate în condițiile prestabilite preventiv).

În comparație cu ordinul de plată, CECUL este prezentat ca o instrucțiune scrisă înaintată unei bănci de a efectua o plată unei persoane fizice sau juridice în valoarea menționată în acestă instrucțiune. Fiind un instrument de plată fără numerar, acesta este utilizat de titulari de conturi bancare cu disponibil corepunzător. În dependență de identificarea numelui beneficiarului pe cec deosebim:

nominativ (se indică numele beneficiarului decontării)

la ordin (se indică a anumită persoană fizică ca beneficarul tranzacției, însă în anumite condiții are loc transmiterea cecului prin adosare și încasarea se efectuează de o ultimă persoană înscrisă)

la purtător (încasarea disponibilului se efectuează de deținător, fără specificarea beneficiarului)

În condițiile nerespectării prevederilor legale referitoare la cec, există probabilitatea de a înregistra incident de plată sau interdicția bancară, reprezentată de imposibilitatea beneficiarului cecului de a opera sau încasa una sau mai multe file cec.

BILETUL LA ORDIN este deasemenea un instrument de decontare care nu include numerarul, definit ca un înscris comercial (titlu de credit) prin care o persoană – emitentul (debitorul) își asumă obligația personală și necondiționată de a plăti respectivul înscris unei alte persoane – beneficiar (creditor) o sumă de bani determinată, la o dată fixă, numită scadență. Acest instrument de plată nu se emite de bancă și nu are regim special de tipizare sau o anumită procedură de emitere, se poate garanta de o terță persoană, având ca punct de incidență averea personală a acestuia. Are o scandență de un an de la emitere, fiind specificată doar o dată de depunere a acestuia.

CAMBIA se prezintă ca un ordin necondiționat dat de trăgător unei alte persoane, numite tras, de a plăti o anumită sumă unei terțe persoane – beneficiarul, la o anumită scadență.

Cambia cu plata la vedere este cererea trăgătorului ca trasul să-și onoreze plata atunci când i se prezintă cambia, existând un anumit interval de timp de la acceptarea acesteia sau emiterea ei. Aceasta nu presupune o relație de credit.

Cambia cu plata la termen este situația în care trasul are posibilitatea de a plăti suma de bani specificată în cambie după o perioadă de timp de la prezentarea spre acceptare a acesteia, generând în aceste condiții un credit pe perioada dintre momentul acceptării și momentul plății cambiei.

” Din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca :

instrumente de mobilizare a creanțelor – datoriilor

ca instrumente de decontare a acestora.

În calitatea de instrumente de mobilizare, efectele reprezintă o modalitate de transformare a creanțelor- datoriilor în valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorărie. Analizate ca instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor față de terți sau încasarea creanțelor.”

Deasemenea, o altă metodă de decontare reprezintă avansurile acordate furnizorilor.

1.3.4. Reducerile comerciale și financiare aferente datoriilor comerciale

Deseori în relațiile economice actuale se confundă reducerile comerciale cu cele financiare, presupunând că reprezintă aceeași. În practica comercială se disting :

Reduceri comerciale (care au impact direct si nemijlocit asupra valorii unei facturi), care cuprinde :

Rabatul

Remiza

Risturnul ;

Reduceri financiare (Scontul).

Rabatul este reducerea aplicată prețului de vânzare la care s-a convenit anterior între contractanți, luând în considerare defectele de calitate sau neconformitatea bunurilor comercializate în comparație cu condițiile stipulate anterior.

Remiza reprezintă reducerea care se aplică prețului curent în momentul vânzării produselor sau prestarea serviciilor, ținând cont de volumul vânzărilor sau de importanța cumpărătorului în clientela entității. În general, aceasta se prezintă ca un procent aplicat asupra prețului brut, prevăzut anterior în oferta întreprinderii sau este rezultatul negocierii între client și furnizor.

Risturnul este reducerea de preț care se calculează luând în considerație ansamblul operațiilor efectuate de același client pentru o anumită perioadă.

Scopul principal al reducerilor comerciale îl reprezintă fidelizarea clientelei, fie depășirea unui volum de achiziții de către un client, fie se acordă ca urmare a unor defecte calitative ale mărfurilor. Aceste reduceri nu se evidențiază într-un cont distinct în contabilitate, diminuând valoarea venitului sau costului produselor vândute, respectiv achiziționate, așadar înregistrând eronat reducerile financiare și cele comerciale se modifică rezultatul din exploatare, iar entitatea nu mai prezintă imaginea fidelă și reală a situațiilor financiare.

Scontul de decontare nu este acordat clientelei cu scop comercial. Are drept obiectiv motivarea acestuia de a achita mai devreme contracostul bunurilor sau pentru a-l stimula să folosească a anumită formă de plată. Scontul este legat de valoarea și frecvența plăților, nu de de produsele comercializate. Astfel, dacă se efectuează plata datoriei înainte de scadență, se acordă bonificație clientului. Din punct de vedere contabil, scontul de decontare reprezintă o cheltuială financiară privind sconturile acordate pentru furnizor, iar pentru clientul ce îl primește – un venit financiar privind sconturile primite.

Din cele prezentate rezultă ca datoriile comerciale există în orice domeniu practicat de societățile comerciale și reflectă obligația beneficiarului față de furnizori de bunuri și prestatori de servicii, evaluarea și recunoașterea lor efectuându-se în condițiile evaluării credibile a valorii acestora și probabilitatea ieșiriilor de resurse în scopul achitării respectivei obligații. În domeniul activității comerțului cu amănuntul, datoriile au un rol foarte important, fiind ca principala sursă de finanțare a mărfurilor, elementele bilanțiere ce fac principalul obiect al comerțului.

Capitolul 2. Prezentarea societății SC ”LA VERNICA„ S.R.L. Galați

În prezentul capitol se relatează despre structura organizatorică a entității și interacțiunea acesteia cu mediul extern. Dezvoltarea economică se analizează prin indicatorii calculați și se efectuează analiza structurii patrimoniale conform datelor bilanțiere.

2.1. Scurt istoric și structura organizatorică a societății „ LA VERNICA” S.R.L. Galați

” Organizațiile sunt invenții sociale destinate realizării unor scopuri comune prin acțiunea convergentă a grupului de oameni.”

Societatea ”LA VERNICA”S.R.L. Galați este o entitate comercială cu capital privat autohton, constituită în conformitate cu reglementările Legii 31/1990, reactualizată. Înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul J17/578/1993, există încă din anul 1993 pe piața românească și are ca scop satisfacerea nevoilor clienților cu ajutorul unui personal profesionist și cu produse de calitate.

Entitatea își desfășoară activitatea sub forma Societății cu Răspundere Limitată, administrată de Popescu Mihai, cetățean român. Codul Unic de Înregistrare al firmei este 3817991 și are adresa oficială orașul Galați, str.Arad 6.

Obiectul principal de activitate a societății este ”Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”, înregistrată cu codul CAEN 4719.

Capitalul subscris și vărsat al societății comerciale are o valoare de 200 lei.

Societatea ”LA VERNICA”S.R.L. a reușit să obțină încrederea clienților din sectorul în care activează și își continuă activitatea de 23 ani, respectând cadrul de reguli și norme în vigoare și în conformitate cu prevederile statului social.

Structura organizatorică a firmei este un factor important în analiza funcționării întreprinderii. Aceasta furnizează informații despre interdependența personalului și nivelurile ierarhice de subordonare, astfel sunt indicate ariile de control și de decizie în cadrul departamentelor aflate în structura entității.

Organigrama societății evidențiază funcțiile care trebuie îndeplinite și repartizarea acestora între serviciile operaționale existente, persoanele responsabile corespunzătoare fiecărui nivel ierarhic și nivelul de autoritate de care dispun. În plus, structura organizatorică indică tipul de relații existente între cadrele responsabile de servicii.

Organigrama servește atât utilizatorilor interni, cât și celor din afara entității, așa cum sunt clienții și furnizorii, care află cu cine să interacționeze în cazul solicitărilor informațiilor și solicitării informațiilor. Structura organizatorică nu este doar o diagramă cu reprezentare generală a departamentelor, dar e și un factor relevant despre asigurarea optimă a funcțiilor și utilizarea eficientă a resurselor umane.

Scopul organizației, influențele mediului în care aceasta își desfășoară activitatea și specificul activității determină optimul structural. Deasemenea o influență semnificativă o au și ”condițiile concrete ale realizării proceselor esențiale ale organizației: producția ( realizarea produselor specifice); susținerea ( asigurarea ”intrărilor” și a ”ieșirilor”); menținerea ( asigurarea funcționalităților interne); adaptarea ( prin feed-back-ul dintre ”ieșiri” și ”intrări”) și conducerea.”

În dependență de schimbările în mediul economic și modicările în legislație, organigrama entității suferă modificări pentru ca activitatea acesteia să ramână la fel de eficientă, sau în cazul în care o modificare a structurii ar contribui la creșterea eficienței.

Structura organizatorică a firmei ”LA VERNICA” S.R.L. este prezentată în figura 2.1.

Compartimentul central al societății are rolul semnificativ în administrarea societății, întrucât acesta coordonează tehnic și administrativ celelalte departamente aflate în subordonare.

Departamentul comercial desfășoară activitățile de aprovizionare tehnico-materială și comercializare a mărfurilor. Acest departiment se divide în două subunități:

Compartimentul de desfacere, care are sarcina de opera cu vânzările propriu – zise de mărfuri în magazinele nespecializate, de a acorda consultanță pe loc în situații neclare și de a deservi clienții firmei. Atribuțiile personalului din acest departiment sunt în strânsă legătură cu profesia acestora, respectiv medic veterinar și asistent medic veterinar pentru a oferi clienților informații și produsele necesare.

Compartimentul de aprovizionare, care asigură entitatea cu mărfuri în cantitățile necesare, operează cu furnizorii de produse nealimentare și asigură condițiile optime de depozitare a acestora.

Departamentul financiar – contabil urmărește și înregistrează toate operațiunile efectuate de societate pe parcursul desfășurării activității sale,

Figura 2.1 Organigrama SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

efectuează plățile de decontare și este responsabil de ținerea evidenței gestionare a patrimoniului.

Structura organizațională a întreprinderii are scopul de a facilita integrarea și coordonarea eficientă a tuturor resurselor, atât umane, cât și materiale, în vederea realizării obiectivelor organizației. Organizarea eficientă a entității asigură funcționalitatea societății

și continuitatea activității în conformitate cu normele legislative în vigoare.

2.2. Interacțiunea cu terții. Principalii furnizori și clienți

Redirecționarea activității spre domeniul vânzărilor este realizată de companii pentru a-și mări eficiența. Orientarea spre clienții care îndeplinesc o anumită serie de cerințe generează o reducere a costurilor, dar totodată există necesitatea cunoașterii din partea companiei a potențialilor clienți asemenea celor actuali. Informațiile despre potențialii clienți au devenit deosebit de importante în marketing, delimitând zone a potențialilor beneficiari pe lângă cele existente.

Deasemenea politica reducerilor, ofertelor speciale are scopul atragerii cliențilorr prin aceste metode non – verbale și crearea unei baze de date. Stabilind noțiuni cum sunt calitate sporită și prețuri mai mici, acordarea unor avantaje și îmbunătățind mereu deservirea se realizează o rețea permanentă de clienți fideli.

Industria comerțului cu amănuntul a favorizat accesul la o gamă largă a ofertelor speciale, posibilitatea de a include în categoria clienților persoane fizice și juridice care achiziționează periodic sau cel puțin odată produsele societății, completând astfel baza de date a clientelei.

Vânzarea mărfurilor în magazinele nespecializate este activitatea principală a societății ”LA VERNICA”S.R.L. și se efectuează către toate categoriile de clienți, încasând în principal numerar în operațiunile de comercializare a produselor. Studiind documentele de înregistrare contabilă, se notează totuși o categorie de clienți către care sunt înregistrate creanțe, printre care se evidențiază Alman S.R.L. și Superquatro Grup S.R.L. care înregistrează aproximativ 67 % din totalul creanțelor entității de 8.655,97 lei pentru o lună.

”Într-o relație furnizor- client tipică, fiecare dintre părți lucrează în mod separat pentru menținerea stocurilor, fluidizarea producției, găsirea unor mijloace eficiente de distribuție , sau pentru reducerea costurilor totale.”

Entitățile activează într-un sistem complex de relații, în care decontarea cu terții generează apariția datoriilor în contabilitate pentru beneficiar și a creanțelor pentru furnizor sau prestator, care se decontează de regulă în decursul unui an.

În următorul tabel sunt prezentati furnizorii principali ai societății:

Tabel 2.1. Principalii furnizori ai societății ”LA VERNICA”S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

Conturile sintetice în contabilitate înregistrează intrări de mărfuri și servicii de la principalii furnizori ai SC „ LA VERNICA” S.R.L. în proporție de 64 % din totalul soldului creditor al entității, care înregistrează la sfârșitul anului 2014 o sumă de 9.208,74 lei.

Asigurarea și îmbunatățirea continuă a calității serviciilor furnizate, calitatea și seriozitatea în relațiile de parteneriat reprezintă argumente solide pentru păstrarea pieței și extinderea ei în condițiile economiei de piață. Obținerea unei imagini excelente dovedite prin profesionalism și operativitate consolidează poziția entităților în mediul concurențial și scoate în evidență punctele forte.

Concurența este o componentă esențială a mecanismului economiei de piață. Acest element pune în funcțiune teoriile cu privire la modificările raportului preț – calitate, favorizând clientul. Concurenții societății ”LA VERNICA” S.R.L. sunt atât magazinele specializate, așa ca VETESAN S.R.L., ANIMVET S.R.L., PENICILINA S.R.L. și altele de pe teritoriul localității, cât și firmele care practică același gen de activitate pe teritoriul pieței centrale.

2.3. Analiza structurii financiare a societății „LA VERNICA” S.R.L. Galați

Stabilirea modalităților de finanțare are un impact notabil asupra activității societăților în condițiile economice curente. Majoritatea entităților apelează la resurse externe de finanțare, reursele interne fiind insuficiente. Ponderea finanțării exterioare și mijloacele de finanțare reprezintă decizia politicii financiare a societății. Structurându-se financiar, aceasta urmărește optimizarea măsurilor luate de societate pentru a realzia obiectivele propuse și stabilește strategiile de urmat.

”Analiza economică se realizează prin luare în considerare a relațiilor structural -funcționale și a celor cauză – efect.”

2.3.1. Analiza elementelor patrimoniale

Analiza elementelor patrimoniale se efectuează studiind relațiile existente între aceste categorii de elemente prin determinarea unor rate. Calcularea ratelor de structură patrimonială evidențiază situația activelor și datoriilor în mărimi relative.

În baza informațiilor prezentate în bilanțul contabil la 31 decembrie 2015 al firmei SC„LA VERNICA” S.R.L. , structura activului bilanțier se prezintă astfel:

Tabel 2.2 Structura activelor ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor din bilanțul contabil al firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

Potrivit datelor din tabel, se notează dividerea structurală neproporțională între elementele de activ ale societății, iar ponderea maximală de 98,15% o dețin activele circulante, activele imobilizate înregistrând o valoare de 2 044 lei la sfârșitul exercițiului 2015. În pofida faptului că activele circulante au înregistrat o creștere procentuală în structura activelor totale cu 4,52 % în comparație cu anul 2013, valoric aceasta s-a diminuat cu 42 617 lei. Activele imobilizate însă au înregistrat o diminuare atât valorică, cât și structurală (8258 lei și respectiv 4,52%). Astfel notăm o diminuare a valorii activelor totale ale societății cu 50 875 lei pe parcursul a 3 exerciții financiare. Efectuând o analiză mai aprofundată a structurii activelor, se contureză următoarea diagramă:

Figura 2.1 Structura activului societății ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor din bilanțul contabil al firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

În scopul realizaării unei analize echilibrate, se va studia și pasivul bilanțier. Potrivit datelor din bilanțul contabil, la sfârșitul anului 2015 se prezintă următoarea situație a pasivului societății:

Tabel 2.3 Structura pasivelor ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor din bilanțul contabil al firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

Din tabelul 2.3 rezultă că entitatea ”LA VERNICA” S.R.L. a obținut, atât în anul 2015, cât și cei precedenți a obținut pierderi în mărime de 29 107 lei și respectiv 27 404 lei (anul 2014) și 28 816 (anul 2013). De menționat că valoarea capitalului social vărsat a rămas la aceeași valoare de 200 lei, iar datoriile pe termen lung au fost achitate în anul 2015. Pe parcursul a celor 3 ani prezentați în situațiile financiare, pierderea raportată s-a majorat cu 56 220 lei și în anul 2015 are valoarea de 139 393 lei. Cea mai mare valoare în total pasiv al societății o înregistrează datoriile pe termen scurt, care a crescut cu 37 943 lei față de anul 2014. Rezervele societății nu și-au modificat valoarea pe parcursul anilor prezentați în tabel.

Pentru a determina cauzele ce au condiționat obținerea pierderilor este necesară examinarea mai detaliată a rezultatului financiar câștigat din fiecare tip de activitate.

2.3.2. Analiza indicatorilor principali ai stiuației economico-financiare

Analiza situației financiare a societății se bazează pe datele din contabilitate. Acestea reflectă evenimentele trecute și prezintă schimbările patrimoniale ce au loc în decursul unui exercițiu financiar. Totodată, mediul de afaceri care este supus unor schimbări permanente are un impact major asupra performanțelor întreprinderii.

Unul dintre printre indicatorii valorici care caracterizează activitatea entității este CIFRA DE AFACERI (CA) care se calculează în baza datelor din contul de profit și pierdere.

Urmărind informațiile din contul de profit și pierdere al societății ”LA VERNICA” S.R.L. se conturează următoarea situație:

Figura 2.2 Evoluția anuală a cifrei de afaceri a societății ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor din contul de profit și pierderi al firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

Conform datelor prezentate în contul de profit și pierdere al firmei se notează o diminuare valorică a cifrei de afaceri cu 76 302 lei față de anul 2013. Această diminuare este cauzată de formarea de stocuri imobilizate de mărfuri la depozitul firmei.

Un alt factor care influențează dezvoltarea întreprinderii este PERSONALUL. Acesta este selectat în baza a mai multor criterii, printre care nivelul de instruire, abilitățile și vârsta.

Societatea ”LA VERNICA” S.R.L. înregistrează următoarea situație a personalului:

Figura 2.3 Evoluția anuală a numărului angajaților societății ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor din situațiile financiare ale firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

Descreșterea considerabilă a numărului angajaților entității este cauzată de problemele financiare pe care le înregistrează în ultimii ani și creșterii datoriilor față de personal de la 24 259 lei în 2013 la suma de 30 191 lei în anul 2015.

Tabel 2.4 Analiza structurală a pesonalului societății ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursa: autor, în baza datelor din Registrul general de evidență a personalului al SC”LA VERNICA” S.R.L.

Studiind contul de profit și pierdere obsrevăm următoarea situație a veniturilor totale, ale cheltuielilor totale și rezultatului exercițiului:

Figura 2.4 Evoluția anuală a rezultatului exercițiului, cheltuielilor și veniturilor societății ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor din contul de profit și pierderi al firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

Din figura prezentată observăm ca cheltuielile totale ale întreprinderii înregistrează o valoare mai mare decât veniturile societății. Ca rezultat net al exercițiului 2014 se obțin pierderi de 29 107 lei, care au crescut valoric cu 291 lei în comparație cu anul 2013 și cu 1 703 lei față de anul precedent. Atât cheltuielile, cât și veniturile societății au tendință de diminuare pe perioada prezentată.

O analiză suplimentară pentru caracterizarea entității și rentabilitatea acesteia cuprinde și calcularea și a câtorva rate de performanță, care caracterizează în mod procentual valorile entității. Pentru a prezenta ratele de performanță a firmei, se întocmește tabelul 2.3. :

Tabel 2.5 Ratele de performanță a firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor din bilanțul contabil al firmei ”LA VERNICA” S.R.L.

În urma analizei ratelor se notează următoarele :

Rata imobilizărilor financiare a crescut cu 0,58 % față de anul 2013, iar rata activelor circulante au crescut cu 4,36 %, respectiv 5,75 % pentru rata stocurilor;

Rata stabilității financiare a rezultat cu semnul negativ, întrucât pe parcursul a celor 3 ani s-a constatat pierderi majore ale rezultatului financiar;

Rata rentabilității economice a activelor este negativă și are o tendință de scădere, întrucât în anul 2015 a înregistrat o valoare cu 8,58 % mai mică decât în 2013;

Rata datoriilor pe termen scurt înregistrează cresteri de peste 84 % pe parcursul anilor 2013-2015, în fiecare an înregistrându-se datorii pe termen scurt mai mari decât pasivul total al întreprinderii.

2.4. Particularități privind contabilitatea circulației mărfurilor în cadrul societății „ LA VERNICA” S.R.L. Galați

În dependență de caracteristicile merceologice a mărfurilor care formează obiectul activității comerțului en-detail, există următoarele tipuri de comerț:

Comerț alimentar;

Alimentație publică;

Comerț nealimentar.

S.C. „ LA VERNICA” S.R.L. are ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul al produselor nealimentare, în special produse farmaceutice.

Evaluarea mărfurilor deținute de entitate este efectuată la intrarea în patrimoniu la cost de achiziție, care cuprinde prețul de cumpărare și cheltuielile legate de aducerea mărfurilor la destinație. La această valoare nu se adaugă TVA-ul deductibil și se scad reducerile de preț și returnările de mărfuri.

Factorul specific, care particularizează etapele de înregistrare contabilă a circulației mărfurilor, este evidența stocurilor din contul 371 "Mărfuri" la valoarea prețurilor de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA. Pe parcursul deținerii acestora în depozit, în registru se specifică contul 4428 "TVA neexigibil", deoarece TVA-ul cuprins în prețurile de vânzare cu amănuntul este exigibil doar la decontare, în momentul vânzarii efective a mărfurilor.

O altă particularitate a evidenței mărfurilor în entitate este că evaluarea se face obligatoriu la preț de vânzare cu amănuntul. Intrările în gestiune se efectuează la preț de vânzare cu amănuntul, calculând adaosul comercial ca procent din costul de achiziție și respectiv TVA neexigibilă. Prețul cu amănuntul este egal cu suma costului de achiziție, adaosului comercial și TVA neexigibilă, care este calculat la valoarea sumei costului de achiziție și adaosului comercial. SC ”LA VERNICA ”S.R.L. a practicat în luna februarie 2016 un adaos comercial de 25,02 % pentru mărfurile achiziționate cu cota TVA 20% și 9%.

Ieșirile din gestiune se înregistrează la fel la preț de vânzare cu amănuntul, calculând adaosul comercial aferent, la sfârșitul lunii, cu ajutorul coeficientului de repartizare K.

Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se calculează ca produsul coeficientului K și rulajul creditor al contului 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”.

Luând în considerare toate informațiile prezentate, concluzionăm că societatea ”LA VERNICA ”S.R.L. înregistrează o perioadă dificilă în cursul ei de dezvoltare, înregistrând pierderi din rezultatul exercițiilor, însă ambiția și performanța condiționează existența acesteia pe piața economică. Pentru următoarea perioadă administratorii au obligația de a lua decizii de readucere a situațiilor financiare la un nivel normal de activitate și de a schimba strategia de dezvoltare și de abordare a pieței de desfacere.

Capitolul 3 Documentație și monografie contabilă aferentă datoriilor comerciale

Pentru reflectarea corectă și clară a tuturor operațiunilor efectuate de o societate este necesar de întocmi documentele justificative și înregistrarea evenimentelor economice în baza acestora. Astfel, registrul jurnal al unei întreprinderi reflectă toate operațiunile lunare efectuate și numerele documentelor justificative aferente, registru din care au fost preluate informațiile din acest capitol.

3.1 Documentația utilizată în entitate

”Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, dupa caz.”

Conform principiilor contabile toate operațiunile unei entități sunt înregistrate în contabilitate în baza unor documente justificative, care trebuie să reflecte modul în care acestea au loc, respectiv fac o legătură a contabilității cu realitatea.

Angajarea și stingerea datoriilor față de furnizori presupune utilizarea unor documente ca factura fiscală, avizul de însoțire a mărfii, ordinul de plată, cecul, biletul la ordin, cambia chitanță.

FACTURA FISCALĂ

Factura este un document contabil primar emis clientului de către furnizor. Factura în mod obligatoriu conține informațiile despre produsele vândute, despre furnizor și clientul căruia i s-a emis aceasta.

Factura fiscală servește drept bază documentală pentru întocmirea instrumentului de decontare a serviciilor prestate și bunurilor livrate. Pe parcursul transportului marfa este însoțită de factură, în caz contrar – de avizul de însoțire a mărfii, datele acestuia fiind înscrise în factură. Produsele se înregistrează în contabilitatea cumpărătorului având drept document justificativ de încărcare a gestiunii factura fiscală primită și în contabilitatea furnizorului ca document justificativ pentru înregistrarea veniturilor factura fiscală emisă.

Se întocmește în cel puțin două exemplare pentru livrări de bunuri sau prestări servicii și circulă la compartimentul desfacere și financiar – contabil la furnizor, în vederea înregistrării în evidențele operative și pentru eventualele reclamații ale clientilor și respectiv pentru înregistrarea în contabilitate, și la cumpărător la compartimentul financiar-contabil pentru acceptarea plății și înregistrarea în contabilitate.

Factura fiscală se arhivează la compartimentele la care circulă atât la furnizor, cât și la cumpărător.

De fiecare dată când se efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu drept de deducere a taxei se emite o factură fiscală în termen de cel mult 15 zile calendaristice a lunii următoare celei în care a luat naștere faptul generator al taxei, fie se emite în momentul efectuării evenimentului generator.

Factura cuprinde în mod obligatoriu:

Numărul de ordine, în baza unei serii care identifică factura în mod unic;

Data emiterii facturii;

Denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA ale persoanei care emite factura;

Denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA ale cumpărătorului de bunuri sau servicii;

Numele, adresa cumpărătorului, codul de înregistrare în scopuri de TVA și adresa exactă a locului în care au fost transferate bunurile, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;

Denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate.

Data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, cu excepția cazului în care factura este emisă înainte de data livrării/prestării sau încasării avansului;

Baza de impozitare a bunurilor și serviciilor, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț;

Indicarea taxei colectate și a sumei totale a taxei colectate, exprimate în lei;

Referirea la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeași operațiune.

Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului;

Capitalul social pentru societatea cu răspundere limitată, respectiv capitalul social subscris și vărsat pentru societatea pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni;

Alte prevederi ale Codului Fiscal în dependență de specificul activității întreprinderii.

Integrarea României în Uniunea Europeană a cauzat modificarea prevederilor Codului Fiscal privind semnarea și ștampilarea facturilor, acestea devenind neobligatorii.

Neprimirea facturii din partea furnizorului/prestatorului nu scutește entitatea beneficiară de înregistrarea operațiunii în contabilitate care deja a fost executată / prestată.

În cazul oricărei livrări de bunuri sau prestări servicii către sine, pentru entitățile înregistrate în scopuri TVA, efectuarea expedierii sau transportului unor bunuri din România către alt stat membru pentru a le utiliza în scopul activității proprii economice, precum și neposedarea facturii emise de furnizor au drept consecință autofacturarea.

Facturile emise prin autofacturare trebuie să fie înscrise în jurnalele vânzărilor penrtru colectarea taxelor în decontul de casă.

În următoarea figură este prezentat un model de factură întocmit în baza datelor firmei ”LA VERNICA” S.R.L.:

Figura 3.1 Factură fiscală emisă către SC ”LA VERNICA ” S.R.L.

Sursa: întocmită de autor în baza informațiilor din registrul jurnal al SC ”LA VERNICA ” S.R.L.

AVIZUL DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII

”Avizul de însoțire a mărfii este un document financiar-contabil cu o utilizare complexă, care include în principal însoțirea bunurilor expediate în diverse scopuri, pe timpul transportului acestora.”

Avizul de însoțire a mărfii este un document cu regim special intern de tipărire și numerotare, stabilit prin procedurile interne ale fiecărei firme. În cazul transportării mărfurilor între magazinele proprii sau materialelor trimise spre prelucrare terților, avizul însoțește marfa și servește ca document de primire în gestiune, după caz. Pentru bunurile livrate în cadrul unei operațiuni de comercializare, cu emiterea ulterioară a facturii, avizul servește ca document de bază. Descărcarea de gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit se efectuează în baza avizului de însoțire a mărfii, precum și distribuirea de materiale promoționale sau de mostre în cazul promoțiilor, cu mențiunea “Fără factură”.

Pentru diferite situații ale activitătii economice avizul de însoțire a mărfii se întocmește în două sau mai multe exemplare, cu mențiunea motivului pentru care nu se emite factura.

Avizul de însoțire a mărfii circulă la delegatul firmei care efectuează transportul sau delegatul clientului care primește marfa, la compartimentul desfacere pentru emiterea facturii și înregistrarea cantității mărfii livrate și la compartimentul finaciar – contabil pentru a descărca gestiunea, întocmirea evidenței contabile și fiscale privind livrarea de bunuri, cât și pentru întocmirea rapoartelor fiscale privind livrarea și arhivare.

Elementele obligatorii ale unui aviz de însoțire a mărfii sunt:

seria și numărul de identificare;

data emiterii;

datele de identificare ale furnizorului;

datele de identificare ale cumpărătorului;

denumirea și cantitatea bunurilor livrate;

prețul unitar;

valoarea totală a mărfii;

date privind expediția;

semnătura expeditorului, semnătura gestionarului primitor și data primirii în gestiune.

În scopul consolidării cele menționate mai sus, figura 3.2 prezintă un model întocmit în baza datelor SC ” LA VERNICA” S.R.L.:

Figura 3.2 Aviz de însoțire a mărfii întocmită pentru SC ” LA VERNICA” S.R.L

Sursă: autor, pe baza datelor din registrul jurnal al firmei ” LA VERNICA” S.R.L

ORDIN DE PLATĂ

Definiție: ” Titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator), adresat băncii care gestionează depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicită băncii să plătească o anumită sumă de bani unei alte persoane, denumită beneficiar.”

Ordinul de plată este cel mai des utilizat instrument de plată în plățile fără numerar. Operațiunea este declanșată la inițiativa ordonatorului, care stabilește condițiile în care se va realiza. Banca plătitoare recepționează OP-ul și recunoaște validitatea acestuia.

Autentificarea are loc prin confruntarea semnăturii emitentului înscrisă pe document cu cea din fișa specimenului de semnături și urmează autorizarea ordinului de plată recepționat, banca obligându-se să execute serviciul de transfer a fondurilor la termenele și în condițiile menționate de emitent. Executarea ordinului de plată presupune debitarea contului emitentului în folosul beneficiarului în cazul utilizării aceleiași bănci, fie transmiterea ordinului de plată într-un sistem de plăți spre decontarea acestuia sau transmiterea ordinului de plată direct către banca corespondentă. În cazul necorespunderii unor cerințe, banca plătitoare poate refuza executarea OP-ului.

Mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină un ordin de plată sunt : ordinul necondiționat de a plăti o sumă de bani; data emiterii OP; numele (denumirea) emitentului; numele (denumirea) beneficiarului; contul plătitorului; contul destinatarului; denumirea instituției bancare care efectuează plata; denumirea societății bancare care încasează plata; semnătura și ștampila plătitorului.

Figura 3.3 prezintă un model de ordin de plată înctocmit pe baza datelor din registrul jurnal al SC ”LA VERNICA” S.R.L. :

Figura 3.3 Ordin de plată completat

Sursa : autor, în baza datelor din registrul jurnal al SC”LA VERNICA” S.R.L.

NOTA DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE

Nota de recepție și constatare de diferențe, prescurtat NIR, este documentul care se completează în baza facturii/ avizului de însoțire a mărfii și este întocmit de comisia de recepție și de gestionar în momentul recepționării mărfurilor.

NIR-ul este utilizat ca document pentru recepția bunurilor aprovizionate, ca document justificativ pentru a încărca gestiunea și a înregistra operațiunea în contabilitate. Deasemenea în cazul litigiilor cu furnizorii și detectarea diferențelor la recepție acesta servește ca act de probă.

Nota de intrare recepție și constatare de diferențe, potrivit prevederilor legale, este întocmită pe măsura efectuării recepției în două exemplare: la depozit sau în unitatea cu amănuntul. ”În situația în care la recepție se constată diferențe, Nota de recepție și constatare de diferențe se întocmește în trei exemplare de către comisia de recepție legal constituită.”

Informația minimă obligatorie care trebuie inclusă în NIR conține :

denumirea unității;

denumirea, numărul și data întocmirii;

numărul facturii/avizului de însoțire al mărfii;

denumirea bunurilor recepționate, cantitatea conform documentelor însoțitoare, cît și cantitatea recepționată, prețul unitar și valoarea;

numele, prenumele și semnătura membrilor comisiei de recepție precum și data primirii în gestiune și semnătura gestionarului în cazul depistării diferențelor;

pretul de vânzare, valoarea totală cu adaosul comercial pentru unitățile care practică comerțul cu amănuntul.

Acest document circulă la gestiune pentru încărcarea cu mărfurile recepționate în toate exemplarele, apoi la compartimentul finaciar – contabil pentru a întocmi formele de lichidare a diferențelor constatate și înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică ca atașare la documentele de livrare. Exemplarul 2 și 3 circulă la furnizor și respectiv unitatea de transport pentru comunicarea lipsurilor depistate, iar în unitate se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

În figura 3.4 se prezintă o notă de intrare recepție și constatare de diferențe întocmită în baza datelor firmei SC ”LA VERNICA” S.R.L. :

Figura 3.4 Notă de intrare recepție

Sursă: autor, pe baza datelor din registrul jurnal al SC”LA VERNICA” S.R.L.

CECUL

Acest instrument de plată este un înscris prin care emitentul, care dispune de mijloace financiare la o anumită bancă, ordonă băncii să plătească la vedere o sumă de bani unei terțe persoane (beneficiar). Elementele unui cec sunt:

denumirea ”CEC” în textul titlului (exprimată în limba utilizată pentru redactarea acestuia);

ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani;

numele trasului și indicația locului unde plata trebuie efectuată;

data și locul emiterii;

semnătura trăgătorului.

” Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras, disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei convențiuni exprese sau tacite.”

Cecul circulă de la banca emitentă spre trăgătorul care l-a solicitat, care îl utilizează ca instrument de plată pentru achitarea datoriei către furnizor. Pentru a ridica suma, beneficarul prezintă cecul la ghișeul băncii trăgătorului și, fie în aceeași zi se eliberează numerarul, fie aceasta se transferă în contul beneficiarului într-un termen prevăzut, după caz.

Cecul poate fi:

nominativ (când se indică numele beneficiarului);

la ordin (când se indică ca beneficiar o anumită persoană fizică). Acest tip de cec este transmisibil prin andosare;

la purtător (fără indicarea numelui beneficiarului, fiind încasat de deținător).

În cazul unui cec emis în valută, trăgătorul va înscrie obligatoriu la sfârșitul sumei în litere sintagma "plătibil în RON". Plata se va face în lei la cursul BNR din data prezentării la decontare.

În figura următoare se prezintă un model de cec la ordin:

Figura 3.5 Model CEC completat

Sursa: autor, în baza datelor din registrul jurnal al SC ”LA VERNICA” S.R.L.

BONUL FISCAL

Societățile care practică vânzările cu amănuntul trebuie să utilizeze în operațiunile de înregistrare a vânzărilor casa de marcat. Bonul emis de aparatele de marcat electronice fiscale obligatoriu trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente: denumirea și codul fiscal ale societății emitente; logotipul și seria fiscală ale aparatului; numărul de ordine a bonului fiscal, data și ora emiterii; denumirea fiecărui bun vândut; prețul unitar, cantitatea și valoarea, inclusiv TVA, cu indicarea cotei de taxă; valoarea totală a bonului, inclusiv TVA.

Orice entitate care eliberează bon fiscal are obligația de a înmâna bonul odată cu bunurile vândute, în caz contrar se consideră contravenție.

CHITANȚA DE CASĂ

Chitanța este cel mai des utilizat document financiar-contabil în activitatea agenților economici și este utilizat ca document justificativ pentru depunerea unei sume la casieria unității și ca dovadă pentru înregistrarea datelor în registrul de casă și înregistrării veniturilor în contabilitate. Chitanța se numerotează în baza procedurilor interne ale societății, în dependență de structura organizatorică și punctele de lucru. Se întocmește în două exemplare pentru orice sumă încasată și este semnată la primirea sumei. Exemplul 1 rămâne la depunătorul sumei în casă ca dovadă a plății, iar al doilea rămâne atașat în carnetul de chitanțe ca document de verificare al operațiunilor efectuate. După completarea integrală a carnetului, acesta se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Ca elemente principale obligatorii se menționează :

denumirea societății și datele de identificare ale acesteia;

titlul ”Chitanță”, numărul și data întocmirii;

numele și prenumele depunătorului și scopul plății;

suma în cifre și litere;

semnătura casierului.

Chitanța în valută mai menționează în text tipul valutei și cursul de schimb.

În figura 3.6 se prezintă un model de chitanță completat în baza datelor din registrul jurnal SC ”LA VERNICA” S.R.L.:

Fig. 3.6 Model chitanță completat

Sursa: autor, pe baza datelor din registrul jurnal al SC ”LA VERNICA” S.R.L.

BILET LA ORDIN

Conform dicționarului, biletul la ordin reprezintă un ”efect comercial” utilizat ca instrument de plată a datoriilor în special de societățile mari, fiind emis cu întârziere, prin care emitentul se obligă necondiționat să plătească suma indicată unui beneficiar o anumită sumă de bani, la o scadență fixă și într-un loc bine determinat.

Pentru a ridica banii, societatea beneficiară urmează să depună exemplarul original la bancă, însoțit de borderou, însă datoria se consideră decontată în momentul acordării biletului la ordin, data scandeței fiind una viitoare.

Ca elementele principale ale unui bilet de ordin se enumeră:

titlul documentului de bilet la ordin;

data emiterii;

data scadenței;

menționarea obligației plății;

numele beneficiarului;

semnătura subscriitorului;

locul plății.

Figura 3.7 prezintă un model de bilet la ordin completat în baza datelor din registrul jurnal al SC „LA VERNICA” S.R.L.:

Fig 3.7 Model bilet la ordin completat

Sursa: autor, pe baza datelor din registrul jurnal al SC ”LA VERNICA” S.R.L.

3.2 Monografie contabilă privind datoriile comerciale

Fiecare societate comercială este obligată să țină contabilitatea în registrele de contabilitate, înregistrând periodic, cronologic și sistematic operațiunile efectuate.

”Monografia este studiul stiințific care tratează amplu, multilateral și aprofundat o problemă.” În continuare se prezintă înregistrări contabile în monografia aferentă relațiilor cu furnizorii.

SC ”LA VERNICA” S.R.L. achiziționează hrană pentru pisici ”Salute 360 hrană pentru pisică STERI-LITE”, în valoare de 1 407,7 lei de la furnizorul MONTERO VET S.R.L. conform facturii nr. 4457/25. 01. 2016, TVA 9%:

% = 401 1 534,39 lei

371 Furnizori 1 407,70 lei

Mărfuri

4426 126,69 lei

TVA deductibilă

SC ”LA VERNICA” S.R.L. ține evidența mărfurilor la preț de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA:

371 = % 510,59 lei

Mărfuri 378 352,20 lei

4428 Diferențe de preț 158,39 lei

TVA neexigibil㔠la mărfuri”

Ulterior primirii facturii, societatea primește un scont de 9 % pentru achitarea datoriei cu 25 zile înaintea scadenței :

401 = % 138,09 lei

Furnizori 767 126,69 lei

Venituri din sconturi

obținute

4426 11,40 lei

TVA deductibilă

SC ”LA VERNICA” S.R.L. restituie furnizorului MONTERO VET S.R.L., mărfuri necorespunzătoare comenzii în perioada termenului de garanție, pentru care furnizorul emite factura storno nr. 4484/27.01.2016. Concomitent restituirii, se rectifică și TVA deductibilă aferentă:

% = 401 511,43 lei

371 Furnizori 469,20 lei

Mărfuri

4426 42,23 lei

TVA deductibilă

Întrucât SC ”LA VERNICA” S.R.L. ține evidența mărfirilor la preț de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA, pentru descărcarea gestiunii se întocmește Nota de recepție și constatare de diferențe nr. 53/ 27.01.2016 în roșu, stornând adaosul comercial și TVA neexigibilă aferente mărfurilor returnate:

371 = % 170,18 lei

Mărfuri 378 117,39 lei

Diferențe de preț

” la mărfuri

4428” 52,79 lei

TVA neexigibilă

SC ”LA VERNICA” S.R.L. înregistrează cheltuieli cu energia electrică furnizată de ELECTRICA FURNIZARE SA, în valoare de 100 lei, plus TVA 20%, conform facturii nr. 78952/01. 02. 2016:

% = 401 120,00 lei

605 Furnizori 100,00 lei

Cheltuieli privind energia și apa

4426 20 lei

TVA deductibilă

SC ”LA VERNICA” S.R.L. achită la scadență factura cu energia din contul de disponibilități, cu ordinul de plată nr. 59/10.02.2016, informația prezentându-se în extrasul de cont primit de la bancă:

401 = 5121 120 lei

Furnizori Conturi la bănci în lei

Se emite bilet la ordin nr. 0770671/ 22/02/2016 pentru decontarea facturii furnizorului ACTIV MED SRL :

401 = 403 230 lei

Furnizori Efecte de plătit

La data 25/02/2016 are loc înregistrarea plății biletului la ordin prin bancă conform extrasului de cont nr.25 :

403 = 5121 230 lei

Efecte de plătit Conturi la bănci în lei

La sfârșitul lunii februarie, societatea beneficiază de un ristun în valoare de 1 500 lei + TVA pentru achizițiile efectuate în anul 2015 de la entitatea ROYAL CANIN ROMANIA SRL cu factura 2514/ 29.02.2016:

401 = 609 1 500 lei

Furnizori Reduceri comerciale primite

TVA aferentă se înregistrează în roșu:

4426 = 401 300 lei

La data de 14/03/2016 SC ”LA VERNICA” S.R.L. primește factura de penalități nr.52685 de la furnizorul MONTERO VET S.R.L. pentru întârzierea de plată la scadență de 10%:

6581 = 401 168 lei

Despăgubiri, amenzi Furnizori

și penalități

SC ”LA VERNICA” S.R.L. achită din casă factura către MONTERO VET S.R.L. în baza dispoziției de plată nr. 007 din 11.02.2016, inclusiv penalitatea:

401 = 5311 2 184 lei

Furnizori Casa în lei

SC ”LA VERNICA” S.R.L. procură o casă de marcat la valoarea de 1 320 lei de la IIRUC SERVICE S.A. la data de 22/03/2016, acordând preventiv un avans de 500 lei la data de 18/03/2016:

% = 404 600 lei

4093 Furnizori de imobilizări 500 lei

Avansuri acordate

pentru imobilizări corporale

4426 100 lei

TVA deductibilă

Înregistrarea plății avansului:

404 = 5121 600 lei

Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei

În data de 22/03/2016 se înregistrează intrarea bunului în gestiune de la furnizor:

% = 404 1 584 lei

214 Furnizori de imobilizări 1 320 lei

Mobilier, aparatură birotică,

echipamente de protecție a

valorilor umane și materiale

și alte active corporale

4426 264 lei

TVA deductibilă

Concomitent are loc regularizarea avansului plătit și TVA-ului aferent:

% = 404 600 lei

4093 Furnizori de imobilizări 500 lei

Avansuri acordate

pentru imobilizări corporale

4426 100 lei

TVA deductibilă

Pe 14.04.2016 SC ”LA VERNICA” S.R.L. achiziționează mărfuri de la furnizorul SALVAVET COMIMPEX S.R.L. în valoare de 700 lei, TVA 20 % conform facturii nr. 5695/ 02.04.2016 care conține și ambalaje restituibile în valoare de 200 lei :

% = 401 1080 lei

371 Furnizori 700 lei

Mărfuri

409 200 lei

Furnizori ‐ debitori

4426 180 lei

TVA deductibilă

Ulterior, primește o factură nr. 5845/22.04.2016 cu o reducere comercială de 15% + TVA. În depozitul societății la acea dată mai erau în stoc mărfuri în valoare de 400 lei.

Mărfurile vândute : 700 lei – 400 lei = 300 lei

Reducerea comercială aferentă mărfurilor deja vândute: 300 lei x 15% = 45 lei

Diminuarea valorii mărfurilor aflate încă în stoc: 400 lei x 15% = 60 lei

Se înregistrează reducerea comercială primită:

401 = % 126 lei

Furnizori 371 60 lei

Mărfuri

609 45 lei

Reduceri comerciale primite

4426 21 lei

TVA deductibilă

Peste 10 zile are loc restituirea ambalajelor și se înregistrează astfel:

% = 401 240 lei

409 Furnizori 200 lei

Furnizori ‐ debitori

4426 40 lei

TVA deductibilă

ECO FIRE SISTEMS SRL a preluat deșeurile industriale de la depozitul societății ”LA VERNICA” S.R.L., eliberând factura nr. 965847/ 29.04.2016:

% = 401 42 lei

628 Furnizori 35 lei

Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terți

4426 7 lei

TVA deductibilă

În data de 30.05.2016 ROYAL CANIN ROMANIA SRL livrează produse hrănitoare pentru câini cu aviz de însoțire a mărfii nr. 3625/ 30.04.2016 în valoare de 560 lei, TVA 9 %:

% = 408 610,40 lei

371 Furnizori – facturi 560,00 lei

Mărfuri nesosite

4428 50,40 lei TVA neexigibilă

Concomitent se calculează adaosul comercial și TVA-ul neexigibil aferent evidenței mărfurilor în entitate:

371 = % 203,12 lei

Mărfuri 378 140,11 lei

Diferențe de preț la mărfuri”

4428 63,01 lei

„ TVA neexigibilă”

Ulterior, ROYAL CANIN ROMANIA SRL emite factura nr. 32569/ 01.05.2016:

408 = 401 610,40 lei

Furnizori – facturi Furnizori

nesosite

TVA neexigibilă devine TVA deductibilă:

4426 = 4428 50,40 lei

TVA deductibilă TVA neexigibilă

SC ”LA VERNICA” S.R.L. achiziționează un bilet de tratament și odihnă pe bază de factură nr. 6325/ 15.05.2016 în valoare de 800 lei:

5322 = 401 800 lei

Bilete de tratament Furnizori

și odihnă

La data de 20.05.2016 societatea înregistrează cheltuieli pentru achitarea ratei scadente și dobânzii aferentă contractului de leasing încheiat anterior cu UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA:

% = 401 1262,35 lei

167 Furnizori 940,88 lei

Alte împrumuturi și

datorii asimilate

665 6,47 lei

Cheltuieli din diferențe

de curs valutar

622 37,72 lei

Cheltuieli privind

comisioanele și onorariile

668 34,21 lei

Alte cheltuieli financiare

4426 243,07 lei

TVA deductibilă

Societatea achiziționează cu factură fiscală nr. 58458/ 22.05.2016 materiale consumabile în valoare de 295 lei , TVA 20% de la furnizorul TESSA PAPER SRL:

% = 401 354 lei

302 Furnizori 295 lei

Materiale consumabile

4426 59 lei

TVA deductibilă

La recepționarea acestora se notează necorepunderea materialelor livrate cu cele comandate, astfel se refuză plata facturii:

% = 401 354 lei

302 Furnizori 295 lei

Materiale consumabile

4426 59 lei

TVA deductibilă

SC ”LA VERNICA” S.R.L. achiziționează de la un furnizor o altă casă de marcat cu factura nr. 2558/ 26.05.2016 în valoare de 960 lei, TVA 20%:

% = 404 1 152 lei

214 Furnizori 960 lei

Mobilier, aparatură birotică, de imobilizări

echipamente de protecție a

valorilor umane și materiale

și alte active corporale

4426 192 lei

TVA deductibilă

În scopul achitării datoriei, societatea emite bilet la ordin nr. 0065/29.05.2016:

401 = 405 1 152 lei

Furnizori Efecte de plătit

pentru imobilizări

Achitarea se efectuează din contul bancar deschis la Banca Raiffeisen în baza ordinului de plată nr. 2542/29.05.2016:

405 = 5121 1 152 lei

Efecte de plătit Conturi la bănci în lei

pentru imobilizări

La data de 01.06.2016 societatea achiziționează materii consumabile în valoare de 150 lei, TVA 20% de la furnizorul TESSA PAPER SRL, care include și ambalaje restituibile în valoare de 50 lei conform facturii nr. 25635/ 01.06.2016:

% = 401 240 lei

302 Furnizori 150 lei

Materiale consumabile

409 50 lei

Furnizori ‐ debitori

4426 40 lei

TVA deductibilă

Jumătate din ambalaje s-au deteriorat în cadrul întreprinderii, așa că s-a decis ca toate ambalajele să nu mai fie returnate:

% = 401 50 lei

381 Furnizori 25 lei

Ambalaje

608 25 lei

Cheltuieli privind ambalajele

SC ”LA VERNICA” S.R.L. achiziționează mărfuri în valoare de 1 350 lei, TVA 20% conform facturii nr. 23415/07.06.2016 de la furnizorul MIRAMARVET DISTRIBUTION S.R.L. și obține o reducere pentru fidelitate de 10 % și un scont de 7% pentru plata acesteia cu 2 zile înainte de scadență. La recepție, pentru defectele înregistrate la marfă s-a decis acordarea unui rabat de 250 lei. Astfel, se calculează:

Valoarea brută a facturii = 1 350 lei

Rabatul pentru defecte = 250 lei

Valoarea netă 1 = 1 350 lei – 250 lei = 1 100 lei

Remiza acordată : 1 100 lei x 10 % = 110 lei

Valoarea netă comercială = 1 100 lei – 110 lei = 990 lei

Scontul acordat : 990 lei x 7 % = 69, 30 lei

Valoarea netă financiară = 990 lei – 69,30 lei = 920,70 lei

TVA aferentă = 920,70 x 20% = 184,14 lei

Valoarea totală a facturii = 920,70 lei +184,14 lei = 1 104,84 lei

În contabilitate se înregistrează :

% = 401 1 174,14 lei

371 Furnizori 990 lei

Mărfuri

4426 184,14 lei

TVA deductibilă

Ulterior se contabilizează scontul de decontare obținut:

401 = 767 69,30 lei

Furnizori Venituri din sconturi

Obținute

SC ” LA VERNICA” S.R.L. importă marfă la valoarea externă de 100$, cu invoice nr. 25658/ 10.06.2016, curs valutar 3,68 lei/TVA, taxe vamale 5%, comision vamal 0,5%:

Valoare externă = 100$ x 3,68 lei/TVA = 368 lei

Taxe vamale = 368 lei x 5% = 18,40 lei

Comision vamal = 368 lei x 0,5% = 1,84 lei

Cost achiziție în vamă = 368 lei + 18,40 lei + 1,84 lei = 388,24 lei

TVA aferent importului = 388,24 lei x 20% = 77,65 lei

371 = % 388,24 lei

Mărfuri 401 368 lei

Furnizori

446 18,40 lei

Alte impozite, taxe

și vărsăminte asimilate

447 1,84 lei

Fonduri speciale ‐

taxe și vărsăminte asimilate

Se achită din contul curent taxa vamală, comisionul vamal și TVA aferentă în baza ordinului de plată nr. 2565/11.06.2016:

% = 5121 97,89 lei

446 Conturi la bănci în lei 18,40 lei

Alte impozite, taxe

și vărsăminte asimilate

447 1,84 lei

Fonduri speciale ‐

taxe și vărsăminte asimilate

4426 77,65 lei

TVA deductibilă

SC ”LA VERNICA” S.R.L. achită factura către furnizorul extern din contul de disponibilități, cu ordinul de plată nr. 554/15.06.2016, la cursul de 3,72 lei/ $, informația prezentându-se în extrasul de cont primit de la bancă:

% = 5121 372 lei

401 Conturi la bănci în lei 368 lei

Furnizori

665 4 lei

Cheltuieli din diferențe

de curs valutar

În baza celor prezentate se poate afirma că obligativitatea înregistrărilor contabile într-o entitate condiționează transparența și corectitudinea întocmirii situațiilor financiare, devenind o necesitate pentru orice firmă care urmărește respectarea legislației și partenerilor externi cu care ține relațiile comerciale. Mai mult decît atât, însăși colaboratorii și angajații firmei, și nu în ultimul rând managerii entităților sunt cointeresații într-o reflectare continuă și justă a operațiunilor ce fac obiectul activității unei societăți comerciale pentru a lua decizii corecte în ceea ce privește deciziile viitoare.

Capitolul 4 Analiza economico-financiară și programul contabil utilizat

Capitolul respectiv abordează caracteristicile programului contabil utilizat pentru înregistrările eferente datoriilor comerciale ale societății SC ”LA VERNICA„ S.R.L., în special modalitățile de introducere, prelucrare și decontare cu furnizorii. Deasemenea, în al doilea subcapitol se prezintă o analiză economică a evoluției indicatorilor fundamentali pentru caracterizarea poziției financiare a entității pe perioada anilor 2013- 2015.

4.1 Software-ul contabilității

“Saga și Contabilitatatea merg mână în mână.

Nu ai cum să o stăpânești pe una dacă nu o cunoști pe cealaltă!”

Anonim

Un sistem informațional bine organizat într-o entitate reprezintă un factor foarte important în dezvoltarea societății și derularea normală a activității acesteia. Un sistem informațional este în general într-o strânsă corelație cu sistemnul informatic utilizat de entitate. Sistemul informatic cuprinde atât rețeaua de lucru, cât și programul de contabilitate utilizat pentru reflectarea activității și înregistrarea operațiunilor contabile.

În general societatea este obligată să înregistreze operațiunile contabile atât în registre de hârtie, cât și în sistem informatic. Dacă e să ne referim la progresul tehnologic care are un impact colosal asupra modului de desfășurare a activității economice, acesta a favorizat și evoluția considerabilă a programelor de contabilitate utilizate, conformându-le la noile cerințe și au ca scop reflectarea cât mai corectă a informațiilor. Pe lângă acest fapt, se notează și facilizarea introducerii datelor primare și extragerea acestora în formulare corespunzătoare cerințelor legislative în timp util sau transmiterea acestora între utilizatorii serverului sau chiar la organele responsabile, în format electronic, în cazul aprobării acestui mod de raportare.

Programul SAGA este un soft usor de folosit care pune la dispozitie toate instrumentele necesare activitatii contabile, în toate variantele sale :

SAGA C. (firme mici și mijlocii, cabinete de contabilitate sau contabili independenți)

SAGA B. (instituții bugetare)

SAGA P. S. (persoane fizice autorizate)

SAGA C realizează informatizarea activității, prezentând următoarele avantaje:

Modificările legislative sunt actualizate într-un timp scurt;

Multi-firmă, Multi-user;

Permite accesarea simultană a opțiuni de program similare, prin rețea;

Este ușor de utilizat și asimilat;

Ușor manevrabil;

Rapid și rezistent;

Se acordă ajutor interactiv.

Programul informatic SAGA presupune înregistrarea operațiunilor contabile în baza de date a unei firme deja existente, astfel că întâi de toate se va configura societatea. Această operațiune este disponibilă la prima deschidere a programului, iar modificarea ulterioară se efectuează din meniul Administrare >> Configurare societăți.

Figura 4.1. Configurarea societății în programul SAGA C

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Procesul de configurare al unei societăți presupune introducerea datelor generale de identificare ale entității, configurarea conturilor utilizate și stabilirea persoanelor responsabile pentru semnarea documentelor, precum si alte informații ce țin de gestiune.

Datele fiind mai mult confidențiale, se setează persoanele responsabile pentru introducerea și prelucrarea datelor, precum și indicarea accesului la anumite categorii de informații din meniul Administrare >> Utilizatori (vezi figura 4.2).

Configurarea societății presupune deasemenea completarea balanței de pornire sau preluarea din alta bază de date existentă a balanței de verificare pentru ultima lună și validarea acesteia pentru efectuarea înregistrărilor următoare. Validarea se efectuează cu ajutorul butonului din josul paginii (figura 4.3).

Figura 4.2. Configurarea setărilor utilizatorilor datelor introduse

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Figura 4.3. Preluarea datelor inițiale în balanța de verificare

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Pentru a înregistra furnizorii cu care operează entitatea, se accesează meniul Fișiere >> Furnizori. Se afișează o fereastră în care se introduc informații cu privire la denumirea firmei furnizoare, codul fiscal, datele de identificare și codul analitic de evidență a furnizorilor (figura 4.4).

Figura 4.4. Lista partenerilor furnizori ai entității SC „LA VERNICA” S.R.L.

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Datoriile comerciale apar în relațiile dintre agenții economici și furnizorii lor, iar documentele de bază și cele mai frecvente care stau la baza înregistrării datoriilor sunt facturile. Facturile fiscale se introduc din meniul Operații >> Intrări. În această fereastră se introduc informații cu privire la tipul, numărul documentului care stă la baza înregistrării datoriei, denumirea furnizorului, data facturii, scadența. Pentru următoarele informații se completează câmpul de mai jos cu detaliile privind tipul bunurilor sau serviciile primite de la furnizor, tipul gestiunii pentru bunuri, denumirea, unitatea de măsură, cantitatea, prețul unitar și valoarea totală. Automat detaliile despre valoarea bunurilor și TVA aferentă se completează în câmpul de mai sus al facturii. Validarea facturii se efectuează apăsând butonul ”Validare” din partea de jos a ferestrei.

Figura 4.5. Introducerea unei facturi și a detaliilor acesteia

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

După validarea facturii este posibilă efectuarea plății. Această opțiune este accesată prin butonarea funcției ”Plata…” care se află lângă butonul de validare și presupune indicarea metodei de plată, sumei aferente plății și numărului documentului justificativ.

Figura 4.6. Efectuarea plății unei facturi din contul curent

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Pentru verificarea înregistrării efectuării plății din contul curent al societății se accesează meniul Operații >>Jurnal de bancă . Aici se înregistrează toate plățile și încasările din și în contul curent al entității SC ”LA VERNICA” S.R.L., precum și soldurile inițiale și finale.

Figura 4.7. Jurnal de bancă

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Efectuarea plății din casieria entității se înregistrează prin aceeași metodă, doar modificând contul aferent operațiunii.

Figura 4.8. Efectuarea plății unei facturi din casieria societății

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Pentru verificarea înregistrării efectuării plății din casieria societății se accesează meniul Operații >> Registru de casă . Aici se înregistrează soldul inițial al zilei, toate plățile și încasările din și în aparatul de casă al entității SC ”LA VERNICA” S.R.L., precum și soldul final al contului 5311 la sfârșitul zilei.

Din fereastra Registru de casă se pot obține documente ca chitanța, dispoziție de plată/încasare și Registrul de casă pentru o anumită perioadă.

Figura 4.9. Registrul de casă

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Efectuarea decontării unei datorii comerciale printr-un efect comercial (cec, bilet la ordin) derulează similar celorlalte două operațiuni, prin înregistrarea contului 403 în câmpul contului plătitor. Pentru verificarea înregistrării biletului la ordin emis, se verifică Registrul de cecuri și bilete la ordin emise/primite din meniul Operațiuni >> Cecuri, BO emise/primite.

Figura 4.10. Registrul de cecuri și bilete la ordin emise/primite

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Stornarea facturilor reprezintă o operațiune de întocmire a unei facturi identice celei care se rectifică, doar cu toatele valorile în roșu. Aceasta reprezintă o corectare a informațiilor din o factură emisă anterior și deja înmânată clientului.

În SAGA C stornarea unei facturi se efectuează din fereastra Intrări, utilizând butonul ”Stornez”. Factura selectată se înregistrează încă odată, doar cu sume negative.

Figura 4.11. Stornarea unei facturi

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

La sfârșitul fiecărei luni se verifică Registrul jurnal cu scopul înregistrării tuturor operațiunilor aferente furnizorilor, precum și intrările care au avut loc. Pentru această operațiune se accesează meniul Situații – listări >> Registru jurnal . Se afișează fereastra care evidențiază fiecare operațiune înregistrată preventiv pe parcursul perioadei determinate într-un tabel ce conține informații cu privire la data, explicația aferentă operațiunii, conturile corespondente, sumele corespunzătoare și numărul documentului justificativ.

Figura 4.12. Registrul jurnal aferent lunii aprilie 2016

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Deasemenea ca document cumulativ al operațiunilor efectuate, precum și evidența contabilă sintetică și analitică a rulajelor pentru fiecare cont se întocmește balanța de verificare din meniul Situații – listări >> Balanțe. În cadrul ferestrei care apare ulterior se bifează elementele care urmează să fie afișate, în dependență de tipul balanței de verificare care întocmește, adică cu 4, 5 sau 6 egalități, perioada pentru care se întocmește balanța, afișarea sau nu a conturilor analitice, după care se selectează butonul Accept. Respectiv se deschide fereastra care afișează conturile sintetice și analitice cu valorile selectate pentru perioada determinată.

Figura 4.13. Balanța de verificare pentru perioada 01 Aprilie – 30 Aprilie 2016

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Pentru a obține documentele respective pe suport de hârtie, se alege butonul Tipărire din partea de jos a ferestrei. Fereastra care apare eventual permite câteva metode de extragere a informației prezentate: Vizualizare pe ecran, extragerea documentului în format PDF, Excel și trimiterea către Imprimantă pentru printare.

Figura 4.14. Fereastra aferentă extragerilor informațiilor din programul SAGA C

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

Deasmenea este opțiunea de trimtere prin email a balanței, cu inserarea preventivă a adresei e-mail a firmei în detaliile de configurare a acesteia (figura 4.13).

Previzualizarea raportului selectat pentru extragerea din program este sub forma unei imagini care urmează să fie scoasă pe suportul de hârtie și permite verificarea corectitudinii și corespunderii formatului cu cel necesar raportării.

Figura 4.15. Previzualizarea raportului

Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

În acest subcapitol au fost prezentate doar o parte din operațiunile pe care le efectuează entitatea în relația cu terții.

Deasemenea orice entitate este liberă să aleagă programul utilizat pentru înregistrarea și prelucrarea datelor și informațiilor contabile din gama larg accesibilă de soft-uri contabile, precum Ciel, Plapthorma SQL, CDMS Star, 1C și altele, care au o interfață diferită, însă urmăresc aceleași obiective de raportare.

4.2 Analiza economico-financiară a indicatorilor economici în baza datelor societății SC ”LA VERNICA„ S.R.L.

În subcapitolul 4.1 se prezintă o analiză a câtorva indicatori economici calculați în baza datelor din bilanț și contul de profit și pierdere, în raport cu normele de funcționalitate optimă.

Gardul de îndatorare al societății indică ponderea resurselor externe în valoarea totală a surselor de finanțare. Cu alte cuvinte, acest indicator calculează gradul de finanțare a activelor din alte surse decât cele proprii. Formula de calcul a ratei de îndatorare globală este următoarea:

În tabelul 4.1. sunt indicați factorii de calul al indicatorului și calculul acestuia.

Tabel 4.1 Tabel de calcul al Gradului de îndatorare global

Sursa: autor, în baza datelor din bilațul contabil al SC„ LA VERNICA” S.R.L.

În condiții normale de activitate, gradul de îndatoare trebuie să înregistreze o valoare în jur de 50%. Graficul evoluției gradului de îndatorare global pentru perioada analizată se prezintă astfel :

Figura 4.16 Evoluția gradului de îndatorare global

Sursa: autor, în baza datelor din bilațul contabil al SC„ LA VERNICA” S.R.L.

SC„ LA VERNICA” S.R.L. înregistrează o creștere a gradului de îndatorare global conform datelor bilanțurilor din ultimii 3 ani. În 2015 acesta atinge valoarea de 231,94 % , adică cu 18,85% mai mare decât cea din 2014 și cu 57,63 % mai mare decât în 2013. Acest fapt indică un grad ridicat al riscului asumat de creditorii, ceea ce reprezintă un factor negativ în politica de finanțare a entității. Ponderea resurselor străine de finanțare a activelor este mai mare de 100 %, ceea ce semnifică incapacitatea societății de autofinanțare.

Pentru o activitate normală orice entitate are nevoie de mijloace bănești disponibile spre achizițiile ulterioare necesare. De regulă principala sursă a mijloacelor bănești reprezintă veniturile din vânzări, în special, pentru societatea ”LA VERNICA” SRL care practică comerțul cu amănuntul, din comercializarea mărfurilor aflate în gestiunea acesteia, la un preț de vânzare mai mare decât costul de achiziție. O viteză normală de rotație a activelor condiționează posesia permanentă de mijloace bănești, fapt care favorizează situația financiară a întreprinderii. Pentru a putea analiza rotația activelor, se vor efectua următoarele calcule:

Tabel 4.2 Tabel de calcul al coeficientului de rotație a activelor curente

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Grafic evoluția acestui coeficient pe perioada ultimilor 3 ani se prezintă astfel:

Fig. 4.17 Evoluția coeficientului de rotație a activelor curente la firma SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Pentru a formula o idee mai concretă despre acest coeficient, se calculează și durata de rotație, care arată în câte zile are loc o rotație a activelor circulante. Aceasta se calculează:

Tabel 4.3 Tabel de calcul al duratei de rotație a activelor curente

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.

În dinamică, aceste date se prezintă astfel:

Fig. 4.18 Evoluția duratei de rotație a activelor curente la SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.

În baza celor prezentate mai sus observăm că în anul 2015 numărul de rotații ale activelor circulante s-a micșorat cu 0,309 ori față de anul 2013, aceasta având un impact direct asupra duratei de rotație a activelor circulante, cea din urmă majorându-se în anul 2015 cu 85 zile față de 2013. În anul 2014 s-a înregistrat cea mai joasă valoare a numărului de rotații din perioada prezentată și cea mai mare durată de rotație a activelor circulate, respectiv.

”Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față scadențelor pe termen lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de costul îndatorării. Prin urmare, în măsura în care activul real este suficient ca să îi permită plata tuturor datoriilor, societatea este solvabilă.”

Rata solvabilității generale este un idicator ce exprimă aportul activelor entității la finanțarea datoriilor sale totale și se calculează ca:

Tabel 4.4. Tabel de calcul al ratei de solvabilitate generală

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Graficul evoluției ratei solvabilități generale pentru anii 2013-2015 se prezintă astfel:

Fig. 4.19 Evoluția ratei solvabilității generale a SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Rata solvabilității generale în anul 2015 a înregistrat o diminuare cu 3,81% față de anul 2014 și cu 21,21 % față de anul 2013, indicând o valoare de doar 43,11%. Această rată este insuficientă, fiind departe de intervalul de siguranță 150%-300%, ceea ce semnifică o situație nefavorabilă a societății, activele sale nefiind în capacitate să acopere datoriile totale, iar riscul de insolvabilitate pe care și l-au asumat furnizorii este destul de ridicat.

Rata lichidității curente este un indicator utilizat în testarea lichidității societății, reprezentând raportul între activele circulante și datoriile pe termen scurt. Raportul de 2:1 se consideră a fi normal pentru activitatea normală a întreprinderii, reflectând capacitatea acesteia de a acoperin datoriile comerciale cel puțin odată. Un raport mai mare ar putea semnifica o cantitate imobilizată sau supraevaluată a stocurilor, ceea ce are un impact negativ asupra activității entității. Conform prevederilor Standardului internațional IAS 1, lichiditatea generală este în strânsă corelație cu fondul de rulment. Se calculează astfel :

Tabel 4.5. Tabel de calcul al ratei de lichiditate curentă

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.

”Lichiditatea generală a firmei se calculează lunar și este influențată de toate elementele care intră în componența activelor și datoriilor curente, care la rândul lor sunt influențate de o serie de factori cantitativi și calitativi.”

Conform datelor SC ”LA VERNICA” S.R.L. rata este sub nivelul normal pe întreg parcursul perioadei analizate, reflectând un raport subunitar și descrescător până la 0,42 în 2015. Acest raport denotă o situație nefavorabilă a lichidității întreprinderii, aceasta nefiind în capacitate de a-și onora datoriile comerciale și generează o revizuire a politicii aprobate.(figura 4.20.)

Fig. 4.20 Evoluția ratei lichidității curente a SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Cheltuielile și veniturile unei entități reflectă fenomenele economico – financiare corelate cu consumul și utilizarea factorilor de exploatare: natura, munca și capitalul, urmărind deasemenea și recuperarea resurselor utilizate.

Analizând contul de profit și pierdere putem calcula Cheltuieli la 1 000 lei Venituri totale, care indică eficienței cheltuielilor efectuate de societate. Acest raport se calculează ca efort / efect:

Tabel 4.6. Tabel de calcul al ratei de eficiență a cheltuielilor totale

Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Fig. 4.21 Evoluția Cheltuieli la 1 000 lei Venituri totale a SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Rata de eficiență a cheltuielilor totale fiind un raport efort la efect, are un impact pozitiv în situația diminuării valorii acestuia.

În cazul societății ”LA VERNICA” S.R.L. această rată înregistrează o creștere față de anul precedent analizat cu 26,29 lei și cu 103,94 lei față de anul 2013, ceea ce relevă despre o creștere a ineficienței cheltuielilor efectuate pe parcursul perioadei analizate. Respectiv pentru 1 000 lei venituri, societatea înregistrează 1234,24 lei cheltuieli în anul 2015.

Pentru o analiză mai aprofundată a fenomenului de creștere a ratei de eficiență se va întocmi următorul tabel:

Tabel 4.7. Analiza influenței factorilor asupra modificării ratei de eficiență a cheltuielilor totale

Sursa: autor, în baza datelor din contul de profit și pierdere al SC ”LA VERNICA ” SRL

Din calculele efectuate se observă că micșorarea valorii cheltuielior totale față de anul 2014 cu 3 114 lei a cauzat o diminuare cu 27,05 unități a ratei de eficiență a cheltuielilor totale, fapt care a avut o influență pozitivă, însă diminuarea concomitentă a veniturilor totale în 2015 cu 4,33 % față de anul precedent a avut un impact negativ și drept consecință rata de eficiență a crescut cu 53,34 unități.

Un alt indicator utilizat des în practica analizei rentabilității unei firme este Rentabilitatea veniturilor calculată în baza profitului brut, care relatează despre eficiența gestionărilor vânzărilor, costurilor și prețurilor de vânzare a mărfurilor. Se calculează conform formulei:

În comparație cu ceilalți indicatori calculați, acesta este calculat în baza rezultatului exercițiului entității, astfel că, pentru toți cei 3 ani analizați, indicatorul deține valori sub 0%, din cauza pierderilor înregistrate, ceea ce semnifică o situație nefavorabilă a firmei.

Tabel 4.8. Tabel de calcul al rentabilității veniturilor

Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Pentru o activitate economică normală acest indicator trebuie sa fie în creștere continuă și să depășească cel puțin 5%. Societatea ”LA VERNICA” S.R.L. a înregistrat o rentabilitate a vânzărilor în anul 2015 de – 23,42 %, adică cu 2,63 % mai joasă decât anul precedent și cu 10,39 % în scădere față de rata rentabilității din anul 2013 (figura 4.21).

Fig. 4.22 Evoluția rentabilității veniturilor la SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Necesarul de Fond de Rulment (NFR) reprezintă valoarea resurselor necesare pentru finanțarea activității curente operaționale. O situație de echilibru financiar se obține atunci când NFR este nul. În practica societăților însă situația este bună și când NFR este mai mic decât 0, ceea ce înseamnă că în această situație nu mai e nevoie de alte surse pentru a finanța activitatea curentă decât datoriile pe termen scurt. Se calculează ca diferență între:

Tabel 4.9. Tabel de calcul al necesarului de fond de rulment

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil al SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Necesarul de Fond de Rulment obținut în urma calculelor în anul 2015 are o valoare de – 148 677 lei, ceea ce relatează despre investirea considerabilă în active generatoare de valoare adăugată, respectiv cu scopul obținerii unei valori mai mari în urma vânzării. În dinamică, NFR a scăzut în comparație cu anul precedent cu 30 098 lei, datorită creșterii majore a datoriilor curente cu 37 943 lei, care sunt angajate în special în achiziționarea de mărfuri pentru comercializarea acestora.

Fig. 4.23 Evoluția necesarului de fond de rulment la SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil al SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Rentabilitatea exploatării ca indicator determină performanța profitului din exploatare în activitatea unei entități. Această valoare ar trebui să fie într-o permanentă creștere pentru ca să asigure acoperirea rezultatului financiar. Un nivel mai mare de 15 % reprezintă o condiție pentru activitatea normală a firmei. Se calculează ca raport dintre:

Tabel 4.10. Tabel de calcul al rentabilității exploatării

Sursa: autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere și bilanțul SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Reprezentarea grafică a evoluției rentabilității economice în perioada analizată este prezentată în figura 4.23.

Fig. 4.24 Evoluția rentabilității exploatării la SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere și bilanțul SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Rentabilitatea exploatării aferentă celor 3 ani prezentați este într-o continuă descreștere, ceea ce nu favorizează situația întreprinderii. Conform calculelor în anul 2015 raportul dintre profitul din exploatare și activele totale a atins nivelul de – 22,74 %, cu 0,32 % mai mic decât valoarea indicatorului aferent anului precedent și cu 9,04 % mai jos decât cel înregistrat în 2013. Prin urmare, rezultatul din exploatare nu acoperă rezultatul din activitatea financiară și este insuficient pentru o activitate normală a întreprinderii.

Din toate informațiile prezentate rezultă ca entitatea are o perioadă dificilă în cursul său de dezvoltare, indicatorii analizați fiind în deplină descreștere și necesită o schimbare de politica pentru a reuși o micșorare a impactului negativ pe care il înregistrează la momentul actual.

Concluzii și propuneri

În contextul acestei lucrări se abordează aspecte teoretice și practice privind datoriile pe termen scurt, în special cele comerciale, prezentând situația acestor elemente patrimoniale la societatea „ LA VENRICA „ S.R.L. Galați.

Pentru desfășurarea activității de comerț, în special cu amănuntul, relațiile cu furnizorii sunt foarte importante. Din relațiile contractuale cu aceștia se nasc obligații față de furnizori pentru mărfurile și produsele livrate.

Datoriile comerciale sunt generate de relațiile vânzare- cumpărare, aprovizionare în raport cu furnizorii, care asigură achiziționarea activelor necesare. Dacă e să ne referim la furnizorii societății, observăm ca entitatea are furnizori principali interni, atât din județul Galați, cât și din alte județe, relația cu aceștia fiind de durată, negociate la condiții avantajoase pentru ambele părți.

Valoare bilanțieră a datoriilor comerciale existente la sfârșitul anului 2015 este mare, depășind valoarea pasivului total, care se diminuează considerabil din cauza pierderilor înregistrate. Totodată acest fapt relatează despre o investire majoră în activele curente ale entității pentru a-și desfășura activitatea în perioada viitoare, înregistrând un fond de rulment negativ. Cu toate acestea rata solvabilității generale a entității înregistrează în anul 2015 o valoare mult mai mică decât intervalul de siguranță (64,32 %), ceea ce cauzează o ocolire a potențialilor investitori.

Situația dificilă în care se află entitatea ar trebui să genereze ideea de schimbare a politicii abordate de manageri și luarea unor decizii care ar conduce entitatea la nivelul 0 al pierderilor. Astfel e necesară o modificare a duratei de rotație a activelor pentru început, care înregistrează o valoare de 361 de zile, ceea ce este prea mult pentru o entitate care practică comerțul mărfurilor, deoarece coeficientul de rotație al activelor curente este de 1,011.

Ponderea cea mai mare în pasivul bilanțier o au datoriile comerciale, care au o tendință de creștere în ultimii 3 ani, de aceea este foarte important de a găsi un echilibru în situația creată prin comercializarea intensă a produselor, fie prin promoții, fie prin alte metode de desfacere și rambursarea datoriilor aferente stocurilor. Prin urmare, e necesară o creștere considerabilă a ratei lichidității curente a societății la o valoare mai mare decît cea curentă (0,42). Aceasta în condiții de normalitate ar înregistra cel puțin o valoare egală cu 1. Astfel piața investițională va fi cointeresată de activitatea entității și cea din urmă va înregistra o evoluție pozitivă a indicatorilor economici fundamentali.

Procentajul gradului de îndatorare al entității este destul de ridicat, însă luând în considerare faptul că datoriile entității sunt constituite în principal de datorii comerciale pe termen scurt, este posibilă atragerea unui credit de finanțare pe termen mediu sau lung, care ar servi pentru achitarea obligațiilor curente și constituirea unui capital permanent cu valoare pozitivă. Pe lângă acest fapt, creșterea de lichidități ar favoriza o creștere a activului total, respectiv a ratei de lichiditate generală a entității.

Din cauza modului ineficient de utilizare a resurselor, precum și practic o imobilizare a stocurilor, rentabilitatea exploatării nu e nici pe departe în capacitate de a acoperi rezultatul financiar, înregistrând valoarea negativă egală cu – 26,93.

În general dacă privim situația entității în ansamblu, se observă că practic toți indicatorii au o tendință de scadere (cifra de afaceri, rezultatul exercițiului, rata solvabilității, rata lichidității, rentabilitatea veniturilor, rata stabilității financiare), iar cei care au o tendință de creștere au un impact negativ asupra poziționării economice a firmei în contextul dat (rata datoriilor pe termen scurt, rata activelor circulante, cheltuieli totale la 1 000 lei venituri totale).

În scopul ameliorării situației financiare a societății, se fac următoarele propuneri:

implementarea unor măsuri eficace de stimulare a furnizorilor, respectiv clienților;

implementarea unui sistem de management mai eficient în ceea ce privește monitorizarea vânzărilor;

se recomandă o dirijare mai accentuată de resurse către promovarea și atragerea clientelei;

aplicarea altei strategii de finanțare a societății, pentru crearea unui capital permanent;

gestionarea resurselor entității eficent pentru reazilarea unui echilibru în raportul dintre cheltuielile și veniturile aferente activității practicante.

Bibliografie

Andersen, A., Ketteman,C., Hiebeler, R. , Kelly,T. – Cele mai bune practici, Grupul editorial Image, București, 1998

Bucătaru, D. – Evaluarea întreprinderii, Tipo Moldova, Iași, 2011

Bucătaru, D. – Finanțele întreprinderii, Tipo Moldova, Iași, 2010

Ciobănașu, M. – Analiza economico – financiară, Editura Universitară, București, 2011

Colasse,B. – Analiza financiară a întreprinderii, Tipo Moldova, Iași, 2009

Colectiv RENTROP & STRATON – Cartea Verde a Contabiliății, RENTROP & STRATON, București, 2014

Cristescu, N., Nae, C., Ioniță, C. – Contabilitatea microîntreprinderilor, Ecran Magazin, Brașov, 2001

Dăncescu,A., Hangan, D., Lixandru, F. – Contabilitate monografii contabile, NICULESCU SRL, București, 2002

Dobrin, M. – Contabilitate : Baze, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004

Ghindescu, M., Mitrache, F. – Contabilitate financiară, Paralela 45, Pitești, 2002

Hiebeler, R. – Cele mai bune practici, Image, București, 1998

Iacob, D., Cismaru, D. – Organizația inteligentă, Editura Comunicare.ro, București, 2010

Isai, V. – Aplicații de contabilitate financiară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000

Isai, V. – Contabilitatea financiară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003

Lüllmann,H., Mohr, K., Heim, L. – Atlas de Farmacologie , ediția a VI-a, FarmaMedia, Târgu-Mureș, 2011

Pop, A. – Contabilitatea de gestiune în comerț, Inteleredo Deva, Cluj-Napoca, 1997

Ristea, M., Dima, M. – Contabilitatea societăților comerciale, Editura Universitară, București, 2002

Ristea, M., Dumitru, C. – Bazele contabilității, Editura Universitară, București, 2005

Ristea,M. – Contabilitate Financiară, Editura Universitară, ed. a II-a , București, 2005

Tănase, M. – Contabilitatea mărfurilor, Brașov, 2011

Toma,C. – Contabilitate financiară, Tipo Moldova, Iași, 2011

Bădoi, M., Interpretarea indicatorilor de solvabilitate în contextul situațiilor financiare anuale, disponibil la http://legestart.ro/interpretarea-indicatorilor-de-solvabilitate-in-contextul-situatiilor-financiare-anuale/, accesat la data de 16.06.2016

Câte farmacii sunt în România și câți bani generează acestea, disponibil la http://www.wall-street.ro/articol/Companii/179287/cate-farmacii-sunt-in-romania-si-cati-bani-genereaza-acestea.html, accesat la data de 18.03.16

Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 27 / 03 februarie 2016, disponibil la http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/comert_amanuntul/a15/com_amanunt_12r15.pdf , accesat la data de 24.03.16

Lichiditatea generală – definire, mod de calcul, interpretare, factori de influență, disponibil la http://abctrainingconsulting.ro/blog-posts/lichiditatea-generala/, accesat la 16.06.2016

*** Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008, art.6, al.(2)

*** ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 , publicat în: monitorul oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014

***Legea nr. 59/1934 , publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 01 mai 1934, art. 3

http://conteq.ro/cand_intocmim_aviz_insotire accesat la data de 10.06.2016

http://www.conta.ro/dictionar_online_monografie.html accesat la data de 14.06.2016

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+financiar-bancar&t=ORDIN +DE+PLATA accesta la data de 02.04.16

http://www.economica.net/cnas-a-pierdut-definitiv-in-instanta-30-de-dosare-privind-taxa-clawback-impusa-producatorilor-de-medicamente_107630.html accesat la data de 18.03.16

http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=205 , accesat la data de 15.06.2016

http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2205 accesat la 10.06.2016

http://www.universfarmaceutic.ro/istoria/SCURTA-ISTORIE-A-MEDICAMENTULUI-_ accesat la data de 18.03.2016

http://contabilul.manager.ro/a/3647/contabilizarea-unor-cazuri-speciale-privind-stingerea-datoriilor-comerciale.html accesat la data de 15.06.2016

http://contabilul.manager.ro/a/5133/studiu-de-caz-inregistrari-contabile-implicatii-fiscale.html accesat la data de 18.06.2016

Similar Posts