Consumul de Droguri In Romania

INTRODUCERE

În acest referat am abordat tema consumului de droguri în România în perioada 2009-2013 și efectele drogurilor asupra consumatorului.
Am ales această temă deoarece fenomenul drogurilor în România a devenit o problemă socială, de sănătate publică. Suntem în permanență înconjurați de acest fenomen, fie că îl observăm sau nu. Fie că suntem pe stradă, la metrou sau în supermarket, suntem înconjurați de tentații, ca influență asupra gândirii și comportamentului de consumator.

Din 1995 au început să bată la porțile spitalului de psihiatrie primii pacienți dependenți care solicitau tratament. Oferta de asistență pentru consumatorii de droguri a avut o evoluție incoerentă și lipsită de substanță. În anul 2000 a apărut prima intenție serioasă de a satisface nevoile de asistență în acest domeniu, materializată în Programul Național de Sănătate Publică al Ministerului Sănătății (Programul 8), ce a condus la amenajarea de secții pilot pentru toxicomani în cadrul unor spitale de psihiatrie (ex. secția XVI din Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia din București) precum și primul Centru de menținere pe metadonă.

DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Drogurile sunt acele substanțe care, introduse în organism, prin acțiunea asupra sistemului nervos central (SNC), modifică activitatea mentală și comportamentul.

Există mai multe tipuri de droguri:

-Droguri care inhibă activitatea SNC (reacții care merg de la dezinhibare la comă – „adormirea” cerebrală): alcoolul, heroină, metadonă, morfină, somniferele.

-Droguri care stimulează activitatea SNC (stare de excitație ce poate merge de la insomnie până la hiperactivitate): amfetaminele, cocaină, nicotină, cofeină.

-Droguri care perturbă activitatea SNC (percepții distorsionate, halucinații): LSD, mescalină, hașiș, marjuana, ecstasy.

Adevărul despre drog:

-Nu rezolvă problemele;

-Nu te face liber;

-Devine repede obișnuință;

-Nu ușurează comunicarea;

-Exclude individul din familie, societate;

-Creează dependență ce duce la fenomene precum supradoză și toleranță, care declanșează probleme grave de sănătate, chiar letale.

METODA DE CERCETARE

În cadrul oricărui studiu, metodologia reprezintă unul din aspectele esențiale pentru că permite propulsarea cercetării. Conform teoriei lui Paul F. Lazarsfeld (1959), metodologia permite „delimitarea obiectului de studiu în cercetările empirice, analiza conceptelor, analiza metodelor și tehnicilor de cercetare, analiza raportului dintre metodele și tehnicile utilizate, sistematizarea datelor obținute în cercetarea empirică și formalizarea raționamentelor” (apud Chelcea, 2001, p. 51).

Fiecare cercetare are la bază existența unei probleme la nivelul societății, iar

metodologia are rolul de a obține rezultate cu privire la fenomenul studiat. În cazul

acestei lucrări am considerat că metoda de cercetare cea mai potrivită este studiul documentelor sociale, ținând cont că acest studiu de caz necesită un cumul cantitativ de informații.

Sursele cercetării sunt documente publice și oficiale, precum . Din sursele alese am analizat date generale privind conceptul, datele statistice prezente în lucrare, dar și indicatori și cifre din anuarul statistic al sănătății.

METODOLOGIA CERCETĂRII

În România, prevalența consumului de droguri prezintă cea mai mare creștere în raport cu celelalte state. Astfel, procentele au crescut in trei ani de la 1,7% consumatori în 2009, la 4,3% de consumatori declarați în 2013. În 2009, evidentele arătau peste 600.000 de consumatori înregistrați, deși numărul real se credea a fi cu mult mai mare. În același timp, cifra consumatorilor în rândul tinerilor ajunge la 11% ceea ce înseamnă că peste 150.000 dintre elevi au debutat pe piața consumului de substanțe interzise.

Creșterile consumului de droguri în 2009 se manifestă în rândul etnobotanicelor și de marijuana, iar în 2013 a crescut semnificativ consumul de cocaină și heroină.

În anul 2013, România este declarată focar HIV/SIDA din cauza substanțelor interzise injectabile. Tot în 2013, potrivit ANA, debutul consumului de droguri scade de la 16 la 14 ani.

Consumul de droguri
Conform raportului național privind situația drogurilor din România, prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții în rândul populației s-a dublat de la 2% în 2009 la 4,3% în 2013. În rândul populației de elevi, consumul de droguri, a ajuns în anul 2013 la 10%, iar prevalența drogurilor urcă la 21% în rândul studenților.

În funcție de consumator, se observă următoarele:

• cei mai mulți dintre consumatori sunt de sex masculin (raportul M/F este 3,2);

• pentru consumatorii de sex masculin, s-au înregistrat: o mai mare diversitate pentru drogul principal, o proporție mai mare de admitere la asistență pentru SNPP 2 și canabis și o valoare mai mică pentru vârstă minimă de debut (8 ani) și de admitere la tratament (12 ani); cei mai mulți dintre beneficiari au debutat în consum la 17 ani și au solicitat asistență, în medie, după aproximativ 6 ani de consum; predomină administrarea injectabilă și consumul zilnic;

• pentru beneficiarii de sex feminin, s-a înregistrat o proporție mai mare la consumul de hipnotice și sedative; cele mai multe au debutat în consum la 15 ani și au solicitat asistență, în medie, după aproximativ 5 ani de consum; predomină administrarea orală și consumul zilnic.

Sursa: ANA

Sub rezerva absenței raportării de instituțiile medico-legale județene, în anul 2013, la nivel național, au fost declarate 30 cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri (toate din București), în comparație cu 32 în 2009, și 9 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri în 2013, comparativ cu 2009, când au fost înregistrate 3 decese indirecte.

Sursa: INML Bucuresti

În funcție de tipul de drog consumat, în anul 2013 ponderea persoanelor care au declarat heroina ca substanță principală de consum scade, iar a celor care au declarat consumul de cocaină, canabis și alte droguri crește. De asemenea, se manifestă o creștere a persoanelor care au declarat consum de droguri multiple.

În anul 2013, în funcție de caracteristicile demografice ale persoanelor private de libertate care s-au declarat consumatoare de droguri, se observă o creștere a proporției persoanelor de sex masculin (cu aproximativ 7 puncte procentuale, față de anul 2009), precum și o creștere a proporției persoanelor din grupa de vârstă 15-19 ani. Astfel, referitor la distribuția pe grupe de vârstă a deținuților autodeclarați consumatori de droguri în anul 2013, grupa de vârstă 15-19 ani înregistrează cea mai mare pondere din întreaga perioadă analizată (2009-2013), ajungând să reprezinte 8,8% din populația de referință.

Sursa: ANP

Cea mai frecventă cale de administrare este prin fumat/ inhalare – 54,5%, urmată de cea injectabilă, cu o pondere de 32,8%.

Canabisul este cel mai consumat drog în România, fiind prezent la nivelul întregii țări, se arată în Raportul Național privind Situația Drogurilor 2013 ( 2009-3% și 2013-aproximativ 8%). Acesta este urmat de cocaină ( 2% în 2013) și Ecstasy (1,3%).

CONCLUZII:

• România nu este o țară de producție a drogurilor, fiind un important punct de
tranzit pe brațul nordic al rutei Balcanice de traficare a heroinei, începând să devină o țară de interes pentru dezvoltarea unor activități ilicite organizate privind cultivarea și traficarea canabisului. Totodată, România, prin portul Constanța, rămâne o rută alternativă utilizată de rețelele infracționale organizate pentru introducerea în Europa a cocainei și o țară de destinație pentru majoritatea tipurilor de droguri, în special pentru heroină, cocaină, rezină de canabis, canabis și droguri sintetice, indicator confirmat de capturile semnificative înregistrate la nivelul anilor 2011 – 2013 la nivel național;
• În anul 2013, se constată o scădere de aproximativ 28,4% a cantității totale
de droguri confiscate, cu creșteri față de anul precedent atât ale numărului de capturi, cât și ale cantităților de heroină (de 2,5 ori), MDMA (de peste 2 ori) și metadonă (peste 7 ori);
• Canabisul rămâne cel mai consumat drog și, pentru prima dată, a fost
identificată o cultură industrială de canabis, ce urmă să aprovizioneze piețele din Germania, Cehia și Ungaria;
• Prezența cocainei pe piața drogurilor în România este în scădere față de anul
2008 dar se menține la un nivel constant;
• Pe parcursul anului 2013, au fost identificate pe teritoriul României patru
laboratoare clandestine, din care două de condiționare de substanțe noi cu proprietăți psihoactive;

• În ceea ce privește prețurile drogurilor, în anul 2013, cocaina păstrează cel mai ridicat preț de pe piață drogurilor (90.000 Euro/kg) trendul fiind unul ascedent, în timp ce valorile prețurilor pentru heroină (12.000 – 20.000 Euro/kg) sunt în scădere încadrându-se ca valori la nivelul anilor 2008 – 2013;
• În privința prețurilor cu amănuntul, valorile prețurilor drogurilor sunt în scădere
cu 5 – 36% față de 2009.

BIBLIOGRAFIE:

1. ANA (Agenția Națională Antidrog) (2010) – Raport Național privind situația drogurilor în România – 2009

2. ANA (Agenția Națională Antidrog) (2014) – Raport Național privind situația drogurilor în România – 2013

3. http://db.politiaromana.ro/ro/prevenirea-criminalitatii/recomandari-sfaturi-utile/consumul-de-droguri1423134713

4. http://www.politiaromana.ro/ro/prevenire/delicventa-juvenila/recomandari-pentru-adolescenti

5. http://www.insp.gov.ro/index.php/informatii-publice/category/8-bilant-insp

6. http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Situatia-adolescentilor-din-Romania-2013.pdf

7. http://www.emcdda.europa.eu/countries/romania