Contabilitatea Analitica a Stocurilor

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1. CONTABILITATEA STOCURILOR

1.1. Conținutul, caracteristicile și principalele structuri ale stocurilor

1.2. Înregistrarea, costul și evaluarea stocurilor în contabilitate

1.2.1. Înregistrarea stocurilor

1.2.2. Costul stocurilor

1.2.3. Metode de evidență analitică și evaluare a stocurilor

1.2.4.Organizarea contabilității stocurilor și a producției în curs de execuție

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA ENTITĂȚII

2.1. Inființare, denumire, capital

2.2. Domeniul de activitate

2.3. Structura organizatorică

2.4. Modul de organizare a contabilității. Circuitul documentelor.

2.5. Intogmirea documentelor contabile

2.5.1. Registre contabile

2.5.2. Lucrări de sinteză și de raportare financiar – contabilă

2.5.3 Organizarea compartimentului financiar – contabil .Relațiile acestuia cu alte compartimente.

2.6. Descrierea produselor comercializate.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ

3.1 Contabilitatea mărfurilor

3.2 Contabilitatea materialelor consumabile

3.3 Contabilitatea materiilor prime

3.3.1. Intrări de materii prime , recepția și consumul acestora

3.4 Contabilitatea produselor finite

3.5 Situația financiară a SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL

3.6 Monografie contabilă privind stocurile în cadrul SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL

3.7 Inventarierea stocurilor

3.7.1. Pregătirea și desfășurarea operațiunii de inventariere

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Produs al unei activități practice și teoretice îndelungate, contabilitatea s-a afirmat ca sistem de cunoaștere și gestiune a resurselor și rezultatelor pe entități. Ea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informațional și decizional la problema gestiunii valorilor economice separate pe entități distincte.

Din structura tipurilor de entități contabile, întreprinderea reprezintă sfera de acțiune în limitele căreia contabilitatea (ca instrument informațional și de gestiune) capătă forma completă de reprezentare și control asupra constituirii și utilizării resurselor. La acest nivel organizatoric se realizează în forma cea mai deplină activitatea de producție a bunurilor, de prestare a serviciilor, de circulație a mărfurilor, a titlurilor de valoare și a instrumentelor de plată.

Contabilitatea analitică a stocurilor este obiectul contabilității de gestiune în care stocurile trebuie evidențiate potrivit criteriului fizic pe gestiuni și în cadrul acestora pe sortimente potrivit normelor elaborate de fiecare întreprindere.

CAPITOLUL 1. CONTABILITATEA STOCURILOR

1.1. Conținutul, caracteristicile și principalele structuri ale stocurilor

Stocurile sunt active circulante deținute pentru a fi vândute, în curs de producție în vederea vânzării sau sub forma de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii.

Un activ se clasifica ca circulant atunci când:

– este achiziționat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării și se asteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilantului;

– este reprezentat de creanțe aferente ciclului de exploatare;

– este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restrictionată.

Activele circulante se utilizează o perioadă scurtă în activitatea înterprinderii și în general participă la un singur circuit economic modificându-și în permanentă forma.Cuprind ansamblul de bunuri și servicii care intervin în ciclul de exploatare al înterpriderii și sunt destinate fie a fi consummate la prima lor utilizare, fie a fi prelucrate în procesul de productie, ori a fi vândute în starea în care au fost procurate.

Stocurile pot intra în înterprindere pe mai multe cai: achiziție, producție proprie, aport, donație.

Din punct de vedere financiar, ținând cont de perioadă scurtă în care sunt regăsite în structura patrimoniului, sunt considerate alocari ciclice. Din punct de vedere al gradului de lichiditate, stocurile sunt considerate active cu o lichiditate parțilă.

Stocurile, prezintă o serie de caracteristici le particularizează în structura activelor:

– se află succesiv și neîntrerupt în diferite faze ale procesului de producție și comercializare;

– descriu mai multe rotațtii (circuite) în cadrul unei perioade de gestiune;

– sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materiale consumabile, materiile prime), sau a fi vândute în aceeasi stare (marfurile) sau a fi vândute dupa prelucrare (produsele);

– contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitații și la valorificarea capitalului.

Aceste caracteristici fac ca stocurile să dețină un rol important în activitatea firmelor. Din acest motiv este foarte important ca gestiunea stocurilor să vizeze menținerea unui nivel corespunzator al acestora din punct de vedere al calității, cantității, și al volumului producției și al modului de realizare al acestuia. Nu orice nivel al stocurilor este favorabil înterprinderilor. Un nivel minim poate genera disfuncționalități pe relatia furnizor-beneficiar și opriri ale procesului de producție. Un nivel ridicat al acestora, poate determina imobilizări importante de stocuri care vor fi lipsite de mișcare o anumită perioadă, fapt ce genereaza dificultății în fluxurile financiare ale firmei.

Stocurile pot fi clasificate astfel;

Materii prime, participă direct la fabricarea produselor și se regasesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată.

Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, semințe și materiale de plantat, furaje, și alte materiale consumabile),participă sau ajută procesul de fabricație sau de exploatare de regulă, fară a se regasi în produsele la a căror fabricare participă.

Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de valoare mare cu durată de viață utilă sub un an indiferent de valoare sub forma de echipament de protecție și de lucru, îmbrăcăminte specială ,mecanisme, dispozitive, verificatoare, bacaramente, SDV-urile, amenajări provizorii de santier, aparatele de masură și control, matrițele folosite la obținerea anumitor produse și alte obiecte similare. Nu se includ în aceasta categorie lucrările de organizare de șantier de la care în urma terminării lucrărilor nu se recuperează materialele. Obiectele de inventar reprezintă bunuri care nu îndeplinesc conditiile legale privind valoarea și durata pentru a fi considerate mijloace fixe, precum și bunurile asimilate acestora.

Produsele, sunt reprezentate de:

– semifabricate sunt acele bunuri al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secție (fază de fabricație) și se pot livra altor secții sau terților.

– produse finite, bunuri care au parcurs în întregime toate fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unității patrimoniale, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților ;

– produse reziduale, reprezentând rebuturile, materialele recuperabile, deșeurile adică bunurile necorespunzătoare calitativ ce rezultă din procesul tehnologic.

Mărfurile ,respectiv bunurile pe care înterprinderea le cumpară în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii.

Ambalajele, includ bunurile refolosibile achiziționate sau fabricate, destinate protejării și prezentării produselor și care, în mod temporar, pot fi păstrate la terti cu obligația restituirii în condițiile prevazute în contract.

Producția în curs de execuție, este reprezentată de producția care nu a trecut prin toate fazele (stadiile de prelucrare) prevazute de procesul tehnologic, precum și de produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necomplectate în întregime. Sunt asimilate producției în curs: lucrările, serviciile și studiile în curs de execuție sau nedeterminate.

După apartenența la patrimoniu, stocurile se pot grupa în:

– stocuri aflate în proprietatea înterprinderii, se gasesc fie în depozitele sau spațiile proprii, (depozite, magazii, magazine, locuri de producție) fie la terți, (materii și materiale aflate la terți, produse aflate la terți, mărfuri în custodie sau consignație la terți).

– stocuri aflate în gestiune dar care nu sunt în proprietatea înterprinderii (stocurile primite spre prelucrare sau în custodie), înregistrate distinct în conturi în afara bilantului (clasa a 8-a de conturi).

1.2. Înregistrarea, costul și evaluarea stocurilor în contabilitate

1.2.1. Înregistrarea stocurilor

În conformitate cu reglementările în vigoare, deținerea cu orice titlu de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar, alte drepturi și obligații, precum și efectuarea de operații economice fără să fie înregistrate în contabilitate sunt interzise. În aplicarea acestor prevederi este necesar să se asigure: recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în unitate și înregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrarea în custodie sau consignație se recepționează și înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate valoarea acestora se înregistrează în conturi în afara bilantului.

În situația unor decalaje între provizionarea și recepția bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea unității, se procedeaza astfel: bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare cât și în contabilitate, pe baza recepției și a documentelor însotitoare.

În cazul unor decalaje între vânzarea și livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieșiri din unitate, nemai fiind considerate proprietatea acesteia, astfel: bunurile vândute și nelivrate se înregistrează distinct în gestiune iar în contabilitate în conturi în afara bilantului; bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieșiri din gestiune atât la locurile de depozitare cât și în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieșirea din gestiune potrivit legii.

1.2.2. Costul stocurilor

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției și prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc în stare de utilizare. Este folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare, la ieșire, la înventariere și la închiderea exercițiului financiar.

Evaluarea stocurilor la sfârșitul exercițiului financiar și la inventariere, trebuie efectuată la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă .

Valoarea realizabilă neta este prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul desfașurări normale a activității mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului și costurilor necesare cedării.

Principale structuri ale valorii stocurilor sunt: costul de achiziție, costul de producție, costul standard (prestabilit) și prețul cu amănuntul.

Costul de achiziție folosit la înregistrarea intrărilor stocurilor este format din prețul de facturare al furnizorului, taxele și ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare și alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. Un asemenea preț devine cost istoric și va fi luat în considerare la eliberarea stocurilor din depozit. Întrucât costul de achiziție, devenit preț de înregistrare în contabilitate chiar pentru aceleași sortimente, diferă de la o perioadă la alta în funcție de mărimea prețurilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielile de transport aprovizionare, se ridică problema prețurilor unitare care trebuie practicate la ieșirea stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. În acest scop, reglementările contabile în viguare stabilesc posibilitatea alegerii de catre agenții economici a uneia din urmatoarele metode:

* Cost mediu ponderat;

* Prima intrare-prima ieșire;

* Ultima intrare-prima ieșire.

Costul de producție al unui bun cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producție precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocate în mod rațional ca fiind legate de fabricația acestuia.

1.2.3. Metode de evidență analitică și evaluare a stocurilor

În situația contabilizării stocurilor după metoda inventarului permanent, Legea contabilității prevede în scopul cunoașterii corecte din punct de vedere cantitativ și valoric a stocurilor aflate în gestiunea unității patrimoniale, pe fiecare lot în parte și pe fiecare categorie de stocuri, organizarea contabilității analitice a stocurilor după urmatoarele metode:

* metoda cantitativ – valorică,

* metoda operativ – valorică,

* metoda global – valorică.

Metoda cantitativ-valorică. Presupune ținerea unei evidențe cantitative la locul de depozitare al stocurilor, pe categorii de bunuri, folosind Fișele de cont analitice. Fișele de magazie, împreună cu actele justificative(recepții, facturi), împărțite în funcție de sensul mișcării bunurilor(intrări și ieșiri), se predau compartimentului financiar-contabil, care prelucrează datele și înregistrează stocurile atât cantitativ cât și valoric, în Fișele de cont analitice, deschise pe feluri de bunuri și locuri de depozitare.Concordanța valorică dintre datele înregistrate în conturile sintetice și cele analitice, se verifică prin întocmirea la sfârșitul lunii a balanței de verificare a conturilor analitice. Concordanța cantităților se asigură prin confruntarea datelor dintre fișele de magazie și fișele analitice pentru valori materiale.

Metoda operativ-contabilă (pe solduri). Presupune înregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ, pe categorii de bunuri, iar la contabilitate valoric, pe gestiuni, iar în cazul acestora pe grupe și subgrupe de bunuri, întocmindu-se documentul numit "Registrul Stocurilor". Concordanța dintre datele înregistrate în evidența depozitelor și cele din contabilitate se asigură prin evaluarea lunară a stocurilor cantitative înscrise în Fișele de magazie cantitativ și în "Registrul Stocurilor" cantitativ și valoric.

Tehnica de lucru este urmatoarea: documentele justificative sunt înregistrate de gestionar în fișele de magazie, stabilind stocul după fiecare operație; serviciul contabil, verifică periodic înregistrările facute în fișele de magazie și preia documentele respective, împreună cu borderourile întocmite de gestionar, care sunt centralizate pe grupe de materiale și pe conturi corespondente.

Totalurile stabilite se înscriu în "Situația de miscări", întocmită separat pentru intrări și pentru ieșiri.

La sfârșitul fiecărei luni se totalizează situațiile și se stabilesc doua categorii de totaluri, pe gestionari și pe grupe de materiale, atât la intrari cât și la ieșiri, iar stocurile din fișele de magazie se înscriu în Registrul stocurilor și se înmultesc cu prețul lor. Existențele fizice înscrise în acest registru trebuie să concorde cu stocul stabilit prin fișele de magazie, iar soldurile pe grupe și gestiuni cu valorile din Situația de mișcări lunară, care trebuie să concorde cu contabilitatea sintetică.

Metoda global-valorică. Are în vedere conducerea evidenței stocurilor numai valoric, atât la nivelul gestiuni cât și a compartimentului de contabilitate. La nivelul gestiunii, Fișele de magazie sunt întocmite cu "Raportul de gestiune", în care se înregistrează zilnic intrările și ieșirile pe bază de documente justificative. Aceasta, împreună cu documentele justificative se predau la compartimentul de contabilitate, care verifică realizarea documentelor și a valorilor consemnate. Controlul concordanței dintre înregistrările din Raportul de gestiune și cele din Fișele de cont pentru operații diverse, se face periodic, de regula lunar, prin confruntarea soldurilor.

Esența metodei constă în ținerea evidenței numai valoric la nivelul gestiunilor cu ajutorul "Raportului de gestiune" completat de responsabilul gestiunii iar la compartimentul financiar-contabil global valoric pe fiecare gestiune cu ajutorul formularului "Fișa de cont pentru operații diverse " completat de contabilul gestiunii.

Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu

Regula generală de evaluare și înregistrare a stocurilor, la intrarea în patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificată, prin:

Costul de achiziție, în cazul bunurilor achiziționate de la terți (materii prime, materiale, mărfuri etc), în structura căruia se cuprind următoarele elemente:

Prețul de cumpărare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum și rabaturile, remizele, risturnuri etc.

Taxe vamale aferente bunurilor importate.

Cheltuieli accesorii de achiziționare – acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor în gestiune, ele pot fi:

Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;

Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.

Nu se includ în costul de achiziție cheltuielile financiare aferente finanțării necesare constituirii stocurilor și nici sconturile financiare acordate pentru plata înainte de scadență.

Costul de producție, în cazul bunurilor și serviciilor obținute din activitatea proprie de exploatare (produse finite, semifabricate, produse în curs de execuție, ș.a.), format din:

* Cheltuielile directe de fabricație (materiale directe, energia consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă și alte cheltuieli directe);

* Cota cheltuielilor indirecte de fabricație, alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricarea acestora.

El poate fi cunoscut decât după expirarea lunii curente.

Valoarea de aport sau de utilitate, în cazul bunurilor:

* Aduse ca aport la capital;

* Obținute cu titlu gratuit (din donații).

Valoarea de aport sau de utilitate se stabilește în funcție de prețul pieței și de starea și amplasarea stocurilor.

Costul de intrare în patrimoniu este denumit și valoare de intrare sau valoare contabilă.

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Regula generală de evaluare și înregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea actuală sau de utilitate denumită și valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc în funcție de utilitatea bunului în întreprindere sau prețul pieței și se identifică, în funcție de destinația lor, astfel:

* Stocurilor destinate vânzării li se stabilește valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este dată de prețul de vânzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc.

* Semifabricatele și producția în curs de execuție se evaluează la valoarea componentelor materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare.

* Materiile prime și materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire.

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenței, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor. În acest sens:

* În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului pentru unitate și prețul pieței, este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate.

* În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate, în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.

* Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor deprecieri relative (nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care să reflecte situația reală existentă, chiar și în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.

* În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de înlocuire se înțelege costul de achiziție, în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piață, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport – aprovizionare.

Evaluarea stocurilor la întocmirea bilanțului contabil

Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele evaluărilor la inventariere, astfel pot fi posibile următoarele cazuri:

Pentru stocurile la care au rezultat diferențe în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare, în bilanț acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate.

Pentru stocurile la care s-au constatat diferențe în minus între valoarea de inventar și valoarea lor de intrare, acestea se evaluează în bilanț la valoarea de inventar. În contabilitate aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. Dacă din valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate și înregistrate provizioane, se obține valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanț.

Pe baza celor arătate mai sus se desprinde regula generală de evaluare și înregistrare a stocurilor, și anume: înregistrarea lor în contabilitate la valoarea de intrare, stabilită la nivelul costului de achiziție sau a costului de producție, după caz, ca forme ale costului istoric. Prin aceasta se asigură aplicarea principiului realității, costurile efective de achiziție și de producție fiind parametrii reali ai valorii stocurilor.

Evaluarea stocurilor la ieșirea din patrimoniu

La ieșirea din patrimoniu sau la darea în consum, stocurile sunt evaluate și se înregistrează scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare.

Problema fundamentală a înregistrărilor la ieșirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a prețului utilizat pentru evaluarea stocurilor ieșite.

În condițiile în care pe parcursul desfășurării activității, aceleași feluri de bunuri se procură la prețuri diferite, pentru evaluarea cantităților de stocuri ieșite sau consumate, având la bază valoarea de intrare a acestora, reglementările și standardele internaționale recomandă aplicarea legii în vigoare.

1.2.4.Organizarea contabilității stocurilor și a producției în curs de execuție

La organizarea contabilității stocurilor și producției în curs de execuție trebuie avute în vedere urmatoarele elemente:

– obiectivele urmărite

– factorii specifici de influența stocurilor și a producției în curs de execuție;

– documentele justificative și de evidență operativă;

– sistemul conturilor utilizate pentru reflectarea stocurilor și a producției în curs de execuție.

Principalele obiective ce revin contabilității în acest domeniu sunt:

Urmărirea și controlul realizării programului de aprovizionare. Prin organizarea evidenței pe grupe și feluri de stocuri, precum și a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigură informatii utile cu privire la stadiul aprovizionării.

Asigurarea integrității patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare și urmarirea permanentă a mișcarii lor. Se asigură prin organizarea contabilității mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, și în cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ și valoric, înregistrarea exactă și la timp a cuantumului mișcărilor și a diferențelor constatate la inventariere, sesizarea existenței stocurilor fără utilitate sau cu mișcare lentă, pentru luarea măsurilor necesare lichidării lor.

Urmărirea utilizării raționale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidența economiilor sau a materialelor neutilizate, precum și a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în secțiile de fabricație.

Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport-aprovizionare față de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilității astfel încât acestea să poată furniza informații cu privire la nivelul și structura cheltuielilor de transport aprovizionare.

Factori specifici de influență:

Mărimea întreprinderii, ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate sintetică a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

Structura organizatorică și funcțională a gestiunilor de stocuri, determină circuitul documentelor primare și evidenta analitică pe gestiuni. Modul de organizare a activității de aprovizionare și livrare, depozitare și mișcare a stocurilor de materiale constituie premise de bază a contabilității, întrucât operațiile specifice lor generează o mare diversitate de documente primare de a caror corectă întocmire și completare depinde gradul de exactitate a informațiilor furnizate.

Caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, în funcție de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii și conturile sintetice corespunzatoare lor; se elaborează nomenclatorul stocurilor și pe această bază se organizează evidența operativă și contabilitatea analitică.

Sistemul documentelor justificative și de evidență operativă

Operațiunile privind existența, intrarea, ieșirea și deprecierea stocurilor sunt consemnate în diferite documente specifice, care se pot grupa dupa urmatoarele criterii:

Documente privind existența stocurilor:

– liste de inventariere;

– registru de inventar;

– proces verbal de inventariere;

Documente privind intrarea stocurilor:

– comenzi;

– facturi;

– avize de insoțtire a mărfi;

– borderou de achiziție;

– note de recepție și constatare de diferențe;

– bon de predare – transfer – restituire;

– rapoarte de producție;

– bon de primire;

– liste de inventariere;

– declaratii vamale de import;

– ordine de plata – extrase de cont;

– chitanțe și registru de casă;

– borderou de primire a bunurilor în consignație;

– procese verbale de predare – primire;

– procese verbale de inventariere;

– procese verbale de donație;

Documente privind ieșirea stocurilor:

– facturi;

– avize de însoțire;

– bonuri de predare – transfer – restituire;

– borderou de vânzare;

– fișe limită de consum;

– bonuri de consum;

– foi de parcurs;

– procese verbale de predare – primire;

– bon de predare;

– declarație vamală de export;

– declarații de încasare valutară;

– decizii de imputare;

– procese verbale de donații;

– procese verbale de inventariere;

– buletin de analiză;

– extrasele de cont bancar;

– chitante și registru de casă;

– rapoarte zilnice de producție;

Documente privind descrierea stocurilor

– listele de inventariere ;

– procese verbale de inventariere;

– situații de calcul a perisabilităților;

– procese verbale de scoatere din gestiune a bunurilor degradate sau expirate;

– note de constatare;

Evidența operativă a stocurilor se ține cu ajutorul urmatoarelor documente:

– fișa de magazie;

– registrul stocurilor;

– raportul de gestiune;

Factura – se întocmește în momentul livrării bunurilor, constituind, pe lângă funcția de intrare – ieșire din gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontare (încasarea – plata) contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate.

Avizul de însoțire – servește ca document pentru eliberarea – primirea în gestiune și ca act de însoțire a stocurilor pe timpul transportului.

Nota de recepție și constatarea de diferențe – evidențiază bunurile intrate în gestiune. Este întocmită în baza documentelor eliberate de furnizor.

Bonul de predare – transfer – restituire – folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse, semifabricate, etc.) obținute din producție proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare la altul în cadrul aceleiași unități. Nu servește ca document pe timpul transportului.

Bon de comandă – chitanță este un formular cu regim special de tipărire, înscriere și numerotare ce servește ca document pentru: contractarea serviciilor, confirmarea primirii și evaluarea obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, încasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate și a materialelor consumate.

Se întocmește în trei exemplare de către unitatea prestatoare, fie pentru un singur material eliberat (bon de consum individual), fie pentru mai multe materiale pentru același loc de consum (bon de consum colectiv).

Circulă la compartimentul financiar-contabil exemplarul 1, exemplarul 2 se predă clientului, exemplarul 3 rămâne în carnet.

Fișa limită de consum se întocmește de către compartimentul de lansare a producției pentru materiile prime și materialele care se consumă în mod repetat. Se întocmește la începutul lunii cu cantitatea(țile) totală(le) care urmează a fi consumată (e).

Zilnic sau în cursul lunii fișa limită se completează cu cantitatea(țile) eliberată(te), parțial și cumulat, iar la sfarșitul lunii se face evaluarea cantităților ieșite.

Servește acelorași scopuri ca și bonul de consum și poate fi întocmită fie pentru un singur sortiment (fișă limită de consum individuală), fie pentru mai multe sortimente eliberate aceluiași loc de consum (fișă limită de consum colectivă).

Fișa de magazie este un formular cu regim special de tipărire, înscriere și numerotare ce servește ca document de evidență la locul de depozitare a intrărilor, ieșirilor și stocurilor de valori materiale; document de contabilitate analitică în cadrul metodei oparative-contabile; sursă de informații pentru controlul operativ curent și contabil al stocurilor de valori materiale.

Se întocmește într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material și se completeaza de către compatimentul financiar contabil (pentru deschiderea fișei și la verificarea înregistrărilor), gestionar sau persoană desemnată. Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terți sau în custodie se întocmesc fișe distincte care se țin separat de cele ale valorilor materiale proprii.

În scopul ținerii corecte a evidenței la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifică inopinant, cel puțin o dată pe lună, modul cum se fac înregistrările în fișele de magazie.

Fișa de evidență a obiectelor de inventar în folosință servește ca document de evidență a obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată, a echipamentului și materialelor de protecție date în folosință personalului, până la scoaterea lor din uz. Se întocmește într-un exemplar, pe măsura dării în folosință a bunurilor pe fiecare persoană, de gestionarul care eliberează obiectele respective sau de persoana desemnată să țină evidența acestora.

Declarația vamală este utilizată pentru declararea în detaliu a bunurilor clasificate în tariful vamal, cu ocazia efectuării unor operațiuni de import sau de export și care dovedește efectuarea propriu-zisă a operațiunii de import sau de export, după caz, în condiții egale.

Sistemul conturilor utilizate

Contabilitatea sintetică a stocurilor se conduce cu ajutorul clasei a III-a din Planul de Conturi General, "Conturi de stocuri și produse în curs de executie". Această clasă cuprinde urmatoarele grupe:

grupa 30 Stocuri de materii prime și materiale

grupa 32 Producția în curs de aprovizionare

grupa 33 Producția în curs de execuție

grupa 34 Produse

grupa 35 Stocuri aflate la terți

grupa 36 Animale

grupa 37 Mărfuri

grupa 38 Ambalaje

grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor și producției

în curs de execuție

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA ENTITĂȚII

2.1. Inființare, denumire, capital

Societatea SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL a luat ființa în anul 1998 având ca numar de înregistrare la registrul comerțului J09/611/1998 fiind încă de la început societate comercială plătitoare de TVA , având cod unic de înregistrare RO 11391192.

În prezent îșî desfășoară activitatea în Braila, având sediul social pe Șos Rm Sărat nr 74 , și punct de lucru Str Griviței nr 1E, îndeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat.

Punctul de lucru este numit “ Club Raay” și este situat pe malul Dunării, dispune de o piscină semiolimpică, jacuzzi, saună, ținând cont că este acoperită se poate practica înotul în orice perioadă a anului. Sala de fitness cu o suprafața de 300 mp este dotată cu aparate ultamoderne importate din America.

SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL este persoană juridică română și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare.

Durata de funcționare a societății este nelimitată în timp de la data înmatriculării acesteia la registrul comerțului.

Capitalul social al firmei este subscris și vărsat în sumă de 330.000 lei.

Administrarea și reprezentarea societății este pe durată nelimitată de o persoană fizică , cetățean român.

Societatea poate angaja personal cu contract de muncă, cu respectarea prevederilor codului muncii și regimului asigurărilor sociale .În prezent are 50 de salariați încadrați în muncă cu contracte atât pe perioadă nedeterminată și determinată; cu normă întreagă cât și cu normă parțială 2 sau 4 ore pe zi. Necesarul de personal angajat este stabilit de conducerea firmei.

2.2. Domeniul de activitate

Activitatea principală a firmei : SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL este: activități ale bazelor sportive; restaurante- cod CAEN 9311.

Principalii clienți ai firmei sunt persoane fizice.

2.3. Structura organizatorică

MANAGER

↓

CONTABIL SEF

↓

ANGAJATI IN DIVERSE DEPARTAMENTE

↓ ↓ ↓ ↓

CURATENIE TEHNIC RECEPTIE RESTAURANT / BAR

2.4. Modul de organizare a contabilității. Circuitul documentelor.

Contabilitatea în cadrul societății se ține în compartiment distinct, cu personal angajat cu pregătire de specialitate. Organizarea și tinerea contabilității revine contabilului, iar coordonarea activității zilnice a societății este asigurată de manager. Activitatea contabilă este coordonată de contabil.

Se ține evidența zilnică a urmatoarelor documente: intrări și ieșiri – facturi de achiziții și vânzări, întogmirea nirurilor pentru mărfurile recepționate, întogmirea registrului de casă (încasări și plăți).

Până în data de 12 a lunii urmatoare contabilul trebuie să fi terminat înregistrarea tuturor documentelor (facturi, registrul de casă , bancă, mijloace fixe, evidența și stocurile de

materiale ).Până la data de 25 a lunii următoare trebuiesc depuse declarațiile fiscale (declarația privind TVA –D300; declarația asigurărilor sociale – D112).

2.5. Intogmirea documentelor contabile

2.5.1. Registre contabile

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică și grupate în registrele contabile. Principalele registre care se folosesc sunt : registrul jurnal , cartea mare , registru inventar, registru general de evidență a salariaților , registru unic de control , registru de evidență fiscală.

Registrul jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează prin articole contabile operațiunile patrimoniale prin respectarea succesiuni documentelor după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. În cadrul firmei CLUB RAAY SPORT&SPA acest jurnal este emis de programul de contabilitate “AVESOFT” pe baza înregistrărilor zilnice. La sfârșitul lunii se listează iar rulajul se înscrie manual în fomularul tipizat șnuruit și înregistrat la Administrația Finanțelor Publice Brăila de la data înfiîntării firmei.

Registrul cartea mare este un document contabil obligatoriu în care se înscrie lunar înregistrările efectuate în registrul jurnal, stabilindu-se situația fiecărui cont, respectiv sold inițial, rulaje și sold final.

Registru inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv, grupate în funcție de natura lor,conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Acest registru în cadrul societății se completează o data pe an având la bază inventarele întogmite în fiecare gestiune și departament (materii prime, materiale auxiliare, mărfuri,obiecte de inventar, mijloace fixe).

Registrul general de evidență a salariaților se numerotează pe fiecare pagină și poartă stampila inspectoratului teritorial de munca. Angajatorul are obligația completării registrului în ordinea încheierii contractelor de muncă. Cuprinde elemente de identificare a tuturor salariaților, în cadrul firmei SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL acest registru se păstrează în format electronic, conform normelor în viguare la sediul central în cadrul departamentului de resurse umane.

Registrul unic de control are ca scop evidențierea tuturor controalelor desfășurate la contribuabil de către toate organele de control specializate în domeniile : finaciar – fiscal , inspecția muncii , sanitar, protecția consumatorului, etc.

Registrul de evidentă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informațiilor care au stat la determinarea profitului impozabil și a calcului impozitului pe profit cuprins în declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat. Acest registru se păstrează la sediul fiscal al societății în cadrul departamentului financiar – contabilitate unde se fac și înregistrările în acesta.

2.5.2. Lucrări de sinteză și de raportare financiar – contabilă

Situațiile financiare în cadrul SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL se întocmesc de contabil și au la bază balanța de verificare și listele de inventariere. Situațiile financiare anuale se compun din :

* bilanț,

* cont de profit și pierdere,

* situația modificărilor capitalului propriu,

* situația fluxurilor de trezorerie,

* politici contabile

* note explicative.

Situațiile financiare sunt supuse auditului financiar efectuat de către auditorii financiari persoane fizice autorizate. Se depun la Direcția Generală a Finanțelor Publice Brăila în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar. Se publică după aprobare și se păstrează timp de 50 de ani .

2.5.3 Organizarea compartimentului financiar – contabil .Relațiile acestuia cu alte compartimente.

Compartimentul financiar – contabil este organizat în cadrul departamentului financiar-contabil, sub conducerea contabilului șef.

În cadrul acestui departament se ține evidența financiar-contabilă a unității potrivit Legii contabilității, se calculează drepturile salariale aferente personalului angajat în baza datelor furnizate de către compartimentul resurse umane, cât și calcularea și virarea atât a obligațiilor bugetare, precum și a celor față de furnizori, creditori, etc.

Pe plan financiar și de trezorerie, departamentul financiar contabil asigură fondurile necesare societății; efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor economici, corelați cu indicatorii financiari privind: marfa vândută și încasată, veniturile, mijloacele circulante și alți indicatori economici și financiari; răspunde de realizarea integrală și la timp a planului financiar, propunând măsuri eficiente de recuperare a pierderilor; răspunde de evidența imobilizărilor financiare; asigură plata la termen a sumelor care constituie obligația societății față de bugetul de stat și alte obligații față de terți; urmărește și încasează toate facturile pentru produsele livrate; asigură și răspunde de efectuarea corectă și la timp a calculului privind drepturile salariale ale personalului; întocmește proiectul planului de finanțare-creditare a investițiilor și se ocupă de celelalte operațiuni financiare în derularea investițiilor.

În ceea ce privește partea de contabilitate, departamentul financiar-contabil, răspunde de organizarea și funcționarea în bune condiții a contabilității patrimoniale; asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrarilor contabile privind: fondurile fixe, calculul amortizării acestora, mijloacele circulante, cheltuielile de producție sau calculul costurilor, investițiile, rezultatele financiare; organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale, urmărește definitivarea, potrivit legii, a rezultatelor inventarierii; întocmește lunar balanța de verificare pentru conturile sintetice și cele analitice și urmărește concordanța dintre acestea; întocmește situația principalilor indicatori economico-financiari lunari, bilanțurile trimestriale și anuale și coordonează întocmirea raportului explicativ la acestora.

Are obligații privind gestionarea mijloacelor de transport din dotare, înregistrându-le treptat amortizarea.

Departamentul financiar – contabil interacționează prin funcțiile sale cu toate departamentele unității, dar și cu mediul extern. La nivel de unitate, compartimentul financiar-contabil preia toate documentele furnizate de celelalte departamente, în vederea verificării fondului și formei acestora și înregistrării lor cronologice și sistematice în evidența financiar-contabilă. Astfel, de la departamentul vânzări preia facturile întocmite, avizele de însoțire a mărfii, instrumentele de plată obținute de la client în vederea întocmirii jurnalului de vânzări și a fișei de cont pentru clienți. Tot de aici se preiau retururile de marfă, borderourile de comandă.

De la departamentul personal preia purtătorii de informații referitori la personal și nivelul lor de remunerare. Astfel în cadrul acestui departament se întocmesc contractele de muncă în vederea transmiterii lor către departamentul financiar-contabil pentru înregistrare în registrul unic al salariaților. Foile colective de prezență, dreptul la concediul de odihnă și concediile medicale, precum și graficul realizărilor individuale ale salariaților participă la întocmirea ștatului de salarii. Deasemenea tot de aici pleacă către compartimentul financiar – contabil nevoia de recrutare sau de restructurare de personal, precum și necesitățile de perfecționare a personalului existent prin cursuri acreditate.

Relația cu departamentul aprovizionări se realizează prin prisma necesității de mărfuri transmise de către departamentul financiar-contabil. Deasemenea departamentul aprovizionări transmite facturile de aprovizionare și avizele de însoțire a mărfii, precum și notele de recepție și constatare de diferențe, soldurile furnizorilor, stocul de marfă existent.

Pe lângă relațiile de nivel intern, departamentul financiar-contabil interacționează și cu organele statului, organismele financiare și colaboratorii. Către stat are obligația de întocmire și transmitere, a declarațiilor lunare și ștatelor de plată, precum și rapoartelor financiare semestriale și/sau anuale. Relația cu organismele financiare vizează contractele pe care unitatea le are cu acestea, precum și transmiterea spre decontare a efectelor de plată primite de la clienți, precum și dispozițiile de plată prin virament a datoriilor justificate pe care unitatea le are față de terțe persoane. Raporturile cu alți parteneri de afaceri sunt reprezentate de contractele de colaborare cu aceștia în vederea respectării clauzelor stipulate în acestea.

Relațiile funcționale ale acestui departament sunt prezentate prin intermediul diagramei de relații prezentată în figura nr 1.

Fig.1 Diagrama de relații a compartimentului financiar – contabil

2.6. Descrierea produselor comercializate.

În cadrul societății CLUB RAAY SPORT&SPA una dintre activitățile firmei este aceea de restaurante. În incinta restaurantului se comercializează atât băuturi răcoritoare cât și alcoolice, țigări, cipsuri, înghețată, mâncăruri și pizza preparate în incinta bazei sportive și de agrement .

Băuturile răcoritoare ,alcoolice, țigările, cipsurile și înghețată sunt achiziționate de la principali furnizori cum ar fi : Coca Cola, Ficus trade, Carul cu Bere , Simba invest, Carlsrom beverage, Alex & Comp.

Necesarul materiei prime pentru produsele preparate în bucătărie sunt achiziționate de la Selgros , Metro , Terol prod. Pentru prepararea pizzei materia primă este achiziționată de la un singur furnizor din București : Domino’s pizza maxim, și se folosesc cantitățile exacte specificate în rețetele standard .

Cealaltă activitate a societății aceea de activități ale bazelor sportive se bazează pe prestării servicii cum ar fi: piscină, saună, jacuzzi, fitness, aerobic, masaj, dansuri moderne, balet, terenuri de tenis, cursuri de înot, sau de fotbal, pentru care există angajați persoane calificate.

Principalii clienți ai societății sunt persoane fizice cărora li se emit bonuri fiscale pentru produsele sau serviciile achiziționate.

Principalii furnzori ai socientății CLUB RAAY SPORT&SPA ne livrează mărfuri și materii prime în funcție de comenzile făcute catre aceștia în baza unei facturi fiscale pe care este trecut și termenul scadent. Pentru a nu fi blocate livrările aferente comenzilor departamentul contabilitate trebuie să ordoneze plățile către casierie pentru fiecare furnizor care dorește plata cu numerar a facturilor. Pentru cei care doresc prin cont bancar plățile se fac direct de departamentul contabilitate prin ordinele de plată.

Contarea pentru plățile cu numerar se face astfel:

5311 „ Casă în lei “ = 401 „ Furnizori”

Contarea pentru plățile cu ordin de plată prin bancă se face astfel:

5121 „ Bancă în lei “ = 401 „ Furnizori”

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ

Contabilitatea mărfurilor, materialelor consumabile, materiilor prime, produselor finite la Sc „ CLUB RAAY SPORT&SPA „ SRL

La baza acestui studiu de caz a stat activitatea financiară a societății CLUB RAAY SPORT&SPA din Brăila care a fost prezentată în capitolul 2.

3.1 Contabilitatea mărfurilor

Mărfurile sunt acele bunuri materiale achiziționate în scopul revânzării în aceeași stare, după prelucrare sau produse de înterprindere și destinate vânzarii prin magazine proprii. Reflectarea în contabilitate a mărfurilor se realizează cu ajutorul conturilor

371"Mărfuri" și 378"Diferențe de preț la mărfuri"

Contul 371"Mărfuri" – evidențiază existența și mișcarea mărfurilor la cost de achiziție sau preț de vânzare, după caz.

După conținutul economic: cont de stocuri destinate vânzării.

După funcția contabilă: cont de activ.

Înregistrarea contabilă a mărfurilor primite în gestiune și vându-te cu adaos comercial se contează astfel:

%

371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori”

4426 „Tva deductibilă” = 401 „Furnizori”

371 „Mărfuri” = 4428 „Tva neexigibilă”

371 „Mărfuri” = 378 „Diferențe de preț la mărfuri”

Produsele primite în gestiune se vând prin încasare în casa de marcat fiscală contarea făcându-se astfel:

%

5311 „Casa în lei” = 707 „Venituri din vînzarea mărfurilor”

În momentul recepție mărfurilor în baza facturii fiscale de intrare în unitate prin întogmirea nir- ului, evidențiindu-se prețul unitar de intrare și cel de vânzare.

3.2 Contabilitatea materialelor consumabile

În categoria materialelor consumabile “ clasa contului 302 “ regasim materiale auxiliare, combustibil, și alte materiale consumabile . În această categorie societatea CLUB RAAY SPORT&SPA înregistrează produsele de acesta natură achiziționate necesare unei perioade de consum mai mare de o lună . În baza facturii se întogmește nir –ul aferent intrării în gestiune contarea fiind:

Pentru materiale auxiliare :

%

3021 “ Materiale auxiliare” = 401 “Furnizori”

4426 “Tva deductibilă” = 401 “Furnizori”

Pentru combustibil:

%

3022 “Combustibil” = 401 “Furnizori’

4426 “Tva deductibilă” = 401 “Furnizori”

Pentru alte materiale consumabile:

%

3028 “Materiale consumabile” = 401 “Furnizori”

4426 “Tva deductibilă” = 401 “Furnizori”

Pentru ieșirea acestor materiale din gestiune pentru consum se întogmește bon de consum unde se trec materialele ieșite din gestiunea magaziei pentru folosirea lor contarea fiind:

6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare” = 3021 “Materiale auxiliare”

6022 “Cheltuilei cu combustibilul” = 3022 “Combustibil”

6028 “Cheltuieli cu materiale consumabile” = 3028 “Materiale consumabile”

3.3 Contabilitatea materiilor prime

În categoria materiilor prime “ clasa contului 301 “ regăsim toate intrările de materiale destinate producției proprii. În baza facturilor se întogmește nir- ul cantitativ valoric , care cuprinde denumirea materialului , cantitatea achiziționată și prețul de achiziției. Pentru intrarea în gestiune contarea se face astfel:

%

301 „Materie primă” = 401 „Furnizori”

4426 „Tva deductibilă” = 401 „Furnizori”

Ieșirea din gestiune se face în baza bonului de consum , în care se trec toate materiile prime cu cantitățile necesare procesului de producție, contarea se face astfel:

%

601 „Cheltuieli cu materia primă” = 301 „Materie primă”

3.3.1. Intrări de materii prime , recepția și consumul acestora

3.3.1.a. Facturi de intrări materii prime

Pentru întocmirea situației financiare lunii ianuarie 2015 pentru gestiunea pizzeriei am adăugat fișa contului de materii prime „301” , un nir aferent unei facturi și un bon de consum cu cantitățile necesare preparării pizzei în funcție de comenzile zilnice, iar pentru restul perioadei am atașat balanța contabilă.

3.3.1.b. Recepția mărfurilor și întogmirea nir-ului.

Recepția mărfurilor se face în baza facturii se verifică marfa, se cântărește, se urmăresc termenele de valabilitate, dacă corespund facturi se semnează de primire și se întogmește nir-ul.

La data de 03 .01.2015 se cumpără materie primă pentru pizza de la Domino’s pizza maxim, tva 24% conform facturii 19140001.

% = 401 “ Furnizori “ total 3193,65 lei

301 “ Materii prime” 2575,52 lei

4426 “Tva deductibilă” 618,13 lei

3.3.1.c. Bonul de consum

Bonul de consum se întocmește zilnic cu cantitățile eliberate din depozit sau camera frig de către pizzar pentru că acesta răspunde de magazia de materii prime și întogmirea fișelor. Fișele de magazie ajung la departamentul contabilitate pentru verificarea înregistrărilor cu contabilitatea cel puțin o dată pe lună.

Se dă în consum conform bonului 10 din 02.01.2015 următoarele:

601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 249,24 lei

RAPORT EFCREP_1.TXT PAG: 1

S.C.CLUB RAAY SPORT&SPA S.R.L. (c)

Situatia pe conturi si repartitori in RON a inregistrarilor

contabile in perioada 01.01.2015 – 31.01.2015

/–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-\

|T N o t a c o n t a b i l a Cont S u m a Document debitor Document creditor |

|i ––––––––––––––– corespondent –––––––––– –––––––– –––––––-|

|p JR. Poz Zi.Ln.Anul Explicatie Debit Credit Tip Numar Data Tip Numar Data |

|–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-|

Cont 301 – Materii prime

–––––––––––––––––––––––-

Repartitor G25 PIZZA

––––––––––––––––––

D CS 38 2. 1.2015 Consumuri 601 0.00 249.24 . . BC 10 02.01.2015

M JC 245 2. 1.2015 Intrare de la terti 401.1 156.00 0.00 NIR1 02.01.2015 FAC10031

D CS 44 3. 1.2015 Consumuri 601 0.00 246.93 . . BC 11 03.01.2015

D CS 45 3. 1.2015 Consumuri 601 0.00 169.35 . . BC 12 03.01.2015

M JC 251 3. 1.2015 Intrare de la terti 401.1 2575.52 0.00 NIR2 03.01.2015 FAC19140001

T TR 17 3. 1.2015 Transfer sau retur 482 0.00 64.37 BTR879 03.01.2015 BTR879

T TR 18 3. 1.2015 Intrare prin transfer 482 129.51 0.00 BTR878 03.01.2015 BTR878

D CS 50 4. 1.2015 Consumuri 601 0.00 148.59 . . BC 13 04.01.2015

D CS 51 4. 1.2015 Consumuri 601 0.00 90.45 . . BC 14 04.01.2015

D CS 56 5. 1.2015 Consumuri 601 0.00 263.36 . . BC 15 05.01.2015

D CS 57 5. 1.2015 Consumuri 601 0.00 112.08 . . BC 16 05.01.2015

D CS 58 5. 1.2015 Consumuri 601 0.00 60.80 . . BC 17 05.01.2015

D CS 61 6. 1.2015 Consumuri 601 0.00 180.05 . . BC 18 06.01.2015

D CS 62 6. 1.2015 Consumuri 601 0.00 281.80 . . BC 19 06.01.2015

D CS 66 7. 1.2015 Consumuri 601 0.00 98.74 . . BC 20 07.01.2015

M JC 258 7. 1.2015 Intrare de la terti 401.1 2520.23 0.00 NIR3 07.01.2015 FAC19140002

D CS 69 8. 1.2015 Consumuri 601 0.00 190.74 . . BC 21 08.01.2015

D CS 70 8. 1.2015 Consumuri 601 0.00 63.68 . . BC 22 08.01.2015

D CS 74 9. 1.2015 Consumuri 601 0.00 172.92 . . BC 23 09.01.2015

D CS 75 9. 1.2015 Consumuri 601 0.00 127.47 . . BC 24 09.01.2015

D CS 77 10. 1.2015 Consumuri 601 0.00 123.55 . . BC 25 10.01.2015

D CS 78 10. 1.2015 Consumuri 601 0.00 288.19 . . BC 26 10.01.2015

D CS 85 11. 1.2015 Consumuri 601 0.00 127.40 . . BC 27 11.01.2015

D CS 86 11. 1.2015 Consumuri 601 0.00 359.40 . . BC 28 11.01.2015

D CS 87 11. 1.2015 Consumuri 601 0.00 36.54 . . BC 29 11.01.2015

D CS 91 12. 1.2015 Consumuri 601 0.00 286.09 . . BC 30 12.01.2015

D CS 92 12. 1.2015 Consumuri 601 0.00 59.49 . . BC 31 12.01.2015

D CS 96 13. 1.2015 Consumuri 601 0.00 214.85 . BC 32 13.01.2015

D CS 97 13. 1.2015 Consumuri 601 0.00 166.23 . . BC 33 13.01.2015

D CS 101 14. 1.2015 Consumuri 601 0.00 124.07 . BC 34 14.01.2015

D CS 103 15. 1.2015 Consumuri 601 0.00 256.53 . . BC 35 15.01.2015

D CS 104 15. 1.2015 Consumuri 601 0.00 32.30 . . BC 36 15.01.2015

M JC 274 15. 1.2015 Intrare de la terti 401.1 2569.08 0.00 NIR4 15.01.2015 FAC19140003

D CS 110 16. 1.2015 Consumuri 601 0.00 103.35 . . BC 37 16.01.2015

D CS 111 16. 1.2015 Consumuri 601 0.00 189.95 . . BC 38 16.01.2015

D CS 112 16. 1.2015 Consumuri 601 0.00 49.26 . . BC 39 16.01.2015

D CS 115 17. 1.2015 Consumuri 601 0.00 134.32 . . BC 40 17.01.2015

D CS 116 17. 1.2015 Consumuri 601 0.00 144.77 . . BC 41 17.01.2015

D CS 120 18. 1.2015 Consumuri 601 0.00 229.55 . . BC 42 18.01.2015

D CS 121 18. 1.2015 Consumuri 601 0.00 141.23 . . BC 43 18.01.2015

D CS 124 19. 1.2015 Consumuri 601 0.00 408.31 . . BC 44 19.01.2015

D CS 125 19. 1.2015 Consumuri 601 0.00 72.88 . . BC 45 19.01.2015

D CS 128 20. 1.2015 Consumuri 601 0.00 210.58 . . BC 46 20.01.2015

D CS 129 20. 1.2015 Consumuri 601 0.00 295.26 . . BC 47 20.01.2015

D CS 130 20. 1.2015 Consumuri 601 0.00 152.64 . . BC 48 20.01.2015

D CS 134 21. 1.2015 Consumuri 601 0.00 196.78 . . BC 49 21.01.2015

D CS 135 21. 1.2015 Consumuri 601 0.00 6.93 . . BC 50 21.01.2015

D CS 140 22. 1.2015 Consumuri 601 0.00 143.42 . . BC 201 22.01.2015

D CS 141 22. 1.2015 Consumuri 601 0.00 94.27 . . BC 202 22.01.2015

M JC 297 22. 1.2015 Intrare de la terti 401.1 2416.34 0.00 NIR5 22.01.2015 FAC19140004

D CS 144 23. 1.2015 Consumuri 601 0.00 132.35 . . BC 203 23.01.2015

D CS 145 23. 1.2015 Consumuri 601 0.00 55.07 . . BC 204 23.01.2015

D CS 151 24. 1.2015 Consumuri 601 0.00 165.40 . . BC 206 24.01.2015

D CS 152 24. 1.2015 Consumuri 601 0.00 82.34 . . BC 207 24.01.2015

D CS 155 25. 1.2015 Consumuri 601 0.00 148.24 . . BC 208 25.01.2015

D CS 156 25. 1.2015 Consumuri 601 0.00 362.72 . . BC 209 25.01.2015

D CS 157 25. 1.2015 Consumuri 601 0.00 93.93 . . BC 210 25.01.2015

D CS 163 26. 1.2015 Consumuri 601 0.00 206.07 . . BC 211 26.01.2015

D CS 164 26. 1.2015 Consumuri 601 0.00 239.57 . . BC 212 26.01.2015

D CS 169 27. 1.2015 Consumuri 601 0.00 230.25 . . BC 213 27.01.2015

D CS 170 27. 1.2015 Consumuri 601 0.00 327.06 . . BC 214 27.01.2015

D CS 173 28. 1.2015 Consumuri 601 0.00 140.02 . . BC 216 28.01.2015

D CS 178 29. 1.2015 Consumuri 601 0.00 184.70 . . BC 217 29.01.2015

D CS 179 29. 1.2015 Consumuri 601 0.00 119.36 . . BC 218 29.01.2015

M JC 315 29. 1.2015 Intrare de la terti 401.1 2386.93 0.00 NIR6 29.01.2015 FAC19140005

TR 19 29. 1.2015 Intrare prin transfer 482 8.47 0.00 BTR881 29.01.2015 BTR881

D CS 184 30. 1.2015 Consumuri 601 0.00 169.57 . . BC 219 30.01.2015

D CS 191 31. 1.2015 Consumuri 601 0.00 165.99 . . BC 220 31.01.2015

D CS 192 31. 1.2015 Consumuri 601 0.00 14.27 . . BC 221 31.01.2015

D CS 193 31. 1.2015 Consumuri 601 0.00 49.32 . . BC 224 31.01.2015

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Total G25 – PIZZA ptr.contul 301 12762.08 10054.94

Sold inceput de an 2015 1493.54 0.00 RON

Rulaje precedente 0.00 0.00 RON

Sume finale 14255.62 10054.94 RON

Sold final 31.01.2015 4200.68 0.00 RON

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

3.4 Contabilitatea produselor finite

În categoria produselor finite „ clasa contului 345 „ regăsim produsele producției proprii preparate în incinta societății noastre avizate sanitar veterinar și destinate vânzării atât în restaurantul propriu cât și clienților care comandă pentru acasă, servici etc.

La baza preparării produselor stă un rețetar bine pus la punct pentru fiecare produs în parte , în care sunt trecute incredientele și cantitățile exacte pentru fiecare porție în parte. Plecând de la acest rețetar au fost calculate costurile de producție pentru fiecare produs în parte în funcție de prețurile de intrare a materiei prime pentru ca apoi să se știe cu ce preț se pot vinde ca societatea să acopere cheltuielile de producție și cele indirecte cum ar fi: consumul de gaze , energie, apă, salariile personalului; și să înregistreze profit .

Zilnic se întogmește raportul de producție unde sunt trecute toate preparatele din acea zi cu numărul de porții , fiind trecut prețul de producție al fiecărui produs.

În baza raportului de producție se întogmește nir-ul unde sunt evidențiate prețurile de vânzare pentru fiecare produs . Acest nir are rolul de a încărca gestiunea restaurantului cu valoarea produselor ce urmează a fi încasate.

Contarea pentru raportul de producție se face astfel:

%

345 „Produse finite” = 711 „Venituri din variația stocurilor”

Contarea pentru nir-ul aferent raportului de producție se face astfel:

%

371 „Mărfuri” = 345 „Produse finite”

371 „Mărfuri”= 4426 „Tva deductibilă”

371 „Mărfuri” = 378 „Diferențe de preț la mărfuri”

Pentru exemplificare atașez raportul de producție numărul 1 din 02.01.2015 și nir-ul cu numărul 1 din 02.01.2015 aferent raportului de producție, iar pentru restul perioadei atașez balanța contabilă pentru efectuarea situației financiare pentru luna ianuarie 2015.

345 „Produse finite” = 711 „Variația stocurilor” 480,50 lei

CF : 11391192 / S.C.CLUB RAAY SPORT&SPA S.R.L.

Raport intrari produse pe niruri

la preturi de intrare in perioada01. IANUARIE 2015 – 31.IANUARIE 2015

*==========================================================================================================*

| Nr. | |Fel|____ Document NIR _____|Valoare la pret|Valoare la pret|___ Document coresp.___| Repartitor|

| crt.|Gest|ope|Doc|Nr.docum|Data docum| intrare | intrare+TVA |Doc|Nr.docum|Data docum| corespond.|

|=====================|

* GESTIUNEA G26 (PRODUSE FINITE PIZZA )

––––––––––––––

| 1 26 AI9 NIR 1 02.01.2015 480.50 595.82 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 2 26 AI9 NIR 2 03.01.2015 217.20 269.33 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 3 26 AI9 NIR 3 04.01.2015 293.70 364.19 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 4 26 AI9 NIR 4 05.01.2015 547.30 678.65 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 5 26 AI9 NIR 5 06.01.2015 411.10 509.77 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 6 26 AI9 NIR 6 07.01.2015 165.60 205.35 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 7 26 AI9 NIR 7 08.01.2015 291.40 361.34 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 8 26 AI9 NIR 8 09.01.2015 231.40 286.94 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 9 26 AI9 NIR 9 10.01.2015 428.70 531.58 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 10 26 AI9 NIR 10 11.01.2015 421.50 522.66 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 11 26 AI9 NIR 11 12.01.2015 525.00 651.01 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 12 26 AI9 NIR 12 13.01.2015 529.20 656.19 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 13 26 AI9 NIR 13 14.01.2015 115.60 143.35 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 14 26 AI9 NIR 14 15.01.2015 342.40 424.58 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 15 26 AI9 NIR 15 16.01.2015 298.60 370.27 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 16 26 AI9 NIR 16 17.01.2015 389.10 482.49 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 17 26 AI9 NIR 17 18.01.2015 331.30 410.80 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 18 26 AI9 NIR 18 19.01.2015 508.50 630.53 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 19 26 AI9 NIR 19 20.01.2015 833.20 1033.20 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 20 26 AI9 NIR 20 21.01.2015 395.30 490.17 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 21 26 AI9 NIR 21 22.01.2015 150.70 186.87 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 22 26 AI9 NIR 22 23.01.2015 171.20 212.29 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 23 26 AI9 NIR 23 24.01.2015 368.50 456.94 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 24 26 AI9 NIR 24 25.01.2015 586.80 727.62 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 25 26 AI9 NIR 25 26.01.2015 613.40 760.60 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 26 26 AI9 NIR 26 27.01.2015 410.30 508.77 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 27 26 AI9 NIR 27 28.01.2015 265.80 329.58 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 28 26 AI9 NIR 28 29.01.2015 295.70 366.69 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 29 26 AI9 NIR 29 30.01.2015 152.30 188.86 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

| 30 26 AI9 NIR 30 31.01.2015 504.10 625.09 . . |

|…………………………………………………………………………………………….|

|TOTAL GESTIUNEA G26 PRODUSE FINITE PIZZA |

| 11275.40 13981.53 |

|–––––––––––––––––––––––––––––––––––-|

TOTAL GENERAL 11275.40 13981.53

4111 „Clienți = % 1039,50 lei

701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 838,31 lei

4427 „TVA colectată” 201,19 lei

RAPORT EFCREP_1.TXT PAG: 1

S.C.CLUB RAAY SPORT&SPA S.R.L. (c)

Situatia pe conturi si repartitori in RON a inregistrarilor

contabile in perioada 01.01.2015 – 31.01.2015

/–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-\

|T N o t a c o n t a b i l a Cont S u m a Document debitor Document creditor |

|i ––––––––––––––– corespondent –––––––––– –––––––– –––––––-|

|p JR. Poz Zi.Ln.Anul Explicatie Debit Credit Tip Numar Data Tip Numar Data |

|–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-|

Cont 371 – Marfuri

–––––––––––––––––––––––-

Repartitor G26 PRODUSE FINITE PIZZA

D D 53 2. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 480.50 0.00 . . NIR1

D D 54 2. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 201.19 0.00 . . NIR1

D D 55 2. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 357.81 0.00 . . NIR1

T TR 16 2. 1.2015 Intrare prin transfer 482 331.07 0.00 BTR880

D D 65 3. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 217.20 0.00 . . NIR2

D D 66 3. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 87.00 0.00 . . NIR2

D D 67 3. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 145.30 0.00 . . NIR2

D D 73 4. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 293.70 0.00 . . NIR3

D D 74 4. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 115.35 0.00 . . NIR3

D D 75 4. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 186.94 0.00 . . NIR3

D D 85 5. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 547.30 0.00 . . NIR4

D D 86 5. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 226.36 0.00 . . NIR4

D D 87 5. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 395.85 0.00 . . NIR4

D D 93 6. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 411.10 0.00 . . NIR5

D D 94 6. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 163.45 0.00 . . NIR5

D D 95 6. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 269.94 0.00 . . NIR5

D D 105 7. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 165.60 0.00 . . NIR6

D D 106 7. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 67.35 0.00 . . NIR6

D D 107 7. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 115.04 0.00 . . NIR6

D D 113 8. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 291.40 0.00 . . NIR7

D D 114 8. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 113.13 0.00 . . NIR7

D D 115 8. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 179.97 0.00 . . NIR7

D D 125 9. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 231.40 0.00 . . NIR8

D D 126 9. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 84.19 0.00 . . NIR8

D D 127 9. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 119.40 0.00 . . NIR8

D D 133 10. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 428.69 0.00 . . NIR9

D D 134 10. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 184.65 0.00 . . NIR9

D D 135 10. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 340.66 0.00 . . NIR9

D D 145 11. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 421.50 0.00 . . NIR10

D D 146 11. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 173.52 0.00 . . NIR10

D D 147 11. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 301.48 0.00 . . NIR10

D D 157 12. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 525.01 0.00 . . NIR11

D D 158 12. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 220.65 0.00 . . NIR11

D D 159 12. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 394.35 0.00 . . NIR11

D D 165 13. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 529.19 0.00 . . NIR12

D D 166 13. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 221.42 0.00 . . NIR12

D D 167 13. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 393.40 0.00 . . NIR12

D D 177 14. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 115.60 0.00 . . NIR13

D D 178 14. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 42.77 0.00 . . NIR13

D D 179 14. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 62.62 0.00 . . NIR13

D D 185 15. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 342.40 0.00 . . NIR14

D D 186 15. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 135.97 0.00 . . NIR14

D D 187 15. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 224.13 0.00 . . NIR14

D D 197 16. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 298.60 0.00 . . NIR15

D D 198 16. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 110.52 0.00 . . NIR15

D D 199 16. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 161.88 0.00 . . NIR15

D D 205 17. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 389.10 0.00 . . NIR16

D D 206 17. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 156.87 0.00 . . NIR16

D D 207 17. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 264.52 0.00 . . NIR16

D D 217 18. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 331.29 0.00 . . NIR17

D D 218 18. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 131.03 0.00 . . NIR17

D D 219 18. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 214.68 0.00 . . NIR17

D D 225 19. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 508.49 0.00 . . NIR18

D D 226 19. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 197.42 0.00 . . NIR18

D D 227 19. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 314.09 0.00 . . NIR18

D D 237 20. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 833.23 0.00 . . NIR19

D D 238 20. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 319.84 0.00 . . NIR19

D D 239 20. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 499.44 0.00 . . NIR19

D D 245 21. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 395.30 0.00 . . NIR20

D D 246 21. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 157.35 0.00 . . NIR20

D D 247 21. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 260.35 0.00 . . NIR20

D D 257 22. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 150.70 0.00 . . NIR21

D D 258 22. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 59.52 0.00 . . NIR21

D D 259 22. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 97.28 0.00 . . NIR21

D D 265 23. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 171.20 0.00 . . NIR22

D D 266 23. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 68.42 0.00 . . NIR22

D D 267 23. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 113.88 0.00 . . NIR22

D D 277 24. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 368.50 0.00 . . NIR23

D D 278 24. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 134.23 0.00 . . NIR23

D D 279 24. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 190.77 0.00 . . NIR23

D D 285 25. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 586.79 0.00 . . NIR24

D D 286 25. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 22.97 0.00 . . NIR24

D D 287 25. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 342.24 0.00 . . NIR24

D D 297 26. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 613.39 0.00 . . NIR25

D D 298 26. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 234.48 0.00 . . NIR25

D D 299 26. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 363.63 0.00 . . NIR25

D D 309 27. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 410.30 0.00 . . NIR26

D D 310 27. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 157.06 0.00 . . NIR26

D D 311 27. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 244.14 0.00 . . NIR26

D D 317 28. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 265.79 0.00 . . NIR27

D D 318 28. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 110.03 0.00 . . NIR27

D D 319 28. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 192.68 0.00 . . NIR27

D D 329 29. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 295.72 0.00 . . NIR28

D D 330 29. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 110.90 0.00 . . NIR28

D D 331 29. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 166.38 0.00 . . NIR28

D D 337 30. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 152.31 0.00 . . NIR29

D D 338 30. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 56.81 0.00 . . NIR29

D D 339 30. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 84.39 0.00 . . NIR29

D CS 30 31. 1.2015 protocol pizza 623.2 0.00 107.00 BC 262 31.01.2015 .

D CS 31 31. 1.2015 protocol pizza 623.2 0.00 528.00 BC 261 31.01.2015

D D 349 31. 1.2015 Transformare mat.in marfa 345 504.10 0.00 . . NIR30

D D 350 31. 1.2015 Transformare mat.in marfa 4428.1 209.42 0.00 . . NIR30

D D 351 31. 1.2015 Transformare mat.in marfa 378 368.48 0.00 . . NIR30

a ~A 13 31. 1.2015 Repartiz. adaos comercial 378 0.00 7186.79 . . . .

a ~A 14 31. 1.2015 Repartiz. adaos comercial 607 0.00 11152.74 . . . .

a ~A 15 31. 1.2015 Repartiz. adaos comercial 4428.1 0.00 4471.53 . . . .

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Total G26 – PRODUSE FINITE PIZZA ptr.contul 371 23446.06 23446.06

Sold inceput de an 2015 0.00 0.00 RON

Rulaje precedente 0.00 0.00 RON

Sume finale 23269.99 23446.06 RON

Sold final 31.01.2015 0 RON

3.5 Situația financiară a SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL

În cadrul societății CLUB RAAY SPORT&SPA în fiecare lună, până pe data de 12 ale lunii urmatoare trebuie să fii primit și înregistrat toate facturile de la furnizori dar și cele către clienții. Apoi contabilul are de efectuat situția lunară cu veniturile și cheltuielile pe activității pentru managerul societății. Pentru această situație se fac verificări : dacă au fost încasate toate facturile emise, dacă sunt diferențe în plus sau în minus în gestiunii, dacă au fost încasate toate produsele finite preparate sau dacă au existat rebuturi.

Pentru luna ianuarie 2015 în cadrul gestiunii ” pizza” am avut urmatoarele cheltuieli și venituri :

Cheltuieli cu materia primă

601 10054,94

Cheltuieli cu produse consumabile – cutii pizza

6028 432,50

Cheltuieli de protocol

623 635,00

Cheltuieli privind mărfurile

607 11152,74

Cheltuieli cu transportul – pentru materia primă

624 1451,62

Cheltuieli cu combustibilul – pentru mașina de livrări la domiciliu

6022 300,00

Cheltuieli cu utilitățile – apă , energie electrică, gaze

605 754,32

Cheltuieli cu personalul

641 + 642+ 645 2446,96

Venituri din vânzarea mărfurilor

707 18339,53

Venituri aferente costurilor stocurilor de producție

711 11275,40

∑ venituri – ∑ cheltuieli = ∑ 29614.93 – ∑ 27228,08 = 2386.85

După efectuarea situației contabile pentru luna ianuarie 2015 aferentă gestiunii pizza de mai sus putem înștiința conducerea că avem un profit de 2386,85 lei la sfârșitul lunii.

Bilanț contabil pentru luna ianuarie 2015

3.6 Monografie contabilă privind stocurile în cadrul SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL

În cursul lunii ianuarie 2015 în cadrul SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL au avut loc următoarele operații economico – financiare :

La data de 03.01.13 se cumpără materii prime pentru pizza de la SC Domino’s pizza maxim SRL în valoare de 3193,65 TVA 24% conform facturii numărul 19140001.

% = 401 „Furnizori” 3193,65 LEI

301 „Materii prime” 2575, 52 LEI

4426 „TVA deductibilă” 618,13 LEI

Se achiziționează de la SC Romsales Distribution SRL la data de 11.01.13 produse consumabile(săpun lichid, hârtie, diverse soluții de șters suprafețe), în valoare de 1000 lei TVA inclusă, conform facturii numărul 134333.

% = 401 „Furnizori” 1000 LEI

3028 „Produse consumabile” 806,45 LEI

4426 „TVA deductibilă” 193,55 LEI

Se achiziționează materii prime in sumă de 2520,23 fără TVA la care se adaugă cheltuieli cu transportul în sumă de 483,87 fără TVA de la SC Domino’s pizza maxim SRL, conform facturii numărul 19140002 din data de 07.01.2015.

% = 401 „Furnizori” 3125,08LEI

301 „Materii prime” 2520,23 LEI

4426 „TVA deductibilă” 604,85 LEI

% = 401 “ Furnizori” 600 LEI

624 “ Cheltuieli cu transportul” 483,87 LEI

4426 “TVA deductibilă” 116,13 LEI

Se dau în consum materialele consumabile cumpărate de la SC Romsales Distribution SRL, conform bonului de consum numărul 25 din 14.01.13.

6028 „Cheltuieli privind materiale consumabile” = 3028 „Materiale consumabile” 250 lei

Se alimentează cu combustibil mașina pentru livrări de la benzinăria ” Moll romania petroleum „ în sumă de 600 lei TVA inclus, factura urmând a fi achitată printr-un bilet la ordin cu termen de încasare de 7 zile.

% = 401 „Furnizori” 600,00 LEI

6022„Cheltuieli cu combustibilul” 483,87 LEI

4426 „TVA deductibilă” 116,13 LEI

401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” 600,00 LEI

403 „Efecte de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 600,00 LEI

Se achită factura 19140001 din 03.01.2015 de la SC Domino’s pizza maxim SRL conform ordinul de plată numărul 21 din 20.01.13.

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 3193,65 LEI

7. Se achiziționează de la SC Carul cu Bere SRL mărfuri destinate revânzării în barul din incinta bazei sportive în sumă de 157,90 lei TVA 24 % inclus în baza facturi 999222 din 21.01.13, la care se întogmește nir-ul cu numărul 102 în sumă de 350,00 lei.

% = 401 “ Furnizori“ 157,90 LEI

371 “ Mărfuri” 127,34 LEI

4426 “TVA deductibilă” 30,56 LEI

% = 371 “Mărfuri “

4428 “TVA neexigibilă” 67,74 LEI

378 “ Diferențe de preț la mărfuri “ 154,92 LEI

8. Se achită datoria față de SC Carul cu bere SRL în numerar, conform chitanței numărul 405 din 25.01.13.

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 157,90 LEI

9. Se dau în consum, conform bonului de consum numărul 10 din 02.01.13, materii prime necesare executării comenzii:

601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 249,24 LEI

10. Se obține în urma procesului de producție cantitatea de pizza comandată anterior:

345 „Produse finite” = 711 „Variația stocurilor” 480,50 LEI

11. Produsele finite obținute se vând către clienții diverși:

411 „Clienții” = % 1039,50 LEI

701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 838,31 LEI

4427 „TVA colectată” 201,19 LEI

12. Se scad din gestiune produsele finite vândute pe data de 02.01.2015.

711 „Variația stocurilor” = 345 „Produse finite” 480,50 LEI

13. Se emite factura cu numarul 203 din 10.01.2015 pentru abonament lunar la piscină în sumă de 800 lei TVA inclus către “As Coralul”.

411 “Clienții” = % 800,00 LEI

704 “Venituri din servicii prestate” 645,16 LEI

4427 “TVA colectată” 154,84 LEI

14. Se încasează creanța de la AS CORALUL prin ordinul de plată numărul 13 din 25.01.13.

5121 „Conturi la bănci în lei” = 411 „Clienții” 800,00 LEI

15. Se primește factura cu consumul de apă pentru luna ianuarie 2015 în sumă de 500 fară TVA.

% = 401 „Furnizori “ 620,00 LEI

605.1 „ Cheltuieli cu consumul de apă” 500,00 LEI

4426 „TVA deductibilă” 120,00LEI

16. Se achită factura de la Compania de utilități publice Brăila cu consumul de apă cu numerar în numerar conform chitanței numarul 155 din 31.01.2015.

401 „Furnizorii „ = 5311 „Casa în lei” 620,00 LEI

17. Se achiziționează de la SC Coca Cola România HBC SRL mărfuri destinate revânzării în barul din incinta bazei sportive în sumă de 329,15 lei TVA 24 % inclus în baza facturi 430201 din 28.01.13, la care se întogmește nir-ul cu numărul 202 în sumă de 612,00 lei.

% = 401 “ Furnizori“ 329,15 LEI

371 “ Mărfuri” 265,44 LEI

4426 “TVA deductibilă” 63,71 LEI

% = 371 “Mărfuri “

4428 “TVA neexigibilă” 118,45 LEI

378 “ Diferențe de preț la mărfuri “ 228,11 LEI

18. Se primește în urma comenzii efectuate la SC Electron SRL o cantitate de 1000 buc cutii pizza la prețul de 0,79 lei fără TVA / buc conform facturii numărul 12301 din 13.01.2015.

% = 401 “ Furnizori “ 979,60 LEI

3023 “ Materiale pentru ambalat “ 790,00 LEI

4426 “ TVA deductibilă” 189,60 LEI

19. Se primește factura numărul 1812 din 31.01.2015 cu consumul de energie pentru luna ianuarie 2015 de la SC Renovatio SPORT&SPA SRL 20378,57 lei TVA și certificate verzi incluse.

% = 401 “Furnizori “ 20378,57 LEI

605.2 “Cheltuieli cu consumul de energie” 15921,69 LEI

4426 “TVA deductibilă” 3821,21 LEI

652 “Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător” 512,65 LEI

4426 “ TVA deductibilă” 123,02 LEI

20. Se repară la service auto al SC CLUB RAAY SA mașina pentru livrări conform facturii numărul 19193001 din 31.01.2015 în valoare de 3000 lei TVA inclus.

% = 401 “ Furnizori “ 3000,00 LEI

611 “ Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile “ 2419,35 LEI

4426 “ TVA Deductibilă “ 580,65 LEI

21. Se achiziționează de la Blue Coffe Service cafea pentru protocol la un preț de 1,45 lei / buc fără TVA conform facturii 230504 din 22.01.2015.

% = 401 “ Furnizori” 500,00 LEI

623 “ Cheltuieli de protocol “ 403,23 LEI

4426 “TVA deductibilă” 96,77 LEI

3.7 Inventarierea stocurilor

3.7.1. Pregătirea și desfășurarea operațiunii de inventariere

Mai întâi trebuie stabilit cum și de câte ori se inventariază bunurile aparținând unei entități comerciale într-un exercițiu financiar, astfel:

* elementele de activ și de pasiv se inventariază odată pe an și au legătură directă cu situațiile financiare anuale;

* mărfurile și ambalajele din unitățile de desfacere cu amănuntul (inclusiv din cele de alimentație publică) nu pot fi tratate în regim de inventariere anuală; experiența arată că atunci când vânzarea se face prin case de marcaj este suficientă inventarierea de două ori pe an;

* disponibilitățile bănești, cecurile, cambiile, biletele la ordin, precum și celelalte valori din casieriile unităților economice se inventariază obligatoriu cel puțin o dată pe lună;

În afară de aceste momente obligatorii de realizare a inventarierii, mai trebuie avute în vedere și toate împrejurările în care se face obligatorie inventarierea, precum: predarea – primirea de gestiune, ori de câte ori sunt indicii că într-o gestiune există lipsuri sau plusuri de inventar, la cererea organelor de control financiar sau gestionar, în cazul modificărilor de prețuri, în urma unor calamități naturale.

Pregătirea inventarierii este o etapă premergătoare inventarierii propriu-zise și constă în luarea unor măsuri cu caracter organizatoric și în efectuarea unor operațiuni de pregătire contabilă.

Pentru pregătirea operațiunii de inventariere în cadrul S.C. CLUB RAAY SPORT&SPA S.R.L, în conformitate cu una din obligații enumerate mai sus sau din alte motive, se constituie o comisie de inventariere formată din trei persoane propuse de contabilul șef și aprobate de către directorul general, care au obligația de a verifica întreaga documentație precum și verificarea faptică a gestiunilor din cadrul firmei. Persoanele selectate pentru a face parte din comisia de inventariere au o pregătire economică și nu fac parte din rândul persoanelor care au în gestiune diferitele categorii de mărfuri.

În vederea bunei desfășurări a operațiunilor de inventariere, conducerea unității adoptă unele măsuri pentru crearea unor condiții optime de lucru comisiilor de inventariere. Potrivit normelor în vigoare aceste măsuri se referă la următoarele aspecte:

* organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sortimente și tipodimensiuni, codificarea acestora și întocmirea etichetelor de raft;

* ținerea și aducerea la zi a evidențelor tehnico-operative la gestiunile de valori materiale, precum și a celor contabile și efectuarea lunară a confruntării datelor între aceste evidențe;

* participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii desemnate prin decizie scrisă;

* asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sortiment, preț etc.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, persoane care au obligația de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise;

* dotarea gestiunii inventariate cu aparate și instrumente adecvate și în număr suficient pentru măsurare și cântărire, precum și cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.);

* înzestrarea comisiei de inventariere cu formularele și rechizitele necesare, cu mijloace tehnice de calcul și de sigilare a spațiilor inventariate;

* asigurarea respectării de către comisie a normelor de protecție a muncii;

* asigurarea securității ușilor, ferestrelor, porților de la magazine, depozite, gestiuni etc. Înainte de începerea inventarierii propriu-zise, comisia de inventariere desemnată trebuie la rândul ei să adopte o suită de măsuri organizatorice specifice, dintre care cele mai importante privesc sigilarea spațiilor gestiunii, luarea unei declarații scrise de la gestionar, vizarea documentelor de evidență operativă la nivelul ultimei înregistrări, verificarea aparatelor de măsură și control, ridicarea numerarului nedepus la casierie și a documentelor nepredate la contabilitate.

Operațiunile de sigilare au în vedere, în primul rând, căile secundare de acces în spațiile gestiunii, încăperile auxiliare care au ieșiri separate, precum și încăperile situate în alte localuri.

Se menționează și faptul că documentele întocmite de către comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate, în dulapuri sau fișete încuiate și sigilate după aceeași procedură ca și căile de acces.

Declarația luată gestionarului înainte de începerea inventarierii propriu-zise are un pronunțat caracter asigurativ, urmărind în fapt să prevină apariția unor neclarități ulterioare și evitarea unor dificultăți în stabilirea exactă a situației gestiunii. În această declarație scrisă gestionarul trebuie să menționeze anticipat o serie de aspecte concrete, cum sunt:

* dacă deține bunuri sau valori ce aparțin altor unități sau gestiuni, primite cu sau fără documente justificative;

* dacă are cunoștință (sub aspect cantitativ ori valoric) de existența vreunui plus sau minus în gestiunea sa;

* dacă a primit sau eliberat bunuri din gestiune fără documente legale;

* dacă deține bunuri sosite și nerecepționate încă sau bunuri pentru care a întocmit documentele de ieșire din gestiune, dar care nu au fost efectiv livrate; este de observat că asemenea bunuri ar apărea ca plusuri de inventar;

* dacă deține documente de primire sau eliberare care nu au fost operate în evidențele gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate;

* dacă deține numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea oficială a bunurilor gestionate și nedepuse la casierie;

* dacă mai are bunuri sau valori depozitate în alte locuri decât încăperile sau spațiile sigilate.

Inventarierea propriu-zisă constă în constatarea, descrierea și evaluarea exactă a elementelor de activ și de pasiv, stabilirea stocurilor faptice sau a soldurilor valorice și înscrierea lor în documente oficiale. Ca regulă generală, inventarierea se efectuează la locurile de depozitare, de păstrare sau de folosință a bunurilor sau valorilor și în prezența gestionarului care răspunde de integritatea lor.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Contabilitatea, datorită rolului important pe care îl are, a devenit o problemă centrală pentru economia întreprinderii moderne, iar perfecționarea continuă a metodei și procedeelor sale de lucru se impune ca o cerință de prim ordin.

Prezenta lucrare este consacrată atât problemelor teoretice ale contabilității (concept, clasificare, evaluare, metode de inventariere, documente specifice), cât și problemelor practice ale contabilității stocurilor (reflectarea în contabilitate, forme de înregistrare contabilă, tipuri de înregistrări, etc.) pentru fundamentarea legităților categoriilor și principiilor acestora, ca premisă și cerință general valabilă pentru organizarea și funcționarea contabilității într-o economie cât mai dezvoltată.

Lucrarea se referă la o problemă importantă în domeniul contabilității unei firme care are ca profil activități ale bazelor sportive, restaurante cod CAEN 9311 și anume contabilitatea stocurilor de mărfuri și materiale . Studiind acest domeniu, în cadrul firmei, se ajunge la o primă concluzie și anume că ponderea mărfurilor și materialelor ocupă un loc important în averea societății.

În ceea ce privește organizarea contabilității sintetice s-a putut observa că pentru acest lucru firma folosește inventarul permanent, care presupune utilizarea conturilor de stocuri și presupune înregistrarea cronologică a tuturor operațiunilor de intrare și ieșire a bunurilor. Folosirea acestei metode permite cunoașterea în permanență stocului existent în orice moment dat în contabilitate, atât valoric cât și cantitativ. În acest sens am urmărit reflectarea în contabilitatea unității, în luna ianuarie 2015, a operațiunilor care urmăresc mișcarea stocurilor de materiale, mărfuri și ambalaje.

Ca propuneri pentru SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL trebuie :

să se aprovizioneze cu materii prime de calitate pentru ca și produsele obținute în urma procesului de producție să aibă o calitate ridicată;

să-si mențină actualii clienți, să facă diverse oferte clienților fideli (promoții, reduceri ș.a.) și să încerce să-și lărgească clientela;

să-și stimuleze angajații;

să caute ca angajații să fie persoane dedicate muncii pe care o prestează și să contribuie cu idei noi;

ca termenele de încasare a creanțelor să fie mai mici decât termenele de scadență a datoriilor;

o parte din profitul obținut să se utilizeze pentru dotarea tehnică a firmei (achiziționarea de utilaje performante);

să investească continuu pentru menținerea unor standarde ridicate de calitate a serviciilor;

să facă publicitate bazei sportive și pizzeriei pentru promovarea serviciilor și a produselor de calitate superioară.

BIBLIOGRAFIE

1.*** Documente financiar –contabile societatea comercială SC CLUB RAAY SPORT&SPA SRL

2. *** Normele privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1753/2004, pct. 8 ;

3. *** Legea contabilității nr 82/ 1991, republicată, modificată și completată 2011

4. *** Legea societăților comerciale nr 31/ 1990, republicată

5. *** Ordinul M.F.P. nr 3055/ 2009 privind aprobarea reglemetărilor contabile conforme cu directivele europene

6. *** Ordinul M.F.P. nr 2869/ 2010 prentru modificarea și completarea unor reglemetări contabile

7. *** Legea nr 571/ 2003 modificată și completată privind Codul Fiscal

8. *** Ordonanța Guvernului nr 92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, parte I, nr 513 / 31.07.2007

9. *** Ordonanța de urgență nr 117/ 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr 571/ 2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar – fiscale

10. *** Ordinul ministrului economiei și finanțelor publice nr 3512/ 2008 privind documentele financiar – contabile