Contabilitatea Cheltuielilor Si Veniturilor la Sc Samtex Sa

Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor la SC Samtex SA

CUPRINS

1. BAZA TEORETICĂ PRIVIND CHELTUIELILE , VENITURILE ȘI REZULTATELE SOCIETĂȚII

1.1. Definirea și recunoașterea cheltuielilor și a veniturilor

1.2. Clasificarea cheltuielilor și a veniturilor

1.3. Caracteristica generală a rezultatului exercițiului

2. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A CHELTUIELILOR ȘI A VENITURILOR

2.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

2.1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de terți

2.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți

2.1.4. Contabilitate cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

2.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

2.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare

2.3. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare 15

2.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite

2.5. Contabilitatea veniturilor de exploatare

2.5.1. Contabilitatea veniturilor cifrei de afaceri

2.5.2. Contabilitatea veniturilor aferente costului producției în curs de execuție

2.5.3. Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări

2.5.4. Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare

2.5.5. Contabilitatea altor venituri din exploatare

2.6. Contabilitatea veniturilor financiare

2.7. Contabilitatea veniturilor din provizioane si ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare

3. CONCEPTUL DE REZULTAT: PROFIT ȘI PIERDERE

3.1. Rezultatul exercițiului

3.2. Contul de profit și pierdere

3.3. Clasificarea rezultatelor

4. STUDIU DE CAZ

4.1. Prezentarea SC. SAMTEX. SA

4.2. Analiza situatiei economico-financiare evidentiata prin indicatori economici

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Disciplină a organizării si verificării economice, creată din cerințele vieții practice, contabilitatea reflectă un mediu puternic de organizare a greutății sociale.

Procesele fenomenului de evoluție a economiei la nivel internațional au necesitat îndrumarea în aceeași direcție a noțiunilor, normelor si metodelor contabile, a formelor de redactare și de prezentare a situațiilorr financiare de închidere a exercițiului, ceea ce a dus la redactarea și consimțirea de către Parlamentul Uniunii Europene în 2002, a unui nou sistem de referință contabil „Internațional Financiar Reporting Standard” – IFRS – compus din: Standardele Internaționale de Raportare Financiara (IFRS), Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS), Interpretările Standardelor Contabile, elaborate de Comitetul de interpretări (SIC).

Contabilitatea românească a parcurs în ultimul timp mai multe etape, mai mult sau mai puțin concludente pentru racordarea ei la sistemele contabile folosite pe treapta internațională. Daca până in 1995 ea a aderat la înclinațiile mondiale de armonizare, orientare spre același punct sau corespondență, începând cu anul 2006 se folosesc reglementări conforme cu Directivele Contabile Europene (Directiva a IV-a, a VII-a si a VIII- a).

Transformarea esențială în sectorul contabilității s-a făcut resimțită odată cu producerea Ordinului Ministrului Finanțelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Ulterior au apărut OMFP 3055/2009 și OMFP 1802/2014 care au modificat OMFP 1752/2005.

Scopul acestei lucrări este de a aprofunda cunoștințele privind analiza chestiunilor legate de organizarea contabilității cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor.

În acest sens mi-am structurat lucrarea pe 4 capitole în care sunt redate amănunțit caracteristicile și elementele temei date.

Capitolul 1 conține trei subcapitole și prezintă o sinteză a abordărilor naționale în care sunt tratate noțiuni generale privind cheltuielile și veniturile și rezultatele societății, definirea și recunoașterea cheltuielilor și a veniturilor, clasificarea cheltuielilor și a veniturilor, structura rezultatului exercițiului

În capitolul 2 este prezentată contabilitatea financiară a cheltuielilor și a veniturilor structurate in 7 subcapitole. În mod special sunt analizate probleme teoretice aferente contabilității cheltuielilor și veniturilor

Capitolul 3 este structurat pe 3 subcapitole în care sunt prezentate rezultatul exercițiului, contul de profit și pierdere și clasificarea rezultatelor

În capitolul 4 este realizat un studiu de caz în care sunt studiate cheltuielile și veniturile din cadrul SC. Samtex. SA. În această etapă conceptul de rezultat financiar are o semnificație deosebită și anume, în baza examinării raportului financiar, care conține informații ample referitor la contabilitate, pe baza componenței cheltuielilor si veniturilor obținute într-o anumită perioadă de gestiune, se iau decizii privind continuitatea sau încetarea activității. Organizarea si prestarea activității economice trebuie sa fie necesară, adică sa răspundă unor necesități reale ale societății și productivă, asigurând pe lângă acoperirea cheltuielilor, realizarea de profit. Pentru a putea determina si evidenția sursele de realizare a profitului, societatea Samtex SA ține evidența strictă a veniturilor si cheltuielilor care ocupă unul din cele mai însemnate sectoare de evidență din cadrul acesteia.

BAZA TEORETICĂ PRIVIND CHELTUIELILE , VENITURILE ȘI REZULTATELE SOCIETĂȚII

Definirea și recunoașterea cheltuielilor și a veniturilor

O entitate economică reprezintă diferența dintre profitul brut obținut de o entitate economică și impozitul pe profit aferent, astfel, existența unei entități economice este permisă numai prin realizarea profitului. Pentru realizarea acestui scop, entitatea economică implică resursele sale economice în diverse activități, prin îndeplinirea unor cheltuieli de la care se așteaptă consecințele activităților desfășurate – veniturile, care redau substanța profitului.

Acțiunile entității economice, consumatoare de resurse (cheltuieli) și producătoare de consecințe economice (venituri) demonstrează într-o formă care se bazează pe analiză, performanța entității economice.

Activitatea unei întreprinderi presupune consumuri, datorii și plăți care prejudiciază nivelul performanțelor. Acestea sunt înfățișate în contabilitate sub noțiunea de cheltuieli.

„Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul exercițiului contabil sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari”(Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, elaborat de Consiliul Comitetului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate)

„Cheltuielile reprezintă valori achitate sau de achitat pentru:

– consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii desfășurate de care beneficiază unitatea

– cheltuieli cu personalul

– înregistrarea de provizioane și deprecieri ale activelor

– executarea unor obligații legale sau contractuale”(OMFP 1802/30.12.2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale si situațiile financiare anuale consolidate)

„Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul exercițiului contabil sub forma de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor”(OMFP 1802/30.12.2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale si situațiile financiare anuale consolidate)

Sunt redate de sumele sau valorile primite sau de primit ca urmare a procurărilor de

bunuri, executărilor de lucrări, executării de servicii și a câștigurilor din orice surse.

Definițiile veniturilor și cheltuielilor surprind caracteristicile lor esențiale, dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate.

Definiția venitului include atât veniturile, cât și câștigurile. Termenul de venituri se referă la acele venituri care apar în cursul desfășurării de către o entitate a activității sale curente, termenul fiind regăsit și sub alte denumiri, precum vânzări, onorarii, dobânzi, redevențe, dividende și chirii.

Câștigurile reprezintă alte componente care corespund definiției veniturilor și pot sau nu să apară ca rezultat al activității curente a entității. Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de venituri. Prin urmare, în prezentul Cadru general conceptual, câștigurile nu sunt privite ca elemente separate.

Câștigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma cedării activelor imobilizate. Definiția veniturilor include totodată și câștigurile nerealizate; de exemplu, cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament și cele rezultate din creșterea valorii contabile a activelor imobilizate. Atunci când sunt recunoscute în situația veniturilor și cheltuielilor, câștigurile sunt prezentate, de obicei, separat, deoarece cunoașterea existenței acestora este importantă pentru luarea deciziilor economice. Câștigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente.

Veniturile pot fi folosite pentru achiziționarea de active sau pentru mărirea valorii diferitelor tipuri de active. Exemple de astfel de active includ numerarul, creanțele, bunurile și serviciile primite în schimbul bunurilor și serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din decontarea datoriilor. De exemplu, o entitate îi poate furniza bunuri și servicii unui creditor în scopul decontării unei datorii legate de un credit în derulare.

Definiția cheltuielilor include pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfășurării activităților curente ale entității. De exemplu, cheltuielile care apar în cursul activităților curente ale entității includ costul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc, de obicei, sub forma ieșirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau echivalentele de numerar, stocurile și imobilizările corporale.

Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiției cheltuielilor și pot apărea sau nu ca rezultat al activității curente a entității. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte cheltuieli. Prin urmare, în prezentul Cadru general conceptual ele nu sunt privite ca elemente separate.

În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundațiile sau incendiile, precum și cele rezultate din cedarea activelor imobilizate. De asemenea, definiția cheltuielilor include și pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care entitatea le-a contractat în valută. Atunci când sunt recunoscute în situația veniturilor și cheltuielilor, pierderile sunt prezentate, de obicei, separat, deoarece cunoașterea existenței acestora este importantă pentru luarea deciziilor economice. Pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziționarea de active sau pentru creșterea valorii diferitelor tipuri de active; exemple de astfel de active includ numerarul, creanțele, bunurile și serviciile primite în schimbul bunurilor și serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din decontarea datoriilor. De exemplu, o entitate îi poate furniza bunuri și servicii unui creditor în scopul decontării unei datorii legate de un credit în derulare.

Definiția cheltuielilor include pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfășurării activităților curente ale ostul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc, de obicei, sub forma ieșirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau echivalentele de numerar, stocurile și imobilizările corporale.

Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiției cheltuielilor și pot apărea sau nu ca rezultat al activității curente a entității. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte cheltuieli. Prin urmare, în prezentul Cadru general conceptual ele nu sunt privite ca elemente separate.

În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundațiile sau incendiile, precum și cele rezultate din cedarea activelor imobilizate. De asemenea, definiția cheltuielilor include și pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care entitatea le-a contractat în valută. Atunci când sunt recunoscute în situația veniturilor și cheltuielilor, pierderile sunt prezentate, de obicei, separat, deoarece cunoașterea existenței acestora este importantă pentru luarea deciziilor economice. Pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziționarea de active sau pentru creșterea valorii diferitelor tipuri de active; exemple de astfel de active includ numerarul, creanțele, bunurile și serviciile primite în schimbul bunurilor și serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din decontarea datoriilor. De exemplu, o entitate îi poate furniza bunuri și servicii unui creditor în scopul decontării unei datorii legate de un credit în derulare.

Definiția cheltuielilor include pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfășurării activităților curente ale entității. De exemplu, cheltuielile care apar în cursul activităților curente ale entității includ costul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc, de obicei, sub forma ieșirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau echivalentele de numerar, stocurile și imobilizările corporale.

Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiției cheltuielilor și pot apărea sau nu ca rezultat al activității curente a entității. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte cheltuieli. Prin urmare, în prezentul Cadru general conceptual ele nu sunt privite ca elemente separate.

„În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundațiile sau incendiile, precum și cele rezultate din cedarea activelor imobilizate. De asemenea, definiția cheltuielilor include și pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care entitatea le-a contractat în valută. Atunci când sunt recunoscute în situația veniturilor și cheltuielilor, pierderile sunt prezentate, de obicei, separat, deoarece cunoașterea existenței acestora este importantă pentru luarea deciziilor economice. Pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente”( Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, elaborat de Consiliul Comitetului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate)

Conform Cadrului general al IASB, recunoașterea este procesul încorporării în bilanț sau în situația veniturilor și cheltuielilor a unui element care corespunde definiției unui element care îndeplinește criteriile de recunoaștere. Acest proces implică descrierea în cuvinte a respectivului element și asocierea unei anumite sume, precum și includerea respectivei sume în bilanț sau în situația veniturilor și cheltuielilor.

Elementele care îndeplinesc criteriile de recunoaștere trebuie să fie recunoscute în bilanț sau în situația veniturilor și cheltuielilor. Nerecunoașterea acestor elemente nu este rectificată prin prezentarea politicilor de contabilitate folosite și nici prin note sau materiale explicative.

Un element care corespunde definiției unui element trebuie recunoscut în cazul în care:

este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat elementului să între sau să iasă în sau din entitate

elementul are un cost sau o valoare care se poate evalua dacă informațiile sunt complete, neutru și fără erori.

În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaștere în situațiile financiare trebuie acordată atenție considerațiilor legate de pragul de semnificație. Interdependența elementelor constă în aceea că, în cazul în care un element corespunde definiției și îndeplinește criteriile de recunoaștere pentru un anumit element, de exemplu, un activ, se impune automat recunoașterea unui alt element, de exemplu, venituri sau datorii.

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o scădere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata în mod credibil.

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluata în mod credibil.

Clasificarea cheltuielilor și a veniturilor

Complexitatea activităților, evenimentelor și tranzacțiilor ce determină evidențierea utilizării de resurse sau generare de fluxuri viitoare de numerar în contabilitate impune clasificarea cheltuielilor și veniturilor după mai multe criterii.

Dacă se are în vedere momentul angajării,cheltuielile pot fi:

cheltuieli constatate în momentul plății, care se înregistrează în corespondență cu conturile

de trezorerie

cheltuieli angajate, dar cu plata ulterioară,care se înregistrează în corespondență cu

conturile de terți

cheltuieli contabile, calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente fără

angajarea unei plăți, fiind reprezentate de amortizări, provizioane și ajustări pentru deprecieri și pierderi de valoare a activelor.

Dacă se are în vedere momentul formării, veniturile pot fi:

venituri constatate în momentul încasării lor,se înregistrează în corespondență cu conturi de

trezorerie

venituri angajate în prezent, dar a căror încasare va avea loc în perioada următoare,se

înregistrează în corespondență cu conturile de terți (creanțe)

venituri contabile, cum sunt cele din provizioanele și ajustările calculate din punct de vedere

contabil fără a angaja o creanță sau o încasare

Cel mai reprezentativ criteriu de grupare a cheltuielilor și veniturilor este pe feluri după natură sau destinație.

Având în vedere acest criteriu cheltuielile pot fi:

cheltuieli de exploatare, cuprinzând acele consumuri și plăți efectuate pentru realizarea

activității de bază a întreprinderii.

Se împart în:

cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale, obiecte de inventar, ambalaje,

costul de achiziție al mărfurilor vândute, etc.

cheltuieli cu lucrările și serviciile prestate de terți: lucrări cu întreținerea și reparația

utilajelor, locații de gestiune, chirii, studii de cercetare, cheltuieli de protocol, cheltuieli de poștă sau telecomunicații, servicii bancare, etc.

cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate: cheltuieli cu impozitele pe clădiri,

terenuri, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport, etc.

cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, asigurările sociale, șomaj, fondul de sănătate,

etc.

cheltuieli reprezentând pierderi din creanțe, amenzi, penalități, donații și alte cheltuieli ce

privesc activitatea de exploatare.

Structuri distincte în cadrul cheltuielilor sunt:

cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de

valoare ale activelor, cuprind acele cheltuieli care se referă la deprecierea imobilizărilor sau a stocurilor și la cele rezultate din influența inflației

cheltuieli cu impozitul pe profit, sunt acele cheltuieli care se datorează statului la sfârșitul

exercițiului, reprezentând o cotă parte din profitul brut al agenților economici care întră sub incidența impozitului pe profit. Această categorie de cheltuieli nu este deductibilă fiscal.

cheltuieli financiare, au în vedere diminuările de beneficii economice ca urmare a

angajamentelor ce privesc asigurarea finanțării entității, cum sunt:

pierderi din vânzarea titlurilor de plasament;

diferențe nefavorabile de curs valutar;

cheltuieli cu dobânzile și sconturile;

pierderi din creanțe legate de participații.

În funcție de natură, veniturile se împart astfel:

venituri din activitatea de exploatare, reprezentate prin activitățile principale și conexe

generatoare de beneficii economice cum sunt:

venituri aferente cifrei de afaceri: venituri din vânzarea produselor, lucrărilor executate și

serviciilor prestate, studii, cercetări, redevențe și chirii, din vânzarea mărfurilor și a altor activități curente

venituri aferente costului producției în curs de execuție (producția stocată), reprezentând variația în plus sau în minus între valoarea la cost de producție efectiv a stocului de produse și valoarea producției în curs, fără a ține seama de provizioanele pentru deprecieri constituite

venituri din producția de imobilizări, reprezentând valoarea lucrărilor de natura

imobilizărilor realizate din producție proprie

venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile primite pentru acoperirea

diferențelor de preț, pentru acoperirea pierderilor precum și alte subvenții de care beneficiază unitatea

venituri din despăgubiri, penalități, amenzi, donații primite și alte venituri din exploatare.

Se regăsesc de asemenea ca structuri distincte în cadrul veniturilor:

veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor și ajustărilor, care includ veniturile

obținute din operații legate de provizioane și cele care rezultă din influența ajustărilor

veniturile din impozitul pe profit amânat reflectă creșterea beneficiilor economice

înregistrate ca urmare a amânării repartizării impozitului pe profit și a plății impozitului pe profit.

venituri financiare, cuprind beneficiile economice obținute ca urmare a valorificării

eficiente a resurselor financiare deținute de entități cum sunt veniturile din participații, creanțe

imobilizate, dobânzi, diferențe de curs valutar, sconturi obținute, alte venituri financiare;

Caracteristica generală a rezultatului exercițiului

Rezultatul exercițiului poate fi definit ca ansamblu de bunuri posedate în bani și în natura sau totalitatea resurselor bănești învestite într-o afacere, existente la ora actuala.

Pentru a evalua societatea se are în vedere principiul prudentei, și anume, activele și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile nu trebuie subevaluate.

Rezultatul exercițiului reprezintă, diferența dintre venituri și cheltuieli, materializate în profit sau pierderi, motiv pentru care mai este denumit și Contul de profit și pierdere.

Structura rezultatul exercițiului este alcătuită Din: rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul brut, rezultatul net și rezultatul impozabil (rezultatul fiscal).

Rezultatul din exploatare(R.expl): se determină ca diferență între veniturile din exploatare și cheltuielile din exploatare

R.expl. = V.expl – Ch. Exp

Rezultatul financiar (Rf), determinat ca diferență între veniturile financiare și cheltuielile financiare

Rf = Vf – Ch.f

Rezultatul curent (Rc), dobândit prin însumarea rezultatului din exploatare cu rezultatul financiar

Rc = R.expl + Rf

Rezultatul brut(Rb) al exercițiului, dobândit prin însumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar

Rb = Rc ± Rf ± R extr.

Sau

Rb = Vt – Ch t

Rezultatul net(Rn), se obține prin diferența dintre rezultatul brut și impozitul pe profit:

Rn = Rb – Impozitul pe profit

Impozitul pe profit aferent perioadei contabile se determină prin aplicarea cotei de impozit pe profit, stabilită prin lege la rezultatul impozabil.

Imp. p = C% (25%) x R impozabil

Așadar, cu ajutorul rezultatelor obținute se determina rezultatul impozabil sau rezultatul fiscal

Ri = Rb + Ch.neded – V.neimp.

Unde Ch. neded – cheltuieli nedeductibile

V neimp – venituri neimpozabile

CONTABILITATEA FINANCIARĂ A CHELTUIELILOR ȘI A VENITURILOR

Contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor se ține pe feluri de cheltuieli și venituri, fiind structurate ca provenind din:

Activități de exploatare

Activități financiare

Pentru organizarea contabilității sintetice a cheltuielilor și veniturilor prin Planul de Conturi General s-au prevăzut clasa 6 „Conturi de cheltuieli” și clasa 7 „Conturi de venituri”.

În cazul cheltuielilor s-au prevăzut grupele:

60. Cheltuieli privind stocurile

61. Cheltuieli cu serviciile executate de terți

62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terți

63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

64. Cheltuieli cu personalul

65. Alte cheltuieli de exploatare

66. Cheltuieli financiare

68. Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

69. Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite

În cazul veniturilor s-au prevăzut grupele:

70. Cifra de afaceri netă

71. Venituri aferente costului producției în curs de execuție

72. Venituri din producția de imobilizări

74. Venituri din subvenții de exploatare

75. Alte venituri din exploatare

76. Venituri financiare

78. Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare

Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” sunt conturi cu funcție de activ.

Face excepție contul 609 „Reduceri comerciale primite”, care are funcție de pasiv .

Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” pot fi creditate în cursul perioadei, pentru operațiunile în participație, cu sumele transmise pe baza de decont.

La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra „contului de profit și pierdere” (121).

Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” sunt conturi cu funcție de pasiv .

Fac excepție conturile 709 „Reduceri comerciale acordate”, care are funcție de activ și cele din grupa 71 „Venituri aferente costului producției în curs de execuție”,care sunt bifuncționale.

Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” pot fi debitate, în cursul perioadei, cu veniturile realizate din operațiuni de participație transferate coparticipanților.

La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra „contului de profit și pierdere” (121).

Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare includ toate costurile asociate activității de exploatare inclusiv o serie de cheltuieli ale perioadei (desfacere, administrație, etc.)

Cheltuielile de exploatare cuprind:

Evidenta cheltuielilor de exploatare se ține cu conturile din următoarele grupe de conturi:

60 „Cheltuieli privind stocurile”

61 „Cheltuieli cu serviciile executate de terți”

62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”

63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

64 „Cheltuieli cu personalul”

65 „Alte cheltuieli de exploatare”.

Activitatea de exploatare cuprinde toate operațiile economice și comerciale privind aprovizionarea, producția și desfacerea bunurilor, lucrărilor și serviciilor. De asemenea, cuprinde și operațiile privind investițiile prin care se realizează producția și construcția de imobilizări corporale. Structural, contabilitatea operațiilor privind constatarea cheltuielilor se diferențiază în funcție de natura resurselor utilizate.

Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Evidența cheltuielilor privind stocurile prezintă o serie de particularități legate de activitatea economica desfășurata de unitatea patrimoniala:

Comerț

Producție

prestări de servicii

Executări de lucrări și locul pe care-l ocupă anumite consumuri în cadrul acestei activități.

Evidența cheltuielilor cu stocurile ce aparțin unității patrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”.

Principalele operații economice:

Evidențierea consumului de materii prime și materiale consumabile:

60 „Cheltuieli privind = 3xx „Conturi de stocuri și

stocurile” producție în curs de execuție”

601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301”Materii prime”

si

602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 „Materiale consumabile

Reflectarea materialelor nestocate aprovizionate care se consuma integral:

% = 401 „Furnizori”

604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”

4426 „TVA deductibilă”

Sosirea materialelor nestocate aprovizionate, fără factură:

% = 408 „Furnizori – facturi nesosite”

604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”

4428 „TVA neexigibilă”

Evidențierea materialelor nestocate procurate dintr-un avans de trezorerie:

% = 542 „Avansuri de trezorerie”

604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”

4426 „TVA deductibilă”

Evidențierea consumului de energie și apa facturat de către furnizori:

% = 401 „Furnizori”

605 „Cheltuieli privind energia și apa”

„TVA deductibilă”

Evidențierea valorii reducerilor comerciale primite ulterior facturării și care nu corectează costul stocurilor la care se referă:

609 „Reduceri comerciale primite” = 401 „Furnizori”

Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de terți

În structura lucrărilor și serviciilor executate de terți se cuprind acele lucrări și servicii care sunt nemijlocit ocazionate de desfășurarea activității de ansamblu a unui agent economic, cum sunt:

Întrețineri și reparații

Redevențe

Locații de gestiune și chirii

Prime de asigurare, studii și cercetări.

Asemenea cheltuieli sunt reflectate cu ajutorul conturilor ce fac parte din grupa 61 „Cheltuieli cu serviciile executate de terți”.

Evidența cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile efectuate de terți se realizează cu ajutorul contului 611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”.

Principalele operații economice:

Reflectarea cheltuielilor de întreținere și reparații executate de terți ce au fost facturate:

% = 401 „Furnizori”

611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”

4426 „TVA deductibilă”

Reflectarea cheltuielilor de întreținere și reparații executate de terți ce nu au fost facturate:

% = 408 „Furnizori – facturi nesosite”

611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”

4428 „TVA neexigibilă”

În situația în care cheltuielile cu reviziile tehnice și reparațiile curente se suportă în mai multe exerciții sau avem de-a face cu cheltuieli capitale neprevizibile, atunci în locul contului 611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” se utilizează contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”.

611 „Cheltuieli cu întreținerea si = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” reparațiile”

Reflectarea obligației de plata a redevențelor, locațiilor de gestiune sau a chiriilor facturate de terți:

% = 401 „Furnizori”

612 „Cheltuieli cu redevențele,

locațiile de gestiune și chiriile”

4426 „TVA deductibilă”

Primele de asigurare se datorează unor diferite societăți comerciale pentru asigurarea unor bunuri ale unității economice pe bază de contracte de asigurare. Acestea se socotoesc ca fiind cheltuieli și se înregistrează cu ajutorul contului 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”.

Sunt considerate cheltuieli cu studiile și cercetările acele acțiuni care se efectuează pentru interesul general al producției și marketingului producției fabricate și comercializate. Cheltuielile care vizează cercetările aplicative ale unității patrimoniale sunt considerate imobilizări necorporale.

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu studiile și cercetările se realizează cu ajutorul contului 614 „Cheltuieli cu studiile și cercetările”.

Cu ajutorul contului 615 „Cheltuieli cu pregătirea personalului” se ține evidența cheltuielilor cu pregătirea personalului.

Reflectarea sumelor cheltuite cu pregătirea personalului:

615 „Cheltuieli cu pregătirea personalului” = 401 „Furnizori”

Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți

În structura altor servicii prestate de terți se cuprind acele servicii care sunt indirect legate de desfășurarea activității de ansamblu a unui agent economic.

Cheltuielile generate de asemenea lucrări și servicii sunt reflectate cu conturile ce aparțin grupei 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”.

Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestațiile efectuate în favoarea unității economice.

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu colaboratorii externi se realizează cu ajutorul contului 621 „Cheltuieli cu colaboratorii”.

Reflectare sumelor datorate colaboratorilor pentru prestațiile efectuate

621 „Cheltuieli cu colaboratorii” = %

401 „Furnizori”

471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

Evidenta cheltuielilor cu comisioanele și onorariile se realizează cu ajutorul contului 622 „Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”.

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor de protocol, reclama și publicitate se realizează cu ajutorul contului 623 „Cheltuieli de protocol, reclama și publicitate”, care se dezvolta pe analitice în funcție de felul cheltuielilor.

În debitul contului 623 "Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate" se înregistrează:

sumele datorate sau achitate care privesc acțiunile de protocol, reclamă și publicitate (401, 408, 471, 512, 531, 542).

sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).

În categoria cheltuielilor cu transportul de bunuri și personal se cuprind prestațiile efectuate de terți pentru:

transportul produselor fabricate;

transportul mărfurilor vândute;

transportul altor bunuri;

transporturi colective de persoane la și de la locul de muncă.

Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”, ce se poate dezvolta analitic pe feluri de cheltuieli.

În plus, se efectuează înregistrarea privind consumul tichetelor și biletelor de călătorie utilizate pentru transportul personalului, astfel:

624 „Cheltuieli cu transportul de = 5323 „Tichete și bilete de călătorie”

bunuri și personal”

Din categoria cheltuielilor cu deplasările, detașările, transferările fac parte:

deplasările în interes de serviciu: diurna, cazare, transport;

detașările pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se plătesc diurne, cazare, transport.

drepturile cuvenite angajaților și familiilor acestora transferați sau mutați împreună cu unitatea în alta localitate.

Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări”, care se detaliază în analitice pe feluri de cheltuieli.

Sunt considerate cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, acele cheltuieli care se efectuează în interesul general al unității, respectiv: cheltuieli de poștă, telegraf, telefon, radio, televizor etc.

Ele se colectează în contul 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”

În plus se înregistrează consumul de timbre fiscale și poștale, astfel:

626 „Cheltuieli poștale și taxe de = 5321 „Timbre fiscale și poștale”

Telecomunicații”

În categoria serviciilor bancare se cuprind acele servicii prestate de bănci care nu au caracter de cheltuieli financiare, ce se concretizează în:

comisioane bancare pentru efectuarea operațiilor de decontare din conturile curente;

cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor;

comisioane și cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi;

cheltuieli pentru efecte de comerț;

alte cheltuieli și comisioane pentru prestări de servicii.

Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”.

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare = %

și asimilate” 5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

Cu ajutorul contului 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” se ține evidența altor cheltuieli cu serviciile executate de terți.

Contabilitate cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Evidenta cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice se realizează cu ajutorul contului 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”, din cadrul grupei de conturi 63, cu aceeași denumire.

Sunt considerate cheltuieli următoarele impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice, ce se reflectă astfel:

Prorata din taxa pe valoarea adăugata deductibilă, devenita nedeductibilă, aferenta produselor, lucrărilor și serviciilor scutite de impozitare:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și = 4426 „TVA deductibilă”

vărsăminte asimilate”

Taxa pe valoarea adăugata colectată, aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor peste normele legale, precum și cea aferenta bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natura:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și = 4427 „TVA colectată”

vărsăminte asimilate”

Datorii și vărsăminte de efectuat, conform prevederilor legale, către alte organisme publice:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și = 447 „Fonduri speciale – taxe si

vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

În situația în care cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate privesc mai multe perioade de gestiune, atunci ele se colectează în debitul contului 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” urmând ca în perioadele următoare pe baza de scadențar sa afecteze cheltuielile curente.

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

În structura grupei de conturi 64 „Cheltuieli cu personalul” sunt contabilizate cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielilor cu avantajele în natură, respectiv cu tichetele de masă, de vacanță, de creșă și cadou acordate salariaților, cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii, cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit, cheltuieli privind asigurările și protecția socială:

64 „Cheltuieli cu personalul” = 42 „Personal și conturi asimilate”

43 „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”

Unitățile patrimoniale datorează personalului angajat pentru munca prestată sume de bani sub forma de salarii, care se negociază și se prevăd în contractele de munca încheiate cu salariații, precum și prime sau sporuri diverse.

Unitățile patrimoniale calculează și datorează statului și altor organisme sociale, diferite impozite și taxe, care au ca baza de calcul salariile, fapt pentru care sunt considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Cu ajutorul contului 645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” se ține evidența cheltuielilor privind asigurările și protecția socială, în al cărui debit se înregistrează:

– sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecția socială (423).

– contribuția unității la asigurările sociale și de sănătate (431).

– contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (437).

– contribuția unității la fondurile de pensii facultative (438).

– contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate (438).

– contribuția unității la asigurările de viață (438).

Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează prin intermediul contului 645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”, care se detaliază în următoarele conturi sintetice operaționale:

contul 6451 „Contribuția unității la asigurările sociale”.

contul 6452 „Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”.

contul 6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.

contul 6455 „Contribuția unității la asigurările de viață”.

contul 6456 „Contribuția unității la fondurile de pensii facultative”

contul 6457 „Contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate”.

contul 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția sociala”.

Principalele operații economice:

Cheltuielile cu salariile se reflectă astfel:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal – salarii datorate”

Sumele datorate personalului pentru participarea acestuia la realizarea profitului net:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 424 „Prime reprezentând participarea

personalului la profit”

Cheltuielile cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților sunt evidențiate cu ajutorul contului 642 „Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților”, acordare ce generează formula contabilă:

642 „Cheltuieli cu avantajele în natură și = 532 „Alte valori”

tichetele acordate salariaților”

Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Din grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare” fac parte: cheltuieli cu protecția mediului înconjurător, pierderi din creanțe și debitori diverși, cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale și alte cheltuieli de exploatare.

65 „Alte cheltuieli de = 267 „Creanțe imobilizate”

Exploatare” 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”

3xx „Conturi de stocuri și producție în curs de execuție”

448 „Alte datorii și creanțe cu bugetul statului”

451 „Decontări între entitățile afiliate”

461 „Debitori diverși”

512 „Conturi curente la bănci”

20 „Imobilizări necorporale”

21 „Imobilizări corporale”

471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

Se mai includ în categoria altor cheltuieli din exploatare, cheltuielile rezultate din operații de capital, precum și valoarea neamortizată a activelor amortizabile și valoarea contabilă de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidență, pierderile determinate de răscumpărarea propriilor acțiuni.

Contabilitatea cheltuielilor financiare

Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile privind:

pierderile din creanțe legate de participații

investiții financiare cedate

diferențele de curs valutar monetare exprimate în valută

dobânzile

sconturile acordate

alte cheltuieli financiare

Toate operațiile care privesc cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa

66 „Cheltuieli financiare”.

În acest sens se debitează conturile de cheltuieli și se creditează conturile care evidențiază natura cheltuielii – conturi de dobânzi, conturi de datorii, conturi de creanțe, conturi de trezorerie.

Principalele operații economice:

Pierderea reprezentată de imposibilitatea recuperării totale sau parțiale a unor ajutoare financiare acordate anterior precum și a dobânzilor aferente se reflectă cu ajutorul contului 663 „Pierderi din creanțe legate de participații”, ce se evidențiază astfel:

663 „Pierderi din creanțe legate de = 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung”

participații”

În categoria investițiilor financiare sunt cuprinse imobilizările financiare, acțiunile, obligațiunile și alte titluri asimilate, procurate de agentul economic destinator, cu scopul de a realiza din revânzarea lor un câștig financiar.

Diferențele nefavorabile dintre valoarea contabilă a investițiilor financiare (imobilizări financiare sau titluri de plasament) și prețul de vânzare al acestora se înregistrează cu ajutorul contului 664 „Cheltuieli privind investițiile financiare”, care se detaliază în doua conturi sintetice operaționale de gradul al doilea, respectiv:

contul 6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”;

contul 6642 „Pierderi din investițiile financiare pe termen scurt cedate”.

Înregistrarea valorii dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor

și datoriilor asimilate”

Evidențierea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor încasate de la entitățile afiliate:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 4518 „Dobânzi aferente decontărilor între

entitățile afiliate”

Reflectarea dobânzilor datorate, cuvenite asociaților pentru disponibilitățile depuse la unitate:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 4558 „Acționari/asociați – dobânzi la conturi

curente”

Evidențierea dobânzilor datorate, aferente creditelor bancare pe termen scurt, acordate în conturi curente sau în conturi separate de împrumut:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = %

5186 „Dobânzi de plătit”

5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe

termen scurt”

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

Sunt cheltuieli de exploatare și financiare ocazionate de deprecierea activelor amortizabile și neamortizabile, precum și cele determinate de constituirea provizioanelor. Sunt elemente ce nu generează plăți pentru activitatea de trezorerie. Ca o componentă a fluxului de trezorerie, ele reprezintă o sursă de autofinanțare de investiții și se mai numesc cheltuieli calculate:

68 „Cheltuieli cu amortizările, = 15 „Provizioane”

provizioanele și ajustările pentru 28 „Amortizări privind imobilizările”

depreciere sau pierdere de valoare” 29 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor”

39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor și a

producției în curs de execuție”

49 „Provizioane pentru deprecierea creanțelor”

59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de

trezorerie”

„Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale. Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcțiune a acestora și pana la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică și condițiilor de utilizare a acestora. Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locație de gestiune se calculează și se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate”(Ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor nr. 2374/2007 privind modificarea și completarea OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene).

Entitățile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

amortizarea liniară

amortizarea degresivă

amortizarea accelerată

Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială.

Cheltuielile de exploatare privind amortizările și provizioanele sunt evidențiate în contabilitate prin intermediul contului 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere”. Acestea se detaliază pe următoarele conturi sintetice operaționale de gradul al doilea:

6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”

6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”

6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”

6817 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial”

686 „Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare”

6861 „Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor”

6863 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

6864 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor și a altor datorii”

Principalele operații economice:

Evidențierea amortizării imobilizărilor necorporale la sfârșitul fiecărei luni, ținând seama de natura acestora:

6811 „Cheltuieli de exploatare = %

privind amortizarea 2801 „Amortizarea cheltuielilor de

imobilizărilor” constituire”

2808 „Amortizarea altor imobilizări necorporale”

Scăderea din evidență a imobilizărilor necorporale amortizate integral:

2801 „Amortizarea cheltuielilor de = 201 „Cheltuieli de constituire”

constituire”

2808 „Amortizarea altor imobilizări = 208 „Alte imobilizări necorporale”

necorporale”

Evidențierea amortizării imobilizărilor corporale, respectiv a

amenajărilor de terenuri și a mijloacelor fixe:

6811 „Cheltuieli de exploatare = 281 „Amortizări privind

privind amortizarea imobilizările corporale”

imobilizărilor”

Scăderea din evidență a mijloacelor fixe amortizate integral:

281 „Amortizări privind = %

imobilizările corporale” 212 „Construcții”

214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de

protecție a valorilor umane și materiale și

alte active corporale”

Evidențierea diferenței favorabile între veniturile obținute din dezmembrarea mijloacelor fixe și cheltuielile efectuate:

6811 „Cheltuieli de exploatare = 281 „Amortizări privind

privind amortizarea imobilizările corporale”

imobilizărilor”

Constituirea provizionului pentru litigii privind activitatea de exploatare:

6812 „Cheltuieli de exploatare = 1511 „Provizioane pentru litigii”

privind provizioanele”

Reflectarea creanței incerte care face obiectul litigiului:

4118 „Clienți incerți sau în litigiu” = 4111 „Clienți”

Anularea provizionului, pentru litigiul rămas fără obiect:

1511 „Provizioane pentru litigii” = 7812 „Venituri din provizioane”

Constituirea provizionului pentru garanții acordate clienților:

6812 „Cheltuieli de exploatare = 1512 „Provizioane pentru garanții

privind provizioanele” acordate clienților”

Anularea sau diminuarea provizionului pentru garanții acordate clienților, pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierea sau la expirarea perioadei de garanție înscrisă în contract:

1512 „Provizioane pentru garanții = 7812 „Venituri din provizioane”

acordate clienților”

Constituirea sau majorarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale,corporale și a celor în curs de execuție, după caz, la sfârșitul unui exercițiu financiar:

6813 „Cheltuieli de exploatare = %

privind ajustările pentru 290 „Ajustări pentru deprecierea

deprecierea imobilizărilor” imobilizărilor necorporale”

291 „Ajustări pentru deprecierea

imobilizărilor corporale”

293 „Ajustări pentru deprecierea

imobilizărilor în curs de execuție“

Constituirea sau majorarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare, la sfârșitul exercițiului financiar:

6863 „Cheltuieli financiare privind = 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare

ajustările pentru pierderea de a imobilizărilor financiare”

valoare a imobilizărilor financiare”

Diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, corporale și în curs de execuție, în anul următor constituirii, dacă deprecierea valorii imobilizărilor respective este mai mică decât ajustarea constituită:

% = 7813 „Venituri din ajustări

290 „Ajustări pentru deprecierea pentru deprecierea

imobilizărilor necorporale” imobilizărilor”

291 „Ajustări pentru deprecierea

imobilizărilor corporale”

293 „Ajustări pentru deprecierea

imobilizărilor în curs“

Diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare, în exercițiul financiar următor constituirii, ca urmare a reducerii valorii depreciate a acestor imobilizări:

296 „Ajustări pentru pierderea de = 7863 „Venituri financiare din ajustări

valoare a imobilizărilor financiare” pentru pierderea de valoare a imobilizărilor

financiare”

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite

Impozitul pe profit sau impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi reprezintă pentru agentul economic o cheltuială de natură fiscală ce se are în vedere la determinarea profitului net.

Evidența cheltuielilor cu impozitului pe profit sau pe venit la microîntreprinderi se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite”, respectiv:

contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”;

contul 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus”.

Principalele operații economice:

Reflectarea lunară a impozitului pe profit:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 4411 „Impozitul pe profit”

În cazul în care impozitul pe profit calculat cumulat la finele unei luni este mai mic decât la finele lunii precedente atunci înregistrarea anterioara va avea sumele în roșu.

Evidențierea lunara a impozitului pe venit la microîntreprinderi:

698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit” = 4418 „Impozitul pe venit”

Închiderea contului de cheltuieli concomitent cu înregistrarea impozitului:

121 „Profit și pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Reflectarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor:

698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit = 4418 „Impozitul pe venit”

și cu alte impozite care nu

apar în elementele de mai sus”

Închiderea contului la sfârșit de lună:

121 „Profit și pierdere” = 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit și

alte impozite”

Contabilitatea veniturilor de exploatare

„Veniturile din exploatare cuprind:

a) venituri din vânzarea de produse și mărfuri, precum și prestări de servicii. În aceasta categorie se includ și veniturile realizate din vânzarea de locuințe de către entitățile ce au ca activitate principala obținerea și vânzarea de locuințe.

b) venituri aferente costului producției, reprezentând variația în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și servicii în curs de execuție de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și serviciilor în curs de execuție, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate.

c) venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate de entitate pentru ea însăși, care se înregistrează ca imobilizări corporale și necorporale.

d) venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază entitatea.

e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate, penalități contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum și alte venituri din exploatare”( OMFP 1802/30.12.2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale si situațiile financiare anuale consolidate)

Variația stocurilor de produse finite și în curs de execuție pe parcursul perioadei reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.

Veniturile aferente costului producției în curs de execuție se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de profit și pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).

Pe seama veniturilor din exploatare se recunoaște, de asemenea, diferența dintre valoarea titlurilor primite ca urmare a participării cu mărfuri la capitalul altor entități și valoarea mărfurilor , la data dobândirii acelor titluri.

Evidența veniturilor din activitatea de exploatare se realizează cu ajutorul conturilor din următoarele grupe de conturi:

70 „Cifra de afaceri netă”

71 „Venituri aferente costului producției în curs de execuție”

72 „Venituri din producția de imobilizări”

74 „Venituri din subvenții de exploatare”

75 „Alte venituri din exploatare”

Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” sunt conturi cu funcție de pasiv.

Fac excepție conturile 709 „Reduceri comerciale acordate”, care are funcție de activ, și cele din grupa 71 „Venituri aferente costului producției în curs de execuție”, care sunt bifuncționale.

Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” pot fi debitate, în cursul perioadei, cu veniturile realizate din operații de participație transferate coparticipanților. La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit și pierdere (121).

Contabilitatea veniturilor cifrei de afaceri

Cifra de afaceri conține suma totală a veniturilor din acțiunile comerciale realizate de firmă, respectiv vinderea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp stabilită. În cuantumul cifrei de afaceri nu sunt cuprinse veniturile financiare. În termeni corecți, cifra de afaceri este redată de suma veniturilor care decurg din bunurile livrate, lucrările executate, serviciile prestate, precum și a altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri oferite clienților. Termenul de cifră de afaceri poate fi tratat pe mai multe spețe: cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea reliefând câte un aspect referitor la activitatea firmei. Cifra de afaceri totală(CA) arată volumul total al afacerilor unei firme, estimate la prețurile pieței, respectiv încasările totale. Ea conține totalitatea veniturilor din vânzarea de mărfuri și produse, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.

Cel mai frecvent mărimea cifrei de afaceri totale se determină prin adunarea veniturilor provenite din activitatea de bază a întreprinderilor(VB) cu veniturile provenite din alte activități(VA): CA=VB + VA, unde:

VB – reflectă cifra de afaceri din activitatea de bază a întreprinderii și se raportează la vânzarea produselor rezultate din activitatea de bază a întreprinderii.

VA – reflectă cifra de afaceri cu caracter industrial sau neindustrial.

Reprezentarea în contabilitate a acestor venituri se face cu ajutorul conturilor din grupa 70 „Cifra de afaceri netă”:

701 „Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole și a activelor biologice de natura stocurilor”

702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”

703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”

704 „Venituri din servicii prestate”

705 „Venituri din studii și cercetări”

706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

708 „Venituri din activități diverse”

709 „Reduceri comerciale acordate”

Principalele operații economice:

Vânzarea de produse finite către clienți, pe baza de facturi:

4111 „Clienți” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor finite,

produselor agricole și a activelor biologice

de natura stocurilor”

4427 „TVA colectată”

Livrarea produselor finite pentru care nu s-au întocmit facturi:

418 „Clienți – facturi de întocmit” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”

4428 „TVA neexigibilă”

Reflectarea contravalorii lucrărilor executate și serviciilor prestate, încasate în numerar:

5311 „Casa în lei” = %

704 „Venituri din lucrări executate și

servicii prestate”

4427 „TVA colectată”

Evidențierea veniturilor înregistrate în avans aferente perioadei curente:

472 „Venituri înregistrate în avans” = 704 „Venituri din lucrări executate și

servicii prestate”

Concomitent, TVA neexigibilă devine colectată:

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

Se înregistrează valoarea redevențelor pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune și a chiriilor pentru care au fost emise facturi către concesionari, locatori sau chiriași:

461 „Debitori diverși” = %

706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune

și chirii”

4427 „TVA colectată”

În locul contului 461 „Debitori diverși” se poate utiliza și contul 4111 „Clienți”.

Reflectarea redevențelor, locațiilor de gestiune și a chiriilor pentru care nu s-au întocmit facturi:

418 „Clienți – facturi de întocmit” = %

706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune

și chirii”

4428 „TVA neexigibilă”

Evidențierea sumelor încasate în numerar fără trecerea lor în categoria creanțelor din concesiuni, locații de gestiune, chirii, precum și pentru folosirea brevetelor, mărcilor și a altor drepturi similare:

5311 „Casa în lei” = %

706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune

și chirii”

4427 „TVA colectată”

Reflectarea sumelor încasate în avans ca redevențe, locații de gestiune și chirii care se fac venituri ale perioadei curente sau exercițiului în curs:

472 „Venituri înregistrate în avans” = 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune

și chirii”

Se înregistrează sumele datorate de personal, reprezentând chirii care se fac venituri ale unității:

4282 „Alte creanțe în legătura = %

cu personalul” 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune

și chirii”

4427 „TVA colectată”

Reflectarea mărfurilor livrate clienților pe baza de facturi:

4111 „Clienți” = %

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 „TVA colectată”

Evidențierea mărfurilor livrate către clienți pentru care nu s-au întocmit facturi:

418 „Clienți – facturi de întocmit” = %

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

4428 „TVA neexigibilă”

Reflectarea sumelor încasate în numerar din vânzarea cu amânuntul a mărfurilor:

5311 „Casa în lei” = %

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 „TVA colectată”

Reflectarea sumelor facturate clienților reprezentând venituri din activități diverse:

4111 „Clienți” = %

708 „Venituri din activități diverse”

4427 „TVA colectată”

Evidențierea sumelor datorate de clienți, pentru care nu s-au întocmit facturi,Din activități diverse:

418 „Clienți – facturi de întocmit” = %

708 „Venituri din activități diverse”

4428 „TVA neexigibilă”

Se înregistrează valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire, nerestituite

de clienți:

419 „Clienți – creditori” = 708 „Venituri din activități diverse”

concomitent, se evidențiază taxa pe valoarea adăugata aferentă ambalajelor reținute de clienți:

4111 „Clienți” = 4427 „TVA colectată”

Reflectarea sumelor datorate de personal, reprezentând consumuri efectuate pentru acesta și care se fac venituri ale unității:

„Alte creanțe în legătura cu = %

personalul” 708 „Venituri din activități diverse”

4427 „TVA colectată”

Evidențierea sumelor încasate de la terți în numerar, reprezentând venituri din activități diverse:

5311 „Casa în lei” = %

„Venituri din activități diverse”

4427 „TVA colectată”

Reflectarea veniturilor înregistrate în avans provenind din activități diverse, aferente perioadei curente sau exercițiului în curs:

472 „Venituri înregistrate în avans” = 708 „Venituri din activități diverse”

Contabilitatea veniturilor aferente costului producției în curs de execuție

În sistemul actual de contabilitate se consideră venituri atât producția vândută ce se reflectă în creditul conturilor din grupa 70 „Cifra de afaceri netă”, la care se adaugă daca este cazul veniturile reflectate în grupele de conturi 71, 72, 74, 75, 78 cât și veniturile aferente costului producției în curs de execuție de la finele perioadei față de cele de la începutul perioadei.

Din grupa 71 „Venituri aferente costului producției în curs de execuție” fac parte:

Contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”- cu ajutorul căruia se ține evidența costului de producție al produselor stocate, precum și variația acestuia.

Contul 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție”- prin acest cont se ține evidența costului de producție al serviciilor în curs de execuție, precum și variația acestuia.

Contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” și contul 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție”, din punct de vedere al funcției contabile sunt conturi bifuncționale.

Soldul contului poate fi în cursul lunii:

creditor, când producția stocata întrata în depozite inclusiv producția în curs de execuție de la sfârșitul lunii, depășește producția ieșită din depozite în cursul lunii, inclusiv producția în curs de execuție de la începutul lunii;

debitor, în situația inversă, când producția stocata intrată în depozite inclusiv producția în curs de execuție de la sfârșitul lunii, este inferioară producției ieșite din depozite în cursul lunii, inclusiv producția în curs de execuție de la începutul lunii.

La sfârșitul perioadei conturile nu prezintă sold, deoarece diferențele dintre rulajele debitoare și creditoare se închid prin rezultatul exercițiului.

Principalele operații economice:

Reflectarea la finele perioadei a costului de producție al lucrărilor și serviciilor în curs de execuție:

% = 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de

331 „Produse în curs de execuție” produse”

332 „Servicii în curs de execuție”

Se evidențiază prețul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite și produselor reziduale obținute precum și diferențele între prețul prestabilit și costul de producție (costul efectiv de producție > costul standard):

% = 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de

341 „Semifabricate” produse”

348 „Diferențe de preț la produse”

Înregistrarea producției finite:

345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse”

Costul de producție sau prețul de înregistrare al activelor biologice de natura stocurilor lipsă la inventar, precum și diferențele de preț aferente:

% = 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de

361 „Active biologice de natura stocurilor” produse”

368 „Diferențe de preț la active biologice de

natura stocurilor”

Reluarea serviciilor în curs de execuție, la începutul perioadei

712 „Venituri aferente costurilor = 332 „Servicii în curs de execuție”

serviciilor în curs de execuție”

Costul serviciilor în curs de execuție, la sfârșitul perioadei

332 „Servicii în curs de execuție” = 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs

de execuție”

Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări

Veniturile din producția de imobilizări sunt evidențiate cu ajutorul conturilor din grupa 72 „Venituri din producția de imobilizări”.

Veniturile din producția de imobilizări necorporale sunt formate din costul de producție al imobilizărilor necorporale realizate în regie proprie și din cheltuielile efectuate de unitate cu punerea în funcțiune a unor imobilizări necorporale procurate de la terți.

Contabilitatea sintetică a acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 721 „Venituri din producția de imobilizări necorporale”.

Veniturile din producția de imobilizări corporale includ valoarea mijloacele fixe obținute din producție proprie, valoarea lucrărilor de punere în funcțiune a mijloacelor fixe procurate de la terți și valoarea amenajărilor de terenuri realizate în regie proprie, altele decât investițiile imobiliare. Contabilitatea sintetică a acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale”.

Veniturile din producția de investiții imobiliare cuprind: proprietatea (un teren sau o clădire – sau o parte a unei clădiri – sau ambele) deținută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a obține venituri din chirii sau pentru creșterea valorii capitalului, sau ambele.

Principalele operații economice:

Recepția proiectelor, ca rezultat al cercetării efectuate în cadrul unității:

203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 721 „Venituri din producția de imobilizări

necorporale”

Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare:

6811 „Cheltuieli de exploatare = 2803 „Amortizarea cheltuielilor de

privind amortizarea imobilizărilor” dezvoltare”

Realizarea pe cont propriu în cadrul unității de brevete, drepturi și active similare:

205 „Concesiuni, brevete, licențe, = 721 „Venituri din producția de

mărci comerciale, drepturi imobilizări necorporale”

și active similare”

Realizarea în regie proprie a unui program informatic:

208 „Alte imobilizări necorporale” = 721 „Venituri din producția de

imobilizări necorporale”

Terenuri achiziționate de la terți la preț de cumpărare

achiziționarea terenurilor de la terți:

% = 404,,Furnizori de imobilizări”

2111 ,,Terenuri”

4426 ,,TVA deductibilă”

Plata furnizorilor de imobilizări prin viramente bancare:

404 ,,Furnizori de imobilizări” = 5121,,Conturi la bănci în lei”

Amenajări de terenuri realizate pe cont propriu la cost de producție:

2112 ,,Amenajări de terenuri” = 722 ,,Venituri din producția de imobilizări

corporale”

Valoarea terenurilor aportate retrase de întreprinzătorul individual sau de asociați:

456 ,,Decontări cu asociații = 2111,,Terenuri”

privind capitalul”

Scoaterea din evidența contabilă a terenurilor vândute:

6583 ,,Cheltuieli privind activele = 2111 ,,Terenuri”

cedate și alte operații de capital”

Achiziționarea mijloacelor fixe în baza facturii și a procesului verbal de recepție se reflecta în contabilitate la prețul de achiziție astfel:

% = 404 ,,Furnizori de imobilizări”

212 ,,Construcții”

4426 „TVA deductibilă”

Mijloace fixe întrate în patrimoniu ca urmare a terminării lucrărilor de investiții terminate,recepționate și trecute în categoria mijloacelor fixe:

212 ,,Construcții” = 231,,imobilizări corporale în curs de execuție”

Valoarea investițiilor imobiliare realizate pe cont propriu

235 „Investiții imobiliare în curs de = 725 „Venituri din producția de investiții

execuție” imobiliare”

Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare

Unitățile patrimoniale pot să primească din partea statului sau a altor organisme publice, subvenții de exploatare pentru acoperirea diferențelor de preț la produsele fabricate cu cheltuieli mai mari decât prețul de livrare, ce sunt subvenționate, pentru acoperirea pierderilor rezultate din activitatea economica desfășurată în anumite perioade de timp sau pentru finanțarea unor activități de cercetare, împrumuturi nerambursabile cuvenite persoanei juridice, cu respectarea anumitor condiții referitoare la activitatea de exploatare a acesteia. Evidenta sumelor primite sau care urmează a fi primite se realizează cu ajutorul contului 741 „Venituri din subvenții de exploatare” (7411, 7412, 7413, 7414, 7415, 7416, 7417, 7418, 7419).

Principalele operații economice:

Primirea avizului de aprobare a unei subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț la produsele subvenționate, ce urmează a se încasa ulterior:

445 „Subvenții” = 7411 „Venituri din subvenții de exploatare

aferente cifrei de afaceri”

Încasarea ulterioară a subvenției:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 445 „Subvenții”

Înregistrarea salariului cuvenit absolvenților instituțiilor de învățământ pentru munca prestată:

641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – salarii datorate”

personalului”

Evidențierea sumelor reținute din contribuția la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj:

4371 „Contribuția unității la = 7414 „Venituri din subvenții de exploatare

fondul de șomaj” pentru plata personalului”

Înregistrarea sumelor de recuperat, în cazul în care suma necesara pentru acoperirea plății salariilor absolvenților este mai mare decât contribuția la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj:

445 „Subvenții” = 7414 „Venituri din subvenții de exploatare pentru

plata personalului”

Contabilitatea altor venituri din exploatare

În categoria altor venituri din exploatare se cuprind veniturile din creanțele recuperate de la clienți sau debitori diverși reactivați, venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale și alte venituri din activitatea de exploatare decât cele nominalizate în categoriile de venituri enunțate anterior.

Contabilitatea sintetică a acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 75 „Alte venituri din exploatare”.

Creanțele unității patrimoniale care devin din diferite motive incerte și nu se mai pot încasa sunt trecute asupra cheltuielilor, influențând nefavorabil rezultatul exercițiului.

În situația în care acestea revin la o stare de solvabilitate, se reactivează, adică se reintroduc în activul unității, reactivare ce va influența favorabil rezultatul exercițiului, motiv pentru care se considera venituri și se înregistrează cu ajutorul contului 754 „Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”.

Societățile comerciale pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârșitul exercițiului financiar, astfel încât acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări in situațiile financiare întocmite pentru acel exercițiu.

Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justa de la data bilanțului.

În categoria altor venituri din exploatare se cuprind acele venituri care privesc activitatea de exploatare și nu se regăsesc în conturile de venituri din exploatare enunțate anterior. Evidența acestora se realizează cu ajutorul contului 758 „Alte venituri din exploatare”, care se detaliază în mai multe conturi sintetice operaționale de gradul al doilea, astfel:

contul 7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități”

contul 7582 „Venituri din donații și subvenții primite”

contul 7583 „Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”

contul 7584 „Venituri din subvenții pentru investiții”

contul 7588 „Alte venituri din exploatare”.

Principalele operații economice:

Reactivarea clienților reveniți la o stare de solvabilitate:

4111 „Clienți” = %

754 „Venituri din creanțe reactivate și

debitori diverși”

4427 „TVA colectată”

Reflectarea sumelor datorate de personalul unității privind debitele provenite din imputații:

4282 „Alte creanțe în legătură = %

cu personalul” 7588 „Alte venituri din exploatare”

4427 „TVA colectată”

Evidențierea sumelor datorate de diverși debitori ca urmare a pagubelor produse de aceștia:

461 „Debitori diverși” = %

7588 „Alte venituri din exploatare”

4427 „TVA colectată”

Înregistrarea reparațiilor capitale efectuate cu forte proprii, constatate la închiderea exercițiului ca fiind aferente exercițiilor următoare:

471 „Cheltuieli înregistrate = 7588 „Alte venituri din exploatare”

în avans”

Reflectarea sumelor încasate în lei prin casierie reprezentând venituri din exploatarea curenta pentru care nu au fost înregistrate anterior creanțe:

5311 „Casa în lei” = %

7588 „Alte venituri din exploatare”

4427 „TVA colectată”

Evidențierea amenzilor, despăgubirilor și penalităților datorate de terți:

461 „Debitori diverși” = %

7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi și

penalități”

4427 „TVA colectată”

Reflectarea bunurilor de natura activelor circulante materiale sau de trezorerie primite cu titlu gratuit:

% = 7582 „Venituri din donații primite”

301 „Materii prime”

3021 „Materiale auxiliare”

3028 „Alte materiale consumabile”

303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”

361 „Animale și pasări”

371 „Mărfuri”

381 „Ambalaje”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în valută”

Evidențierea activelor circulante materiale rezultate din dezmembrarea unor imobilizări:

% = 7583 „Venituri din vânzarea activelor

301 „Materii prime” și alte operații de capital”

302 „Materiale consumabile”

303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”

346 „Produse reziduale”

Înregistrarea drepturilor de personal neridicate, prescrise:

426 „Drepturi de personal neridicate”= 7588 „Alte venituri din exploatare”

Reflectarea sumelor cuvenite unității, datorate de către bugetul statului, altele decât impozite și taxe:

4482 „Alte creanțe privind bugetul = 7588 „Alte venituri din exploatare”

statului”

Reflectarea îndemnizațiilor pentru concediile de odihna acordate în plus, a salariilor, a sporurilor și adaosurilor necuvenite, precum și avansurile nejustificate:

4282 „Alte creanțe în legătură = 7588 „Alte venituri din exploatare”

cu personalul”

Contabilitatea veniturilor financiare

În categoria veniturilor financiare se cuprind veniturile care sunt strict legate de activitatea financiara a unității patrimoniale.

Veniturile financiare cuprind:

venituri din imobilizări financiare

venituri din investiții financiare pe termen scurt

venituri din investiții financiare cedate

venituri din diferențe de curs valutar

venituri din dobânzi

venituri din sconturi obținute

alte venituri financiare

Evidența acestora se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 76 „Venituri financiare”.

Veniturile din imobilizările financiare sunt rezultatul deținerii de către un agent economic de titluri de participare (sau interese de participare) în capitalul social al altor unități patrimoniale.

Dividendele aferente titlurilor de participare cuvenite unității economice care deține asemenea titluri reprezintă venituri financiare și fac obiectul contului 761 „Venituri din imobilizări financiare”, care se detaliază în conturile sintetice operaționale de gradul al doilea:

contul 7611 „Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate”

contul 7612 „Venituri din acțiuni deținute la entități asociate”

contul 7613 „Venituri din interese de participare”

contul 7615 „Venituri din alte imobilizări financiare”

Principalele operații economice:

Reflectarea dividendelor aferente titlurilor de participație ale unității patrimoniale în capitalul social al altei unități din cadrul aceluiași grup:

451 „Decontări între entitățile afiliate” = 7611 „Venituri din imobilizări financiare”

Evidențierea dividendelor ce urmează a fi încasate pentru titlurile de participare deținute în capitalul social al altor unități economice:

461 „Debitori diverși” = 7613 „Venituri din interese de participare”

Încasarea dividendelor pentru titlurile de participare pentru care anterior nu s-a reflectat o creanța:

% = 761 „Venituri din imobilizări financiare”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

5125 „Sume în curs de decontare”

Reflectarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a reînvestirii dividendelor:

% = 761 „Venituri din imobilizări financiare”

261 „Acțiuni deținute la entitățile afiliate”

263 „Acțiuni deținute la entități controlate în comun”

265 „Alte titluri imobilizate”

Dividendele cuvenite pentru investițiile financiare pe termen scurt, constituie pentru unitatea economică beneficiară venituri financiare ce fac obiectul contului 762 „Venituri din investiții financiare pe termen scurt”.

Principalele operații economice:

Crearea dreptului de încasare a dividendelor cuvenite:

% = 762 „Venituri din investiții financiare pe

461 „Debitori diverși” termen scurt”

4511 „Decontări între entitățile afiliate”

Încasarea direct prin banca a dividendelor, fără înregistrarea creanțelor aferente:

% = 762 „Venituri din alte imobilizări financiare”

512 „Conturi curente la bănci”

Veniturile din investițiile financiare cedate reprezintă diferența favorabilă dintre prețul de cesiune (vânzare) a titlurilor de plasament (acțiuni, obligațiuni și alte titluri asimilate) și valoarea lor contabilă. Evidența sintetică a acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 764 „Venituri din investiții financiare cedate”, care se detaliază în conturile sintetice operaționale de gradul al doilea:

contul 7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate”;

contul 7642 „Câștiguri din investiții financiare pe termen scurt cedate”.

Principalele operații economice:

Reflectarea diferențelor de preț favorabile ce urmează a se încasa de la cumpărătorii de titluri de plasament:

461 „Debitori diverși” = %

501 „Acțiuni deținute la entitățile afiliate”

506 „Obligațiuni”

5081 „Alte titluri de plasament”

7642 „Câștiguri din investiții pe termen scurt

cedate”

În cazul în care diferențele de preț favorabile sunt încasate de la cumpărătorii de titluri direct prin bancă sau casierie, atunci în locul contului 461 „Debitori diverși” se utilizează conturile adecvate de trezorerie.

Evidențierea prețului de vânzare al imobilizărilor financiare:

% = 7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate”

4511 „Decontări între entitățile afiliate”

4531 „Decontări cu entitățile asociate și

entitățile controlate”

461 „Debitori diverși”

Veniturile din diferențele de curs valutar redau veniturile obținute din diferențele favorabile de curs valutar, realizate în urma lichidării creanțelor și datoriilor în valută ale unității patrimoniale și din evaluarea acestora la sfârșitul exercițiului financiar, precum și din diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților în valută, existente la sfârșitul exercițiului financiar în conturile de trezorerie. Contabilitatea sintetică a acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.

Principalele operații economice:

Reflectarea diferenței favorabile de curs valutar în urma încasării unui client extern:

5124 „Conturi la bănci în valută” = %

4111 „Clienți”

765 „Venituri din diferențe de curs valutar”

Evidențierea diferenței favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării obligațiilor în valuta către un furnizor extern:

401 „Furnizori” = %

5124 „Conturi la bănci în valută”

765 „Venituri din diferențe de curs valutar”

În locul contului 401 „Furnizori” în funcție de obligația achitată, pot sa apară alte conturi de datorii.

.

Veniturile din dobânzi reprezintă veniturile obținute din dobânzile cuvenite pentru disponibilitățile din conturile bancare precum și pentru împrumuturile acordate și fac obiectul contului 766 „Venituri din dobânzi”.

Principalele operații economice:

Reflectarea dobânzilor cuvenite aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului sau sumelor datorate de către debitorii diverși:

% = 766 „Venituri din dobânzi”

4518 „Dobânzi aferente decontărilor

între entitățile afiliate”

4538 „Dobânzi aferente decontărilor

cu entitățile asociate și entitățile

controlate în comun”

461 „Debitori diverși”

Evidențierea dobânzilor primite aferente disponibilităților aflate în conturi bancare:

% = 766 „Venituri din dobânzi”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

5125 „Sume în curs de decontare”

Reflectarea dobânzilor de primit aferente disponibilităților aflate în conturi bancare:

5187 „Dobânzi de încasat” = 766 „Venituri din dobânzi”

Înregistrarea dobânzilor încasate în avans, care se fac venituri ale exercițiului în curs:

472 „Venituri înregistrate în avans” = 766 „Venituri din dobânzi”

Veniturile din sconturile obținute reflectă veniturile realizate din reducerile acordate unității patrimoniale (sconturi) de către furnizori și creditori ca urmare a plății datoriei înainte de scadența prevăzută prin contract. Contabilitatea sintetică a acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 767 „Venituri din sconturi obținute”.

Principalele operații economice:

Achitarea datoriei fata de un furnizor înainte de scadenta, motiv pentru care acesta îi acorda unității patrimoniale un scont:

401 „Furnizori” = %

5121 „Conturi la bănci în lei”

767 „Venituri din sconturi obținute”

În locul contului 401 „Furnizori” se utilizează și conturile 404 „Furnizori de imobilizări” și 462 „Creditori diverși”, daca obligațiile sunt achitate către aceștia înainte de scadență, motiv pentru care se acorda un scont.

Înregistrarea sconturilor obținute ulterior achitării obligațiilor:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 767 „Venituri din sconturi obținute”

În categoria altor venituri financiare se cuprind acele venituri legate de activitatea financiară ce nu fac obiectul conturilor anterioare. Evidența sintetică a acestora se realizează cu ajutorul contului 768 „Alte venituri financiare”, cont ce funcționează similar cu celelalte conturi de venituri financiare.

Principalele operații economice:

Evidențierea altor venituri financiare încasate prin bancă sau casieria firmei:

% = 768 „Alte venituri financiare”

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în valută”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

5125 „Sume în curs de decontare”

Decontarea veniturilor din activitatea financiară asupra rezultatelor perioadei se face prin preluarea în soldurile creditoare ale conturilor în contul 121 „Profit și pierdere”

% = 121 „Profit și pierdere”

761 „Venituri din imobilizări financiare”

762 „Venituri din investiții financiare pe termen scurt”

764 „Venituri din investiții financiare cedate”

765 „Venituri din diferențe de curs valutar”

766 „Venituri din dobânzi”

767 „Venituri din sconturi obținute”

768 „Alte venituri financiare”

Contabilitatea veniturilor din provizioane si ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare

Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare se formează din anularea sau scăderea provizioanelor constituite anterior, în cazul în care ele au rămas fără obiect sau cheltuiala pentru care s-au constituit a devenit exigibilă.

Veniturile din provizioane și ajustări se reflecta în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”.

Veniturile din provizioane privind activitatea de exploatare sunt evidențiate cu ajutorul contului 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”, care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice operaționale de gradul al 2-lea:

contul 7812 „Venituri din provizioane”

contul 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”

contul 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”

contul 7815 „Venituri din fondul comercial negativ”.

Contul 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare” se creditează cu valoarea provizioanelor anulate sau diminuate, sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale, sumele ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție anulate sau diminuate, sumele reprezentând anularea sau diminuarea creanțelor – clienți și debitorii diverși.

La sfârșitul exercițiului financiar, la fel ca toate conturile de venituri se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit și pierdere”).

Veniturile financiare din ajustări pentru pierderea de valoare se înregistrează în contul 786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare”, care se detaliază pe următoarele conturi de gradul al 2-lea:

7863 „Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

7864 „Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

Principalele operații economice:

Sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli care privesc exploatarea:

151 „Provizioane” = 781„Venituri din provizioane și ajustări pentru

depreciere privind activitatea de exploatare”

Sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor:

% = 781„Venituri din provizioane și ajustări pentru

290 „Ajustări pentru deprecierea depreciere privind activitatea de exploatare”

imobilizărilor necorporale”

291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”

293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție”

Sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare:

296 „Ajustări pentru pierderea de = 7863 „Venituri financiare din ajustări pentru

valoare a imobilizărilor financiare” pierdere de valoare a imoblizărilor financiare”

Sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea creanțelor – decontări in cadrul grupului si cu asociații:

495 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor = 7864 „Venituri financiare din ajustări pentru

decontări în cadrul grupului și cu acționarii” pierderea de valoare a activelor circulante”

CONCEPTUL DE REZULTAT: PROFIT ȘI PIERDERE

Performantele obținute de o întreprindere sunt informații prețioase pentru majoritatea utilizatorilor , fiind esențiale în economiile bazate pe investiții private.

Furnizarea de informații despre rezultatele obținute de întreprindere în urma desfășurării activității sale pentru îndeplinirea obiectului sau de activitate revine situațiilor financiare anuale ale întreprinderii.

Prin intermediul acestora sunt oferite informații unei cerc larg de utilizatori cum sunt : investitorii, actuali sau potențiali, salariații, creditorii, furnizorii si alți creditori comerciali, clienții, conducătorii întreprinderilor în cauză, care vor lua decizii economice ce se bazează pe analiza acestor informații.

Nevoile informaționale ale fiecărei categorii de investitori se concretizează astfel : investitorii vor evalua posibilitățile de cumpărare, vânzare sau păstrare a acțiunilor întreprinderii ; salariații vor avea informații privind stabilitatea si profitabilitatea întreprinderii și vor lua decizii privind considerarea altor oportunitatea profesionale sau schimbarea locurilor de munca; creditorii vor determina capacitatea de plata a întreprinderii stabilind majorarea, reducerea sau păstrarea în continuare a nivelului creditelor si împrumuturilor acordate; furnizorii si ceilalți creditori comerciali vor evalua gradul de solvabilitate al întreprinderii pronunțându-se asupra inițierii de noi legături comerciale, acordarea sau anularea facilitaților comerciale; clienții vor lua decizii privind cumpărarea produselor firmei si colaborări pe termen lung, iar conducătorii întreprinderii iau decizii privind operațiunile pe care urmează sa le întreprindă pentru bunul mers al întreprinderii.

3.1. Rezultatul exercițiului

Rezultatul exercițiului reprezintă, în contabilitate, diferența dintre venituri și cheltuieli, materializate în profit sau pierderi, motiv pentru care mai este denumit și „Contul de profit și pierdere”.

În situația în care veniturile > cheltuielile = profit,

În situația inversă, veniturile < cheltuielile = pierderi.

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercițiului se procedează la închiderea conturilor de cheltuieli și de venituri. Relațiile dintre conturi intervenite cu aceasta ocazie sunt:

Închiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare:

121 „Profit și pierdere” = 6xx „Conturi de cheltuieli”

Închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:

7xx „Conturi de venituri” = 121 „Profit și pierdere”

Procedura generală prezentată mai sus se nuanțează în contabilitatea din România, având în vedere prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 și Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Astfel, în prima lege se prevede că în contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește lunar. Cea de a doua lege stabilește că profitul impozabil și impozitul pe profit se calculează și evidențiază lunar cumulat de la începutul anului fiscal. Întrucât contabilitatea este conectată la fiscalitate, calculul și evidența nu se pot realiza decât prin contabilitate.

În urma acestei operațiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121 „Profit și pierdere” și se supune impozitării, iar pierderea se reflectă prin soldul final debitor al aceluiași cont.

Profitul contabil brut determinat astfel, exprima acel profit care nu a fost influențat de veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile, alte sume nedeductibile prevăzute prin lege, în vederea determinării profitului fiscal impozabil și a impozitului pe profit.

PROFIT BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE

Veniturile totale reprezintă sumele sau valorile încasate ori de încasat cu următoarea structură:

venituri din exploatare, respectiv venituri din vânzarea produselor, lucrărilor executate și serviciilor prestate, din producția stocată, din producția de imobilizări, din subvenții de exploatare, precum și alte venituri din exploatarea curentă

venituri financiare, respectiv venituri din participații, din alte imobilizări financiare, din creanțe imobilizate, din titluri de plasament, din diferențe de curs valutar, din dobânzi, din sconturi obținute, creanțe imobilizate și alte venituri financiare

Cheltuielile totale reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit, după natura lor,care sunt aferente realizării veniturilor. Cheltuielile efectuate în cursul exercițiului financiar,dar care se refera la perioade sau la exerciții financiare viitoare, se înregistrează în cheltuielile curente ale perioadelor sau exercițiilor financiare viitoare.

În cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ :

cheltuielile de exploatare, respectiv cheltuielile cu materii prime, materiale și mărfuri, cheltuieli cu lucrările și serviciile execute de terți, cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate,cheltuielile cu amortizarea capitalului imobilizat, cheltuielile cu primele de asigurare care privesc activele fixe și circulante, cheltuielile cu primele de asigurare pentru personal împotriva accidentelor de munca, contribuțiile care condiționează organizarea și funcționarea activităților respective potrivit normelor legale în vigoare, alte cheltuieli de exploatare

cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli din diferențe de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile, pierderi din creanțe legate de participații, alte cheltuieli financiare

Conform reglementarilor legale, profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile obținute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate și lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din câștiguri din orice sursa, și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, Dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile .

PROFIT = PROFIT – DEDUCERI + CHELTUIELI

IMPOZABIL B RUT FISCALE NEDEDUCTIBILE FISCALE

Deducerile fiscale sau veniturile neimpozabile sunt acele venituri care sunt scutite de impozitare, care nu se iau în calcul la determinarea profitului impozabil și includ : dividendele primite de către o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica romana; diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creanțe la societatea la care se dețin participațiile; veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum și din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducerea sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile; alte venituri neimpozabile, prevăzute expres în acte normative speciale.

La calculul profitului impozabil sunt deductibile următoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor și a provizioanelor :

rezerva, în limită de 5 % din profitul contabil pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat.

provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Băncii Naționale a României de către bănci și cooperative de credit autorizate.

rezervele tehnice calculate de către societățile de asigurare și reasigurare.

cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, efectuate conform legii în limita a 5 % asupra diferenței dintre totalul veniturilor și totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puțin cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuielile cu sponsorizarea sau mecenatul.

perisabilitățile, în limitele prevăzute în normele aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli prevăzute expres prin lege a fi scăzute din cheltuielile totale pentru a se afla cheltuielile deductibile ce se iau în calcul la determinarea profitului fiscal impozabil.

Sunt cheltuieli nedeductibile:

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cel reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate.

amenzile, confiscările, majorările de întârziere și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile romane, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevăzute în contractele comerciale.

suma cheltuielilor cu îndemnizațiile de deplasare acordate salariaților, pentru deplasări în tara și în străinătate, care depășesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice.

sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

suma cheltuielilor sociale care depășesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat; cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare,precum și taxa pe valoare adăugata aferenta acestor cheltuieli.

cheltuielile cu taxa pe valoare adăugata aferenta bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata la sursa.

orice cheltuieli făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piață.

cheltuielile de cercetare – dezvoltare, de conducere și administrare înregistrate de un sediu permanent care aparține unei persoane fizice sau juridice străine, care nu s-au efectuat în Romania și care depășesc 10 % din salariile impozabile ale salariaților sediului permanent în Romania.

cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baza un document justificativ, prin care sa se facă dovada efectuării operațiunii.

cheltuielile înregistrate de societățile agricole, pentru dreptul de folosința al terenului agricol adus de membrii asociați peste cota de distribuție din producția realizata din folosința acestuia, prevăzute în contractul de societate sau asociere; cheltuielile înregistrate în contabilitate,determinate de diferențele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activității de portofoliu, cu excepția celor determinate de vânzarea acestora.

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.

cheltuielile privind contribuțiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative, inclusiv contribuțiile la fondurile de pensii, altele decât cele obligatorii.

cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului cu excepția cheltuielilor cu primele de asigurare pentru accidente de munca, boli profesionale și risc profesional.

cheltuielile de protocol care depășesc limita de 2% aplicata asupra diferenței dintre totalul veniturilor și cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puțin cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului.

cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, prestări de servicii sau asistență, în situația în care nu sunt încheiate contracte în forma scrisa și pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizată.

cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale și necorporale ale contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanția bancara pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care contribuabilul este autorizat.

Profitul impozabil (fiscal) se supune impozitării cu cota de impozit pe profit care este de 16 % , cu excepțiile prevăzute de lege. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea cotei de impozit pe profit asupra profitului fiscal impozabil.

IMPOZITUL PE PROFIT = PROFITUL IMPOZABIL x COTA DE IMPOZIT PROFIT

Atât profitul impozabil cat și impozitul pe profit se calculează și se evidențiază lunar, cumulat de la începutul anului.

Din profitul impozabil, scăzând impozitul pe profit se obține profitul fiscal net. Pentru a se calcula profitul contabil net , adică profitul ce trebuie repartizat se scade din profitul contabil brut, impozitul pe profit determinat.

PROFIT NET = PROFIT BRUT – IMPOZIT PE PROFIT

3.2. Contul de profit și pierdere

Documentul de reflectare a rezultatului activității desfășurate este Contul de profit si pierdere sau Contul de rezultate.

Contul de profit și pierdere se constituie într-un formular distinct al documentelor de sinteza „Bilanțul contabil”. El evidențiază si explica într-o forma analitica rezultatele activității întreprinderii prin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli si venituri.

Se prezintă sub forma unei liste care grupează veniturile si cheltuielile după natura activității desfășurate, iar în cadrul lor pe elemente primare de venituri si cheltuieli.

Prezentarea informațiilor în contul de profit si pierdere se face cu date comparative pentru exercițiul financiar precedent.

Contul de profit și pierdere se structurează pe trei părți, în funcție de cele trei tipuri de activități pe care se clasifică veniturile si cheltuielile societăților comerciale : activitatea de exploatare, activitatea financiară si activitatea excepțională. El reflecta veniturile, cheltuielile si rezultatele obținute pe fiecare tip de activitate si în final, modul de obținere a rezultatului brut al exercițiului (profit sau pierdere), cheltuielile cu impozitul pe profit aferent (în cazul obținerii de profit) si profitul net.

Structura contului de profit si pierdere conține : venituri din exploatare, grupate în : venituri din vânzări de mărfuri, venituri din producția vânduta, venituri din producția stocata, venituri din producția de imobilizări corporale si necorporale, venituri din subvenții de exploatare, venituri din anulari de provizioane pentru activitatea de exploatare; cheltuieli din exploatare care includ : cheltuieli cu mărfuri vândute, cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, cheltuieli cu combustibili energie si apa, alte cheltuieli materiale, cheltuieli cu lucrări si servicii executate de terți, cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli cu salarii, cheltuieli cu asigurări si protecție sociala, alte cheltuieli de exploatare.

Pe baza acestor date se pot calcula indicatorii :

Cifra de afaceri = Venituri din vânzări de mărfuri + Venituri din producția vândută

Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare – Total cheltuieli din exploatare

În continuare structura contului de profit si pierdere cuprinde :

venituri financiare , grupate în : venituri din titluri si creanțe imobilizate, venituri din titluri de plasament, venituri din diferențe de curs valutar, alte venituri financiare sub forma de dobânzi sau sconturi obținute,

venituri din anulări de provizioane pentru activitatea financiară și cheltuieli financiare care sunt alcătuite din : cheltuieli privind creanțele imobilizate, cheltuieli din titluri de plasament, cheltuieli din diferențe de curs valutar, alte cheltuieli financiare sub forma de dobânzi si sconturi acordate, cheltuieli cu amortizări pentru primele privind rambursarea obligațiunilor si cheltuieli cu constituirea de provizioane pentru activitatea financiara.

Cu ajutorul datelor de mai sus se pot calcula indicatorii :

Rezultatul financiar = Total venituri financiare – Total cheltuieli financiare

Rezultatul curent al exercițiului = Rezultatul din exploatare ± Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare + Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare – Total cheltuieli financiare.

Contul de profit și pierdere nu are forma unui cont obișnuit, el prezintă veniturile și cheltuielile într-o anumită succesiune, astfel încât, pentru toți indicatorii sau elementele din structura sa conține date de la sfârșitul exercițiului financiar încheiat, precum și de la sfârșitul celui precedent.

Prin compararea datelor exercițiului financiar încheiat cu datele exercițiului financiar precedent se poate concluziona dacă activitatea agentului economic este rentabilă sau nerentabilă.

De asemenea, prin analizarea contului de profit și pierdere, se poate constata care dintre indicatorii realizați au influențat pozitiv sau negativ activitatea agentului economic.

Tabel 3.2.1. Formatul contului de profit și pierdere

3.3. Clasificarea rezultatelor

Practica contabilă cunoaște situații în care Adunarea Generala a Asociaților nu a repartizat profitul sau nu a decis modalitatea de acoperire a pierderilor înregistrate, aceste sume rămânând în așteptare.

Transferul profitului nerepartizat respectiv pierderea nerecuperată în rezultatul reportat se face la valoarea sa contabilă din momentul transferului.

Pentru evidențierea în contabilitate a elementelor referitoare la rezultatul reportat și rezultatul exercițiului sunt utilizate conturile existente în Planul general de conturi la grupa 11 „Rezultatul reportat” si grupa 12 „Rezultatul exercițiului”. Din grupa 11 este utilizat contul 117 „Rezultatul reportat”.

Contul 117 „Rezultatul reportat” ține evidenta rezultatului sau părții din rezultatul exercițiului a căror repartizare a fost amânată de adunarea generala a acționarilor sau asociaților. Contul este bifunctional si înregistrează în debit pierderile contabile realizate în exercițiul precedent, profitul net realizat în exercițiile precedente, repartizat pentru rezerve, participarea salariaților la profit, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, dividende cuvenite acționarilor si asociaților, rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, iar în credit pierderile contabile ale exercițiilor precedente acoperite din profitul exercițiului curent, pierderile contabile ale exercițiilor precedente acoperite din rezerve, pierderile realizate în exercițiile precedente care reduc capitalul social, profitul net realizat în exercițiul precedent si nerepartizat, rezultatul favorabil din corectarea erorilor contabile.

Soldul contului poate fi debitor si reprezintă pierderea neacoperită sau creditor si reprezintă profitul nerepartizat.

Din grupa 12 sunt utilizate conturile 121 „Profit si pierdere” si 129 „Repartizarea profitului”.

Contul 121 „Profit si pierdere” reflectă profitul sau pierderea realizată în cursul exercițiului. Este un cont bifunctional care înregistrează în credit la sfârșitul perioadei(luna), soldul creditor al conturilor de venituri, cât și pierderea contabila reportată, iar în debit la sfârșitul perioadei soldul debitor al conturilor de cheltuieli, profitul net realizat în exercițiul precedent si nerepartizat, profitul net realizat în exercițiul precedent care a fost repartizat pe destinații.

Soldul creditor al contului reflecta profitul realizat,daca veniturile depășesc cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizată, daca cheltuielile depășesc veniturile.

Contul 129 „Repartizarea profitului” evidențiază repartizarea profitului realizat în anul curent . Contabilitatea analitica a acestui cont se tine pe destinațiile profitului, stabilite potrivit legii.

Contul 129 „Repartizarea profitului” este un cont de activ care înregistrează în debit rezervele constituite din profitul realizat în anul curent, acoperirea pierderilor contabile realizate în exercițiile precedente din profitul realizat în exercițiul curent, sumele repartizate pentru participarea salariaților la profit, dividende, profitul net al regiilor autonome, surse proprii de finanțare, iar în credit profitul net realizat în exercițiul precedent, care a fost repartizat pe destinațiile legale.

Soldul contului reprezintă profitul repartizat aferent anului în curs.

Operațiile specifice contabilității rezultatului se pot grupa în doua categorii si anume:

înregistrări efectuate pe baza bilanțului contabil

înregistrări care se fac după aprobarea bilanțului, în exercițiul financiar următor.

În prima categorie de înregistrări se pot include următoarele categorii :

Înregistrarea sumelor repartizate la rezerve legale :

129 „Repartizarea profitului” = 1061 „Rezerve legale”

Înregistrarea sumelor repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din exercițiile precedente:

129 „Repartizarea profitului” = 117 „Rezultatul reportat”

Sumele repartizate la dividende :

129 „Repartizarea profitului” = 457 „Dividende de plata”

Din categoria înregistrărilor care se efectuează după data bilanțului fac parte următoarele :

Sumele repartizate la surse proprii de finanțare reprezentând profitul rezultat din vânzări de active fixe si din facilități fiscale la impozitul pe profit:

117 „Rezultatul reportat” = 1068 „Alte rezerve”

STUDIU DE CAZ

4.1. Prezentarea SC. SAMTEX. SA

S.C. SAMTEX S.A. Jibou, societate constituită în anul 1979, este parte a grupului italian de firme F-lli Campagnolo SPA și are ca obiect principal de activitate producția de confecții textile.

Societatea a funcționat până în anul 1990 ca întreprindere de stat sub denumirea de „Integrata de în”, când a devenit societate pe acțiuni, luând denumirea actuală de SAMTEX S.A. Experiența câștigată în producerea de țesături din în, cânepă și bumbac a putut fi fructificată începând cu anul 1999 de compania italiană F-lli Campagnolo pentru realizarea țesăturilor necesare confecțiilor.

Modernizată și echipată cu utilaje și mașini performante, situate în spații care au o suprafață de 60000 mp, societatea desfășoară activități de vopsire și finisare a țesăturii, croire, brodare, imprimare, confecționare, călcare și ambalare la cele mai înalte standarde.

Țesătoria, fiind utilată cu mașini de țesut circular moderne,este locul în care firele de bumbac, poliester sau poliamidice sunt transformate în țesătură .Aici se naște țesătura semifabricată, care după procese diverse de prelucrare, devine una din cele mai bune țesături tip “fleece” ,produs inovat de firma F-lli Campagnolo și renumită în toată Europa pentru calitatea și rezistența sa.

Vopsitoria și finisajul au o suprafață de circa 5000 mp și o capacitate totală de vopsire de 700 tone țesături /an. Este o secție creată ,construită și utilată respectând ultimele norme europene din domeniul protecției mediului.

Datorită tehnologiei moderne cu care este dotată ,vopsitoria este în stare să rezolve orice problemă ,asigurând clienților un produs final de o excepțională calitate.

Mașinile de scămoșat ,tuns și pieptănat , mașinile de spălat,uscat și sanforizat țesătura,îmbinate cu competența profesională ale tehnicienilor, români și italieni, asigură obținerea unei țesături caracteristici calitative deosebite.

La fel de importante sunt și atelierele de croit automat, brodat, imprimat, confecționat, călcat și ambalat, care ocupă spații importante din suprafața fabricii.

În aceste sectoare se realizează confecții tip sport pentru copii și adulți, constând în produse proprii, treninguri, bluze, pantaloni, tricouri, căciuli, mănuși, halate, pijamale, pături,produse destinate în mare parte pieței vest europene, sunt apreciate în lumea sporturilor de vară și iarnă. Ele se vând atât în magazine de specialitate cât și în alte puncte de vânzări în întreaga Europă.

Organizarea și buna funcționare a fiecărui sector, de la țesut până la ambalat este asigurată de către un personal calificat, cu o înaltă competenta profesională. Astfel, datorită acestei organizări complexe , care se găsește rar în România se poate spune că SAMTEX SĂ este o adevărată „ în house company „ cu o funcționare foarte flexibilă și cu timpi de reacție scurți fata de cererile diverse ale clienților.

Conducerea și personalul :

Societatea este condusă de Asociația Generală a Asociaților organ care decide activitatea totală a firmei .care organizează activitatea în așa fel încât profitul firmei să atingă maximul. Comitetul director este alcătuit din Președinte Consiliu de Administrație ,Director general, Director Economic, Director Comercial, Director Tehnic.

Firma mamă ‘Integrata de in’ care a funcționat pana în 1990 avea 564 de persoane atât în conducere cât și muncitori. Din punct de vedere al dinamicii, personalul nu a suferit mari modificări pana in prezent, diferența numărului de angajați de la anul înființării până in prezent fiind de 13 angajați ( in 2010-185 angajați si in prezent 198 angajați)

Misiunea firmei este să deservească clienții ,să onoreze toate comenzile clienților în cele mai bune condiții și în cea mai scurtă perioadă posibilă, să ofere clienților produse de foarte bună calitate , să păstreze legătura atât cu clienții actuali dar să și acapareze cât mai numeroși potențiali clienți,din care apoi prin oferirea calității produselor să facă colaboratori , consumatori fideli ale produselor proprii.

Perspective de dezvoltare:

Investind anual peste 300.000 €, SAMTEX SA și-a retehnologizat toate capacitățile de producție cu mașini și utilaje de înalt nivel tehnic.

Produsele se vând atât în magazine de specialitate cât și în alte puncte de vânzări în întreaga Europă , în România se regăsesc la magazinele de desfacere din orașele Jibou, Zalău și Cluj Napoca.

Analizând situația existentă la momentul actual în ceea ce privește întreprinderile care activează în România am ajuns la concluzia că 95% produc pentru export (livrare), și anume activează prin sistemul lohn. Aceasta se datorează în mare măsură avantajelor de care beneficiază activând prin acest sistem, aceste avantaje sunt:

asigurarea în realizarea mărfii;

lipsa problemelor ce apar la procurarea materiei prime;

achitarea plăților pentru marfa în termenii precizați.

4.2. Analiza situatiei economico-financiare evidentiata prin indicatori economici

Indicatorii economici calculati stau la baza diagnosticului financiar al societatii, foarte important atat pentru actionari cat si pentru partenerii de afaceri.

Prin acest diagnostic financiar sunt identificate disfunctionalitatile din cadrul activitatii financiare derulate in exercitiul financiar analizat si constituie punctul de plecare pentru fundamentarea deciziilor de corectare a acestor nereguli.

Avand in vedere ca bilantul constituie documentul principal care sta la baza evaluarii patrimoniului societatii, pentru a studia pozitia financiara a acesteia este necesara analiza financiara a bilantului.

Ratele financiare sunt indicatori utilizati pentru aprecierea performantei si pozitiei financiare a unei societati. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculeaza pe baza informatiilor furnizate de companii in situatiile financiare.

Utilitatea acestor indicatori economico-financiari constă atat in evidentierea unui trend, cat mai ales in posibilitatea ca societatea analizata sa poata fi comparata cu alte companii active in acelasi sector. Totodata, exista indicatori financiari care ajuta la predictia unui eventual faliment in viitor.

Indicatorii economico financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intr-o maniera organizata.

Lichiditatea curenta = active circulante/datorii curente

Lichiditatea imediata = (active circulante – stocuri) / datorii curente

Gradul de indatorare = datorii curente / total pasiv * 100

Solvabilitatea patrimoniala = capitaluri proprii / total pasiv * 100

Rata rentabilitatii economice = profit din exploatare / total activ * 100

Rata rentabilitatii financiare = profit net / capitaluri proprii * 100

Fondul de rulment = active circulante – datorii curente

Tabel 4.1

Situatia economico-financiara in perioada 2012-2014

Sursa: Bilanț/Contul de profit si pierdere privind exercițiul financiar

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri a Samtex SA este in continuă creștere din anul 2010.

Din anul 2012 pana in anul 2014, cifra de afaceri a crescut cu 2.235.441 RON, adica cu 86,9 %.

Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizată in anul 2013 si anume 17.110.894

Cea mai mica valoare a cifrei de afaceri a fost realizată in anul 2010 si anume 14.117.240.

În ultimul bilanț contabil (bilanțul din anul 2014) cifra de afaceri a Samtex SA, a crescut cu 2.993.654 RON, adică cu 82.50 %, față de anul precedent.

Fig.4.1. Evoluția cifrei de afaceri la SC Samtex SA

Sursa: Bilanț

Venituri

Veniturile Samtex SA sunt in continuă creștere începând cu anul 2012. Din anul 2012 pâna in anul 2014, veniturile au crescut cu 3.419.673 RON, adică cu 123,54 %

Cele mai mari venituri au fost obținute in anul 2014 – valoare: 17.944.971 RON.

Cele mai mici venituri au fost obținute in anul 2013 – valoare: 14.525.298 RON.

În bilanțul din anul 2014 (ultimul bilanț înregistrat), veniturile realizate de Samtex SA, au crescut cu 3.419.673 RON, adica cu 123,54 %, față de anul precedent

Cheltuieli

Cheltuielile realizate de Samtex SA sunt în creștere incepând cu anul 2013. Din anul 2012 până in anul 2014, cheltuielile au crescut cu 3.793.847 RON, adică cu 128,68 %.

Cele mai multe cheltuieli au fost realizate in anul 2014 – valoare: 17.022.017 RON.

Cele mai puține cheltuieli au fost realizate in anul 2013 – valoare: 13.228.170 RON.

Profit și pierdere

Samtex SA a avut profit in toți anii de activitate

Nu există nici un singur an în care să se fi înregistrat pierderi

Fig. 4.2. Evoluția profitului

Datorii

Samtex SA a avut datorii în scădere in ultimii 2 ani

Din 2012 pâna in 2014 nivelul datoriilor a scazut cu 7.701.266 RON, adica cu 49,92 %.

Cea mai mare suma datorata a fost in anul 2013 – datorie: 15.424.694 RON.
Cea mai mica suma datorata a fost in anul 2014 – datorie: 7.723.428 RON.

Analiza evolutiei activelor circulante

Fig 4.3. Evolutia activelor circulante la SAMTEX SA

Se remarca o evolutie fluctuantă a valorii activelor circulante atat total cat si pe elementele componente adica stocuri si creante. In 2013 se remarca o crestere a valorii a activelor circulante fata de 2012 si o scadere in 2014 fata de 2013.

Analiza structurii datoriilor si a capitalurilor proprii

Fig 4.4. Rate generale de structură ale datoriilor si capitalurilor

Se remarca o constanta in privinta surselor de finantare ale firmei si anume in toti cei trei ani ponderea capitalurilor propii este mai mare decat ponderea datoriilor.

Monografie contabilă:

La data de 15 mai 2012, societatea achiziționează marfă în valoare de 5000 euro (la cursul de 4.50 lei/euro) de la compania italiană F-lli Campagnolo. Înregistrarile contabile sunt următoarele:

Achiziționarea mărfurilor

371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 22500

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 5400 (22500 x 24%)

Societatea Samtex SA factureaza unei alte entități bunuri cu o valoare de 10000 lei si TVA 24%. Deoarece volumul tranzactiilor a atins un anumit volum stabilt de cele doua parti, societatea Samtex SA acordă un discount de 3% . Discountul se acordă prin emiterea unei facturi distincte

La furnizor

Facturarea bunurilor livrate

411 „Clienti” = % 24000

707 „Venituri din vanzarea mărfurilor” 10000

4427 „TVA colectată” 2400

Acordarea discountului

411 „Clienti” = % 372

707 „Venituri din vanzarea mărfurilor” 300

4427 „TVA colectată” 72

La cumpărător

Primirea facturii de cumparare

% = 401 „Furnizori” 24000

371 „Mărfuri” 10000

4426 „TVA deductibilă 2400

Primirea facturii de discount

% = 401 „Furnizori” 372

371 „Mărfuri” 300

4426 „TVA deductibilă 72

Societatea înregistrează la o comandă, de ex. 1000 de bucati, produse care nu corespund standardului calitativ al clientului, in proportie de 1%. Prestarea de servicii se facturează pe 990 de bucati, iar cele 10 produse rămân in societate, clientul neavând nicio pretenție asupra acestor produse.

Obtinerea produselor reziduale:

346 „Produse reziduale” = 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” Cost de productie

Valorificarea produselor reziduale:

411 „Clienti” = % Preț de valorificare (TVA inclus)

703 „Venituri din vanzarea produselor reziduale”

4427 „TVA colectată”

concomitent, se scad din gestiune produsele livrate:

711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 346 „Produse reziduale” Cost de productie

Societatea primește in luna noiembrie 2013 o comandă de la firma Bellux S.R.L., pentru confectionarea a 1.200 de camasi barbatesti la un pret unitar de vanzare de 35 lei, exclusiv T.V.A. Valoarea totala a comenzii este de 49.980 lei, din care valoarea de vanzare 42.000 lei si T.V.A. 7.980 lei, termenul de livrare stabilit prin comanda transmisa fiind data de 24.12.2013.

Pentru onorarea comenzii, societatea efectueaza in luna noiembrie, achizitii in valoare totala de 46.656 lei, exclusiv T.V.A., din care:

materiale in valoare totala de 14.400 lei;

În luna noiembrie 2013

aprovizionarea cu materiale:

% = 401 „Furnizori”“ 17.856

301 „Materii prime” 14.400

4426 „TVA deductibilă” 3.456

furnituri in valoare totala de 2.232 lei;

aprovizionarea cu materiale consumabile:

% = 401 „Furnizori” 2.768

302 „Materiale consumabile” 2.232

4426 „TVA deductibilă” 536

5 masini de cusut in valoare totala de 30.024 lei.

achizitia masinilor de cusut:

% = 404 „Furnizori de imobilizari” 37.230

2131 „Echipamente tehnologice” 30.024

4426 „TVA deductibilă” 7.206

Comanda este lansată in producție în data de 4 decembrie 2013, iar capacitatea de producție alocată realizării acestei comenzi este de 100%.

În luna decembrie 2013, societatea înregistrează pe bază de documente justificative următoarele operații economice care conduc la înregistrarea de cheltuieli de exploatare în contabilitatea financiară:

cheltuieli cu diverse materiale consumabile in valoare de 2.000 lei;

cheltuieli energie electrică in valoare de 500 lei;

cheltuieli telefon in valoare de 300 lei;

cheltuieli cu diverse servicii terți in valoare de 200 lei;

cheltuieli cu materiale si furnituri eliberate din gestiune pentru executarea comenzii primite in suma de 16.632 lei;

cheltuieli cu manopera directă, in suma de 12.600 lei, total din care salariile muncitorilor direct productivi: 9.600 lei;

cheltuielile cu asigurările si protecția socială: 2.928 lei;

cheltuieli cu comisionul datorat la Camera de muncă: 72 lei;

cheltuieli cu salariile personalului tehnic, economic si administrativ in suma de 3.675 lei, total din care:

salarii: 2.800 lei;

cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala: 854 lei;

cheltuieli cu comisionul datorat la Camera de munca: 21 lei;

cheltuieli cu salariile personalului de conducere in suma de 4.200 lei, total din care:

salarii: 3.200 lei;

cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala: 976 lei;

cheltuieli cu comisionul datorat la Camera de munca: 24 lei;

cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe achizitionate in suma de 312,50 lei, conform graficului intocmit (30.024 lei : 96 luni = 312,75 lei rata lunara de amortizare).

Bunurile obținute se înregistrează la prețul de producție ca intrări în gestiunea de produse finite.

Produsele comandate sunt executate la termen si se livreaza clientului Bellux S.R.L. pentru care se emite factura fiscală in valoare totala de 49.980 lei.

În luna decembrie 2006

cheltuieli cu materiale eliberate din gestiune si date în consum pe baza documentului ,,bon de consum materiale”“:

601 „Cheltuieli cu materii prime”“ = 301 „Materii prime” 14.400

cheltuieli cu materiale consumabile eliberate din gestiune si date in consum pe baza documentului ,,bon de consum materiale“:

602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 „Materiale consumabile”“2.232

La data de 8 iulie 2012, societatea livrează marfă în valoare de 5000 euro (la cursul de 4.50 lei/euro) la compania italiană F-lli Campagnolo. Înregistrarile contabile sunt următoarele:

4111 „Clienți” = 707 „Venituri din vanzarea mărfurilor” 22500

Între Banca Comerciala Transilvania si Samtex SA se încheie contractul de credit cu nr.44267 pe o perioadă de o lună de zile care va fi utilizat in vederea achitării datoriei față de un furnizor extern si in vederea achiziționării unui autoturism. Pentru creditul acordat banca percepe un comision de 2% calculat asupra valorii integrale a creditului, care se va plati la data acordarii acestuia, iar dobanda este egala cu dobanda FIBOR la depozitele in DEM pe termen de 6 luni de 3.84% pe an , revizuibila semestrial plus o marja de 5% in total 8.84% pe an, revizuibila semestrial in functie de dobanda FIBOR. Cursul valutar in momentul incheierii tranzactiei este de 5200 lei/DEM iar la restituirea creditului este de 5300 lei/DEM.

În contabilitate se vor inregistra urmatoarele operații:

primirea creditului:

5124 „Conturi la bănci = 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 442.000.000

în valută”

achitarea comisionului:

627 „Cheltuieli cu serviciile = 5124 „Conturi la bănci în valută” 8.840.000

bancare si asimilate”

achizitionare piese schimb:

% = 404 „Furnizori de imobilizari” 400.000.000

3024 „Piese de schimb” 312.000.000

4426 „TVA deductibilă” 88.000.000

achitarea datoriei față de furnizorul extern:

404 „Furnizori de imobilizari” = 5124 „Conturi la banci în valută” 400.000.000

achizitionarea unui autoturism:

2133 „Mijloace de transport” = 401 „Furnizori” 42.000.000

achitarea datoriei fata de furnizor:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 42.000.000

plata dobânzii:

666 „Cheltuieli privind dobanzile” = 5124 „Conturi la banci in valută” 3.372.460

rambursarea creditului la scadență:

5191 „Credite bancare pe = 5124 „Conturi la banci în valută” 442.00.000

termen scurt”

înregistrarea diferenței de curs valutar:

665 „Cheltuieli din diferențe = 5124 „Conturi la banci în valută” 8.500.000

de curs valutar”

Se achizitioneaza un fier de călcat de la furnizori, pe bază de factură fiscală nr 22435 in valoare de 4.200.000 lei. Acesta se dă în folosință, apoi se înregistrează uzura lui pe bază de notă contabilă, iar ieșirea sau casarea se face pe bază de proces verbal de casare. În contabilitate au loc următoarele înregistrări:

înregistrarea facturii primite de la furnizor:

% = 401 „Furnizori” 5.124.000

303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 4.200.000

4426 „TVA deductibilă” 924.000

achitarea datoriei fata de furnizor:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci in lei” 5.124.000

Se achizitioneaza pe bază de factură de la furnizori echipament de lucru in valoare de 1.000.000 lei,se întocmește nota de recepție, iar apoi sunt date în consum pe baza bonului de consum.

achizitionarea echipamentului de lucru de la furnizor:

% = 401 „Furnizori” 1.220.000

303 „Materiale de natura obiectelor

de inventar” 1.000.000

4426 „TVA deductibilă” 220.000

achitarea datoriei față de furnizor:

401 „Furnizori” = 5311 „Casa in lei” 1.220.000

se întocmește nota de recepție, iar apoi sunt date în consum pe baza bonului de consum:

% = 303 „Materiale de natura obiectelor

de inventar” 1.000.000

4282 „Alte creanțe in legatură 500.000

cu personalul”

602 „Cheltuieli cu materialele cosnumabile” 500.000

inregistrarea TVA-ului aferent cotei de 1/2 din valoarea echipamentului de lucru:

4282 „Alte creanțe în legătură = 4427 „TVA colectată” 110.000

cu personalul”

CONCLUZII

Situațiile financiare anuale sunt supuse analizei economico-financiare pentru a da un plus de relevanță și claritate asupra informațiilor prezentate în acestea și pentru a informa utilizatorii situațiilor financiare cu privire la performanțele atinse de societatea analizată.

Realizând o sinteză a analizei economico-financiare pentru a evidenția mai bine situația de fapt a societății SAMTEX. SA și pentru a pune în evidență influența veniturilor asupra rezultatelor,am constatat următoarele:

societatea poate face față obligațiilor de plată atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

trezoreria netă este pozitivă ceea ce înseamnă că societatea nu este obligată la contractarea de împrumuturi pentru a acoperi nevoile curente.

În ultimii ani, societatea a reușit datorită conjuncturii economice actuale și a domeniului în care își desfășoară activitatea, unde există o concurență puternică, să-și îmbunătățească indicatorii de echilibru financiar.

Analizând cifra de afaceri am constatat o creștere treptată în perioada analizată, iar acestă creștere conduce la un rezultat financiar satisfăcător.

De asemenea se constată o eficiență a cheltuielilor totale la venituri totale, fapt reflectat în rentabilitătea crescută a veniturilor .

În concluzie, in urma analizei contabile putem spune ca firma a evoluat in timp fara multe datorii și cu venituri. Firma dispune de o serie de varietați din punct de vedere administrativ cât si a seriozitații pe care o are firma la ora actuala.

Din cele prezentate mai sus și din datele puse la dispoziție de catre conducerea societății se constată faptul că societatea poate susține financiar continuarea activității.

Dacă SAMTEX. SA doreste să aiba succes și ăn continuare, evidențiat printr-un rezultat financiar pozitiv și cât mai mare este necesar să-și controleze nu doar cheltuielile ci și veniturile . Există o oarecare dificultate în controlul veniturilor față de cheltuieli dar dacă acest lucru este posibil , acesta reprezintă jumătate din calea spre succes.

Astfel este nevoie în cadrul companiei de o cât mai bună gestionare a cheltuielilor, dar și a veniturilor pe cât posibil.

Într-o astfel de situație, managementul societății ar trebui să-și îndrepte atenția spre diversificarea activității în vederea creșterii veniturilor.

Majorarea prețului produselor ar fi o variantă pentru creșterea veniturilor, deoarece piața îi permite acest lucru, concomitent cu diversificarea sortimentală.

Deschiderea de noi puncte de vânzare poate duce la creșterea veniturilor obținute și în special a rezultatului financiar pozitiv printr-un control mai bun și sigur al prețului.

Marketingul devine astfel un imperativ pentru dezvoltarea firmei, iar ideea este să se creeze un marketing coordonat. Este importantă atât coordonarea între compartimentul de marketing și celelalte componente ale societății, cât și corelarea diverselor atribuții ale activității de marketing. În condiții diferite de acestea, marketingul este insuficient, acesta funcționând corespunzător doar atunci când toți angajații firmei sunt conștienți de influența lor asupra satisfacerii consumatorului.

Asadar, firma iși dorește sa evolueze mai departe atat in tehnologie cat și sa aibă cât mai multa activitate și un management cât mai bun.

BIBLIOGRAFIE

Tamba, Alexandru – Contabilitate financiară. Ghid practic

Ed. Silvania, Zalău, 2007

Mateș, Dorel – Normalizarea contabilității și fiscalității întreprinderii, Ed. Mirton, Timișoara, 2003

Irimie Emil Popa si alții – Bazele contabilității. Aplicații practice

Ed. Intelciedo, Deva, 2011

Elena Mariana Glăvan, – Contabilitate financiară,

Mirela Păunescu, Editura ASE, 2013

Daniela Artemisa Calu

Deaconu S – Particularități ale contabilității entităților,

Editura CH Beck, București, 2012

Pantea Petru., – Contabilitatea financiară,

Bodea Gheorghe Editura Intelcredo, Deva, 2013

*** – O.M.F. nr 3055/ 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile

conforme cu directivele europene

*** – OMFP nr. 1898/ 2013 pentru modificarea si completarea OMFP

3055/2009

*** – Legea contabilității 82/1991 în MO nr. 629 din 26.08.2002

*** – OMFP 1802/30.12.2014 pentru aprobarea Reglementarilor

contabile privind situațiile financiare anuale individuale si

situațiile financiare anuale consolidate

*** – Ceccar. ro

ANEXE

ANEXA 1: BILANT

ANEXA 2: CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

ANEXA 3: SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE SI A AMORTIZARII ACTIVELOR IMOBILIZATE

ANEXA 4:SITUATIA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIERE