Consiliile Monetare Si Rolul Lor In Cadrul Sistemelor Monetaredocx

=== Consiliile monetare si rolul lor in cadrul sistemelor monetare ===

Proiect

Consiliile monetare

si

rolul lor in cadrul sistemelor monetare

Studenti : Larea Andrei

Andries Valentin

Grupa : 1509

Seria : B

Anul : 1

CUPRINS :

Introducere

1.Consiliul monetar ( mecanisme si experiente internationale )

1.1 Consiliul monetar

1.2 Structura active si pasive

1.3 De ce s-a recurs la consiliu monetar ?

1.4 Experiente internationale

1.5 Consilii monetare in functiune (caracteristici)

2. Performantele consiliilor monetare

3.Capcane ale consiliului monetar

4. Rolul asupra sistemenlor bancare

5.Oportunitatea consiliului monetar in Romania

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

In prezentul proiect ne-am propus sa demonstram daca ar putea fii consiliul monetar, pentru Romania, o solutie. Economistii de politica economica discuta de mai multi ani despre consiliul monetar si beneficiile pe care le poate aduce, cat si despre costurile acestuia.

Ideea consiliului monetar a fost sustinuta pe plan international de catre Hanke si Shuler, insa nefiind singurii care au scris despre aceasta tema. Discutille despre posibila adoptare a acestuia a inceput si in romania, sdorindu-se sa fie una din solutiile problemei indisciplinei financiare. Una din primele lucrari ce au aparut (Doltu, 1997), care compara consiliul monetar si banca centrala, ajunge la morala ca exista mai putine dezavantaje daca o economie lucreaza cu un consiliu monetar, comparativ cu situatia in care sistemul monetar este bazat pe banca centrala.

Pe scara istorica, adoptarea consiliilor monetare in Hong Kong (1983), Argentina (1991), Estonia (1992), Lituania (1994), si Bulgaria (1997) a inspirat unii economisti politica economica, care au asociat evolutiile pozitive din economii cu adoptarea consiliului monetar

Acest studiu prezinta mecanismele si experientele internationale ale consiliului monetar , performanta si capcanele acestuia cat si rolul asupra sistemelor bancare.

1.Consiliul monetar

(mecanisme si experiente)

1.1. Consiliul monetar

In analiza adoptarii unui consiliu monetar normele pe care se bazeaza acesta, in numar de trei, sunt determinate :

a) regula paritatii fixe : moneda este fixata in raport cu o alta moneda de rezerva

b) regula de acoperire : consiliul monetare trebuie sa permita cantitatii de bani sa creasca, in cazul in care acumuleaza rezerve, iar in cazul in care au loc iesiri de rezerve, cantitatea de bani trebuie sa scada; regula, asigurand relatia dintre bani si evolutia balantei de plati)

c) regula convertibilitatii : atat pentru contul de capital cat si pentru contul curent, moneda este convertibila

Unii economisti considera ca adoptarea consiliului monetar este benefica pentru sistemul bancar, iar altii demonstreaza contrariul; se poate mentiona, tot cu titlu de exemplu, disputa privind posibilitatea sau imposibilitatea unui atac speculativ asupra monedei in cazul existentei consiliului monetar. Se mai pot inventaria, de asemenea, cel putin opt puncte de disputa asupra valentelor consiliului monetar (N. Roubini, 1998). Diversitatea opiniilor porneste de la rationamentele care se fac privind consecintele regulilor sub diferite ipoteze.

In termeni mai detaliati, consiliul monetar este institutia monetara care emite baza monetara numai in schimbul activelor nete straine, si anume activele straine de rezerva, prin alte cuvinte, consiliul monetar este autoritatea monetara care rezulta ca urmare a deciziei unei tari de a emite bilete si moneda metalica convertibile intr-o moneda straina care este folosita ca ancora, la o paritate data.

Specificul consiliului monetar, dat de regula de acoperire, consta in faptul ca acesta se bazeaza pe un mecanism automat de ajustare a balantei de plati. Pentru a ilustra aceasta situatie, am presupus ca rata rezervelor este de 50% (Tabelul 1) si ca se fac plati catre strainatate de 5 unitati monetare.

Tabelul 1: Consiliu monetar (rata rezervelor 50%)

Tabelul 2: Modificarea procentuala (plata catre strainatate a 5 u.m.)

Prin compararea Tabelului 1 cu 2 se observa ca, in exemplul nostru, iesirea a 5 unitati din activele de rezerva a modificat baza monetara cu numai 5%, in timp ce activele de rezerva s-au modificat cu 10%. In masura in care virtutile consiliului monetar exista, acestea sunt cu atat mai eficiente cu cat mai mare este rata de acoperire.

1.2. Structura active si pasive

Tabelul 3: Activele si pasivele consiliului monetar

1.3 De ce s-a recurs la consiliu monetar ?

Se poate spune ca alegerea consiliului monetar a rezultat intotdeauna intr-un proces de comparare intre avantajele si dezavantajele care i se atribuie si avantajele si dezavantajele sistemului monetar bazat pe banca centrala. Scopul pentru care in colonii s-au adoptat consilii monetare l-a constituit asigurarea stabilitatii si convertibilitatii monedei.

Informatiile arata ca aproape toate tarile care au apelat la consiliul monetar au avut ca obiectiv principal asigurarea stabilitatii pe termen lung a monedei lor nationale. In acelasi timp, toate aceste tari au si una dintre urmatoarele doua caracteristici: au traversat perioade de hiperinflatie (Argentina (1991), Bulgaria (1997), Estonia (1992), Hong Kong (1983), Lituania (1994)), sau au fost lovite de o criza financiara intr-o etapa anterioara adoptarii consiliului monetar.

1.4 Experiente internationale.

Experienta mondiala pe care putem sa o prezentam in acest studiu are doua componente: una referitoare la principalele reguli care definesc consiliul monetar, si una care extrage o imagine privind performantele tarilor in care regulile (aranjamentele) privind consiliul monetar functioneaza. Prezentarea ultimei componente are mai mult un scop informativ si nu este furnizata pentru a sugera ca performantele bune aratate de unele tari se datoreaza adoptarii consiliului monetar.

1.5 Consilii monetare in functiune (caracteristici)

Tabel 4: Caracteristicile consiliilor monetare pe tari

2. Performantele consiliilor monetare

In tabelul 5 sunt prezentate performantele unor tari care au adoptat consiliul monetar ca autoritate monetara. Performantele bune inregistrate de unele tari cuprinse in tabel nu se datoreaza adoptarii consiliului monetar ci faptului ca tarile inscrise au practicat politici mai coerente.

Tabel 5: Performantele consiliului monetar

Sursa: Internet

3.Capcane ale consiliului monetar

A) Nevoia de rezerve

Consiliul monetar nu poate functiona fara un volum de rezerve, care trebuie sa acopere baza monetara.

B) Inflatie/Deflatie

Cu cat este mai rigid sistemul economic, cu atat este mai mare pericolul de deflatie.

C) Dobanzi inalte

Creducerea creditului, a bazei monetare, poate conduce la cresteri mari ale dobanzilor si la deteriorarea portofoliului bancilor. In principiu, un sistem bancar sanatos si un consiliu monetar nu sunt incompatibile, raportul dintre sistemul bancar si consiliul monetar, depinzand de acesta.

4. Rolul asupra sistemelor bancare

Miscarile de capitaluri

Aceasta caracteristica a consiliului monetar face sistemul bancar vulnerabil la miscarile de capital. Spre exemplu, o crestere a activelor externe se transforma in lichiditate care poate porni inflatia. Alterarea credibilitatii politicii economice sau incertitudinile pot juca de asemenea un rol sporit in reglarea volumului lichiditatii, acestea putand genera iesiri rapide de capitaluri care sunt transformate.

Functia de creditor de ultima instanta

Aceasta functie a aparut dupa criza financiara din perioada 1929-1933. Keynes a jucat un rol important in adoptarea acestei functii pentru autoritatea monetara, prin adoptarea ipotezei ca promovarea unei politici monetare anti ciclica ar putea fi avantajoasa Nevoia careia i s-a raspuns a fost furnizarea de lichiditate pentru evitarea unei crize.

Adoptarea acestei functii a avut la baza ipoteza conform careia prevenirea unei crize bancare este mai putin costisitoare decat producerea ei.

5.Oportunitatea consiliului monetar in Romania

In actualul context din Romania se sustine ideea introducerii unui consiliu monetar. Desi consiliul monetar este un mecanism cu mare eficienta in controlul expansiunii bazei monetare, el prezinta o serie de inconveniente majore, care il fac neadecvat la situatia romaneasca.

Adoptarea sistemului consiliului monetar ar putea fi dezirabila deoarece, pornind de la situatia anterioara, ar putea aduce urmatoarele beneficii:

Transparenta marita, reguli si predictibilitate in regimul monetar si valutar;

Limitarea cresterii bazei monetare la intrarile nete de capitaluri;

Fortarea guvernului sa se imprumute numai in limita sumelor pe care publicul intern si extern este doritor sa le dea cu imprumut la dobanda pietei;

Cresterea increderii in sanatatea monedei nationale in directa proportionalitate cu durata de timp in care regimul cursului fix ramane compatibil cu celelalte politici macroeconomice si structurale.

Concluzii

Concluzia desprinsa, in urma analizei perspectivelor unui Consiliu monetar in Romania indica faptul ca pentru stabilizarea macroeconomica si disciplina in sistemul monetar, trebuie gasita solutia utilizarii tuturor instrumentelor politicii economice si monetare, neexistand conditiile oportune unei asemenea institutii monetare ca alternativa la Banca Centrala.

Bibliografie

1.Doltu Claudiu – Sisteme Monetare Comparate- Ed. Economica, Bucuresti

2. Croitoru Lucian – Evolutii in disciplina financiara in economia Romaniei- Editura IRLI, Bucuresti

3. Daianu Daniel – Transformarea ca proces real- Editura IRLI, Bucuresti

4. Patriciu Dinu si Rusu Horia – Capitalismul romanesc – un proiec-, Editura OmegaDaianu,

5. Daniel (1994), Inter-enterprise Arrears in a Post-command Economy, IMF Working Paper 54/94, in romaneste in Transformarea ca proces real (cap. 8), Editura IRLI, , Bucuresti.

6. Daianu, Daniel (1996), Transformarea ca proces real (Capitolul 13, Marea provocare pentru politica monetara in 1997), Editura IRLI, Bucuresti.

7.Daianu, Daniel (1999), Despre ratele reale ale dobanzii, Ziarul Financiar, 23 martie si Curentul, 1 aprilie.

8. Dobrescu, Emilian, Testarea econometrica a unor ipoteze monetare, �conomica, nr.1/1994, Editura IRLI.

9.Doltu, Claudiu (1997), Sisteme monetare comparate, Editura Economica, Bucuresti.

10. Enoch, Charles si Anne-Marie Gulde (1997), Making a Currency Board Operational, IMF PPAA/97/10, November.

11. Feldstein, M. (1998), All is not Lost for the Won, Wall Street Journal, 4 iunie.

12. Gareth, Davies si David, Vines (1995), Equilibrium Currency Crisis, CERP Discussion Paper No. 1239.

13. Hanke, Steven and Schuler, Kurt (1991), Currency Boards for Eastern Europe, Heritage Foundation, Washington.

14. www.bursa.ro

15. www.cerope.ro

16. www.theinvestor.ro