Concurență – Politicile Anticoncurență

=== a56b23902ebd33f1832589777105e1f42b35c4df_427798_2 ===

CONCURENȚĂ – POLITICILE ANTICONCURENȚĂ

Se cunoaște faptul că la nivelul tuturor statelor ale Uniunii Europene există o preocupare constantă în domeniul dedicat comportamentului de tip anti-concurențial, periodic realizându-se o evaluare a concentrărilor economice, respectiv a ajutoarelor de stat, în paralel avându-se în vedere încurajarea liberalizării. În ceea ce privesc avantajele politicii concurenței acestea sunt numeroasee, de la prețurile reduse și o cu mult mai ridicată calitate a produselor oferite consumatorilor, la oferte mult mai diversificate, în paralel cu consolidarea diverselor companii și în exteriorul piețelor non-europene.

De asemenea, se știe că la nivelul oricărei piețe ce este supusă concurenței, se remarcă faptulncă prețurile sunt mult mai diminuate, aspect ce se reflectă în mod direct nu doar asupra consumatorilor, ci și asupra companiilor, companii care, în condițiile unui volum crescut al vânzărilor (volum ce crește ca urmare a reacțiilor consumatorilor în raport cu prețurile mici ale produselor ce le sunt oferite) sunt încurajate să producă mai mult, aspect care pe termen lung determină inclusiv stimularea economiei naționale. Mai mult, prin oferirea unor prețuri mai reduse, orice companie are capacitatea de a-și mări cota de piață.

Concurența nu mai reprezintă de multă vreme doar o problemă la nivel național, în actualul context al globalizării, ca și al trendului ascendent semnalat la nivelul piețelor interne, semnalându-se frecvent diversele efecte ale unor comportamente ilegale (respectiv cel mai frecvent crearea cartelurilor), efecte ce se resimt nu dar la nivel național și regional, ci și la nivelul Uniunii Europene și inclusiv în afara granițelor continentului european.

Fiecare piață ce este supusă concurenței se va transforma treptat într-o piață caracterizată de o ofertă diversificată a produselor și serviciilor, numeroasele oferte variate atrâgând în mod constant consumatorii, ca urmare a raportului ideal ce se stabilește între calitate și preț.

O concurență viabilă nu doar la nivel național, ci și la nivel european are capacitatea de a contribui în mod esențial și la o consolidare a companiilor, astfel realizându-se o dezvoltare a acestora pe plan european și inclusiv internațional.

Ca urmare a aderării țării noastre la Uniunea Europeană s-a impus, printre multe altele, în cadrul capitolului VI al negocierilor, și aspectele dedicate politicii în domeniul concurenței, cu mențiunea că exigențele cu fost cu mult mai complexe în raport cu cele impune altor state, avându-se în vedere „Criteriile de la Copenhaga”.

Se cunoaște faptul că politicile în domeniul concurenței constituie cel mai bun barometru dedicat modului în care funcționează piețele, iar în ciuda faptului că nu sunt realizate trimiteri directe la numeroșii indicatori de tip macro-economic, politica concurențială impune nu doar disciplină, ci și comportamente adecvate ale companiilor ce sunt prezente la nivelul pieței unice în raport cu diversele normele europene.

În domeniul dedicat concurenței, succesul politicii reprezentative se reflectă în special la nivelul concurenței ce se semnalează între diversele companii ale statului, o atenție deosebită fiind acordată respectării tuturor regulilor ce sunt impuse de către legislația europeană în domeniu.

Din aceste considerente, România are tot timpul în atenție nu doar o îmbunătățire a mediului concurențial autohton, ci și o dezvoltare a acestuia, avându-se în vedere prevederile legislative în domeniu.

În domeniul concurenței, România și-a luat mai multe angajamente prin intermediul Acordului European, respectiv:

O ajustare de tip progresiv a oricărui monopol de stat, care se remarcă printr-un caracter comercial, în acest fel încercându-se eliminarea oricărei discriminări între cetățenii români și cei din alte state ale Uniunii Europene

Interzicerea acordurilor între diversele companii, ca și interzicerea deciziilor asociațiilor de companii, respectiv o interzicere a practicilor concertate dintre companii, acestea având ca efecte/obiecte prevenirea concurenței, o restricționare a concurenței ori distorsionarea acesteia

Interzicerea oricârui abuz ce vine partea unei companii sau a mai multor companii și care privește poziția dominantă, nu doar la nivelul teritoriului național, cât și la nivelul teritoriului Comunității Europene

O interzicere a complexului tuturor ajutoarelor publice ce ar putea să distorsioneze concurența prin intermediul favorizării unor anumite companii ori printr-o favorizare a producției specifice unor anumite mărfuri

Punerea în aplicare a principiilor ce sunt incluse în cadrul Tratatului de Instituire a Comunității Economice Europene

Cum în România nu a existat o legislație specifică domeniului concurenței înainte de momentul Decembrie 1989, inițierea în cadrul acquis-ului comunitar, a politicii în domeniul concurenței, precum și pe cea a politicii în domeniul ajutoarelor de stat a început cu elaborarea diverselor legi-cadru, dintre care amintim:

Legea concurenței nr. 21/1996, ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 88/ din 30.04.1996, și care a intrat în vigoare la începutul anului 1997

Legea nr. 143/1999 vizând ajutoarele de stat, ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 370/3.08.1999, intrată în vigoare la 1 ianuarie a anului 2000

Chiar dacă la nivelul diverselor piețe se constată că alocarea resurselor se poate realiza în condiții cu mult mai eficiente decât cele ce sunt generate de organismele aferente reglementării publice, trebuie menționat faptul că diversele condiții specifice dedicate disciplinării pieței nu pot fi stabilite în mod automat, mai ales în condițiile în care rolul unei autorități de concurență constă tocmai în asigurarea unei competitivități la nivelul diverselor piețe.

În acest fel, aplicarea efectivă și eficientă a politicii în domeniul concurenței a impus și creearea autorităților autonome în domeniul concurenței, cum ar fi:

Consiliul Concurenței

Oficiul Concurenței – este un organ specializat al Guvernului României, ce este inclus în cadrul structurii Ministerului Finanțelor Publice

Consiliul concurenței are abilitatea, conform prevederilor articolului 17, alin. 1, din cadrul Legii concurenței nr. 21/1996, să elaboreze întreaga legislație ce este necesară un mediu concurențial corect în în țara noastră, în paralel urmârindu-se aplicarea în mod corect a tuturor prevederilor legislative dedicate protejării, menținerii și stimulării concurenței, ca și a mediului concurențial corect.

De asemenea, crearea și organizarea Oficiul Concurenței s-a realizat tot in conformitate cu prevederile Legii anterior menționate (respectiv art. 34, alin. 1), acesteia atribuindu-se punerea în aplicare a politicii concurențiale, respectiv a politicii privind ajutoarele de stat

Fundamentele funcționabilității corecte a tuturor piețelor de pe plan intern se regăsesc în cadrul legislativ delimitat de Legea concurenței nr.21/1996, acestea având drept principal scop crearea unor condiții ideale în vederea evaluării comportamentului diverșilor agenți economici, avându-se în vedere principiile unitare stabilite, cu scopul de a se proteja, a se menține și a se stimula concurența, în strict folosul consumatorilor.

Prin intermediul legii concurenței se realizează:

O reglementare a diverselor înțelegeri și a practicilor concertate – în conformitate cu prevederile art. 5, ce are în vedere mențiunile art. 81 din cadrul Tratatului

Prevenirea abuzului poziției dominante – în conformitate cu prevederile art. 6, ce urmăresc mențiunile art. 82 inclus în Tratatul Uniunii Europene

Un control al concentrărilor economice – în conformitate cu prevederile art. 11- art. 16, ce au în vedere un control conceput în conformitate cu modelul ce este preluat din conținutul Regulamentului nr. 4064/1989, aferent Consiliului Comunităților Europene

În acest fel se reușește interzicerea tuturor înțelegerile între diversele companii românești, respectiv a practicilor concertate care pot să aibă ca și obiect, ori ca efect o restrângere a concurenței pe piața românească ori pe o parte a acestei piețe, în paralel cu împiedicarea concurenței sau cu denaturarea acesteia la nivelul pieței din România.

În legislația românească este inclusă și posibilitatea de a se acorda diverse practici individuale sau exceptâri în bloc în ceea ce privesc unele practici comerciale de tip restrictiv, respectiv printr-o comparare a tuturor avantajelor ce sunt aduse interesului general, ca și o comparare a dezavantajelor ce pot să fie generate de astfel de practici.

Se impune a se remarca faptul că nu este interzisă pe piața românească deținerea unei poziții dominante, diversele companii intrând sub incidența legii numai în situația în care înțeleg să abuzeze de poziția dominantă pe care o dețin, prin recurgerea la diverse fapte de natură anti-concurențială, fapte ce pot să afecteze comerțul ori care pot să prejudicieze consumatorii.

În plus, diversele concentrări economice, ce sunt realizate prin intermediul diverselor acte juridice în care este specificat transferul proprietății ori transferul folosinței asupra bunurilor, transferul asupra drepturilor și transferul asupra obligațiilor unui anumit agent economic, prin intermediul unei fuziuni ori printr-o dobândire directă sau indirectă a unui control asupra unui agent ori a mai multor agenți, sunt prin lege interzise în cazul în care se constată că toate acestea generează ori pot să întărească o anumită poziție dominantă, poziție care, prin intermediul unei exploatări într-o manieră abuzivă are capacitatea de a determina o restrângere ori o denaturare semnificativă la concurenței de pe piața românească.

Sunt admise concentrările economice numai dacă, ca urmare a analizei ce se realizează avându-se în vedere criteriile ce sunt prevăzute în legislație, ca și pe baza regulamentului specific, se constată faptul că acestea sunt compatibile cu climatul concurențial de tip normal, companiile implicate reușind să dovedească că îndeplinesc diversele condiții cumulative dedicate:

Creșterii eficienței economice

Creșterii competitivității la export

Asigurării unor avantaje pentru diversele categorii de consumatori, asigurare ce are n vedere o reducere a prețurilor reale.

Legiskația românească în domeniul dedicat concurenței prevede numeroase sanțiuni, principalul scop urmărit constând în descurajarea companiilor de pe piața românască de a recurge la diverse practici de tip anti-concurențial.

Pentru punerea în aplicare a acestora, în ultimii ani au fost elaborate și adoptate de către Consiliul Concurenței o serie întreagă de regulamente și instrucțiuni, cum ar fi:

Regulamentul vizând autorizarea concentrărilor economice – ce a preluat prevederile ce sunt incluse în cadrul Regulamentului nr. 4064/1989 privind controlul fuzionărilor, ca și ale Regulamentului nr. 3384/1994 vizând notificarea concentrărilor

Regulamentul privind mențiunilor incluse în articolele 5 și 6 ale Legii Concurenței, ce vizează practicile de tip anti-concurențial – ce a preluat prevederile ce sunt incluse în cadrul Regulamentului nr. 17/1962 ce vizează aplicarea art.85, ca și articolului 86 din Tratatul Uniuuii Europene, respectiv din Regulamentul nr. 3385/1994 ce are în vedere forma notificării, ca și conținutul acesteia

Acordurile de distribuție exclusivă, prin armonizare cu Regulamentul nr. 1983/1983 ce vizează exceptarea pe diverse categorii a înțelegerilor ce privesc distribuția exclusivă

Acordurile ce vizează cumpărarea exclusivă, prin armonizarea cu Regulamentul nr. 1984/1983 privind exceptarea pe diverse categorii a înțelegerilor dedicate cumpărării exclusive

Acordurile de cercetare-dezvoltare, armonizate cu Regulamentul nr. 2821/1971, ca și cu Regulamentul nr. 418/1985

Acordurile ce privesc transferul de tehnologie și/sau know-how, în armonizare cu Regulamentul nr. 2353/1996

Instrucțiunile privind calculul cifrei de afaceri, în situațiile comportamentului anticoncurențial, ce sunt prevăzute în cadrul articolelor 5 și 6 ale Legii Concurenței și în cazurile concentrării economice

Acordurile de franciză, în armonizare cu Regulamentul nr. 4087/1988 vizând exceptarea unor categorii de diverse înțelegeri de franciză

Acordurile în domeniul asigurărilor, în armonizare cu Regulamentul nr. 1534/1991 și cu Regulamentul nr. 3932/1992 vizând acordarea exceptării unor diverse categorii de întelegeri privind domeniul asigurărilor

Instrucțiunile privind definirea pieței relevante, în vederea stabilirii unei părți substanțiale de piață

Acordurile de specializare, în armonizare cu Regulamentul nr. 2821/1971, ca și cu Regulamentul nr. 417/1985

Acordurile de distribuție, de service și de piese de schimb în perioadele de garanție și de post-garanție, pentru diverele autovehicule, în armonizare cu Regulamentul nr. 1475/1995

Similar Posts

  • Campania Promotionala Pentru Lipton

    Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” , Iași Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Aplicație la Tehnici Promoționale: Compania „Lipton” Ciclu de viata: Maturitate A elaborat: Ataman Tatiana gr.II Ceban Marta gr.II Sorocan Cristina gr.II -Balti 2016- Cuprins Introducere……………………………………………………………………………………………………………..3 1.Analiza preliminară a companiei “Lipton” 5 2.Matricea Swot 7 3.Obiective 7 4.Strategia promotionala 8 5.Plan operational 9 6.Evaluarea…

  • Delimitari Si Fundamentari Teoretice Specifice Gestiunii Tranzactiilor de Comert Exteriordoc

    === Delimitari si fundamentari teoretice specifice gestiunii tranzactiilor de comert exterior === 1. DELIMITĂRI ȘI FUNDAMENTĂRI TEORETICE SPECIFICE GESTIUNII TRANZACȚIILOR DE COMERȚ EXTERIOR Definirea activităților de comerț exterior In condițiile lumii contemporane, participarea activă la diviziunea internațională a muncii reprezintă o componentă esențială a procesului de dezvoltare a fiecărei țări, piața și mecanismele acesteia parcurgând,…

  • Electronic Medical Records

    Chapter-1 Introduction Electronic medical records are getting to be more universal in regular clinical practice. They catch clinical data, store in particular database and also mirror it in local and territorial databases. Data catch, storage, retrieval and display are all performed. They likewise permit display of cautions, warnings, control a clinician through a clinical protocol…

  • Arhetipul României Altfel

    UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE LITERE STUDII EUROPENE Lucrare de seminar -Istoria Imaginarului European – -ARHETIPUL ROMÂNIEI ALTFEL – Asistent Universitar Studentă Dl. Cornel Micu Vizanti Ana-Maria Anul I, Grupa IV ARHETÍP, arhetipuri, s. n. Model, tip inițial după care se călăuzește cineva; (în special) manuscris care stă la baza altor manuscrise (copii ale aceleiași opere; original.          …

  • La Métaphore

    La métaphore -Aspects généraux- PETRE MARILENA Université de Bucarest Faculté des langues et littératures étrangères Français A III année Aspects généraux sur la métaphore Les métaphores, les analogies et les comparaisons sont des « figures de langage », des tropes, comme on dit en rhétorique. Trope (du grec tropos « tour ») désigne un mot…

  • Mobile Application Development For Android Os

    BABEȘ-BOLYAI UNIVERSITY CLUJ-NAPOCA FACULTY OF MATHEMATICS AND COMPUTER SCIENCE SPECIALIZATION COMPUTER SCIENCE DIPLOMA THESIS Mobile application development for Android OS Supervisor Lecturer, PhD. Adrian Sterca Author Nistor Alexandra Denisa 2015 UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICǍ ȘI INFORMATICǍ SPECIALIZAREA INFORMATICǍ ENGLEZǍ LUCRARE DE LICENȚĂ Dezvoltarea aplicațiilor mobile pe Android OS Conducător științific Lector Dr. Adrian…