Construirea Pacii Post Conflict Dupa Razboiul Rece

Actualitatea și importanța temei. De la sfârșitul Războiului Rece, unul dintre aspectele cele mai frapante ce a apărut în construirea păcii post-conflict a fost poziția dominantă asumată de asistență pentru democrație. Acest accent s-a articulat pe o credință infailibilă că guvernarea democratică, stabilită prin alegeri nefalsificate, oferă mecanismul cel mai eficient pentru gestionarea și rezolvarea tensiunilor sociale fără a recurge la violență.

Tradiția liberală care stă la baza doctrinelor politice ale statelor donatori a asistenței pentru democrație, susține că între statele democratice probabilitatea izbucnirii unui conflict armat este minimă, astfel pentru aceste state asistența pentru democrație este și un instrument de a exclude posibilitatea apariției conflictelor internaționale, dar și tulburările interne, precum și asigurarea prosperității la nivel internațional. De asemenea, unele state dezvoltate ca SUA, Germania, Japonia, Franța, Marea Britanie asistența pentru democrație ocupă un loc central în strategiile de politică externă și influențează caracterul relațiilor cu statele aflate în tranziție spre democrație precum Republica Moldova. Din acest considerent pentru țara noastră este crucial de a înțelege care sunt aspectele de bază a acestui subiect.

Asistența pentru democrație nu se rezumă doar la acordarea de fonduri, incluzând de asemenea și suport metodologic, astfel statele ce au o experiență vastă și au trecut cu succes prin perioada de tranziție, cum au făcut-o Țările Baltice, pot contribui prin a-și împărtăși cunoștințele și specialiștii în domeniu cu alte state. Această formă de asistență se dovedește de multe ori mult mai productivă și demonstrează un model de solidaritate interstatală.

Asocierea democrație cu teme de participare, cetățenie și activism politic nu este o sarcină ușoară și discuții importante privind relația exactă dintre elementele de participare (proces) și de luare a deciziilor (produs) rămân să fie amânate. Acest lucru este fundamental și ilustrează faptul că asistența pentru democrația necesită previzibil un echilibru între procesele și produsele de democrație; un act de echilibrare care depinde în cele din urmă de țara vizată. Cu toate acestea, ceea ce este vital este faptul că aceste întrebări primesc atenția pe care o merita și sunt aduse în prim plan de cercetători și practicieni. Lipsa actuală de angajare a valorilor și ipotezelor ce sunt atașate democrației da către organizațiile internaționale reprezintă un centru absent al înțelegerii procesului de democratizare și creează confuzie în ceea ce exact se găsește într-un stat în tranziție, prin implicație, dacă acest lucru este într-adevăr congruent cu consolidarea păcii durabile. Cadrele universitare și practicienii ar trebui, prin urmare, să ia măsuri semnificative pentru a fi explorate ipotezele inerente în programele de asistență pentru democrație, atât în cadrul organizațiilor cât și în statele vizate – astfel că măsurile să poată fi luate pentru a face procesul mai coerent, mai ușor de înțeles și mai durabil pentru toți actorii implicați.

Pentru Republica Moldova, țară aflată în tranziție spre o societate democratică, subiectul asistenței pentru democrație este în prezent foarte actual, în special aceasta se referă la cunoașterea mecanismelor de obținere a suportului internațional și a principalilor donatori. De menționat că țara noastră, la acest capitol, a înregistrat succese considerabile în ultimii ani.

Așadar actualitatea temei investigate rezidă din necesitatea analizei problematicii asistenței internaționale pentru democrație ca un element extrem de important al politicii externe a statelor. Totodată, actualitatea investigației este condiționată și de absența unor lucrări științifice, care ar analiza în mod detaliat și complex subiectul abordat în lucrarea de față.

Gradul de investigației a temei. Importanța și actualitatea problematicii asistenței internaționale pentru democrație au generat un interes semnificativ al cercetătorilor pentru cercetarea diverselor aspecte ale acestui subiect, atât a dimensiunilor teoretice cât și a celor practice ale conceptului de asistență internațională pentru democrație. Printre cei mai de vază pot fi menționați cercetătorii occidentali: Carothers T., McFaul M., Burnell P.. Schraeder P. Lucrările lor au un caracter fundamental abordând diverse aspecte ale asistenței internaționale pentru democrație, de menționat faptul că cercetătorii nominalizați s-au preocupat și de controversata temă a termenilor de asistență și promovare a democrației. Considerăm de o importanță sporită lucrarea „What Democracy? Exploring the Absent Centre of Post-Conflict Democracy Assistance” Lappin R. din considerentul că prezintă o abordare a rolului asistenței pentru democrație în construirea păcii post-conflict, punctând asupra aspectelor negative și pozitive ale fenomenului, aspectele negative fiind generate de înțelegerea clară a conceptului.

Cercetători ca Smith K., Demes P., și Petrova T. fac o descriere elocventă despre situația actuală în cadrul Uniunii Europene, în ceea ce privește asistența pentru democrație, descriind numeroasele instrumente politice folosite de Uniunea Europeană în demersurile sale de susținere a democrației în țările terțe. Problematica sistematizării instrumentelor asistenței pentru democrație a fost abordată de Merkel W. și Schraeder P..

Printre contribuțiile savanților ruși la studiul problemei abordate putem menționa lucrările autorilor ca: Баранов Н., Попова И., Зыкин Д., Нудненко Л., Федосеева Н.. De menționat că autorii ruși abordează asistența pentru democrației dintr-o perspectivă radical-critică axându-se preponderent pe aspectele negative, mai puțin pe cele pozitive.

În ceea ce privește cercetătorii autohtoni ce au cercetat subiectul abordat în lucrarea de față, putem menționa lucrările experților IDIS Viitorul și anume: Litra L. Democrația dincolo de frontiere, în această lucrare sunt abordate succesele și insuccesele Republicii Moldova în demersurile sale spre democratizare, sunt menționați și partenerii de asistență pentru democrație a Republicii Moldova; Mînzarari D. Politica externă a Federației Ruse ca obstacol al dezvoltării democratice în spațiul post-sovietic, abordează relevanța factorului rus pentru democratizarea Republicii Moldova.

Caracteristic pentru tema abordată în lucrarea de față este interesul major pentru cercetare din partea cercetătorilor occidentali și lipsa unor studii aprofundate în cercurile de savanți în alte zone ale lumii. De menționat că studii în acest domeniu, în cercul academic autohton nu au fost întreprinse, fapt ce și a generat studiul de față.

Problema de cercetare constă în determinarea evoluției conceptului de asistență internațională a democrației, conceptualizarea și estimarea importanței ei la etapa actuală, precum și elucidarea practicii internaționale de asistență pentru democrație.

Obiectul de cercetare îl constituie practica de asistență internațională pentru democrație a diverșilor actori internaționali precum: Organizația Națiunilor Unite, Statele Unite ale Americii, Germania și Japonia, de asemenea locul și rolul Republicii Moldova în sistemul internațional de asistență pentru democrație.

Scopul și obiectivele tezei. Scopul cercetării date îl constituie investigarea evoluției conceptului și practicii de asistență internaționale pentru democrație la etapa actuală în vederea stabilirii stării de fapt.

Scopul este realizat în baza următoarelor obiective:

analizarea istoriografiei conceptului și practicii de asistență internațională pentru democrație;

cercetarea abordărilor conceptuale ale asistenței internaționale pentru democrație;

evidențierea strategiilor de asistență pentru democrație în activitatea ONU;

determinarea locului și rolului SUA, Germaniei și Japoniei în sistemul de asistență internațională pentru democrație;

reliefarea rolului asistenței internaționale în procesul de democratizare a justiției în Republica Moldova;

examinarea rolului asistenței internaționale în procesul de democratizare a economiei în Republica Moldova.

Suportul metodologic și teoretico-științific al cercetării. Caracterul stiințific al lucrării presupune utilizarea unui sistem complex de metode teoretice și empirice cu caracter interdisciplinar, abordări care conferă studiului valoare și semnificație științifică. Pentru cercetarea de față, și anume pentru abordarea conceptului și practicii de asistență internaționale pentru democrație, am folosit următoarelele metode:

Metoda istorică a permis, pe de o parte analiza evoluției conceptului de asistență internațională pentru democrație, precum și evidențierea legităților de abordare a unor sau altor probleme; pe de altă parte s-a obținut un grad înalt de obiectivitate prin îmbinarea istoricului problemei abordate cu realiile din perioada actuală. Metoda dată a vizat și examinarea factorilor istorici ce influențează asupra strategiilor de asistență pentru democrație a diferitor state.

Metoda sistemică, prin intermediul căreia au fost cercetate particularitățile proceselor politice ce au loc în interiorul statelor exportatoare de democrație și consecințele lor asupra întregului sistem internațional și a contradicțiilor existente la nivel global fiecare element fiind studiat conform particularităților și momentelor specific.

Metoda comparativă a facilitat evidențierea aspectelor comune și distincte a intereselor urmărite de fiecare actor al practicii de asistență pentru democrație. Este studiată influența reciprocă a intereselor statelor și a situației politice pe plan intern și extern. Studiul comparativ ne permite să reliefăm specificul intereselor ce vizează și Republica Moldova.

Metoda instituțională, conexă cercetării factorului instituțional-politic de promovare a democrației în condițiile globalizării a permis analiza structurii, modului de organizare și funcționare a instituțiilor de stat implicat în procesul de asistență pentru democrație. Astfel, s-a realizat o analiză a modului de cooperare în cadrul statului, cât și a modului de funcționare a legislației în vigoare în domeniul formulării prerogativelor politicii externe.

Metoda structural-funcțională, definește cadrul de existență și nivelul funcționalității sistemului politic al Republicii Moldova în vederea promovării intereselor naționale la nivel regional și global din prisma subiectului abordat în teză.

Metoda fenomenologică a fost utilizată pentru utiliza termenii cheie în relatarea fenomenelor asistenței pentru democrație de la apariție până în prezent.

În cadrul studiului s-a apelat la analiză și sinteză, inducție și deducție, la content analiza documentelor și acordurilor interstatale semnate, precum și a strategiilor politicii externe a fiecărui stat în parte, ceea ce a facilitat crearea unei viziuni complexe și multidisciplinare privind problematica conceptului și practicii de asistență internațională pentru democrație.

Ipoteza cercetării. Asistența internațională pentru democrație contribuie la înrădăcinarea valorilor democratice cauzând transformări calitative la nivel internațional, fiind, totodată, și un instrument de influență.

Noutatea științifică a rezultatelor obținute. Noutatea științifică a cercetării evoluției conceptului și practicii de asistență internațională pentru democrație la etapa actuală este asigurată, în primul rând, de faptul că subiectul dat este puțin cercetat de către cercetătorii în domeniu din Republica Moldova. Lucrarea de față, spre deosebire de alte cercetări în domeniu, studiază problematica asistenței internaționale pentru democrației din diverse puncte de vedere, abordându-se atât aspectul teoretic, cât și cel practic al problemei. Cercetarea vine să completeze eforturile depuse pentru a rezolva problemele conceptuale în domeniu.

Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Importanța teoretică a investigației curente este determinată de rezultatele și concluziile obținute în urma cercetării conceptului și practicii de asistență internațională pentru democrație și propunerile lansate pe parcursul acesteia. Studiul dat poate fi util în calitate de suport teoretico-științific pentru cercetătorii interesați de problematica în cauză. Acestea pot fi luate ca bază pentru elaborarea unor măsuri și demersuri concrete întru facilitarea accesului statului nostru la sursele asistenței pentru democrație. Recomandările autorului pot contribui la luarea unor decizii adecvate de către guvernanți, decizii capabile să aducă un aport semnificativ în accelerarea procesului de democratizare a Republicii Moldova și să conducă la promovarea unei politici echilibrate în vederea eficientizării eforturilor partenerilor externi.

Structura și sumarul compartimentelor tezei. Structura lucrării, direcționată spre atingerea scopului propus și a obiectivelor cercetării științifice stabilite de către autor, este compusă din introducere, trei compartimente, concluzii generale și recomandări, bibliografie, anexe, adnotări și lista abrevierilor.

Introducerea inserează argumentarea importanței și actualitatea temei investigate, stabilindu-se problema de cercetare și obiectul de cercetare, precum și scopul și obiectivele lucrării, determinându-se suportul metodologic și teoretico-științific, argumentându-se noutatea științifică, importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării, precizându-se structura și compartimentele tezei.

Primul compartiment intitulat “Aspecte istoriografice și teoretico-conceptuale ale practicii de asistență internațională pentru democrație” este de conținut istoriografic și teoretico-metodologic, demersuri care se mai regăsesc și în capitolele următoare. În primul paragraf sunt puse în lumină cele mai relevante elaborări științifice care au fost perfectate de cercetători din străinătate și din Republica Moldova, cea mai mare parte fiind rezervată elucidării proceselor de evoluție a conceptului și practicii de asistență internațională pentru democrație, se încheie cu reliefarea stării de lucruri și perspectivelor în domeniul cercetării în Republica Moldova. Paragraful doi debutează cu definirea noțiunilor de asistență pentru democrație și promovare a democrației, precum și elucidarea diferențelor și similitudinilor dintre aceste două noțiuni, prezentarea diverselor opinii privind subiectul dat, continuă cu cercetarea tipurilor de actori implicați în asistența internațională pentru democrație, în context fiind elucidate și mecanismele prin care actorii desfășoară activitățile sale de suport al democrației în lume. Ultimul paragraf include concluzii preliminare ce se referă la conținutul elaborărilor în domeniul asistenței internaționale pentru democrație.

În compartimentul doi intitulat “Practica internațională de asistență pentru democrație la etapa actuală” sunt investigate experiențele celor mai importanți actori ai sistemului de asistență internațională pentru democrație la etapa actuală. Primul paragraf include cercetarea strategiilor de asistență internațională pentru democrație în activitatea ONU. Sunt abordate problematica intereselor ce generează acțiunile organizației precum și mecanismele de care dispune pentru punerea în practică a strategiilor de asistență pentru democrație. Paragraful doi începe cu reliefarea rolului SUA, Germaniei și Japoniei în sistemul internațional de asistență pentru democrație, urmată de explicarea organizațiilor și fondurilor din fiecare țară abordată în parte și modurile de cooperare între ele, subiect important îl v-a constitui cercetarea modului în care aceste țări colaborează și cum își coordonează acțiunile în domeniul dat. Ultimul paragraf totalizează investigațiile practicii de asistență internațională pentru democrație la etapa actuală.

Compartimentul trei intitulat “Asistența internațională pentru democratizarea Republicii Moldova la etapa actuală” cuprinde cercetarea impactului asistenței internaționale pentru democrație asupra procesului de democratizare a Republicii Moldova. Primul paragraf debutează cu examinarea rolului asistenței pentru democrație pentru democratizarea justiției în paralel este cercetat procesul de reformare a sistemului judiciar a Republicii Moldova, precum și implicațiile externe în acest proces și care sunt rezultatele acestora, de asemenea sunt aduse exemple din istorie pentru a reliefa potențialul asistenței internaționale a democrației. În paragraful doi este abordată problematica implicării actorilor din sistemul de asistență internațională pentru democrație în procesul de democratizare a economiei Republicii Moldova, este de asemenea abordată fenomenul tranziției economiei și a normelor general acceptate în statele dezvoltate ale lumii spre care Republica Moldova tinde. Ultimul paragraf totalizează investigațiile despre modul cum influențează asistența internațională pentru democrație asupra procesului de democratizare a Republicii Moldova.

În Concluzii și recomandări sunt făcute totalurile studiului, fiind formulate și anumite propuneri, care, în opinia noastră, vor contribui la diversificarea și îmbogățirea suportului teoretic în domeniul asistenței internaționale pentru democratie.

Volumul lucrării este de … pagini.