Consiliul Concurenței Ca Factor de Supraveghere Economică. Partenerul Invizibil al Consumatorului

Consiliul Concurenței ca factor de supraveghere economică. Partenerul invizibil al consumatorului

Csaba CSINTALAN PhD student, University of Oradea – Faculty of Economic Sciences e-mail: [anonimizat]

Prof. univ.dr. Mihai BERINDE Professor PhD, University of Oradea – Faculty of Economic Sciences e-mail: [anonimizat]

Abstract: În acest articol doresc să subliniez importanta politicii concurențiale care reprezintă o serie de aspecte generatoare a unei bune activități a mediului antreprenorial, prin posibilitatea de asigurare a unor prețuri cât mai reduse, asigurând raportul calitate-preț. Trăim într-un mediu turbulent economic unde schimbările de toate felurile își pun amprenta pozitivă sau negativă și asupra mediului de afaceri, unde migrația indivizilor poate genera unele aspecte mai mult sau mai puțin plăcute în privința forței de muncă știind că cu cât forța de muncă este mai ieftină cu atât un bun poate fii mai ieftin, dar nu în todeanua conduce și la o calitate superioară. De aceea consider că politica concurențială a unui stat în privința mediului antreprenorial poate cunoaște succesul mediului de afacere acest aspect ulterior regăsindu-se și în cadrul economic. Bineînțeles concurența este un prim factor de creștere și dezvotare economică, dar care trebuie să aibă ca bază de pornire loialitatea în mediul concurențial antreprenorial al unui stat. Atunci când vorbim despre mediul de afaceri mai mereu ne duce gândul la o formă sau alta de vânzare, comerț intern sau internațional, care la un moment dat se va afla față în față și cu mediul concurențial.Tot aici am analizat legislația din domeniul concurenței naționale dar și al Uniunii Europene, acele norme care au fost impuse din anul 1957, care au avut rol de a preveni formarea unor carteluri. Totuși ele s-au format în decursul anilor prin liberalizarea prețurilor,odată cu eliminarea barierelor tarifare și netarifare, unele dintre acestea sunt exemplificate în partea a doua a lucrării. În ultima parte a lucrării am descris conceptul de piață dominantă respectiv concentrările economice ambele aspecte fiind considerate ca factori nocivi economiei la un moment dat. În penultima parte a lucrării am descris termenul de ,,antante'' cu cele două forme ale sale, respectiv rolul ajutoarelor de stat aspect benefic antreprenorului dar și economiei. Ultima parte a lucrării descrie modul ajutoarelor de stat, care reprezintă o formă de susținere a unei activități, dar care are un rol major în dezvoltarea economică a unui stat. În lucrarea de față sunt descrise diferite exemnple, studii de caz preluate din diferite forme de informare care sunt sincronizate pentru fiecare etapă a lucrării.

Keywords: politici concurențiale, monopolizarea, comportament anticoncurențial, fixarea prețurilor, interdicții de concurență.

Jel Code: D 18, D 42, L12, L41

Introductoin

În cadrul unei economii de piață la un moment dat antreprenorii sunt nevoiți să concureze pentru un segment sau altul de piață, pentru a-și dezvolta afacerea, să atragă un număr cât mai mare de clienți care să le asigure veniturile substanțiale. Orice venit în plus antreprenorului trebuie să se reflecte și în dările către stat, pentru a asigura o creștere și dezvoltare economică ulterioară. De aceea concurența reprezintă un aspect benefic pentru mediul de afaceri, dar în primul rând pentru clienta pieței unde asigurarea unui preț cât mai accesibil individului va conduce la generarea de vânzări mult mai mari, poate cu profituri mai mici, aspect mult mai benefic ,,de mai multe ori câte un pic, decât mai nimic'', știind că competitivitatea reprezintă raportul între costuri și prețuri. Concurența trebuie să fie o confruntare, o luptă cu adversarul dar pentru același scop, între echilibrul obligațiilor și al drepturilor, fiind un factor decisiv în activitatea productivă și de comerț printr-un comportament concurențial benefic consumatorului. Concurența reprezintă o rivalitate între doi sau mai mulți producători de bunuri sau servicii de același fel, unde clienții sunt cei care vor decide la un moment dat în baza prețurilor, a calității produselor sau a serviciilor pe cine vor alege. Unii antreprenori pentru acapararea puterii, pentru a avea câștiguri substanțiale sunt dispuși să încălce legea concurenței prin atragerea unui segment de consumatori, magazine, înțelegeri de prețuri astfel formându-se adevăratele carteluri, atât pe orizontală cât și pe verticală. Ele la un moment dat vor fi descoperite, avertizate, amendate sau chiar cercetate penal acolo unde după toate avertismentele Consiliului Concurenței nu se vor lua măsurile necesare. Afacerea ,,cartelul'' antreprenorului poate aduce faimă afacerii, un profit substanțial până la un moment dat, când valoarea unei singure amenzi poate depăși cu mult procentul câștigului obținut. De aici un singur pas mai este până la controlul total al unei piețe astfel devenind dominantă pe o piață, caz din nou perceput ca fiind o formă anticoncurențială, față da alți antreprenori care pot fi și ei un bun contribuabil prin taxele și impozitele plătite către stat și dacă au o cotă de piață mult mai inferioară.

1. Concurența factor de creștere și dezvoltare economică

Orice dezvoltare economică are nevoie de o concurență loială în cadrul mediului de afacere, unde trebuie ca statul să joace un rol important în monitorizarea, susținerea și intervenția eficientă în domeniul protecției concurenței, dar și nu în ultimul rând cel mai important este protecția consumatorului. Nu există economie fără cuncurență așa cum nu există piață fără consumatori, dar există baza legală descrisă în Constituție care vine în ajutorul economiei conform art.135 (1) „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență” se apreciază că „Statul trebuie să asigure: libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție” (lit.a, alin.2. art.135), precum ,,aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene'' (lit.g, alin.2. art 135). De aceea consider că protecția consumatorului, a producătorului este la fel de importantă precum creșterea și dezvoltare economică a unui stat, unde satisfacția și producția reprezintă cheia succesului atât pentru consumator, producător cât și pentru stat. Concurența poate fi definită ca fiind ,,ansamblul relațiilor dintre agenții economici generate de dorința acestora de a obține un loc cât mai bun pe piață și un preț cât mai avantajos''. ,,Exercitarea concurenței constituie un drept al tuturor agenților economici. Ca orice drept recunoscut și protejat de lege, dreptul la concurență trebuie exercitat cu bună credință și potrivit uzanțelor cinstite (articolul 1- Legea nr. 11 din 1991) fără să încalce dreptul și libertățile agenților economici precum și ale cetățenilor’’.

Elementele de bază ale modelului european de dezvoltare

Comerțul Economiile puternice și cele mai sărace din Uniunea Europeană sunt mult mai bine integrate față de oricare altă parte din lume, rezultând o convergență mai rapidă a standardelor de viață comparativ cu cea a veniturilor. Finanțele Europa este singura regiune unde capitalul privat sub toate formele lui – investiții străine directe, financiar și nonfinanciar circulă în sensul „top-down”, de la țările mai bogate la cele mai sărace și de la economiile cu creștere redusă la cele cu creștere rapidă. Întreprinderea Inițiativa privată este orientată pe profit, dar în același timp poartă o mai mare responsabilitate pentru consecințele sociale și de mediu, decât în oricare parte a lumii. Inovarea Cercetarea, dezvoltarea (R&D) și educația superioară recunoscute în restul lumii ca efect „spillover” al economiei (dinspre economie către intervenția publică) sunt considerate în Europa ca fiind în primul rând în responsabilitatea statului. Munca Angajații din Europa se bucură de cele mai avantajoase politici în domeniul protecției împotriva abuzurilor angajatorilor, salarizării, securității postului, asigurării pentru șomaj, a concedierilor, pensiilor, etc. Guvernarea Guvernele naționale din UE sunt redistributive și au cea mai avansată coordonare supranațională din lume.

Fig.nr.1 Relație economică dintre consumator și producător

Sursa: realizat de autor

Economia este la rândul ei un domeniu interdisciplinar în care sunt utilizate atât instrumente matematice și statistice, cât și elemente de psihologie sau istorie. Mai mereu auzind de termenul de economie gândul ne duce la realizarea de venituri, profit, piața de desfacere, etc, dar toate acestea trebuie să se realizeze pe plan profesional-concurențial unde interesul consumatorului trebuie să fie pe prim plan. . Bineînțeles că antreprenorul dorește cun tot adinsul său să aibă profit, ceea ce este un element favorabil econoniei, știind că cu cât creșc veniturile cu atât cersc și dările către stat, dar trebuie avut în vedere și segmentul de piață,consumatorul și nu în ultimul rând concurența. Legislația referitoare la concurență din România tratează pe larg următoarele trei tipuri de comportamente anticoncurențiale: . 1. Înțelegerile între întreprinderi Din punct de vedere economic, înțelegerile se clasifică în: . a) acorduri orizontale, care privesc agenții economici situați la același nivel al proceselor economice(de exemplu, acorduri între producători, acorduri între distribuitori); . b) acorduri verticale, care privesc agenții economici situați la niveluri diferite ale aceluiași proces economic(de exemplu, acorduri între producătorii și distribuitorii aceluiași produs). . 2. Abuzul de poziție dominantă Articolul 6 din Legea 21 precizează: ,, este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante deținute de unul sau mai mulți agenți economici pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, recurgând la practici anticoncurențiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comerțului sau prejudicierea consumatorilor’’. . 3. Fuzionările și alte forme de concentrări între întreprinderi Fundamentul politicii de control al achizițiilor și fuziunilor în România este reprezentat de articolele 10-15 din Legea Concurenței. Astfel, ,, sunt interzise concentrările economice care, având ca efect crearea sau consolidarea unei poziții dominante, conduc sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia’’. Împotriva deciziilor prin care se aplică amenzi cominatorii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la luarea la cunoștință, la președintele Consiliului Concurenței sau, după caz, la șeful Oficiului Concurenței, care se pronunță prin decizie motivată. În situația în care organele administrației publice nu se conformează deciziei Consiliului Concurenței, acesta are posibilitatea de a ataca acțiunea la Curtea de Apel București.

2. Cum se prezintă un cartel ?

Cartelul conform Dex-lui ,,reprezintă o uniune monopolistă în care mai mulți intreprinderi din aceeași ramură de producție incheie o convenție.stabilind prețurile, condițiile de vânzare și de aprovozionare, tremenele de plată, cantitățile de mărfuri ce urmează să o producă fiecare și își împart piețele de desfacere, în vederea ……….sau a eliminării concurenței''. Totodată se poate afirma că sunt acele înțelegeri tacite, scrise, nescrie, etc între doi sau mai mulți agenți economici concurenți care au ca rezultat denaturarea concurenței, care vizează stabilirea prețurilor și/sai împărțirea piețelor de desfacere a unor bunuri sau servicii. Efectele negative ale înțelegerilor de tip cartel: a) limitarea artificială a concurenței; b) creșterea prețurilor; c) evitarea constrângerilor care generază inovațiile (ex. dezvoltarea unui produl sau introducerea unor metode de producție mai eficiente); d) restrângerea oportunităților de ngajare.

Cartelul reprezintă unul dintre cele mai grave tipuri de restricționare a concurenței și, în consecință, de încălcare a dispozițiilor Articolului 101 al TFUE, deoarece determină creșterea profiturilor participanților la cartel, având efecte negative directe asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor, fără a produce vreun beneficiu care să compenseze aceste efecte negative. Cartelurile vizează, de obicei, acorduri pentru fixarea prețurilor, limitarea producției, împărțirea piețelor, alocarea clienților și/sau a teritoriilor între firme, stabilirea prețurilor de revânzare (dintre producător și distribuitori), trucarea licitațiilor și/sau o combinație a acestora. Astfel, cartelurile împiedică funcționarea normală a concurenței pe piețe, determină majorarea costurilor de producție și, în consecință, reduc competitivitatea utilizatorilor produselor cartelizate, împiedică restructurare necesară în anumite sectoare și, în final, afectează creșterea economică. . Rețelei europene de concurență (REC) a fost stabilit ca un forum de discuții și cooperare a autorităților europene de concurență în cazul în care articolele 101 și și 102 se aplică din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta ar trebui să asigure o diviziune eficientă a muncii și aplicarea eficientă și consecventă a normelor comunitare de concurență. Comisie și autoritățile de concurență ale UE din statele membre ale UE cooperează între ele prin intermediul ECN prin:

1. informarea reciproc de cazuri noi și prevăzută deciziilor de aplicare; 2. coordonarea anchetelor, acolo unde este necesar; 3. ajutând reciproc cu investigațiile; 4. schimbul de probe și alte informații;  5. discutarea diverse probleme de interes comun.

Obiectivul Rețelei Europene de Concurență farmat din 16 membrii (ECN în anul 2015) este de a construi un cadru legal eficient pentru a pune în aplicare dreptul comunitar al concurenței împotriva companiilor care se angajează în practici de afaceri transfrontaliere care restrâng concurența și, prin urmare, sunt anti-consum..

Articolul 101 (ex-articolul 81 TCE)

(1) Sunt incompatibile cu piața internă și interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi și orice practici concertate care pot afecta comerțul dintre statele membre și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței comune și, în special, cele care:

(a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare; (b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile; (c) împart piețele sau sursele de aprovizionare; . (d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial; . (e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

(2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept. . (3) Cu toate acestea, prevederile alineatului (1) pot fi declarate inaplicabile în cazul: . -oricăror acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi; . -oricăror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi; . -oricăror practici concertate sau categorii de practici concertatecare contribuie la îmbunătățirea producției sau distribuției de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obținut și care: . (a) nu impun întreprinderilor în cauză restricții care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective; (b) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurența în ceea ce privește o parte semnificativă a produselor în cauză.

–––––––––––––––––

Articolul 102 (ex-articolul 82 TCE)

Este incompatibilă cu piața internă și interzisă, în măsura în care poate afecta comerțul dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia.Aceste practici abuzive pot consta în special în: (a) impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile; . (b) limitează producția, comercializarea sau dezvoltarea tehnică în dezavantajul consumatorilor; (c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial; . (d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

–––––––––––––––––

Studiu de caz nr.1 ,,Cartelul cimentului Lafarge''

,,Costin Grigore Borc a fost în perioada 2002 – 2006 director general și administrator al Lafarge Agregate Betoane. În mandatul său de administrator, Lafarge a inițiat în România cartelul cimentului care a funcționat în perioada 2000-2004, fapt pentru care compania a și fost amendată de Consiliul Concurenței cu 10 milioane euro. Costin Borc era CEO la Lafarge România și a devenit cunoscut în perioada 1998 – 1999 ca șef de cabinet al fostului premier Radu Vasile. După ce a devenit notoriu în politică, Borc a plecat în Statele Unite ale Americii unde și-a început activitatea ca manager de proiect în cadrul grupului Lafarge. În 2002 a fost trimis în România ca director general al filialei Lafarge Agregate Betoane, el fiind numit și administrator al companiei așa cum reiese din actul constitutiv societății. . În 2005, Consiliul Concurenței a anunțat, în urma unei investigații, că pe piața românească a funcționat un cartel al cimentului în perioada 2000 – 2004, cartel  format din Lafarge, Holcim și Carpatcement. Ancheta arăta că aceste trei companii au acționat concertat pentru impunerea prețurilor pe piața cimentului din România și drept urmare au fost amendate cu 28 milioane de euro. Lafarge a primit o amendă de 10 milioane euro pentru că inițiat acest cartel. . “În stabilirea amenzilor s-au avut în vedere și circumstanțele agravante și atenuante care au condus în final la diferențieri corespunzătoare. Astfel, Lafarge, care a vândut la export sub costuri, fiind nevoită să recupereze diferențele de pe piața internă, a fost inițiatoarea cartelului”, se arăta în comunicatul Consiliului Concurenței. Practic, tona de ciment se exporta în 2003 cu 24 dolari, dar pe piața internă românii plăteau aproximativ 80 dolari.

Tabel nr.1 Cartel la producătorii de ciment din România (2005)

Sursa: http://www.cotidianul.ro/cartelurile-care-au-naucit-economia-romaniei-260044/

Precum se poate observa în tab.nr.2 producătorii de ciment din România au acumulat un total de 2.98.050.045,29 lei amendă pentru participarea la un cartel de fixare a prețurilor (anul 2005).

Fig nr.1 Sumele plătite de cartelul format din Lafrage, Carpatcement, Holcim din indistria cimentului

Sursa: realizat de autor în baza informațiilor http://www.cotidianul.ro/cartelurile-care-au-naucit- economia-romaniei-260044 (2015).

.  Acest cartel a atras și atenția Comisiei Europene. “Cartelurile reprezintă cea mai gravă încălcare a concurenței, prin deturnarea mediului de afaceri și exploatarea financiară a consumatorilor, anulând astfel beneficiile unei piețe funcționale. Afacerile de tip cartel sufocă productivitatea și anulează câștigurile pe care le-ar aduce o piață normală”, declara în 2005 Neelie Kroe, comisarul european pentru Concurență.  În urma scandalului cimentului, Lafarge l-a trimis la Paris pe Costin Borc ca director regional de Dezvoltare și Strategie al companiei. Consiliul Concurenței a mai vizat o dată Lafarge în 2009 când o firmă a reclamat un posibil abuz de poziție dominantă pe piața sortimentului de ciment CEM I 52,5R. În acea perioadă Borc era CEO Lafarge Serbia.  Pe 8 ianuarie 2013, inspectorii români de mediu au descoperit în portul Medgidia zeci de tone de gunoi importate de Lafarge din Italia. Gunoaiele urmau să fie arse drept combustibil la producerea cimentului în fabrica din oraș. În urma controlului inspectorii de mediu au amendat Lafarge cu 40.000 lei pentru neînregistrarea unei cantități de deșeuri importate în 2012. Tot atunci, Lafarge a mai fost amendat cu 100.000 lei pentru nerespectarea autorizației de mediu de către una dintre societățile grupului. Gunoiul destinat Lafarge, din danele portului Medgidia, era stocat necorespunzător cu riscuri pentru populație și mediu'' (articol scris de Petru Zoltan (2015) ,,Ministrul propus la Economie, sef al cartelului cimentului). 

Studiu de caz nr.2 ,,Cartelurile care au năucit economia României''

Jocul ocult al marilor companii slăbește economia, aparent performantă, ucide ideile, saltă bariere și distruge competiția. Marile carteluri formate de granzii dintr-o anumită țară generează profituri uriașe pentru cei implicați, dar și o mare de consumatori neputincioși. Să faci un cartel pare o treabă relativ ușoară: te aduni în jurul unei mese împreună cu concurenții tăi, împarți piața, fixezi prețurile, stabilești nivelul producției și pui la cale strategia pentru trucarea licitației și te străduiești să nu lași în spate nicio urmă. Iar când ești prins, riști să plătești 10% din cifra de afaceri. Enorm. . Aceste practici ilegale nu au ocolit România în ultimii ani. Consiliul Concurenței, autoritatea care are rolul să demaște înțelegerile anticoncurențiale, a acordat cele mai mari amenzi din istoria României și a adunat la buget peste 400 milioane de lei. Marile matrapazlâcuri s-au consumat în industrii grele, precum petrol, ciment, farma, telecom, media. Iar pe lista neagră găsim companii care pot mișca o economie întreagă. Este și exemplul celui mai mare cartel descoperit până acum, cel din industria petrolieră. În 2011, distribuitorii de carburanți care contau atunci în piață, Petrom, Lukoil, Rompetrol, Mol și Eni, au stabilit să retragă de la vânzare anumite sortimente de benzină. Concurența s-a sesizat și a considerat mișcarea ca fiind una anticoncurențială. Amenda totală a fost de aproape 900 milioane de lei, iar sancțiunea maximă a fost dată Petrom, 503 milioane lei, cea mai mare penalizare primită vreodată de cineva în România. Petrom este cea mai mare companie din România iar activitatea sa generează un echivalent de 10% din PIB-ul României. Pe poziția a doua a topului înțelegerilor se situează cei trei producători interni de ciment, Lafarge, Holcim și Carpatcement. Aceștia au fost amendați cu 98 milioane de lei pentru participarea la un carte de fixare a prețurilor, fiind prima mare amendă dată de Consiliu. . A treia treaptă a topului este ocupată de patru companii de pe piața insulinei. Consiliul Concurenței a constatat că între producătorul elvețian Eli Lilly Export și distribuitorii A&A Medical, Relad Pharma și Mediplus Exim s-a încheiat o înțelegere anticoncurențială având ca obiect împărțirea portofoliului de produse pentru diabet al societății elvețiene.Nici companiile statului nu s-au ferit să facă jocuri murdare. . Iată mai jos cele mai mari înțelegeri anticoncurențiale din ultimii ani din România: . Șase companii petroliere au fost amendate cu suma de 1. 891.729.966 lei  pentru încheierea unei înțelegeri anticoncurențiale privind eliminarea de pe piata a unui sortiment de benzină. . Tabel nr.2 Companii de tip cartel, amenzile pătite în anul 2012.

Sursa: http://www.cotidianul.ro/cartelurile-care-au-naucit-economia-romaniei-260044/

Tab.nr.3 Companii care au trucat licitațiile organizate de Ministerul Apărării Naționale (anul 2013)

Sursa: http://www.cotidianul.ro/cartelurile-care-au-naucit-economia-romaniei-260044 (2015)

Precum se poate observa și din cadrul Figuri nr.2 de mai jos nu numai societățile din țară au fost preocupate în de unele aspecte ilicite privind licitațiile. Bineînțeles că urmările sunt cunoscute, după valoarea amenzilor primite unde în acest caz Germaniei și Elveției a fost rândul de a păti cele mai mari amenzi.

Fig nr.2 Sume plătite de către cele patru companii, cu privire al licitațiile trucate (anul 2013)

Sursa: realizat de autor în baza informațiilor http://www.cotidianul.ro/cartelurile-care-au-naucit-economia-romaniei-260044 (2015).

3. Cum se percepem poziția dominantă a unei intreprinderi? .

Consiliul Concurenței menționează că o poziție dominantă a unei întreprinderi este puțin probabilă în cazul în care cota sa de piață este mai mică de 40%. Totodată pot fi considerate ca deținând poziție dominantă și un grup de întreprinderi sau două sau mai multe întreprinderi sau grupuri de întreprinderi (poziție dominantă colectivă). Întreprinderile care sunt investite cu drepturi exclusive sunt considerate drept întreprinderi cu poziție dominantă pe piața relevant respectivă. Dar cele mai fregvente cazuri de poziție dominantă se întâmplă când o întreprindere deține mai mult de 40% dintr-o piață. .
Unei astfel de întreprinderi i se interzice: .
1. impunerea unor condiții inechitabile de tranzacționare și refuzul de a trata cu anumiți furnizori ori beneficiari; 2. limitarea producției, comercializării sau dezvoltării tehnologice în  dezavantajul consumatorilor; 3. aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, provocând, în acest fel, unora dintre ei un dezavantaj concurențial; . 4. condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care nu au legătură cu obiectul acestor contracte; . 5. practicarea unor prețuri excesive sau practicarea unor prețuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenților, ori vânzarea la export sub costul de producție, cu acoperirea diferențelor prin impunerea unor prețuri majorate consumatorilor interni; . 6. exploatarea stării de dependență în care se găsește o altă întreprindere față de aceasta, care nu dispune de o soluție alternativă în condiții echivalente, precum și ruperea relațiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul  refuză  să  se supună unor condiții comerciale nejustificate.

În cazul abuzului de poziție dominantă putem determina proporția analizei economice utilizate împărțind raționamentul în două etape: . a) Determinarea existenței unei poziții dominante pe piață. .  În această primă fază, autoritatea de concurență definește piața relevantă utilizând diverse procedee și instrumente economice. După identificarea celor două dimensiuni (geografică și a produsului) ale pieței relevante, poziția dominantă pe piața astfel definită este determinată prin măsurarea capacității de a se comporta independent a companiei/companiilor investigate. În acest sens, este utilizată definiția dată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene (CJCE) în cazul United Brands (1978), conform căreia poziția dominantă reprezintă „o poziție de putere economică pe care o deține o întreprindere și care îi permite să afecteze concurența efectivă de pe piața relevantă printr-un comportament apreciabil independent față de concurenții, de clienții și, în ultimă instanță, față de consumatorii săi”. . O concluzie preliminară: identificarea poziției dominante este un procedeu aproape exclusiv economic. b) Analiza faptelor care pot constitui abuz de poziție dominantă. .  În faza a doua a analizei, ponderea instrumentelor economice utilizate poate varia destul de mult în funcție de natura faptei. . ,,Noțiunea de ''poziție dominantă'' pe piață a unei intreprinderi nu este definită legislativ nici în dreptul european, nici în derptul românesc. Sfera acestui concept a fost stabilită jurisprudențial, prin deciziile Curții Europene de Justiție. Potrivit unei jurisprudențe constatale, este o poziție de forță economică în care se află o intreprindee, acre îi permite, dându-i posibilitatea să se comporte, într-o măsură apreciabilă, independent de competitorii săi, de clienți și în cele din urmă, față de consumatori. Prin urmare, elementale dominanției sunt pe de omparte, tuterea economică, iar, pe de altă parte, abilitatea unui comportament independent și liber al intreprinderii de toate presiunile concurenței. Deținerea unei cote de piață de min 50% (în dreptul european),respectiv de minim 40% (Art.6 din Legea nr.21/1966) instituie o prezunție reletivă a existenței unei poziții dominante''. Cristina Cucu (2015) Refuzul de a trata cu anumiți furnizori sau beneficiari – Modalitate a abuzului de poziție dominantă în activitatea intreprinderilor.

4. Concentrări economice: definire, excepții și fapte interzise

Una din atribuțiile ,,Consiliului Concurenței este de a veghea împotriva creării unir concentrări economice-agenți economici cu poziție dominantă pe piață- care pot conduce la restrângeea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concureței pe piața românească și care au nefecte nefavorabile asupra consumatorilor. Concentrările economice sunt operațiuni care se pot realiza pe calea fuzionării sau a dobândirii, direct sau indirect, a controlului unuia sai mai multor agenți economici. Operațiunea de concentrare economică are loc atunci când:

1. doi sau mai mulți agenți economici, anterior independenți, fuzionează; . 2. una sau mai multe persoane care dețin deja controlul cel puțin asupra unui agent economic ori unul sau mai mulți agenți economici dobândesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor alți agenți economici ori asupra unor părți ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumpărare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace.

Sunt interzise concentrările economice care, având ca efect crearea sau consolidarea unei poziți dominante, conduc sau ar putea conduce la restrângera, înlăturarea sau denaturarea semnificative a concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia. Pentru stabilirea compatibilităților lor cu mediul concurențiea normal, operațiunile de concentrarea economică se apreciază după următoarele criterii:

a. necesitatea de a menține și de a dezvolta concurența pe piața românească, ținând seama de structura tuturor piețelor în cauză și de concurența existentă sau potențială dintre agenții economici situați în România sau în străinătate; . b. cota de piață deținută de către agenții economici în cauză, puterea lor economică și financiară; . c. alternativele disponibile pentru furnizori și utilizatori, accesul lor la piețe și la surse de aprovizionare, precum și orice bariere instituite prin acte normative sau de altă natură la intrarea pe piață; d. tendința cererii și a ofertei pentru bunurile și serviciile în cauză; . e. măsura în care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor; . f. contribuția la progresul tehnic și economic.

Este interzisă punerea în aplicare a unei operațiuni de concentrare economică până la emiterea de către Consiliul Concurenței a unei decizii. Totuși, Consiliul Concurenței poate acorda, la cerere, o derogare de la această regulă în cazul în care cererea de acordare a derogării este motivată, și se va ține cont de efectele suspendării concentrării economice asupra unuia sau mai multora dintre agenții economici implicați în operațiune, asupra unei terțe părți, precum și de efectele asupra concurenței. Această derogare poate fi condiționată de impunerea unor obligații ce trebuie îndeplinite de către părți și poate fi acordată oricând, atât anterior, cât și ulterior notificării''.

Caseta nr.1 Sancțiunile pe care Consiliul Concurenței le poate aplica agenților economici sunt:

Sursa: realizat de autor în baza datelor Consiliul Concurenței

Regulamentul privind concentrările economice – modificări (Regulamentul aprobat prin OPCC nr. 514/2015)

În M. Of. nr. 683 din 8 septembrie 2015, s-a publicat Ordinul președintelui Consiliului Concurenței (OPCC) nr. 514/2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului pentru modificarea Regulamentului privind concentrările economice, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 385/2010 (M. Of. nr. 553 și 553 bis din 5 august 2010; cu modif. ult.).

Tab.nr.4 Modificările (OPCC) din (anul 2015)

Sursa:Consiliul Concurenței

Se dă ca exemplu articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Noțiunea de «concentrare economică» include acele operațiuni care au ca rezultat modificări de durată ale controlului întreprinderilor și, prin urmare, în structura pieței, cuprinzând și operațiunile care conduc la crearea de societăți în comun care îndeplinesc în mod durabil toate funcțiile unei entități economice autonome. Prin «întreprindere», în sensul legii, se înțelege orice operator economic angajat într-o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață dată, independent de statutul său juridic și de modul de finanțare, astfel cum este definită în jurisprudența Uniunii Europene." (Ordinul presedintelui Consiliului-Concurentei nr.385/2010 din 22.12.2011). ,,Numărul de operațiuni de concentrare economică analizate de autoritatea de concurență în ultimii 3 ani a fost relativ constant. Astfel, în anul 2012, Consiliul Concurenței a analizat și aprobat 42 operațiuni de concentrare economică, în anul 2013 a analizat și a aprobat 38 de operațiuni, iar în anul 2014 – 42 de operațiuni. În anul 2012, cele mai multe operațiuni de concentrare economică analizate și aprobate de autoritatea de concurență au fost realizate în sectorul de retail și vânzări angro, urmat îndeaproape de sectorul serviciilor. În anul 2013, cele mai multe operațiuni s-au înregistrat în sectorul energetic și extractiv și în sectorul financiar-bancar. În anul 2014, sectorul imobiliar și sectorul serviciilor au totalizat mai mult de o treime din totalitatea operațiunilor de concentrare analizate și aprobate de Consiliul Concurenței, în timp ce, în primul semestru al anului 2015, cel mai activ sector a fost cel de retail și vânzări angro, urmat îndeaproape de sectorul financiar-bancar.

În perioada 2012-2015, principalele sectoare în care s-au realizat operațiuni de concentrare economică, supuse analizei autorității de concurență, au fost: sectorul de retail și vânzări angro, sectorul financiar-bancar și sectorul energetic și extractiv. De aemenea, în sectorul serviciilor și producției au avut loc numeroase operațiuni de concentrare, cu o scădere semnificativă în anul 2013. În intervalul 2012-2014, tranzacțiile din sectorul imobiliar au crescut constant, de la 2% în anul 2012, la 19% în 2014, pe fondul restabilirii încrederii în piața imobiliară'' (Consiliul Concurenței, 2015 ,,Evoliția concurenței în sectoare cheie'' p.29-30).

Sursa:Consiliul Concurenței (2015),,Evoliția concurenței în sectoare cheie'' p.30

Exemplu nr.1 de o concentrare economică în legătură cu privatizarea care a fost revizuit de către CCR

,,Este achiziția OMV a companiei petroliere deținute anterior de stat, Petrom. OMV era acționar minoritar la concurentul Petrom, iar CCR a autorizat fuziunea care făcea obiectul cesiunii acestui acționariat minoritar. În majoritatea sectoarelor, economia continuă să prezinte caracteristici destul de dinamice, cu rate scăzute de concentrare și rate ridicate de intrare și de eșec. Prin urmare, multe concentrări economice notificate implică jucători relativ mici și nu conduc la preocupări legate de consolidarea ilegală a puterii de piață. Modificările din 2010 au importat varianta UE a testului SLC, impedimentul substanțial pentru testarea eficiență a concurenței efectivă, în analiza românească a concentrărilor economice Noul limbaj statutar din Articolul 12 din Legea Concurenței necesită evaluarea faptului dacă o tranzacție ar "ridica obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziții dominante". . În practică, CCR pare să se concentreze pe faptul dacă o concentrare economică notificată ar duce probabil la creșteri de preț. În punerea în aplicare a acestei abordări, CCR a utilizat teste de presiune ale prețurilor și presiune a prețurilor brute în creștere, în unele concentrări economice recente, bazându-se pe sprijinul grupului economic șef noi creat. Astfel, CCR pare să urmeze tendințele dominante în analiza concentrărilor economice ale UE și, a multor altor regimuri de concurență. Cele câteva cazuri pe care CCR a trebuit să le examineze mai în detaliu demonstrează că CCR utilizează metodele aplicate în mod obișnuit pentru definirea pieței și identificarea barierelor la intrare. Acolo unde sunt disponibile, CCR se bazează pe precedentele europene de definire a piețelor relevante. Piețele vor fi definite în fiecare caz, în special în lumina preferințelor consumatorilor, inclusiv dorința lor de a călători pentru a obține aceleași produse de la furnizori alternativi. . De exemplu , într-o concentrare economică recentă cu privire la produse si servicii de dializă, CCR a definit piața geografică în funcție de bazinul de centre de dializă relevante. Concentrându-se pe dorința clienților de a călători în centre alternative, CCR a stabilit că fiecare bazin avea o rază de aproximativ 50 km. Într-o concentrare economică recentă în ceea ce privește farmaciile, bazinul pentru fiecare farmacie în cauză a fost definit mult mai precis, din nou, concentrându-se pe disponibilitatea (mai limitată) a clienților de a căuta alternative.'' (Analiza politicii și concurenței în România (2014) pp.37-39). Începând cu anul 2004, concentrările economice sunt supuse controlului de către CCR numai în cazul în care veniturile la nivel cumulat ale părților depășesc 10 milioane euro și fiecare din cel puțin două părți implicate în tranzacție a avut venituri de cel puțin 4 milioane euro. . Procesul de analiză a concentrărilor economice este supus termenelor legale prevăzute la Articolul 46 din Legea Concurenței. Din momentul în care primește o notificare completă, CCR are o perioadă de 30 zile pentru a decide dacă operațiunea notificată este într-adevăr obiectul unei analize de concentrare economică. Perioada de analiză din faza I pentru tranzacțiile care intră sub jurisdicția CCR cu privire la analiza concentrărilor economice este de 45 de zile. . La sfârșitul fazei I, CCR poate emite o decizie de ne-obiectare, deoarece tranzacția nu ridică probleme serioase sau pentru că orice probleme severe au fost rezolvate prin angajamente. Alternativ, se poate deschide o investigație de faza II, în cazul în care orice probleme serioase cu privire la concentrare nu au fost rezolvate. Investigațiile pot dura până la cinci luni, începând de la momentul în care fost primită o notificare completă (adică, perioada de revizuire de faza II, este mai mică de patru luni). . Perioadele de revizuire sunt declanșate numai atunci când este primită o notificare completă. În practică, cele mai multe notificări sunt considerate incomplete atunci când sunt primite prima oară, extinzând astfel efectiv faza I de analiză la o perioadă de două luni sau mai mult. CCR a introdus recent un proces de revizuire simplificată pentru concentrările economice non-problematice, răspunzând de asemenea sugestiilor venite din comunitatea de afaceri de a reduce timpul de evaluare pentru concentrări economice non-complexe. Procedura simplificată este disponibilă în circumstanțe limitate, cu condiția ca cotele de piață agregate ale părților să nu depășească 15 % (relații pe orizontală) sau 25 % (relații pe verticală). În 2012, o treime din toate notificările au fost analizate în conformitate cu procedura simplificată. Cu toate acestea, beneficiile reale ale procedurii simplificate rămân incerte''(Analiza politicii și concurenței în România (2014) pp.37-40).

5. Câtă analiză economică este folosită în activitatea de control al concentrărilor economice?

Pentru acestă întrebare putem formula două răspunsuri simple: mai multă decât în orice altă activitate a autorității de concurență și din ce în ce mai multă, mai ales odată cu implementarea testului SIEC (Significant Impediment of Effective Competition) în legislația națională. Similar cu analiza abuzului de poziție dominantă, raționamentul aplicabil concentrărilor economice poate fi segmentat în două componente: a) Definirea piețe relevante – procedeu eminamente economic. . b) Analiza efectelor (unilaterale și/sau coordonate) asupra concurenței – în cadrul căreia se folosesc atât instrumente de natură cantitativă (Indicele Herfindahl-Hirschman, analize de preț și marje de profit, teste cantitative cum ar fi UPP – Upward Price Pressure etc.), cât și instrumente calitative (barierele la intrare/ieșirea de pe piață, omogenitatea produsului, impactul inovației, prezența concurenților „rebeli” etc.) care nu necesită o cuantificare precisă. Mai mult, putem afirma fără teama de a greși, că dezvoltarea analizei economice a avut un impact major asupra activității de control al concentrărilor economice, aducând în prim plan principii moderne, dintre care poate cel mai important este cel care pune în balanță eliminarea concurenței de pe piață ca rezultat al operațiunii cu sinergiile (eficiențele) economice generate de aceasta. În acest sens, este utilizată definiția dată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene (CJCE) în cazul United Brands (1978), conform căreia poziția dominantă reprezintă „o poziție de putere economică pe care o deține o întreprindere și care îi permite să afecteze concurența efectivă de pe piața relevantă printr-un comportament apreciabil independent față de concurenții, de clienții și, în ultimă instanță, față de consumatorii săi”. Paul Prisecaru (2015) ,,Ponderea analizei economice în raport cu analiza juridică în domeniul concurenței-carteluri, abuz de poziție dominantă și concentrările economice''. Și nu în ultimul rând doresc a aminti de afirmația președintelui Consiliului Concurenței Bogdan Chirițoiu:,, Trebuie să fim un pic mai fioroși și credibili în fața avocațilo lor, și să-i facem să înțeleagă că dacă nu se ajunge la o rezolvare amiabilă, sancțiunea va fi confirmată de instanță''.

6. Antante: definire, aspecte interzise

Doctrina a definit antatnta orice formă de înțelegere intervenită între două sau mai multe intreprinderii, exprinată îm scris – indiferent de forma, titlul ori natura actului sau a clauzei ce o conține-sau tacită, explicită sau implicită, publică sau ocultă, având ca obiect sau efect coordonarea comportamentului consumatorului. Antantele orizontale sunt acele acorduri sau practici concentrate care se realizează între doi sau mai mulți operatori economici care operează la același nivel depiață (producători). Se are în vedere atât concurența reală cât și cea potențială, reprezentată de operatori economici care pot să pătrundă pe piață cu o investiție minimă, devenind concurenți reali. Este situația acordurilor de cercetare – dezvoltare, acordurilor de specializare, acordurilor de producție, acordurilor de comercializare, acordurilor de mediu. . Antantele verticale sunt acele acorduri sau practici concentrate care se realizează între doi sau mai mulți operatori economici, care î-și desfășoară activitatea în scopul îndeplinirii acordului respectiv, la niveliri diferite ale lanțului de producție-distribuție. Acordurile pot stabili condițiile în care pot cumpăra, sau vinde anumite produse sau servicii. Este acordul de distribuție exclusivă, cumpărare exclusivă, distribuție selectivă, vânzare exclusivă, franciză sau vânzare condiționată. În articulul 101 (1) din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene sunt identificate cinci tipuri de anatante care constituie o încălcare a Tratatului precum ar fi:

Tabelul nr.3 Tipurile de antante interzise conform Tratatului de funcționare a Uniunii Europene

Sursa: realizat de autor în baza datelor Consiliul Concurenței

7. Ajutoarele de stat

Legea 20/2015 pentru aprobarea OUG 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 160 din 6 martie 2015 

Art. I
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77 din 3 decembrie 2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014, cu urmatoarele modificari si completari:

……………………………………….

Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins: 
"Art. 7
(1) Orice proiect de masura susceptibila a reprezenta ajutor de stat sau ajutor de minimis trebuie sa fie insotit de un memorandum aprobat de Guvern privind incadrarea respectivelor masuri in politicile economico-bugetare si financiare ale statului roman. 
(2) Masurile finantate din fonduri europene, precum si cele initiate de autoritatile publice locale, nu necesita obtinerea memorandumului prevazut la alin. (1).

În temeiul art. 27 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicata, al art. 30 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicata, Consiliul Concurenței adoptă prezentul regulament. ,, (…)orice intenție de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor existent trebuie să fie notificată Consiliului Concurenței. Fără autorizarea Consiliului Concurenței nu poate fi acordat nici un ajutor de stat. Întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol determinant în crearea de locuri de muncă și reprezintă, în sens larg, un factor de stabilitate socială și de creștere economică''.

Exemplu nr.2 Ajutoarele de stat de 100 mil. euro au mers în ultimul an doar spre patru regiuni

,,Ministerul Finanțelor a aprobat în ultimul an ajutoare de stat de 436 mil. lei (98 mil. euro) pentru nouă proiecte de investiții cu o valoare totală de un miliard de lei care ar urma să genereze 3.332 locuri de muncă.

Proiectele se află în patru regiuni ale țării – Sud Muntenia, Nord-Vest, Centru și Sud-Vest Oltenia. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, sumele aprobate vor fi plătite companiilor după realizarea proiectelor de investiții și după îndeplinirea obligațiilor legale asumate la aprobarea ajutorului. . Patru din investițiile finanțate sunt de tip greenfield (cele demarate de companiile Cer Cleaning, parte a Karcher Grup, Sonaca Aerospace, Airbus Helicopters și Timken), iar alte cinci proiecte finanțate sunt afaceri demarate. Potrivit calculelor Finanțelor, aceste proiecte vor genera contribuții directe la dezvoltarea regională prin plata de taxe și impozite de aproximativ 547 de milioane de lei (123 milioane de euro).Proiectele se derulează în domenii precum fabricarea autovehicu-lelor rutiere, a aeronavelor și navelor spațiale și a componentelor pentru acestea.Pentru perioada 2014-2020 bugetul a planificat să aloce ajutoarelor de stat 2,7 miliarde de lei''(Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.12.2015).

Studiu de caz: Consiliul Concureței direcția ajutor de stat Nr. 66/22.01.2015

NOTĂ

Situația ajutoarelor de stat acordate la nivelul Uniunii Europene din perspectiva Scoreboard 2014.

La sfârșitul anului 2014, Comisia Europeană a publicat datele și informațiile transmise de toate statele membre prin sistemul interactiv S.A.R.I (State Aid Reporting Interactive), cu privire la toate ajutoarele de stat notificate și exceptate de la notificare, care au stat la baza realizării Scoreboard-ului ajutoarelor de stat acordate la nivelul Uniunii Europene în anul 2014. Ajutoarele de stat, conform clasificării experților comunitari, se împart în două mari categorii: . 1. Ajutoare de stat acordate în baza cadrului general (non–criză); . 2. Ajutoare de stat acordate pentru combaterea crizei financiare și economice, care la rândul lor se împart în: a. Ajutoare de stat acordate sectorului financiar-bancar; . b. Ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar.

Tabel nr.1 Ponderea ajutoarelor de stat non-criză în ajutorul de stat comunitar (cele mai mari și cele mai mici valori înregistrate)

-prețuri constante 2013-

Sursa: Consiliul Concureței direcția ajutor de stat Nr. 66/22.01.2015, p.1

*total ajutor de stat cu excepția ajutoarelor de stat acordate transportului feroviar, inclusiv ajutoarele de stat acordate pentru agricultură

,,În ceea ce privește România, în anul 2013 au fost acordate ajutoare de stat în valoare de 879,2 mil. euro (inclusiv ajutoarele de stat acordate în agricultură), reprezentând 1,4% din totalul ajutoarelor de stat acordate la nivel comunitar (Tabel nr. 1). În același an, în Grecia s-au acordat ajutoare de stat în valoare de 2,91 mld. euro (4,43% din total ajutor de stat non criză acordat la nivel comunitar), în Polonia – 2,67 mld. euro (4,26% din total), în Cehia – 1,65 mld. euro (2,64%) și Ungaria – 1,52 mld. euro (2,43%)''(Consiliul Concureței direcția ajutor de stat Nr. 66/22.01.2015, p.1) .

Concluzii

Precum se poate deduce din cadrul contextual de mai sus, concurența reprezintă o activitate benefică mediului economic, doar cu anumite condiții legislative, doleanțe ale consumatorilor, formele de colaborare între diferitele firme și în ultimul rând susținerea mediului economic prin asigurarea activităților licite și transparente din punct de vedere al asigurărilor dărilor către stat. Concurența poate să aibă unele bariere legislative, care sunt concepute pentru a ajuta mediul de afacere și consumatorul, cel care trebuie să beneficieze în prim plan de produse și servicii la un preț cât mai redus, în conformitate cu raportul calitate-preț. Deoarece România este o țară aflată în proces de tranziție legislativă, de concepție a rolului Consiliului Concurenței eu consider că aceste informații sunt foarte importante , și trebuie percepute printr-o formă sau alta de informare poate printr-un proces instructiv educativ de la nivel liceal. Bineînțeles că nimeni nu se poate ascunde spunând ,,știți eu nu am învățat la școală!'', dar totuși se consideră antreprenor. Povestea antreprenoratului și a profitului respectiv formarea înțelegerilor mai mereu conduce la așa numitele ,,carteluri'' care vrând nevrând la un moment dat sunt descopreite, avertizate-sancționate, acestea fiind nocive economiei. . Părerea mea este că este necesar un demers legislativ prin care înainte de a se înregistra o firmă, să li se aducă la cunoștință acționarilor (mai ales în rândul tinerilor viitori antreprenori)pe bază de semnătură unele informații privind rolul Consiliului Concurenței. Bineînțeles nimic nu este obligatoriu, doar că legea nu te iartă! Susțin pe deplin că o pondere a celor care devin pentru prima dată antreprenori tineri nici nu au auzit de Consiliul Concurenței, de aceea este nevoie ca și statul să joace un rol de îndrumare al tinerilor antreprenori, știind că orice cotizație la bugetul statului poate conduce la o creștere și o ulterioară dezvoltare economică. Stimularea și informarea precum prevenția uneori în România poate cauza pierderi majore, de la vieți omenești până la pierderea libertății individuale. Un alt punct de vedere cu privire la poziția dominantă, aici este cu totul altfel, individul este conștient că acțiunea sa nu este una tocmai benefică segmentului de piață, dar totuși ,,îmi încerc norocul''. Personal consider că în segmenul de piață acaparat în urma acestui demers ilegal prin care s-a creat ,,poziția dominantă'', antreprenorii sau antreprenorul trebuie obligați o perioadă de timp să se manifeste pe piață la un preț mai mic, decât cel practicat în timpul poziției dominante. În ultima parte am amintit despre ajutoarele de stat care sunt percepute ca fiind o ,,sursă de existență financiară temporară'' accesibilă unui sector de activitate, dar care totuși ar trebui să poată fi mult mai bine creionate ca mod de accesare, de informare și îndrumare a celor care sunt nevoiți să beneficieze de ele. Ajutoarele de stat nu trebuie percepute ,,ca ceva pentru care nu trebuie să facem mai nimic'', ba din contră ele sunt destinate unui ajutor care trebuie ,,să se reflecte obligatoriu într-o formă sau alta și în economie'' în urma beneficierii de sumele respective. Aând crezul profund în ceea ce facem ,,să facem bine ''sau ,,mai puțin bine'', ideile mele nu corespund cu ideile altora dar un lucru este cert ,,respect părerea fiecăruia'' iar invățarea creativă se bazează pe descoperirea de aspecte problematice de la care vom porni mai mereu spre o situație mai bună.

References

Colectivul de Economie (2006) ,, Microeconomie'' ediția a II- a, revizuită’’ , Editura Universității de Vest, Timișoara;

Căpățână, Octavian- ,, Noțiunea concurenței comerciale’’- Revista de drept comercial, nr. 1/1992, pag 31, Decizia 299/2004, OMV / Petrom. Nu a existat, de asemenea, decât o suprapunere directa foarte mică între părți, doar câteva benzinării în cauză și nu a afectat rezultatul cazului; . Golden growth: Restoring the lustre of the European economic model, The World Bank, 2012; Moșteanu, Tatiana (2000) ,,Concurența. Abordări teoretice și practice’’, Editura Economică, București; Decizia 20/2011, Fresenius;

Hotărârea 10/2011, Sensiblu;

http://ec.europa.eu/comm/competition/cartels/leniency/leniency.cfm accesat la 23.11. 2015; http://freedomhouse.ro/concurenta/index.php/ghid-in-dreptul-concurentei/item/328-paul-prisecaru-ponderea-analizei-economice-%C3%AEn-raport-cu-analiza-juridic%C4%83-%C3%AEn; http://studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolId=561 accesat la 29.11. 2015 ; http://linx.crji.org/86-86-5458/ministrul-propus-economie-sef-cartelului-cimentului accesat la 25.11.2015. http://www.cotidianul.ro/cartelurile-care-au-naucit-economia-romaniei-260044/ accesat la 30.11.2015. http://www.eco.md/index.php/afaceri/avocatul-afacerii/item/121-pozi%C8%9Bia-dominant%C4%83-pe-pia%C8%9B%C4%83-ce-faci-dac%C4%83-un-concurent-abuzeaz%C4%83-de-situa%C8%9Bia-sa-sau-ce-nu-faci-dac%C4%83-ai-pozi%C8%9Bie-dominant%C4%83 accesat la 02.12.2015; ; http://www.universuljuridic.ro/ordin-514-2015-regulamentul-privind-concentrarile-economice-modificari/ accesat la 29.11.2015; . http://lege5.ro/Gratuit/gi4dknjzgm/regulamentul-pentru-modificarea-si-completarea-regulamentului-privind-concentrarile-economice-pus-in-aplicare-prin-ordinul-presedintelui-consiliului-concurentei-nr-385-2010-din-22122011 accesat la 02.12.2015; http://www.universuljuridic.ro/ordin-514-2015-regulamentul-privind-concentrarile-economice-modificari/ accesat la 29.11.2015; http://www.oecd.org/daf/competition/Romania-Competition-Law-Policy-2014-RO.pdf accesat la 05.12.2015. http://freedomhouse.ro/concurenta/index.php/ghid-in-dreptul-concurentei/item/328-paul-prisecaru-ponderea-analizei- economice-%C3%AEn-raport-cu-analiza-juridic%C4%83-%C3%AEn-domeniul-concuren%C5%A3ei-carteluri-abuz-de-pozi%C5%A3ie-dominant%C4%83-%C5%9Fi-concentr%C4%83ri-economice. accesat la data de 30.11.2015. ; http://freedomhouse.ro/concurenta/index.php/stiri/item/314-pre%C8%99edintele-consiliului-concuren%C5%A3ei-cere-cuplarea-amenzilor-cu-pu%C5%9Fc%C4%83ria-pentru-managerii-care-%C3%AEncalc%C4%83-legisla%C5%A3ia-efectul-de-descurajare-va-fi-mai-puternic.accesat la data de 30.11.2015. ; http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_20_2015_aprobarea_OUG_77_2014_proceduri_nationale_domeniul_ajutorului_stat_modificare_legea_concurentei.php accesat la 05.12.2015. ; http://www.ajutordestat.ro/documente/43%20-%20Regulament%20IMM_377ro.pdf accesat la 05.12.2015; http://www.zf.ro/eveniment/ajutoarele-de-stat-de-100-mil-euro-au-mers-in-ultimul-an-doar-spre-patru-regiuni-14906835 accesat la 05.12.2015. ; http://www.renascc.eu/documente/Scoreboardul%20ajutoarelor%20de%20stat%20in%20UE%202015_1005ro.pdf accesat la 05.12.2015.