Contabilitatea Si Analiza Creantelor Si Datoriilor Comerciale LA S.c. Covalex Agro S.r.l

INTRODUCERE

În teoria și practica economică, creanțele și datoriile comerciale au un loc foarte important deoarece reprezintă atât obligațiile de plată cât și drepturile de încasare a unui echivalent valoric în cadrul entității economice.

Din punct de vedere structural, lucrarea „Contabilitatea și analiza creanțelor și datoriilor comerciale” este alcătuită din trei capitole și are ca scop prezentarea structurii creanțelor și datoriilor în contabilitatea financiară. Această temă a fost aleasă deoarece majoritatea cunoștințelor au fost dobândite în facultate, iar acest lucru m-a ajutat în aprofundarea noțiunilor noi.

Creanțele comerciale reflectă drepturile întreprinderii față de alte persoane fizice sau juridice, determinate de vânzări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii, pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație.Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată ale întreprinderii față de furnizori, antreprenori și alți creditori privind facturile comerciale pentru materialele procurate, serviciile acordate și avansurile primite.

Capitolul I „Delimitări conceptuale privind creanțele și datoriile comerciale”, cuprinde informații generale despre creanțele si datoriile comerciale ale entității economice. Capitolul II ”Studiu de caz privind contabilitatea și analiza creanțelor si datoriilor comerciale la S.C. COVALEX AGRO S.R.L. și III ”Analiza Situației Economico- Financiare la S.C. COVALEX AGRO S.R.L reprezintă substanța principală a lucrării, aici sunt supuse analizării probleme fundamentale ale organizării și conducerii contabilității, respectiv purtătorii primari de informații, sistemul de conturi utilizat și înfățișarea în contabilitate a operațiilor privind creanțele și datoriile comerciale. În aceste capitole am realizat o monografie contabilă privitoare la creanțe și datorii comerciale, precum calculul și analiza unor indicatori economico-financiari.

Am ales și tratat cu multă plăcere și cu mult interes această temă deopotrivă fundamentală, utilă și pasionantă pentru teoria și practica contabilă, cu dorința de a aduce un plus de cunoaștere în acest domeniu.

Tema este incitantă prin actualitatea, extinderea și importanța ei, necesitând o laborioasă muncă de cercetare, documentare și asamblare a informațiilor și cunoștințelor necesare dezvoltării ei.

Prin realizarea acestei lucrări sper că am demonstrat nivelul cunostințelor dobândite atât în anii de studiu în cadrul Universității de Petrol și Gaze Ploiești, la Facultatea de Științe Economice, cât și în stagiile de practică realizate de-a lungul timpului, în domeniul economico-financiar.

CAPITOLUL I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND CREANȚELE ȘI DATORIILE COMERCIALE

I.1.ASPECTE GENERALE PRIVIND CREANȚELE COMERCIALE

Creanțele comerciale reflectă drepturile întreprinderii față de alte persoane fizice sau juridice, determinate de vânzări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii, pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație. Creanțele comerciale ale entității sunt generate de vânzarea de bunuri sau servicii, pe credit comercial sau cambial, încasarea efectuându-se ulterior.

Creanțele se pot clasifica, după mai multe criterii, astfel :

1) După modul de încasare, deosebim:

– creanțe rezultate din vânzări pe credit commercial, având la bază facturi;

– creanțe rezultate din vânzări pe credit cambial, având la bază trata, biletul la ordin, etc;

2) După scadență, deosebim:

– creanțe exigibile, la care termenul de decontare este indicat în mod expres pe document;

– creanțe neexigibile rezultate din vânzări, care nu sunt însoțite de factură.În această situație, la întocmirea facturii se va specifica și termenul de încasare.

Creanțele comerciale se pot evalua pe baza: costului istoric, costului curent, valorii realizabile, valorii actualizate.

Evaluarea la costul istoric presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea în numerar sau echivalente de numerar, care se așteaptă să fie încasată în momentul vânzării bunurilor sau prestării serviciilor.

Evaluarea la valoarea actualizată presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea actualizată a intrărilor nete viitoare de numerar a fi generate de desfășurarea normală a activității entității.

În contabilitate, evidența drepturilor de creanță ale entității patrimoniale, precum și încasarea lor, se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 41 Clienți și conturi asimilate, care se desfășoară astfel:

411 Clienți :

4111 Clienți

4118 Clienți incerți sau în litigiu

413 Efecte de primit de la client

418 Clienți -facturi de întocmit

419 Clienți – creditori

La aceste conturi de creanțe se mai adaugă și altele, astfel:

409 Furnizori – debitori

461 Debitori diverși.

În contabilitate sunt delimitate și evidențiate, ca structuri distincte, creanțele sub forma clienților incerți, a clienților în litigiu și a clienților dubioși:

– clienții devin incerți în cazul in care creanțele nu s-au încasat la termenul convenit și există condiții care determină lipsa de încredere în capacitatea financiară a acestor parteneri comerciali de a-și onora obligațiile asumate;

– clienții sunt litigioși în situația în care s-a deschis o acțiune judecătorească pentru recuperarea sumelor care fac obiectul creanțelor;

– clienții sunt dubioși în situația în care creanțele sunt irecuperabile.

Din categoria creanțelor asupra clienților fac parte și cele determinate de produsele, lucrările și serviciile vândute, dar nefacturate).

I.1.1. Contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri și servicii pe credit comercial

Clienții reprezintă terții care au cumpărat bunurile și serviciile care constituie obiectul de activitate al entității vânzătoare.

Contul 4111 ”Clienți” este după conținutul economic, cont de creanțe comerciale, iar după funcția contabilă, este cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența creanțelor și decontărilor în relațiile cu clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, servicii prestate, pe bază de facturi, cu excepția entităților afiliate, entităților asociate și a entităților controlate în comun, inclusiv a clienților incerți, rău‐platnici, dubioși sau aflați în litigiu.

I.1.2. Contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri și servicii pe credit comercial la clienții externi

Creanțele privind livrările de la clienți externi se înregistrează în debitul contului clienți, în corespondență cu conturile de venituri, după ce în prealabil s-a făcut transformarea devizelor în lei, pe baza cursului valutar de la data exportului .

Creanțe comerciale externe – În cazul livrărilor intracomunitare (LIC) sau către state non UE de bunuri și servicii apar creanțe față de clienții externi. Diferențe de curs valutar care se pot concretiza în:

• cheltuieli financiare – dacă cursul valutar la data încasării datoriei comerciale externe, exprimat în lei/devize, este mai mic decât cel de la data acordării creditului comercial extern;

• venituri financiare – dacă cursul valutar de la data încasării creditului comercial extern exprimat în lei/devize este mai mare decât cel de la data acordării creditului comercial extern.

I.1.3. Contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri și servicii pe credit cambial

Creditul comercial cambial este caracterizat prin emiterea de către client, în favoarea furnizorului său a unui efect de comerț: CEC, bilet la ordin, cambie.

Se concretizează:

pentru furnizor – în efecte comerciale primite de la clienți, contabilizate în contul 413 “Efecte de primit de la clienți”

pentru client – în efecte comerciale de plătit, la scadență, contabilizate în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”, după caz .

I.1.4.Contabilitatea creanțelor cu întocmirea ulterioară a facturii

În practică, există situații când vânzarea produselor se efectuează pe baza avizului de însoțire a mărfii, dispoziției de livrare, care însoțește bunurile pe timpul transportului, factura urmând să fie întocmită ulterior.

De asemenea, pentru livrările nestocabile reprezentate de energie, gaze, apă, telefon, creanțele sunt neexigibile, în momentul livrării bunurilor sau serviciilor. Acestea devin exigibile la sfârșitul lunii, odată cu întocmirea facturii. În această situație, vânzătorul folosește contul 418 „Clienti – facturi de întocmit”. După conținutul economic, este cont de creanțe comerciale, iar după funcția contabilă este cont de activ.

I.1.5. Contabilitatea avansurilor primite de la clienți

În relațiile de vânzare – cumpărare, furnizorii pot pretinde clienților efectuarea de plăți în avans, situație care în contabilitate se evidențiază cu ajutorul contului 419 „Clienți- creditori”. După conținutul economic, este cont de datorii comerciale, iar după funcția contabilă, este cont de pasiv.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența clienților ‐ creditori, reprezentând avansurile încasate de la clienți.

Contul 419 "Clienți ‐ creditori" este un cont de pasiv.

În creditul contului 419 "Clienți ‐ creditori" se înregistrează:

‐ sumele facturate clienților reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii (411);

‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienților (411).

În debitul contului 419 "Clienți ‐ creditori" se înregistrează:

‐ decontarea avansurilor încasate de la clienți (411);

‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienți (411);

‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de clienți (708).

Soldul contului reprezintă sumele datorate clienților ‐ creditori.

I.2. ASPECTE GENERALE PRIVIND DATORIILE COMERCIALE

Datoriile comerciale sunt sumele datorate furnizorilor pentru materii prime, materiale, mărfurile cumpărate, serviciile prestate, lucrările efectuate de aceștia, sumele datorate furnizorilor de imobilizări, sumele datorate pentru bunurile, serviciile, lucrările recepționate și pentru care nu s-au primit încă de la furnizori facturile.

Datoriile comerciale se pot clasifica, după mai multe criterii, astfel:

după obiectul lor:

– datorii provenite din cumpărarea de stocuri, lucrări și servicii necesare activității (furnizori);

– datorii provenite din cumpărarea de imobilizări corporale, necorporale, lucrări de investiții (furnizori de imobilizări);

– datorii provenite din utilizarea efectelor de comerț (efecte de plătit, efecte de plătit pentru imobilizări)

după termenul de scadență (de plată):

– datorii exigibile, însoțite de factura emisă de furnizor

– datorii neexigibile, pentru care nu s-a primit factura, încă

după modalitatea de încasare:

– datorii achitate prin cont bancar cu ordin de plată sau cec emis către furnizor – datorii achitate prin casierie (cu numerar) pe bază de chitanță de casă primită de la furnizor

– datorii achitate prin efecte comerciale de plătit (bilet la ordin, cambie) emise de societate către furnizor

după sediul clientului:

– datorii interne față de furnizori autohtoni

– datorii externe față de furnizori străini provenite din activități de import.

În practică, există situații în care furnizorii acordă reduceri la prețurile sau tarifele negociate cu cumpărătorii pe baza unor clauze prevăzute în contract. În acest sens, distingem: rabatul, remiza, risturnul, scontul comercial, forfetarea.

Rabatul reprezintă o reducere aplicată asupra prețului de vânzare a bunurilor, negociat anterior între vânzător și cumpărător, atunci când se constată că acestea nu corespund calitativ.

Remiza reprezintă o reducere acordată de furnizor anumitor clienți pentru: volumul mare al unor comenzi, fidelitatea clientului, poziția acestuia față de ceilalți clienți etc. Risturnul reprezintă o reducere de preț acordată unui anumit client pentru depășirea unui plafon al cumpărărilor realizat într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an.

Scontul comercial reprezintă operațiunea prin care, în schimbul unui efect de comerț (cambie, bilet la ordin), instituția de credit pune la dispoziția posesorului creanței valoarea efectului, mai putin taxa de scont și comisioanele aferente, fără a aștepta scadența efectului respectiv, iar instituția are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.

Forfetarea reprezintă cumpărarea, fără recurs asupra oricărui deținător anterior, a unor creanțe scadente la termen, ca rezultat al livrării de bunuri sau prestărilor de servicii, contra unei taxe forfetare.

Evaluarea datoriilor comeciale ale entității se realizează în momentul achiziționării bunurilor sau serviciilor la valoarea nominală, care reprezintă suma înscrisă în documentul ce atestă existența obligației de plată.

În contabilitate, evidența datoriilor comerciale și a achitării acestora se ține cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori și conturi asimilate”, care se desfășoară astfel:

401 Furnizori

403 Efecte de plătit

404 Furnizori de imobilizări

405 Efecte de plătit pentru imobilizări

408 Furnizori – facturi nesosite

409 Furnizori – debitori

4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092 Funizori – debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări.

I.2.1.Contabilitatea datoriilor cu furnizorii, prin efecte comerciale de plată

Bunurile și serviciile cumpărate de o unitate patrimonială pot fi achitate și prin efecte comerciale, reprezentate de cambii, bilete la ordin , cecuri .

Efectele comerciale de plată reprezintă titluri de valoare, negociabile pe termen scurt, care atestă, după caz, creditele comerciale primite în relațiile comerciale ale întreprinderii cu furnizorii. Întrucât sunt negociabile, efectele comerciale de plătit pot fi cedate, vândute sau transmise.Aceste forme de decontare oferă posibilitatea cumpărătorului să primească un bun sau serviciu, care îi este necesar, deși nu dispune, temporar, de disponibilități bănești pentru a-l plăti.

În contabilitate, evidența plăților realizate prin efecte comerciale se ține cu ajutorul conturilor:

403 ” Efecte de plătit” și

405 ” Efecte de plătit pentru imobilizări”. Primul este folosit pentru achitarea furnizorilor de active circulante și servicii, iar al doilea pentru achitarea furnizorilor de imobilizări.

I.2.2.Contabilitatea reducerilor comerciale și financiare obținute

Reducerile se clasifică în două mari categorii:

reduceri comerciale: se referă la reduceri acordate ca urmare a unor defecte de calitate sau în vederea fidelizării clientelei, sau ca urmare a depășirii unui anumit volum de achiziții de către un client;

reduceri financiare: denumite și sconturi care se acordă ca urmare a plății înainte de termenul convenit ;

Primele au legatură cu valoarea facturată, deci cu baza tranzacției, iar cele din urmă au legatură cu numerarul.

Reducerile comerciale pot fi acordate și facturate odată cu livrarea bunurilor sau dimpotrivă, ulterior momentului vânzării inițiale.

Conturile utilizate pentru reducerile financiare sunt:

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”

767 „Venituri din sconturi obținute”

Indiferent de perioada la care se referă, aceste reduceri financiare vor fi evidențiate ca și venituri ale perioadei.

I.2.3. Contabilitatea datoriilor din cumpărări pe credit cambial

În practica economică este cunoscut conceptul de "efecte comerciale" în care sunt cuprinse în general cambiile. Efectele comerciale reprezintă titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atestă, după caz, creditele comerciale primite sau acordate în relațiile comerciale ale întreprinderii cu furnizorii și clienții. Ele circulă sub diferite denumiri cum ar fi: -cambii -bilete la ordin -cecuri.

 În relațiile de creditare din cadrul procesului de vânzare cumpărare, forma de cambie cea mai adecvată și utilizată o constituie biletul la ordin. Creditul cambial reprezintă creditul care are la bază o cambie, respectiv un bilet la ordin.

Biletul la ordin este un titlu girabil, formal și complet, care cuprinde obligația necondiționată pe care și-o asumă emitentul de a plăti în favoarea beneficiarului.

Biletul la ordin constituie instrumentul de anulare a plății unei datorii, respectiv un instrument de creditare. Biletul la ordin poate să fie emis în situația în care clientul nu dispune de lichidități pentru achitarea datoriei sau daca utilizarea sa reprezintă o clauză contractuală.Aceasta va deveni instrument financiar dacă este acceptat de furnizor, situația în care clientul poate să-și ia angajamentul de plată a datoriei la o dată ulterioară.

Efectele comerciale se împart în trei categorii:

efecte de plătit, respectiv biletele la ordin emise de client;

efecte de primit, adică cele acceptate de furnizor;

efecte de încasat.

Delimitarea informțiilor privind datoriile pe credit cambial, implică utilizarea de conturi, în funcție de natura activelor cumpărate, respectiv:

contul 403 "Efecte de plătit";

contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări".

Contul 403 "Efecte de plătit"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plătit pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.).

Contul 403 "Efecte de plătit" este un cont de pasiv.

În creditul contului 403 "Efecte de plătit" se înregistrează:

‐ valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (401);

‐ diferențele nefavorabile de curs valutar, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, din evaluarea soldului în valută (665).

În debitul contului 403 "Efecte de plătit" se înregistrează:

‐ plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale (512);

‐ diferențele favorabile de curs valutar constatate la evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, a efectelor comerciale de plătit sau la lichidarea acestora (765).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plată către furnizorii de imobilizări, pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). Contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" este un cont de pasiv.

În creditul contului 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" se înregistrează:

‐ valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări (404);

‐ diferențele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (665).

În debitul contului 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" se înregistrează:

‐ plățile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la scadența acestora (512);

‐ diferențele favorabile de curs valutar înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (765). Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările achiziționate.

I.2.4. Contabilitatea avansurilor acordate

În anumite cazuri, stabilite de regulă prin contracte, clientul acordă furnizorului avansuri bănești, în vederea livrării unor bunuri, a executării de lucrări sau prestării de servicii, luând naștere astfel o creanță față de furnizor care devine debitor.

O situație asemănătoare se întalnește și în cazul în care clientului i se facturează o dată cu bunurile cumpărate și ambalajele, care circulă în sistem de restituire, cum ar fi: sticlele, borcanele, navetele, sacii și alte ambalaje de această natură.

Contabilitatea creanțelor din avansurile acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii executări de lucrări, precum și din ambalajele de restituit se realizează cu ajutorul contului 409 "Furnizori-debitori”.

Contul 409 "Furnizori ‐ debitori", cu ajutorul acestui cont se ține evidența avansurilor acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor, prestări de servicii, imobilizări corporale sau necorporale.

Contul 409 "Furnizori ‐ debitori" este un cont de activ.

În debitul contului 409 "Furnizori ‐ debitori" se înregistrează:

‐ valoarea avansurilor acordate (401, 404);

‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (401).

În creditul contului 409 "Furnizori ‐ debitori" se înregistrează:

‐ valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăților cu aceștia (401, 404);

‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, înapoiate furnizorilor, precum și valoarea ambalajelor degradate (401, 608);

‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reținute în stoc (381).Soldul contului reprezintă avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.

CAPITOLUL II. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ȘI ANALIZA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE LA S.C. COVALEX AGRO S.R.L.

II.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII

S.C. COVALEX AGRO S.R.L. este o entitate cu capital integral privat, cu sediul în județul Prahova, localitatea Olari, sat Fânari, având ca principal domeniu de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

Întreprinderile integrate, care dezvoltă o activitate agricolă, în amonte, și o activitate industrial de transformare, în aval, aplică Standardul IAS 41 la activitatea lor agricolă, în amonte.

Societatea a fost înregistrată la Registrul Comertului din Ploiești sub nr. J29/2452/2004.

Capitalul social în valoare de 200 lei este deținut de către asociatul Gică Valentina.

Societatea are codul fiscal RO 16950570 devenind plătitoare de TVA la data înființării.

Tabel 2.1- Cifra de afaceri

Sursa informațiilor: situațiile financiare anuale ale S.C. COVALEX AGRO S.R.L în perioada 2013 – 2015

Grafic nr. 2.1 – Evoluția cifrei de afaceri

Capitalul social al societății este în valoare de 200 ron integral subscris și vărsat.

Tabel nr. 2.2 – Profitul

Sursa informațiilor: situațiile financiare anuale ale S.C. COVALEX AGRO S.R.L în perioada 2013 – 2015

Grafic nr. 2.2 – Evoluția profitului

Evidența contabilă a furnizorilor, clienților precum și a avansurilor este ținută distinct pe fiecare furnizor în parte. Conform legii contabilității la sfârșitul exercițiului financiar s-au transmis confirmări ale partenerilor.

Principalii clienți ai entității sunt:

Agricover

Sancris

Frileu Prod

Principalii furnizori :

Redoxim

Biointer Agro

Comfert Agro

Agricover

Societatea are deschise conturi în lei și în valută la BRD Ploiești, precum și la Trezorerie. Soldul casei la 31.12.2015 este de 158.464 RON. Conturile în valută au fost reevaluate conform legii.

II.2. ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PENTRU LUNA MARTIE 2016 PRIVIND CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE LA S.C. COVALEX AGRO. S.R.L

1. COVALEX AGRO primește factura de energie electrică de la „Enel Electrica” în valoare de 960 lei, TVA 20 %;

% = 401 1.152

605 960

4426 192

2. Pe data de 02/03/2016 entitatea obține produse finite, 2000 kg grâu cu un cost de 2 lei/ kg.

345 = 711 4.000

3. COVALEX AGRO SRL primește lunar factura de telefonie emisă de TELEKOM.

În luna decembrie, nu s-a primit la timp factura. În contabilitatea societății s-a înregistrat o estimare de cost.

% = 408 3.600

626 3.000

4428 600

La primirea facturii, dacă valoarea emisa de furnizor coincide cu valoarea cu care s-a înregistrat în faza inițială operației sub raport contabil se poate înregistra stornarea operației inițiale cu sumele integral.

% = 408 3.600

626 3.000

4428 600

Ulterior s-a primit factura de la Telekom în valoare de 3.600 lei. Înregistrarea în contabilitate a facturii a fost:

% = 401 3.600

626 3.000

4426 600

4. S.C. COVALEX AGRO S.R.L ridică de la bancă o sumă în valoare de 30.000 lei.

581 = 5121 30.000

5. Depunerea numerarului în casieria unității.

5311 = 581 30.000

6. Se încasează de la clientul S.C SANCRIS S.R.L 9.600 lei în bancă;

5121 = 4111 9.600

7. În data de 09/03/2016 se vând 2.0000 kg grâu pe baza facturii, societății S.C AGRICOVER S.R.L, preț de vânzare 3 lei/ kg de grâu, este de 6.000 lei, TVA 20%.

4111 = % 7.200

701 6.000

4427 1.200

8. În data de 10/03/2016 se scad din gestiune produsele finite vândute, în valoare de 4.000 lei.

711 = 345 4.000

9. Se încasează prin bancă creanța în data de 25/03/2016, de la clientul S.C. AGRICOVER S.R.L.

5121 = 4111 90.720

10. Pe data de 10/03/2016, se primește factura pentru apă de la Apa Nova S.A., în valoare de 2.000 de lei, TVA 20%;

% = 401 2.400

605 2.000

4426 400

11. Se achită în numerar datoriile către furnizorii de utilități Enel Electrica, Telekom, Apa Nova, în data de 15/03/2016, în valoare de 7.152 lei.

401 = 5311 7.152

12. În data de 16/03/2016, S.C COVALEX AGRO S.R.L achiziționează utilaje, în valoare de 25.000 de lei, TVA 20%;

% = 401 30.000

2131 25.000

5.000

13. Entitatea hotărăște stingerea datoriei față de furnizorul de utilaje, în valoare de 30.000 lei, pe baza unui efect comercial.

404 = 405 30.000

14. S.C. COVALEX AGRO S.R.L obține un scont în valoare de 500 lei, pentru achitarea datoriei înainte de termenul stabilit inițial.

404 = 767 500

15. S.C. COVALEX AGRO S.R.L ahizționează pe data de 17/03/2016 materii prime în valoare de 22.000 lei, TVA 20%.

% = 401 26.400

301 22.000

4426 4.400

16. Se încasează pentru chiria unui utilaj, de la S.C JYMAGRO S.R.L. suma de 2.350 lei.

5121 = 4111 2.350

17. Se înregistrează ambalajele cumpărate de la furnizori în data de 25/03/2016, în valoare de 2.300 lei, TVA 20 %.

% = 401 2.760

381 2.300

4426 460

18. În data de 17/03/2016 s-au efectuat lucrări de reparații la un utilaj în valoare de 1.100 lei, TVA 20%.

% = 401 1.320

611 1.100

4426 220

19. S.C.COVALEX AGRO S.R.L. vinde produse finite în valoare totală de 4.500 lei, TVA 20 % .

4111 = % 5.400

701 4.500

4427 900

20. Contravaloarea produselor finite de 5.400 lei se va plăti prin efecte comerciale.

413 = 4111 5.400

21. La scadență se încasează cambia, suma fiind diminuată cu 45 lei din valoare, care reprezintă comisionul băncii.

% = 413 5.400

5.355

45

22. S.C.COVALEX AGRO S.R.L achiziționează materii prime în valoare de 1.200 lei, TVA 20 %.

% = 401 1.440

1.200

240

23. În vederea stingerii datoriei, furnizorul admite o cambie.

401 = 403 1.440

24. La scadență se efectuează plata, conform ordinului de plată.

403 = 5121 1.440

25. Regularizare TVA

TVA colectată 11.512 lei – TVA deductibilă 2.100 lei = 9.412 lei => TVA de recuperat 9.412 lei

% = 4426 11.512

4427 2.100

4424 9.412

26. Rambursare TVA :

5121 = 4424 9.412

27. Închiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 7.105

605 2.960

626 3.000

627 45

611 1.100

28. Închiderea conturilor de venituri.

% = 121 11.900

701 11.400

767 500

CAPITOLUL III. ANALIZA SITUAȚIEI ECONOMICO – FINANCIARE LA S.C. COVALEX AGRO S.R.L.

Analiza economică reprezintă obiectivul important al oricărei firme indiferent de forma de proprietate și are ca scop realizarea bunurilor și serviciilor necesare satisfacerii nevoilor sociale și individuale. Documentul oficial folosit pentru finalizarea închiderii exercițiului este bilanțul contabil. Pe baza lui se asigură o imagine fidelă, clară și competentă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatului. Analiza financiară trebuie să utilizeze toate sursele de informații susceptibile, să clarifice caracteristicile financiare ale întreprinderii.

III.1.ANALIZA CORELAȚIEI FOND DE RULMENT – NEVOIA FOND DE RULMENT – TREZORERIE NETĂ

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent, utilizată pentru finanțarea activității curente de exploatare.

FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate = (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung ) – Active imobilizate

Tabel 3.1 – Fondul de rulment

Sursa informațiilor: situațiile financiare anuale ale S.C. COVALEX AGRO S.R.L în perioada 2013-2015

Grafic nr. 3.1 – Evoluția fondului de rulment

Valoarea fondului de rulment este pozitivă în perioada analizată, ceea ce reflectă că imobilizarile sunt integral finanțate din resurse proprii, deci există autonomie și se realizează echilibru financiar pe termen lung.Se observă o creștere semnificativă în anii 2014 și 2015 față de anul 2013.

Nevoia de fond de rulment (NFR) evidențiază acea parte a nevoilor temporare(NT) care nu sunt finanțate din resursele pe termen scurt(RT) potrivit formulei :

NFR =NT-RT in care :

NT=Ac –D-If=St+Cr

RT=Dts-Cbts

Unde: St=stocuri

Cr=creanțe

Dts=datorii pe termen scurt

Cbts=credite bancare pe termen scurt.

Tabel nr. 3.2 – Nevoia de fond de rulment

Sursa informațiilor: situațiile financiare anuale ale S.C. COVALEX AGRO S.R.L în anii 2013-2015

Grafic nr. 3.2 – Evoluția nevoia fondului de rulment

În perioada analizată valoarea NFR-ului este pozitivă ceea ce semnifică faptul că există nevoi temporare care nu sunt finanțate din resursele pe termen scurt , situație nefavorabilă firmei dacă se datorează decalajului între lichiditatea stocurilor și creanțelor și exigibilitatea datoriilor de exploatare. Se observă o creștere a valorii NFR-ului de la an la an, ceea ce semnifică o valoare mai mare de nevoi temporare care nu sunt finanțate.

Trezoreria netă exprimă corelația dintre fondul de rulment și nevoia de fond de rulment.

Relația de calcul a TN este: TN = FR – NFR

Tabel nr. 3.3 – Trezoreria Netă

Sursa informațiilor: situațiile financiare anuale ale S.C. COVALEX AGRO S.R.L în anii 2013-2015

Grafic nr. 3.3 – Evoluția trezoreriei nete

Valoarea trezoreriei nete a rezultat pozitivă pentru toată perioada analizată, ceea ce înseamnă că există excedent monetar, care se regăsește sub forma disponibilităților bănești. Valoarea pozitivă exprimă faptul că entitatea economică prezintă echilibru financiar și autonomie pe termen scurt.

III.2. ANALIZA BONITĂȚII ECONOMICE

Gradul de îndatorare 2013

Gradul de îndatorare 2014

Gradul de îndatorare 2015

Firma analizată nu are capital împrumutat.

Rata globala de îndatorare 2013 =

Rata globala de îndatorare 2014 = = = 0,52

Rata globala de îndatorare 2015= = = 0,46

Rata globală de îndatorare prezintă valori normale în anul 2014 se situează în intervalul 0,5-0,6, însă în anul 2013 se situează peste valorile normale, iar în anul 2015 rata globală a scăzut semnificativ.

Grafic 3.4 – Rata globală de îndatorare

Rata datoriilor pe termen scurt2013= =0,43

Rata datoriilor pe termen scurt2014 = == 0,40

Rata datoriilor pe termen scurt2015 = == 0,36

Valorile ratei datoriilor pe termen scurt au scăzut în perioada analizată ceea ce este un lucru bun pentru entitatea economică, deoarece datoriile dobândesc un rol tot mai important în finanțarea mijloacelor economice în virtutea dorinței întreprinderii ca valoarea acestora sa fie cât mai mică.

Grafic 3.5 – Rata datoriilor pe termen scurt

Rata de autofinanțare a activelor2013 =

=

Rata de autofinanțare a activelor2014 =

= = =56,27%

Rata de autofinanțare a activelor2015 =

= =60,92%

Ratele de autofinanțare a activelor nu prezintă un nivel foarte bun deoarece doar o parte din activele fixe si cele circulante în medie 53 % sunt acoperite de capitalul propriu, restul fiind acoperite din finanțare externă. Se observă o creștere de-a lungul anilor analizați a ratei de autofinanțare ceea ce reprezintă un lucru bun pentru entitatea analizată.

Grafic 3.6 – Rata de autofinanțare a activelor

III.3. ANALIZA SOLVABILITĂȚII ȘI LICHIDITĂȚII S.C. COVALEX AGRO S.R.L. 

Lichiditatea reflectă capacitatea întreprinderii de a transforma rapid activele circulante în bani pentru a face față obligațiilor financiare exigibile pe termen scurt.

Rata lichidității generale2013 =

Rata lichidității generale2014=

Rata lichidității generale2015=

Valoarea supraunitară a indicatorilor dovedește că pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-și onora datoriile exigibile și totodată poate sa facă față eventualelor disfuncționalități ce pot apărea în mișcarea activelor circulante.Din grafic se observă o creștere continuă a valorii ratei lichidității generale.

Grafic nr. 3.6 – Rata lichidității generale

Rata lichidității reduse2013= =

Rata lichidității reduse2014 = ==5,37

Rata lichidității reduse2015 = = =5,77

Valoarea ratei lichidității reduse crește pe parcursul perioadei analizate ceea ce este bine, dar tot reprezintă un semnal de alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile scadente pe termen scurt deoarece aprecierea generală care asigură această rată ar trebui să fie cuprinsă intre 0,8 si 1,0.

Grafic nr. 3.7 – Rata lichidității reduse

Rata lichidității la vedere2013 = =

Rata lichidității la vedere2014 = = = 0,15

Rata lichidității la vedere2015 = = = 0,46

Lichiditatea la vedere a înregistrat o evoluție de-a lungul perioadei analizate, ceea ce este un lucru foarte bun, având în vedere că la începutul anului 2013 disponibilitățile reprezentau doar 0,09 % .

Grafic nr. 3.7 – Rata lichidității la vedere

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor totale și se exprimă cel mai adesea prin intermediul a două rate.

Rata solvabilității generale2013 = =

Rata solvabilității generale2014 = = =1,89

Rata solvabilității generale2015 = = = 1,86

Constatăm valori mai mari decat 1,5 , atât în anul 2014 cât și în anul 2015, ceea ce semnifică că firma este solvabilă, respectiv are capacitatea de a-și achita obligațiile față de terți.În anul 2013 entitatea a înregistrat un nivel mai mic al ratei solvabilității generale respectiv 1,33, însă acest lucru nu a afectat activitatea în perioada următoare.

Grafic nr. 3.8 – Rata solvabilității generale

Rata solvabilității patrimoniale2013=

Rata solvabilității patrimoniale2014 == =1

Rata solvabilității patrimoniale2015== =1

Pe perioada analizată valoarea ratei solvabilității patrimoniale se înregistrează cu 1 evidențiind o situație satisfăcătoare a entității S.C. COVALEX AGRO S.R.L.

Grafic nr. 3.8 – Rata solvabilității patrimoniale

III.4. ANALIZA VITEZEI DE ROTAȚIE A CLIENȚILOR ȘI FURNIZORILOR

Viteza de rotație a clienților2014 = x 365 =x365=191,94 zile

Viteza de rotație a clienților2014 = x 365 =x365=128,69 zile

Viteza de rotație a clienților2015 = x 365 =x365= 122,60 zile

Viteza de rotație exprimă numarul de zile până la data la care clienții îsi achită datoriile către persoana juridică. Valoare în scădere a indicatorului poate indica creanțe mai ușor de încasat .

Viteza de rotație a scăzut cu 6 zile în anul 2015 reprezentând un beneficiu pentru societate încasând mai repede creanțele.

Grafic nr. 3.9 – Viteza de rotație a clienților

Viteza de rotație a furnizorilor2013 =x 365= x365=99,79 zile

Viteza de rotație a furnizorilor2014 =x365 =x365=13,71 zile

Viteza de rotație a furnizorilor2015 =x 365 =x365=10,96 zile

În ceea ce privește rotația furnizorilor, este evidentă din nou prezența unui dezechilibru, în sensul diminuării numărului de zile în care sunt plătiți furnizorii noștri de la un an la altul.În anul 2013 furnizorii erau plătiți într-un termen de 99,79 zile, spre deosebire de anii 2014 și 2015 când sunt achitați într-un termen mediu de 11 zile , ceea ce reprezintă o situație favorabilă pentru entitate în condițiile în care valoarea optimă pentru achitarea furnizorilor este de 30 de zile.

Grafic 3.10 – Viteza de rotație a furnizorilor

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma efectuării lucrării de licență la S.C. COVALEX AGRO S.R.L. am studiat contabilitatea și analiza creanțelor entității. Această analiză și prezentare detaliată este necesară pentru aprofundarea cunoștințelor în domeniul de activitate, precum și înțelegerea particularităților privind evidența, modul de constatare și reflectare a creanțelor entității.
Creanțele reprezintă active ale entității dobândite în urma tranzacțiilor cu persoane juridice sau fizice, relații în urma cărora entitatea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare și pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație.

La formularea definițiilor teoretice prezentate în lucrare s-au luat în considerare mai multe surse biografice. Aspectele teoretice și situațiile practice examinate în prezenta lucrare sunt ilustrate în detalii prin exemplele reciproc corelate, întrucât acestea sunt elaborate în baza datelor din bilanțul societății. Serviciul contabil joacă un rol important la atingerea obiectivelor entității, deoarece acesta colectează, prelucrează și înregistrează informațiile care se conțin în rapoartele financiare.Pe baza datelor din bilanțuri, managementul de vîrf al entității poate înțelege mai bine dificultățile cu care se confruntă entitatea, care sectoare sunt afectate și detectarea punctelor slabe și tari ale entității. Indicatorii economico-financiari servesc drept bază de orientare în procesul decizional al conducerii. Contabilitatea trebuie sa fie efectuată corect și în strictă concordanță cu actele legislative și normative în vigoare pentru a obține date cît mai autentice pentru a evita utilizarea unei informații eronate de către utilizatorii interni și externi.

La S.C. COVALEX AGRO S.R.L contabilitatea se realizează cu ajutorul tehnicii computerizate și programului SAGA. Evenimentele economice se înregistrează în formulare-tip de documente primare, care se întocmesc atît pe suport de hîrtie, cît și în formă electronică. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesitățile entității, ea realizează și utilizează formulare de documente proprii, aprobate de către conducerea entității.

Cele două viteze de rotație, a clienților respectiv furnizorilor ar trebui corelate pentru ca societatea să nu fie nevoită să-și onoreze obligațiile către furnizori din capitalurile proprii. Furnizorii cu care societatea încheie contracte de aprovizionare și execuție sunt selectați în funcție de criteriile de performanță, marfa de bună calitate, precum și obținerea de reduceri comerciale pentru aprovizionări continue. Între serviciile de aprovizionare și marketing ar trebui să existe o comunicare mai bună în legătură cu studiul pieței în ceea ce privește prețurile materiilor prime și materialelor necesare pentru execuția lucrărilor ce fac obiectul activității entității. Propun ca piața de desfacere să fie extinsă și în afara țării prin studierea altor piețe internaționale, având în vedere capacitatea mare de producție a firmei. Recomand participarea la cât mai multe târguri internaționale și promovarea pe piața internațională a produselor oferite de către entitate. Am constatat că entitatea COVALEX AGRO S.R.L nu promovează suficient produsele pe care aceasta le oferă, reclama fiind insuficientă. Recomand impunerea unor măsuri de reducere a datoriilor prin plata la timp a acestora către stat, către furnizori, către salariați. Am încercat să prezint cele mai importante aspecte legate de contabilitatea creanțelor și datoriilor comerciale pornind de la o societate ce are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, iar propunerile făcute au vizat în principal îmbunătățirea metodelor de lucru și creștere profitului, scopul final al oricărei firme.

ANEXE