Comunicarea In Situatii de Criza In Cadrul Firmei

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

Facultatea de Litere

Specializarea Jurnalism

CRIZĂ ȘI COMUNICARE : TRAUMĂ COLECTIVĂ, MIȘCĂRI SOCIALE ȘI IMPACT PSIHOLOGIC LA NIVELUL COMUNITĂȚII

Coordonator științific:

Prof.univ.dr. Ana Maria Munteanu Absolvent

Tora Apetrii

Constanța

2016

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………………………………p. 3

Capitolul I: Criza și procesele decizionale……………………………………………………………………p.6

I 1. Abordarea sociologică a crizelor……………………………………………………………………………p. 7

I 2. Comunicarea în procesele de gestionare a crizelor…………………………………………………..p. 8

I 3. Care sunt etapele comunicării de criză?……………………………………………………..p. 9

I 4. Comunicarea riscului………………………………………………………………………………………….p. 14

Capitolul II Percepția unei crize

II 1. Teorii ale percepției……………………………………………………………………………………………p. 16

Capitolul III: Trauma colectivă…………………………………………………………………………………..p.20

Capitolul IV Studiu de caz : ”Colectiv” – criză și redresare…………………………………………….p.22

IV 1. Experiența traumatizantă din perspectiva teoriilor traumei………………………………………p. 23

IV 2. Descrierea declanșării evenimentului din anchetă…………………………………………………..p. 25

IV 3. Mediatizarea și trauma colectivă………………………………………………………………………….p. 29

Concluzii……………………………………………………………………………..………………p. 62

Bibliografie ……………………………………………………………………….…….……….….p. 64

INTRODUCERE

Prezenta lucracre reprezintă o etapă de mare importanță în formarea și perfecționarea personală. Ea mă obligă să-mi organizez modul de a gândi și de a prezenta un punct de vedere asupra subiectului expus, îmi permite să-mi descoper aptitudini asupra unei teme, îmi asigură o pricepere în expunere ce-mi va fi utilă, apoi, la examene dintr-un program de studiu superior de tip masterat.

Din perspectiva psihologică, crizele pot fi momente ale vieții ‘care se înscriu în evoluția normală a ființei umane, corespunzând unor stadii sau faze ale dezvoltării sale genetice', sau momente 'legate de evenimente sociale puțin sau deloc anticipate, care răstoarnă modurile de adaptare, fiind capabile să destructureze cadrul existențial și să ceară un efort de reconstrucție adesea imposibil.

În studiile consacrate crizei organizațiilor, se subliniază componenta psihologică a acestor procese. O criză este un eveniment major, impredictibil, care poate conduce la efecte negative, de la distrugeri, pierderi materiale și victime, la o succesiune de stări iraționale în care indivizii și organizațiile pierd controlul asupra situațiilor:

“Prin criză socială în cadrul unei organizații se înțelege o situație trăită psihologic (s.ns) într-un mod devastator de un număr semnificant de actori ai acestuia…. Criza unei întreprinderi este o stare socio-organizationala a colectivității(s.ns.), caracterizată prin apariția de fenomene psihologice. Aceste fenomene declanșează izbucnirea puternică, greu de controlat, a sentimentelor și a emoțiilor în relațiile și în viața colectivă".

În lucrarile consacrate managementului crizei se consideră că aceasta apare atunci când '. întregul sistem este afectat, în așa fel încât existența sa fizică este amenințată; în plus, valorile de bază ale membrilor sistemului sunt amenințate într-o asemenea măsură, încât indivizii sunt obligați fie să realizeze caracetrul eronat al acestor valori, fie să dezvolte mecanisme de aparare împotriva acestor valori. 

Pe parcursul întregului proces, de la declanșarea unui fenomen și pe toată durata proceselor de reabilitare și reconstrucție post criză, procesele și evenimentele se caracterizează printr-o complexitate a impactelor psihologice și psihosociale, deoarece produc:

o destructurare a identității indivizilor (1),

alterarea capacității de evaluare și intepretare a situațiilor, datorate unor impulsuri de moment(2),

o influență a forțelor inconștientului colectiv, angoase, anxietăți, reacții disproporționate(3),

reacții individuale și de grup la experienței traumatice(4) […]

declinului empatiei (5)[…] în experiențelor sociale care induc indivizilor sentimental de a fi pure obiecte ale unor forte incontrolabile (6), moduri de implicare generate de frica de moarte sau alte temeri, etc..

Perioadele de criză sunt caracterizate separat dar și prin suprapunere de stări cu evoluție haotică, și care se pot inter-influența ca stări out-of control ale organizațiilor și sistemelor. Așadar, dacă aceste stări reflectă disfuncționalități ale organizațiilor, impactele, după cum subliniază P.Mayer au o dominantă psihologică.

Avem așadar o perspectivă dublă: 1) a dezorganizării structurii organizației și proceselor interdependente care afectează atât mediul intern cât și cel al organizației cât și 2) un impact psihologic cu evoluție impredictibilă la nivel individual și social.

Stările generate de situații de criză în comportamentul organizational pot evolua atât prin destabilizarea comportamentul individual cât și prin evoluții spre manifestări specifice traumei colective :

"Rezultatul unui eveniment sau al unei serii de evenimente pe care trebuie să le suporte sau pe care le-a provocat o intreprindere și care îi alterează profund mediul , relațiile și clienții, cu partenerii, cu personalul angajat și cu ansamblul populației ; întreprinderea aduce pagube tuturor acestor categorii, fapt care pune sub semnul întrebării, în mod material și public, imaginea și stabilitatea sau chiar supraviețuirea ei"

Autorii citați pun în relație latura psihologică, emoțiile și trauma cu destabilizarea organizațiilor, cât și invers.Totusi potrivit mai multor autori unele crize pot fi prevăzute și prevenite prin comunicare.

CAPITOLUL I: CRIZA ȘI PROCESELE DECIZIONALE

Modul în care stările psihologice se înscriu în ansamblul sistemului social are un caracter incontrolabil. Barton definește dezastrul că fiind implacabil, asemeni unui proces natural care nu poate fi evitat. Totuși în lucracrea Theory of collective stress (1972) consideră stresul social ca fiind interdependent cu eficacitatea strategiilor și mijloacelor de intervenție și gestionare a procesului de criză .

Alți autori, printre care Cristina Coman(2009) consideră crizele evenimente inevitabile și având implicații majore în viața și activitatea organizației, cu consecințe nedorite. Dar o bună comunicare în timpul crizei poate să atenueze reacțiile negative ale publicului în timpul și perioada post criză.

“Comunicarea reprezintă liantul tuturor activităților desfășurate de om, indiferent dacă facem referire la nivelul individual, la cel al grupurilor, organizațiilor sau la cel macrosocial.”

Explozia informațională cu care avem de-a face în ultima perioadă se vede cel mai bine prin comunicarea la nivelul organizațional. Tocmai de aceea, orice perturbă procesul communicațional este privit ca o problemă foarte importantă. Probleme pot apărea în lanțul comunicării în cazul situațiilor de criză când activitatea se întamplă în condiții de stres.

Deutsch definește criza ca un eveniment cu patru factori caracteristici:

Constituirea unui punct de dezvoltare în fluxul evenimentelor

Această evoluție se impune cu necesitate în fluxul evenimentelor

Punerea în joc a valorilor fundamentale ale cel puțin unui actor

Presiunea de luare a unor decizii în timp foarte scurt

Studiile arată că o criza este cu adevarat o combinație a tuturor celor patru factori prezentați.

Timothy Coombs definește criza ca fiind "percepția unui eveniment imprevizibil , care amenință importante aspecte a părților interesate și poate avea un impact serios in performanța unei organizații și generează rezultate negative "  și criza de comunicare ca fiind" colectarea, prelucrarea și diseminarea informațiilor necesare pentru a aborda o situație de criză. " 

Adică pot fi construite social  din acest punct de vedere, modul în care părțile interesate de o organizație sunt un factor major care contribuie la cauza evenimentului care va deveni o criză.   Este important să se separe o situație de criză adevărată de un incident. Criza ca termen "ar trebui să fie rezervat pentru evenimente grave , care necesită o mare atenție din partea conducerii." 

I.1 Abordarea sociologică a crizelor

Conceptul sociologic este realist: criza este definită ca 'o perioada în dinamica unui sistem, caracterizata prin acumularea accentuată a dificultăților, izbucnirea conflictelor, a tensiunilor, fapt ce face dificilă funcționarea normală, declanșâdu-se puternice  presiuni spre schimbare'

Barry McLoglin definește criza ca fiind 'un eveniment, dezvăluire, acuzație sau set de probleme interne și externe care amenință integritatea, reputația sau existența unui individ sau unei organizații'. 

Pe baza acestei teorii, Thierry C. Pauchant definește criza organizaționalî ca 'o intrerupere(disconectare) care afectează fizic funcționarea întregului sistem organizațional și-i amenință principiile fundamentale, identitatea și rațiunea de a exista'

Rymond Boudon: 'criza reprezintămomentul în care mecanismele de control și identitatea unui grup sunt supuse unei încercări, în general neprevazută, considerată netranzitorie, periculoasă și cu rezolvare nesigură'.

I.2. Comunicarea în procesele de gestionare a crizelor

Gestionarea crizelor este definită ca fiind "un set de factori care au rolul de a combate crizele și pentru a reduce daunele reale provocate. Aceasta nu ar trebui să fie pur și simplu o reactie, gestionarea lor ar trebui să conțină măsuri care să prevină și să fie pregătite în anticiparea potențialelor crize. O bună gestionare a crizelor are potențialul de a reduce mult din pagubele organizației și poate preveni chiar un incident in curs de dezvoltare într – o criză‘. 

Un eșec în acest caz poate duce la pierderi mari pentru organizații, se poate ajunge chiar la închiderea acestora.

O altă definiție a crizei este dată de Pearson et al(1998) :

O criză organizațională este un eveniment care deși are o probabilitate mică, se întâmplă cu impact mare, fiind perceput de principalele publicuri interesate ca amenințând viabilitatea organizației. Este experimentat în mod subiectiv de către acești indivizi ca o amenințare personală și socială. Ambiguitatea cauzelor, efectelor și mijloacelor de rezolvare a crizei organizaționale va duce la dezamăgirea sau lipsa acordului (echilibrului)psihic și înțelesului comun, cât și la spulberarea convingerilor și valorilor comune ale indivizilor. În timpul crizei factorul de decizie este presat de perceperea unor constrangeri de timp și de limitări cognitive.( PEARSON et al., an p. 66)

Borodzicz afirmă că situațiile de criză se dezvoltă repede iar factorii de decizie se confruntă cu o cantitate uriașă de informație contradictorie sau eronată. Există posiblitatea ca managementul organizației să întâmpine o lipsă de informații în cazul unei crize și să fie nevoit să aibă de a face cu mai puține informații decât presa. Nu este anormal ca o criză să beneficieze de multă atenție din partea presei.

El observă că în limba chineză cuvântul „criză” se obține prin alăturarea cuvintelor „pericol” și „oportunitate”. Criza este un moment de accentuare a vulnerabilităților pentru organizație dar oferă și șansa unei oportunități.Borodzicz, ca de altfel și altți autori, atribuie crizele organizațiilor într-o mai mare măsură deciziilor manageriale decât unor accidente sau dezastre naturale. Chiar dacă acest aspect se confirmă în cazul crizelor cu o cauză antropică(care poate fi atribuită factorului uman, eroare decizională, rea intenție, atac, etc) totuși există crize generate de dezastre naturale, care însă declanșează crize în lanț a instituțiilor și organizațiilor economice, conflicte sociale și infractionalitate, sau efectecare pot fi atribuite unui ansamblu de factori externi care se suprapun sau se împletesc cu o fracturare a sistemelor de valori care susțin identitatea socială sau identitatea mărcii, relația identitate/alteritate(criza expulzării romilor pentru guvernul francez în 2011), creșterea frustrărilor economice și a distanțelor sociale între grupurile și comunitățile care compun societatea(de ex.,apariția, legitimarea sau consolidarea prin discursul politic naționalist a extremei drepte, a grupurilor teroriste, ș.a.).

În concluzie, rolul comunicării fiind unul strategic, aceste crize se produc din cauza faptului că liderii și managerii nu comunică destul cu grupurile strategice despre potențialele probleme, chiar înainte ca aceste grupuri să fie lezate și prin acțiunile lor să formeze sau să amplifice criza.

I.3. Care sunt etapele comunicării de criză?

Comunicarea de criză are trei faze: ante sau pre-criză, criză și post-criză.

Pre-criza este alcătuită din încercările de a preveni o criză, răspunsul la criză se adresează crizei declanșate deja, post-criza are ca scopacțiunile ce urmează și experiența acumulată după criză.

Comunicarea de criză prezintă câteva trăsături specifice pentru fiecare dintre aceste etape:

a) are loc cu puțin timp înainte sau chiar în timpul evenimentului catalogat ca fiind o criză;

b) procesul de comunicare între organizațieși publicurile sale este unul mult mai scurt, datorită limitărilor de timp cauzate de desfășurarea crizei;

c) atenția este concentrată asupra modalităților de transmitere a mesajelor către audiență;

d) comunicarea are loc într-un singur sens; scopul este de a informa audiența și de a o asigura că organizația acționează pentru a o păstra în siguranță;

e) specialiștii din domeniul securității, sănătății și a mediului ajută la o mai bună înțelegere a crizei și la crearea mesajelor, iar de multe ori ei vor fi cei care vor livra mesajele.

Comunicareaeste o componenta esentiala a managementului eficient al crizei. Acest tip de comunicare nu numai ca poate sa usureze sitiuatia de criza, dar poate sa aduca organizatiei o reputatie mai buna decat cea pe care o avea inainte de criză(de ex. criza generată de uraganul Katrina în New Orleans, a devenit o lecție pentru guvernul american și administrația orașului New York când s-a confruntat în 2012 cu uraganul Sandie).

K. Fearn-Banks defineste comunicarea de criza ca fiind 'comunicarea dintre organizatie si publicurile sale inainte, in timpul si dupa evenimentele negative. Aceasta comunicare este astfel proiectata incat sa reduca elementele periculoase care ar putea afecta imaginea organizatiei. 

Domeniul comunicarii de criză implica numeroase activitati cu continut strategic si tactic. Acest tip de comunicare trebuie sa urmareasca patru mari tipuri de activitati:

evaluarea riscurilor

planificarea comunicarii de criza

răspunsul

refacerea organizatiei

Fearn-Banks listează o serie de elemente și operații specifice diverselor faze în procesul de comunicare de criză.

Evaluarea riscurilor se bazeaza pe identificarea diferitelor amenintari existente in mediul in care opereaza organizatia. In acest scop se poate face apel la consultanti din cadrul unor firme specializate sau la specialistii organizatiei; acestia se constituie intr-o echipa de planificare a crizei (planning crisis team).

Planul include o lista foarte bogată, de la impactul conditiilor climaterice la cel al framantarilor politice, de la accidentele de munca posibile la reactiile diverselor organizatii religioase sau civice, de la actiunile unor grupuri rauvoitoare la erorile proprii de concepere sau productie, etc.

In acest scop va fi formata o echipa de planificare, alcătuită dinconducerea organizatiei, seful departamentului de relatii publice si conducatorii altor departamente (care ar putea fi implicate in criza) din cadrul organizatiei, cum ar fi: director tehnic, responsabil resurse umane, jurist, responsabil cu securitatea organizatiei, etc. 

Acestia vor identifica posibilele dezastre sau conflicte cu care s-ar putea confrunta organizatia. De asemenea, ei vor analiza crizele prin care a mai trecut organizatia si vor incerca să-și imagineze lucrurile cele mai rele pe care le-ar putea suferi organizatia.

S. Fink a elaborat o diagrama a crizelor (crisis plotting grid) bazată pe două axe:

A) valoarea impactului crizei (crisis impact value) și

B) factorul de probabilitate a crizei (crisis probability factor).

Pe prima axă amploarea crizei este determinată cu ajutorul a cinci intrebări:

1. Dacă o criza riscă să crească în intensitate, cat de mare este aceasta intensitate si cat de repede se poate produce cresterea?

2. In ce masură va intra criza in sfera de interes a publicurilor implicate?

3. In ce masură va modifica criza activitatile normale ale organizatiei?

4. In ce masură este organizatia vinovata de declansarea crizei?

5. In ce masură este afectata organizatia de respectiva criza?

Pe a doua axa, probabilitatea crizei este determinata pe o scara de la 0 la 10, in care 0 reprezinta probabilitatea zero de ivire a unei crize, iar 10 certitudinea aparitiei unei crize.

Cele doua axe, impartite fiecare in zece unitati, formeaza prin intersectarea lor un 'barometru al crizelor', patratul din dreapta sus, unde sunt grupate valorile maxime ('zona rosie') reprezinta acele crize potentiale deosebit de periculoase, cel din stanga jos ('zona verde') trimit la crize cu un potential distrugator mai redus, iar patratul din dreapta jos ('zona gri') se refera lacrize mai putin amenintatoare.

Valoarea de impact a crizei

                                                                    10

                       Ridicat/Scazut                           Ridicat/Ridicat

                       (zona galbena)                          (zona rosie)

                         0%                                                                 100%

                        Scazut/Scazut                             Scazut/Ridicat

                         (zona verde)                               (zona gri)

                                                                    0

Grila de evaluare a crizei

În concluzie. Comunicarea are un rol important în prevenirea evoluțiilor de tip criză, coordonarea răspunsului actorilor la situația de criză, analiza post-factum și transformrea crizei într-o lecție, diseminarea acesteia în rândul publicurilor, sau, după caz, a unor întregi comunități, regiuni sau zone afectate de o criză majoră.

I.4.Comunicarea riscului și gestionarea crizei

Comunicarea de criză este parte componentă a procesului de management al crizei si cuprinde actiunile de gestionare ale strategiei, mesajului, timpului si canalelor de distributie necesare pentru comunicarea eficienta cu presa, angajatii si factorii de decizie. Comunicarea in caz de criza trebuie sa se focalizeze pe facilitatea dezamorsarii crizei prin metote de comunicare eficienta si rapida. Unele organizatii sunt atat de hotarate sa fie vazute gestionand o criza incat se afla intr-o semipermanenta stare de criza. Altele se fac vinovate de subestimarea raului pe care il poate produce un incident sau o acuzatie in special opiniei publice. Cele mai raspandite greseli sunt neintelegerea naturii si amplorii unui eveniment, unei probleme si preluarea controlului asupra unei probleme care nu este de competenta organizatiei.

Intelegerea perceptiei publicului asupra riscului este esentiala. Efortul de comunicare trebuie orientat spre intelegerea riscului prin implicarea presei in acest demers astfel incat relatarea sa fie cat mai impartiala.

Gestionarea perceptiei si a asteptarilor publicului reprezinta un factor cheie pentru obtinerea intelegerii si sprijinului. De aceea trebuie sa stabileasca cu exactitate categoriile de public – tinta relevante.

Pentru un management eficient al crizei este nevoie sa se intocmeasca, inca din perioadele de calm, un plan de comunicare de criza; acesta este realizat de specialistul in relatii publice – care, conform tuturor autorilor din domeniul managementului crizei trebuie sa fie implicati in toate etapele si in toate evenimentele asociate unei crize. Planul de comunicare de criza are, de obicei, forma unui dosar cu instructiuni; el trebuie sa fie astfel organizat incat relationistii sa poate poata gasi cu usurinta sectiunile specifice; de asemenea el trebuie sa reziste la situatiile neprevazute ale unor crize – de aceea nu se recomanda pastrarea lui exclusiv pe calculator, in conditiile in care acesta ar putea fi afectat de incendii, cutremure sau chiar simple intreruperi de curent.

Planul de comunicare de criza se adreseaza acelorasi publicuri ale unei organizatii care sunt vizate si de campaniile de comunicare obisnuite. O organizatie trebuie sa aiba mai multe Planuri de comunicare de criza, adaptate diferitelor tipuri de crize inventariate. Aceste planuri faciliteaza comunicarea cu diversele tipuri de public; ele nu sunt insa formule magice care asigura un succes sigur, ci doar un ghid de actiune, flexibil, care organizeaza actiunile si formele de comunicare.

O traumă colectivă este un efect psihologic traumatic împărtășit de un grup de oameni de orice dimensiune, până la și inclusiv o întreagă societate. Evenimente traumatice asistate de o întreagă societate poate stârni sentimentul colectiv, de multe ori au ca rezultat o schimbare în acțiunile de cultură și de masă ale societății. 

Traumele colective s – au dovedit a juca un rol – cheie în grupul de formare de identitate .

Reabilitarea supraviețuitorilor devine extrem de dificilă atunci când intreaga natiune sa confruntată cu astfel de traume severe ca războiul, genocidul, tortura, masacrul, etc. Tratamentul este greu și eficient atunci când toată lumea este traumatizată. Trauma rămâne cronică și se va reproduce, atâta timp cât cauzele sociale nu sunt abordate și infractori continuă să se bucure de impunitate. Întreaga societate poate suferi de o cultură veșnică de durere. 

CAPITOLUL II: PERCEPȚIA UNEI CRIZE

II.1 Teorii ale percepției

Potrivit wikipedia Psihologia formei este un termen ce desemna, inițial, o școală de psihologie din secolul al XX-lea, care a furnizat fundamentele studiului modern al percepției și care a fost preluat și de studiile literare. Gestaltismul a debutat la sfîrșitul secolului al XIX-lea în Austria și sudul Germaniei, ca o mișcare de protest împotriva școlii asociaționiste și a școlii structurale, cea care recomanda descompunerea realității și experienței în elemente atomizate.

Gestaltismul propune în locul atomizării metoda fenomenologică, holistică.

Această metodă, cu o tradiție în cultura germană, ajungînd pînă la studiile lui Goethe, implică descrierea experienței psihologice directe, fără să se restricționeze în nici un fel descrierea. Gestaltismul a constituit o încercare de a adăuga o dimensiune umanistă la ceea ce a fost considerat doar studiul științific al vieții mentale. Astfel Goethe a căutat să descrie calitățile formei, sensului și valorii, pe care ceilalți psihologi fie le-au ignorat, fie au considerat că se situează în afara granițelor științei.

Psihologul Max Wertheimer a publicat în 1912 o lucrare, considerată a marca nașterea gestaltismului. În ea raporta rezultatele unui studiu experimental, efectuat în Frankfurt, alături de alți doi colegi, Wolfgang Köhler și Kurt Koffka; cei trei care vor forma nucleul școlii Gestalt în următoarele decenii. Primele cercetări vizau aria percepției, în mod particular a organizării percepției vizuale, clarificată cu ajutorul unui fenomen al iluziei. O iluzie perceptuală, care a furnizat un mare ajutor teoriei gestaltismului, a fost așa numitul fenomen phi, o iluzie a mișcării aparente, denumit astfel după ce a fost descris în 1912 de Wertheimer.

"Ne interesează fenomenul phi deoarece este o iluzie vizuală în care obiecte statice înfățișate în succesiune rapidă par că se mișcă prin transcenderea pragului la care fiecare poate fi perceput separat( același fenomen care stă la baza iluziei ce a produs filmele artistice) si pentru reliefează distanța dintre realitate și percepție, despre modul in care o percepție poate genera o iluzie despre realitate și nevoia de informație pertinentă pentru a corecta această iluzie"

Așa cum s-a demonstrat efectul fenomenului phi era aparent inexplicabil, pornind de la presupoziția mai veche că senzațiile experienței perceptuale sînt într-un raport de unu la unu cu stimuli fizici.Aceasta induce ideea că percepția individuală poate genera anumite distorsiuni unei comunicări de criză, în timp ce strategia de comunicare trebuie sa ia în calcul acest risc.

Mișcarea percepută e o experiență în emergență, ce nu e prezentă în stimuli luați separat ci depinde chiar de caracteristicile relaționale ale acestora. Sistemul nervos al observatorului și percepția acestuia nu înregistrează semnalele fizice unul după altul. Mai curînd, organizarea neuronală, ca și experiența perceptulă prind viață imediat ca un cîmp integral, dar care conține totuși părți diferențiate.

Comunicarea se poate raporta la acest câmp integral al percepției si nu doar la un punct detasat din context.

În studiile mai târzii acest principiu a fost formulat sub denumirea de legea Prägnanz: Deși s-a intenționat ca teoria gestaltismului să aibă aplicabilitate generală, datele ei au fost deduse exclusiv din observații efectuate asupra percepției. În mod convențional, ne referim la ele sub denumirea de principii gestaltiste ale organizării perceptuale. Tema cea mai importantă a acestei teorii este că stimularea este percepută în termeni organizați sau configuraționali.

Pentru comunicarea de criză este importantă identificarea patternului.

Potrivit Gestaltului

“Patternul precede elementele sale componente și structura are proprietăți ce nu sînt moștenite de la acestea. Cineva care nu poate percepe puncte, poate în schimb zări ușor o linie punctată. ..Întregul este mai mare decît suma părților”.

Principiul cel mai general, cel cunoscut sub numele de Prägnanz, statuează faptul că o configurație perceptuală particulară obținută dintr-o mulțime foarte mare de configurații potențiale, va fi bună dacă toate condițiile vor fi bune. Din nefericire, legea nu definește o configurație “bună” sau rea, deși cîteva trăsături ale unei configurații bune sînt menționate, între acestea figurînd simplitatea, stabilitatea, regularitatea, simetria, continuitatea, și unitatea.De fapt aceste principii se aplică pe scară largă în comunicarea publică, o fundamentează și îi conferă eficiență.

Relevanța patternului și pregnanței pentru comunicarea de criză

Ce se întîmplă cînd aceste proprietăți ale patternului percepției și reprezentării intră în conflict în contexte cu evoluție rapidă și impredictibilă?

Acest lucru este foarte important pentru comunicarea publică. Dacă are un pattern bine definit prin ceea ce teoria cadrelor a definit prin cadre(frames) de percepție și interpretare a situațiilor și evenimentelor, atunci o comunicare eficientă va trebui să țină cont de aceste patternuri prezente în câmpul social. Patternul poate fi comparat cu ceea ce Virilio numește cristal sau cristalizare a opiniei de masă (Virilio, cit.în Munteanu, 2010, p.56)

O analogie recurentă în teoria gestaltului(configurației) este cea potrivit căreia trăsătura operativă ce determină percepția formei este “structura”, forma ascunsă. Această idée a avut o influență considerabilă în două cîmpuri de cercetare diferite, teoria muzicii și critica literară, prima prin intermediul teoreticianului musical austriacul Heinrich Schenker, cea de-a doua prin eforturile formaliștilor ruși și a lingviștilor structuraliști din Praga și, apoi, Paris. Schenker afirma în tratatul său de armonie muzicală Harmonielehre (1906,p.35) că forma muzicală poate fi înțeleasă ca fiind generată de “celule” muzicale, de unități care sînt mărite, repetate, și peste care se țese o rețea de relații semnificante, incluzînd un background și un foreground al mișcării muzicale.

Este posibil să urmărim comunicarea de criză prin aceste elemente recurente, precum emoții, experiențe, speranțe, motivații sau acțiuni disparate, unificate de același pattern perceptiv, cel al traumei, al speranței asociate cu un element spiritual, sau cel al comportamentului rațional în spectrul complicat, haotic,impredictibil al informațiilor și percepțiilor pe parcursul unei crize?

Anumiți critici structuraliști, în special Tzvetan Todorov și Roland Barthes, au încercat să perceapă unitatea operelor literare în termenii unei dezvoltări similare a unităților literare, adesea descrise drept coduri(asocieri de semnificații dominante) dar mai bine înțelese drept teme ca moduri de organizare a sensului care pilotează înțelegerea unui text (J.M.Adam, 1999). Aceste unități sînt în mod succesiv variate și transpuse în moduri care transformă întregul într-o derivație logică a părților sale.

Compoziție care prezintă principiile de Gestalt, design grafic (Gestalt Programul Educațional, 2011)

Ne putem întreba, dacă procesul de comunicare în timpul crizei, si strategiile de criză, se pot rezuma la o difuzare conform planificării, a unor mesaje si informații relevante pentru situație, fără a urmări acele elemente perceptive prin care mulțimea de experiente, emotii și șocuri se consitutie intr-un câmp unitar perceptiv specific situației de criză. Consemnarea narativelor de criză –ca istorie orală- ia în calcul constituirea unor arhive și conștientizarea importanței acestor narative pentru identificare patternurilor. Astfel numeroasele crize specifice societăților actuale de ex., sunt studiate și pe baza băncilor de narativeconstituite post-criză. De ex.după uraganul devastator Katrina în SUA, si de asemeni,este în curs proiectul de constituire a unei baze de date cu narative ale victimelor, apropiaților și celor implicați în operațiile de salvare în tragedia Colectiv proiect in derulare al Facultatii de sociologie a Universității București.

Concluzie: Comunicarea are un rol important în prevenirea evoluțiilor de tip criză, coordonarea răspunsului actorilor la situația de criză, analiza post-factum și transformrea crizei într-o lecție și diseminarea acesteia în rândul publicurilor, sau, după caz, a unor întregi comunități, regiuni sau zone afectate de o criză majoră.

CAPITOLUL III : TRAUMA COLECTIVĂ

O traumă colectivă este un efect psihologic traumatic împărtășit de un grup de oameni de orice dimensiune, până la o întreagă societate. Evenimentele traumatice asistate de o întreagă societate pot stârni sentimentul colectiv, de multe ori au ca rezultat o schimbare în percepția de sine, cultură și în formarea unor identități de masă în rândul unei societăți.

Cazuri binecunoscute traume colective includ: Holocaustul, genocidului armean, sclavia în Statele Unite ale Americii, bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, Trail of Tears, (asasinarea lui John F. Kennedy din statele Unite ale Americii), atacurile din 9- 11 septembrie, 2001 în statele Unite, tragedia din clubul Colectiv, atacurilor teroriste, și multe altele.

Traumele colective s-au dovedit a avea ca efect coagularea identității de grup. În timpul celui de al doilea război mondial, un submarin american, USS puffer , s-a aflat timp de mai multe ore sub atac la mare adâncime de către o navă japoneză de la suprafață, iar atacurile au continuat până cănd cei aflați pe navă au considerat că au distrus submarinul. Totuși echipajul american a reușit să supraviețuiască. Studiile psihologice au arătat mai tarziu că membrii echipajului care au fost transferați pe un alt submarin după eveniment, nu au mai fost niciodată acceptați ca parte a echipei. Această constatare a fost aplicată mai târziu, când politica navală americană a fost schimbată. Astfel , după evenimentele care se soldează cu traume psihologice, echipajul este dispersat primind noi sarcini.

Reabilitarea supraviețuitorilor devine extrem de dificilă atunci când intreaga națiune s-a confruntat cu astfel de traume severe ca războiul, genocidul, tortura, masacrul, etc. Tratamentul este greu de aplicat atunci când toată lumea este traumatizată. Trauma rămâne cronică și se va reproduce, atâta timp cât cauzele sociale nu sunt abordate și infractori continuă să se bucure de imunitate. Întreaga societate poate suferi de o cultură veșnică de durere.

În timpul războiului de eliberare din Algeria, psihiatrul algerian Frantz Omar Fanon a găsit practica de tratament a algerienilor nativi ineficientă, din cauza continuării ororilor din războiul colonial. El a subliniat originea socială a traumatismelor, s-a alăturat mișcării de eliberare și a cerut oamenilor oprimați să se curețe de traumele lor degradante prin lupta lor de eliberare colectivă. În scrisoarea de demisie, în calitate de șef al Departamentului de Psihiatrie de la Spitalul Blida-Joinville din Algeria a notat:

"În cazul în care psihiatria este tehnica medicală, care are ca scop să permită omului să nu mai fie un străin pentru mediul său, atunci eu sunt dator să spun clar, ca arab, că sunt în ​​mod permanent un străin în propria mea țară, și ca orice alt arab trăiește într-o stare de depersonalizare absolută."

Inocularea de groază și de anxietate, prin tortură pe scară largă, masacru, genocid și măsuri coercitive similare s-au întâmplat frecvent în istoria omenirii. Există o mulțime de exemple în istoria noastră modernă. Politica a folosit întotdeauna tehnica de "artilerie psihologică", în încercarea de a provoca haos și confuzie în mintea oamenilor, intimidare și cinism. Rezultatul este o traumă colectivă care trece de la o generație la alta. Nu există nici o formulă magică de reabilitare.

Traumele colective pot fi atenuate prin eforturi coerente și colective, cum ar fi recunoașterea, amintirea, solidaritate, terapia comună și cooperarea masivă.

CAPITOLUL IV : COLECTIV – CRIZĂ ȘI REDRESARE. STUDIU DE CAZ

Designul cercetării

Metodologie

Întrebări de cercetare

Cum a generat evenimentul de la Colectiv consecințe de ordin psihologic în plan uman și societal?

Daca putem identifica in evoluția crizei traume colective în ce mod aceste traume interfereaza, interactioneaza si creaza un fundal? Sau o criza cu evoluții neașteptate?

Ipoteze:

Dacă vom putea identifica traume colective atunci este necesar să fie cercetate si schimbările/perturbările mentalitare, instituționale și culturale pe care aceste traume le produc pe fondul multiplicării surselor, circuitelor și mesajelor

Dacă fluxurile de informație sunt produse de un număr mare de utilizatori ai facilităților de comunicare atunci această diversitate reflectă prin impredictibilitate dar și prin strategii de încadrare(framing) a evenimentelor într-o structură predefinită de influențatori ai percepției publice. Încadrarea vizează anumite tipare(patternuri) ale comunicării publice, pivotarea percepției prin elemente specifice:identificarea cauzelor,a responsabilităților, evaluarea intervențiilor ,etichetarea responsabililor, activarea traumelor ca sursă a unei identificări colective și solidaritate în jurul victimelor .

2. Dacă în cursul procesului de comunicare opinia publică constată un număr mare de erori în activitatea instituțiilor abilitate și autorităților publice, atunci criza se poate transforma într-o criză politică prin care se plătesc cumulativ și alte erori.

Alegerea si prezentarea corpusului

Constructia obiectului cercetării

Psihologii și sociologii au distins mai multe tipuri de traume manifestate în timpul desfășurării evenimentul tragic de la Colectiv și în zilele ce i-au urmat. Au fost identificate patru tipuri de traume :

trauma existențială pe care au suferit-o cei care și-au pus în pericol viața;

trauma fizică suferită de răniți;

traume de pierdere ale familiilor care și-au pierdut copii sau rudele;

traumele sociale, ale tuturor, solidaritățile simbolice și de acțiuneprin care demonstrăm că suntem alături de acești oameni și care afectează pe toți, respectiv activarea sistemelor morale care fundamentează existența socială.

Corpusul de analiză cuprinde anchete jurnalistice întreprinse de Cătălin Tolontan în Gazeta Sporturilor și de Vlad Stoicescu în revista online românia de la 0-, și expertize ale specialiștilor – cercetarea întreprinsă de psiholog Doina Vasile la Institutul de Studiu și Tratare a Traumei- .

Am optat în acest studiu de caz pentru o abordare interdisciplinară. Astfel prin multiplele canale informative observate pe parcursul crizei am ajuns la înțelegerea modului în care a fost manageriat stresul colectiv de către diverse insituții : – ISU, spitale, biserica, ONGurile, președenția, jurnaliștii, Piedone – . Am încercat, totodată, să direcționez căutările din prezentul proiect către modificările produse la toate palierele societății, ca urmare a manifestării stersului colectiv.

IV. 1Experiența traumatizantă din perspectiva teoriilor traumei

Trauma celor de la Colectiv a generat efecte patologice în sufletul tinerilor rănindu-le profund demnitatea, făcându-i să-și piardă încredere în sine și în ceilalți, diminuând comunicabilitatea și sociabilitatea acestora. Pe fondul unei scăderi accentuate a încrederii de sine s-a instalat la acești tineri o stare de anxietate marcată, sentimentul de inutilitate care, neglijate pot genera idei de sinucidere. Acești tineri au nutrit o serie de sentimente negative cum ar fii frustrarea și dezamăgirea, neîncrederea în forțele proprii și în persoanele din jur, nivelul scăzut al energiei, sentimentul de vinovăție și teama de viitor. Simțindu-se nelegați sufletește și neavând o rețea de suport ei pot intra cu timpul sub puterea de atracție a unor grupuri, expunându-se comportamentelor de risc ( alcoolism, toxicomanie).

Persistența

Trauma pierderii a apărut în contextul unor relații emoționale de profunzime, chiar a unor atașamente. Psihologii și pshihoterapeuții care au acționat în direcția prelucrării suferiței, au evidențiat câteva stadii asociate doliului. În primul rând stadiul de șoc și de neîncredere. E vorba aici despre negarea unei realități străine celui care a trăit-o, respectiv a victimelor. Apoi survine situația de debusolare și chiar furie provenite din pierderea majoră, generatoare de depresie. Recunoașterea acestei încercări dureroase a vieții, este stadiul vital pentru a depășii impasul. Dacă nu e recunoscută această suferință dezvoltă mecanisme ale depresiei accentuate. Doliul a fost trăit de rudele, prietenii și cunoștințele victimelor din Colectiv în sobrietate, în eleganță și dimensiune interioară profundă. Să-ți înțelegi pierderea este un efort supraomenesc, presupunând redefinirea , restructurarea fundamentală a propriei persoane.

Durerea poate duce la modificarea înțelegerii asupra vieții, la o altă filozofie asupra existenței, a credințelor și a unui întreg sistem de valori. Trecând prin aceste situații de criză profundă te problematizezi, îți pui întrebări, iar răspunsurile pot fi fundamentale pentru a te limpezii. Cine nu întelege moartea nu poate pătrunde nici viața. Căci suferința este cuprinsă în definiția vieții, face parte din condiția umană.

Specialistii au afirmat că în vedere menținerii unei sănătăți emoționale solide este important ca tinerii afectați de tragedia de la Colectiv să-și contureze o imagine de sine pozitivă, deprinzând abilitatea de a se evalua corect și realist, de a fii capabili să se accepte așa cum sunt, de a cunoaște realist potențialul și limitele personale.

Clubul Colectiv – planul clădirii

(Sursa : Documentarul Dezastrul din Colectiv, realizat de Discovery Networks)

IV. 2.Descrierea declanșării evenimentului din anchetă.Probatoriu vizual(camere de supraveghere)

Primele minute dupa declansarea incendiului .

Sursa : Facebook / Alex Sanda

Trei secunde mai târziu, camerele surprind ultimele secvențe clare. Tinerii se împing să iasă prin ușa îngustă. Unii sunt deja căzuți.

Rampa de 7 centimetri care despărțea ieșirea de restul clubului și containerul montat la intrare au îngreunat evacuarea.

Busculadă. Apoi fumul dens înghite tot.  

Puse cap la cap, probele strânse până acum arată că un minut și o secundă au fost granița dintre viața de dinainte și cea de după Colectiv.

Cele patru camere de supraveghere montate în club au păstrat intacte imaginile dezastrului.

Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L este firma angajată pentru efectele pirotehnice. Înregistrată în 2002, societatea a fost închisă și redeschisă de mai multe ori din cauza datoriilor.

Toate cele trei firme au primit autorizație de funcționare ilegal, spun anchetatorii. Instituțiile care ar fi trebuit să se asigure că toate cele trei cluburi funcționează legal sunt: Primăria Sectoruluii 4, Inspectoratul de Stat în Construcții și Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Compania era deținută de Daniela Niță, cu 80 la sută, din acțiuni și de Cristian Niță, cu 20 de procente. Angajatul care a declanșat jocul pirotehnic, Marian Moise, a fost grav rănit. Are 31 de ani și a fost transferat, in noiembrie anul trecut, la un spital din Belgia. El este suspect în dosarul de omor. Cel de-al doilea pirotehnist, Viorel Zaharia, este inculpat, deși nu a fost în club în momentul tragediei. El ar fi luat parte la montarea artificiilor pe stâlpii scenei cu câteva ore inainte de concert. Ambii apar în evidențele Inspectoratului Teritorial de Munca București ca pirotehnicieni autorizați.

Raportul procurorilor spune că autoritățile au avut o mare parte de vină – primăria trebuia să verifice destinația spațiului și autorizațiile. Pompierii ar fi trebuit să controleze, din oficiu, starea clădirilor. Nu o făcuseră de 25 de ani.

Sursa : facebook/ Vlad Bușcă

IV. 3. Mediatizarea și trauma colectivă

Sursa : Courtesy of interactiveme.com

Mass media beneficiar al crizei

În zilele ce au urmat evenimentelor de la Colectiv, a avut loc o reacție a mass- mediei convenționale (și avem in vedere cu precădere audio vizualul) ancorate în amănuntul concret.

Se anticipează ca vor fi noi norme de de prescriere a antibioticelor și acest lucru pare să nu fie întâmplător. Din păcate emisiunile televizate și jurnalele de știri s-au axat pe elementul senzațional, speculând chiar si gesturile cu încărcătură emoțional – psihologică ale victimelor. Efectul transmisiunilor în direct și a breaking newsurilor a fost, cu câteva excepții, audianța emoțională. Analiza generatoare de informație majoră, de interes public, s-a produs pe rețelele de socializare. Acestea au procedat rapid coagulând opinii și lansând o largă dezbatere care a avut ca finalitate o revoltă socială de proporții. Rețelele de socializare au surclasat, și de data aceasta, mediile tradiționale

La protestele declanșate de evenimentele din Colectiv, rețelele de socializare au preluat funcția alocată tradițional presei, aceea dea fii vocea interesului public. La aceste manifestări ale maselor care au raliat la cauza victimelor tragediei, oamenii au tras niște conlcluzii bazate pe mesajele si argumentele prezentate in mass media.

Rolul jurnalistului de investigație în restructurarea cadrelor de percepție a crizei

C1. Responsabilitatea

Criza a generat schimbarea de mentalitate și o capacitatea de constientizare a riscuriulor:

Jurnalistul C.Tolontan: Acolo, în stradă, ei au înțeles că în cazul Colectiv de vină nu a fost numai neglijența criminală, ci o succesiune de relații de corupție prezente la toate palierele societății, fie că e vorba de relația cu ISU, fie că e vorba de relația cu sistemul medical sau cu autoritățile.

Responsabilitateatrebuia să fie asumată până la decidenții politici de la vârf devenea tot mai clar că se impunea o modificare profundă a paradigmei de gândire și de viziune socială, politică și morală. La Colectiv eșecul s-a conturat ca o imensă plagă între societate și clasa politică.

C2 Disfuncțiile

Cauza reprezentată de disfuncții cu rol declanșator

O perspectivă documentată este oferită prin ancheta jurnalistică desfășurată de Cătălin Tolontan. Comparativ cu versiunea oficială, istoricul evenimentelor, așa cum se conturează în informația prezentată de acest jurnalist, scoate la inveală nereguli grave în gestionare tragediei. El demonstrează că înaintea susținerii concertului formației Goodbye to Gravity, o altă manifestare din lumea spectacolului s-a desfășurat în același club și, evident, în acelși condiții de insecuritate. Este vorba de festivalul PLUMB care a avut loc pe 25 septembrie 2015. Firma care a organizat acest festival se numește Emagic, iar intenția acesteia a fost trimisă prin fax Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Bazându-se pe aceste date, Cătălin Tolonta își continuă investigația încercând să evidențieze că situația de la Colectiv nu le era străină specialiștilor IGSU, deși aceștia au afirmat ca nu au știut nimic despre club și că n-a existat în baza lor de date. Mai mult, pe spatele faxului exista o confirmare automată de primire de fax al Inspectoratului General de Situații de Urgență.

Informații care schimbă percepția publică:

Pe data de 24 și 25 septembrie a avut loc festivalul de muzică electronică PLUM la clubul Colectiv, dar n-a venit niciun pompier. Cătălin Tolontan îi contactează  pe mail, sms și telefonic pe cei de la IGSU și ISU și apoi le trimite o cerere oficială ce vizează primirea faxului cu detalii despre organizare festivalului PLUM. Cu toate că au susținut că nu au avut cunoștință despre acest festival, specialiștii IGSU au fost solicitați, cu cinci săptămâni înainte de incendiul devastator, la un ”eveniment mare” la Colectiv. Se pune întrebarea de ce nu a intrat atunci clubul în baza de date ISU. Acțiunea ”faxul” a ajuns conform surselor Gazetei Sporturilor în dosarele penale deschise după tragedia de la Colectiv.

C3 percepția răspunsului autorităților ca fiind inadecvat gravității crizei

Informațiilefurnizate de ancheta jurnalistică ridică semne de întrebare referitoare la capacitatea de răspuns a autorităților, eficiența intervențiilor și gestionarea situației cu număr mare de victime, morți și răniți Se formează antinomia victime, comunitate, pe de o parte, autorități, pe de altă parte și crearea solidarității societății în jurul victimelor și familiilor lor.

Se crează premisele unei evoluții spre criza politică.

Descrierea situației:

Pe 30 octombrie 2015, în timp ce acțiunea de salvare se derula, ministrul de interne Gabriel Oprea și șeful ISU Raed Arafat, ies în fața camerelor. Oprea spune că totul e sub control. Ministrul de interne actualizează numărul morților și recită sacadat la fiecare jumătate de oră că-l ține la curent pe președintele Iohannis. Arafat, unul dintre cei mai iubiți oameni din România, este primul care anunță că  ”pompierii nu au clubul Colectiv în baza lor de date, cei de la IGSU și de la ISU nu știau nimic despre acest club”. Lumea se indignează, iar proprietarii clubului ajung la poliția capitalei tulburați de apariția celor de la ISU în Colectiv. A doua zi ( 31 octombrie), marcat de oboseală, Raed Arafat iese de la ședința de govern pentru a da declarații.

”La nivelul ISU, nu exista nici un document, nici o solicitare pentru autorizarea activității din locația respectivă”

C4 Concluzii ale anchetei jurnalistice:"Autoritățile mint sau acoperă pe cei responsabili "

Declarațiile oficiale sunt contradictorii sunt contrazise de informații probate prin documente furnizate de ancheta jurnalistică.

În mod evident conducătorii instituțiilor publice nu sunt pregătiți pentru comunicarea de criză, respectiv nu reușesc să mențină controlul asupra informațiilor despre criză.Fluxul de informații având ca sursă autoritățile este încadrat de mass media care devine beneficiarul capitalului de încredere.Ancheta jurnalistică a relevat în perioada post factum informații care contrazic declarațiile oficiale. Între timp s-a aflat că doi pompieri știau despre condițiile tehnici deficitare din Colectiv.

Cătălin Tolontan sugerează, în continuarea anchetei jurnalistice că în 25 noiembrie 2015,  procurorii de la Parchetul General, secția de Criminalistică, vor găsi în dosar faxul trimis de Emagic prin care IGSU era înștiințat să vină pe 25 și 26 septembrie la Clubul Colectiv și la fabrica Pionierul. Dar inspectorii tac, îngreunând elucidarea cauzelor declanțării tragediei.

În altă ramură a dosarului, cea militară, avocații celor doi pompieri arestați au început să vorbească în numele clienților lor, la contestația depusă în fața Curții Militare de Apel. George Matei și Antonia Radu,  ofițeri-inspectori cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, pe Platforma Amiro, de pe Șoseaua Berceni, au fost controlați aproximativ 7 chiriași din cei 20, fapt susținut de unul dintre avocați.

”La controalele în mall-uri, care se făceau în cele 2-3 zile, conform planificării din graficul stabilit anual, se verificau 3-4 chiriași, neputând verifica mai mulți chiriași. Ca să nu mai vorbim de cele 2-3 etaje ale acestor puncte comerciale”

Ca o lovitură de teatru apărătorii celor doi ofițeri ISU spun în numele acestora că inspecțiile PSI erau superficiale în general, nu doar în cazul fabricii ”Pionierul”, unde se afla locația Colectiv.

Cătălin Tolontan semnalează cănu există o listă cu chiriași, ci numai cu proprietarii care au fost controlați. Și nu există o listă cu societățile care aveau aviz ISUconform declarației unuia dintre foștii șefi ISU, colonelul Crăciun.

Judecătorii i-au reținut pe cei doi inspectori, condsiderând neîntemeiate argumentele avocaților. Magistratul colonel Radu Stancu, de la Curtea Militară de Apel București, condsideră, potrivit documentării jurnalistului, că toată drama a pornit de la faptul că cei doi inspectori nu au anunțat ISU de ceea ce au găsit la ”Colectiv”. Concluzia judecătorului a fost aceea că, dacă societatea Colectiv s-ar fi aflat în evidența ISU, ea ar fi fost silită în perioada de circa un an să ia măsuri de conformare la regulile de prevenire a incendiilor. Patronii locali nu ar mai fi organizat evenimente cu număr foarte mare de personae, iar organele de control ISU ar fi dispus și cu privire la materialele folosite la interior, care au dat amploare excepțională acelui incendiu și care la ardere a generat substanțe care au provocat intoxicarea. De asemenea, organele ISU ar fi dispus, potrivit legii, și alte măsuri privind organizarea și realizarea evacuării în caz de incendiu prin creșterea numărului de uși și/sau sporirea spațiilor vitrate.

Cătălin Tolontan concluzionează, accentuând asupra ideei că ISU nu a recunoscut situația de care au luat la cunoștință cei doi in culpați, iar acest fapt a declanșat lanțul causal ce a permis unor persone dornice de câștiguri mari să ignore măsuri legale de minimă siguranță si să pună în pericol viața oamenilor.

C5 Criza politică se dezvoltă ca urmare a descoperirii neadevarurilor declarate de oficiali

Apariția faxului în celălalt dosar, de la tribunalul civil, accentuează nedumerirea ce se referă la cunoașterea sau necunoașterea Inspectoratului pentru Situații de Urgență, a stării de fapt din clubul incendiat. În cercetarea jurnalistică întreprinsă, Cătălin Tolontan primește, în sfârșit răspunsul la solicitarea trimisă, prin mail și sms din partea dispeceratului IGSU. Documentul la care făcea referire jurnalistul ( faxul trimis de Emagic) a fost indentificat  în corespondența primită de IGSU la data de 23 septembrie 2015, în jurul orei 23.27. Verificarea circuitului acestui document a scos la iveală că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, cel care a fost imediat informat și care, azi noapte, a ordonat controlul, este Raed Arafat. Vreme de 25 de zile pompierii au afirmat că nu au știut nimic de Colectiv. Cătălin Tolontan ajunge iarăși la o concluzie cutremurătoare : ISU a fost tot timpul la curent cu tot ceea ce se întâmpla la Colectiv.

” Ne vom lămuri ce s-a întîmplat cu faxul care face legătura interzisă pînă azi dintre ISU și tragedia de la Colectiv.”

O altă anchetă jurnalistică este pusă în mișcare în mediul online de către jurnalistul Vlad Stoicescu, prin intermediul revistei ” România de la 0”. Vlad Stoicescu, își fundamentează demersul pe mărturii ale victimelor de la Colectiv, făcând ca percepția asupra evenimentului nefericit să fie mai plauzibilă.

C6 O serie de narative ale martorilor și apropiaților victimelor generează o experiență empatetică pentru toți cei interesați, amplificând trăirea colectivă a tragediei

Prin vocea lui C și lui A, primele victime intervievate aflăm informații concrete despre incinta în care s-a desfășurat concertul formației Goodbye to Gravity. Cele două victime au stat chiar lângă stâlpul pe care se montase buretele piramidal de la care a pornit incendiul. Focul s-a propagat cu viteză uluitoare. C a fost împinsă de mulțimea panicată, iar apoi a încercat să sune la 112. Dispeceratul i-a răspuns pe un ton răstit – crede ea – că ambulanțele au fost trimise. Șcene de coșmar se derulau sub privirile unei tinere încă nedumerite de ceea ce se întâmpla : Un băiat ținea pe gât o pereche de căști aproape topite; Un alt băiat țipa ca îl arde ceva pe spate deși nu avea nimic. Era în stare de soc. Neavând nici o arsură, C a înțeles că cei arși aveau prioritate pentru a fii luați de ambulanțe. La câteva zile află însă, că exista posibilitatea să fie intoxicată cu fum. Dar și acum prioritatea o aveau tot cei din spitale. Starea ei de sănătate s-a deteriorat, iar aceasta se hotărăște să fie consiliată psihologică. A optează pentru o altă metodă : marijuana.

B își dezvăluie experiența în același club, în aceeași noapte de 30 octombrie, mărturisind că showul pirotehnic i s-a părut inofensiv. Stând mai departe de șcenă, în apropierea barului, vede totuși cand solistul trupei Goodbye to Gravity cere să i se aducă extinctorul. Când flacăra a început să urce rapid spre tavan, conștientizeză pericolul și se înreaptă spe ieșire în valul de mulțime îngrozită, obervând că tavanul deja luase foc. A mai apucat să vadă în spate o ploaie de foc cu bucăți de burete lichid și oameni picurați pe haine și pe față de parcă ar fi căzut pe ei ceară de la o lumânare. Au reușit să evadeze doar 30 – 40 de persoane, iar restul au ramas blocați de trupurile celor care au încercat să iasă, dar s-au împiedicat unii peste alții în container. Oamenii cu fețele acoperite fugeau îngroziți strigându-se unii pe alții. Cei care ies în valuri, scăpând din iadul înflăcărat asaltează dispeceratul ambulanței cu apelurile telefonice. Încep să se vadă sincopele intervenției ISU aveau un singur furtun cu apă, de stins nu prea mai era nimic de stins, iar tuburile cu oxigen nu făceau față în pâcla toxică din club.

D se gândește ironic să-i facă cadou lui Klaus Iohannis ceasul care rămăsese fixat la ora 22.40, ora la care se consumase tragedia. D are 34 de ani și are experiența muncii în instituțiile statului. Nu își imaginase însă că sistemul administrativ despre care știa ca e corupt, e și criminal. Își aduce aminte cum ieșind din incendiu erau oameni unii peste alții, iar cei de deasupra fumegau. Inițial nu și-a dat seama că este rănit, căutându-și cu disperare prietena. Aflând că prietena lui este bine, s-a întors împreună cu alți tineri în Colectiv pentru a-i scoate pe răniți. Începe să se contureze istoria eroismului la Colectiv. Când au sosit pompierii în club, intrarea era deblocată, contrariat, D constată intervenția tardivă a pompierilor. La spital, D apreciază efortul deosebit depus de medici, sesizând însă carența dotărilor ( lipseau măștile de oxigen). Este nevoit să își cumpere singur unguentele pentru că spitalul nu dispune de ele.

M și F aleg și ei sa își mărturisească drama. După a cincea piesă cover-ul după Iron Maiden, s-au mai pornit o dată țâșnitoarele celor două jerbe instalate. Ultimele două scântei propulasate s-au înfipt în buretele de pe stâlp. Văzând rapiditatea cu care se propagă focul, M și F s-au hotărât să iasă imediat. Oprindu-se la garderobă pentru a-și lua haina, a observat mulțimea înspăimântată năpustindu-se spre el. Gura de acces a fost blocată. Întors în container, M a observat că aici mulțime nu avansase deloc. Lângă boxa din garderobă M trăiesște clipe de coșmar, crezând că nu o să mai poată să iasă vreodată de aici. Ungherul de după boxă l-a adăpostit de fumul toxic. În scurt timp gura de acces s-a deschis, iar prietenul F, care reușise să iasă primul a văzut cum flama s-a repezit prin container afară. M își dorește cu disperare să supraviețuiască, protejându-și capul cu geaca si tricoul. Târându-se peste mulțimea arsă și leșinată, M îi stinge părul unei fete cu tricoul udat cu bere. Prietenul F spune că în timp ce M ieșea pe deasupra, alții încercau sa iasă de pe dedesupt. Întâlnindu-se afara M și F s-au așesat în fața containerului trăgându-i afara pe cei de la intrare. Deși au încercat din răsăputeri să spargă lacătul celei de a doua uși blocate n-au reușit să o deschidă. Pompierii au venit în 20 de minunte, nu în 11 minunte așa cum s-a declarat. Și din mărturiile celor doi reiese proasta gestionare a intervenției ISU, Salvarile veneau cu cate un medic sau doi medici, nici macar cu targa, erau total debusolati. Pompierii nu au avut oxigen, intrau si ieseau ca nu aveau oxigen. M conștientiezază dimensiunea carnagiului.

”În seara aia am auzit țipete cum nu am auzit în viața mea. Era un alt tip de țipete. Țipete de deznădejde, de moarte. Era un tip care ardea și își întreba prietena ‘sunt ok?’ Și lui îi curgea carnea de pe față. A fost carnagiu.”

Un alt martor- A acceptă să se confeseze. Focul s-a extins în două secunde la tavan, începând să ardă rapid. A reușit să iasă prin forță, lăsând în urmă oameni care se călcau în picioare. La ieșire pe un gand a simțit suflul exploziei, văzând cum unei fete ii iau foc hainele. Cei blocați înauntru băteau îngroziți în ușa blocată. După 7 minute au apărut primii pompieri care au vrut să intre pe o poartă închisă. Erau neechipați și dezorientați, întrebându-i pe oameni ce să facă. Incendiul s-a stins, de fapt, singur și oamenii din înăuntru continuau să fie intoxicați cu fum. Prima salvare a venit după 20 de minute și a vrut săa plece cu un singur pacient. A nu își poate imagina cum de a supraviețuit nenorocirii.

D. T. Recunoaște că nu a știut despre Colectiv mare lucru. Nu avea informații în legătură cu câte ieșiri de siguranță avea sau nu, dacă sunt alarme de incendiu sau nu, nici măcar nu a reținut de pe afiș că vor avea show de artificii. Pornind dezorientată spre vestibul, D.T. a văzut lumea îmbulzindu-se spre ieșire. A fost împinsă violent și lipită de cadranul din dreapta ușii. Cineva care încerca să dirijeze mulțimea către ieșire a recomandat oamenilor să își păstreze calmul. Ieșind a auzit zgomotul asurzitor al unei explozii și a simțit apoi că îi arde părul. Pierzându-și simțul orientării s-a agățat de un om cu o geacă de piele, simțind, în sfârșit că poate respira aer curat. Asistă la o șcenă terifiantă în care un baiat cu un tricou alb din care mai rămăseseăa doar mânecile și gulerul din jurul gâtului. Pielea de pe pieptul lui era arsă și avea bucăți de tricou arse lipite de piele. În cap nu mai avea nici un fir de păr și era ars pe față. Apoi a fost ajunsă de altul care alerga disperat fără să își dea seama că avea glezna de la piciorul drept în flăcări. L-a oprit si i-a spus că arde, s-a mai oprit cineva și l-a ajutat să îți stingă blugii care ardeau. Vede apoi o grămadă în care zăceau oameni răniți din care o fată reușise să iasă până șa bust, încercând cu greu să își mențină capul ridicat. Pentru o clipă, D.T. presupune ca soțul și copilul ei ar putea fi în grămadă. Îi va găsii pe ai ei lângă un perete . Soțul stătea aplecat, cu palmele pe genunchi și gâfâia, tușea și scuipa, iar copilul era nevătămat.

C7 Emoțiile colective sunt amplificate de încercările politiei de a menține controlul asupra modului în care este descrisă de diverși naratori implicarea și răspunderile instituției și a polițiștilor.

Cadre furnizate de investigația jurnalistului Vlad Stoicescuîn epilogul investigației întreprinse de Vlad Stoicesu în ” România de la 0” în care se menționează că

” Niciunul dintre martorii găsiți n-a fost contactat de poliție înainte ca fiecare dintre ei să înștiințeze din proprie inițiativă organele de cercetare(1). […]Reprezentanții firmei care a comercializat și instalat buretele acustic de la Colectiv au sustinut, atât public, cât și în declarațiile date procurorilor, că vina le aparține integral patronilor clubului. Aceștia ar fi ales, potrivit surselor indicate, cele mai ieftine soluții(2)„

C8.Cadre furnizate de ancheta oficială

În paralel cu aceste investigații jurnalistice s-a desfășurat și o anchetă penală oficială. În ultimul raport emis de către procurori, sunt menționate :

1. Cauzele tehnice care au produs incendiul, pe baza cercetărilor întreprinse de către specialiștii de la INSEMEX Petroșani, cei de la Institutul Național de Expertize Criminalistice și chimiștii de la Universitatea București. Conform concluzilor acestui raport se menționează că

2. Substanțele care existau în aer nu au contribuit la declanșarea acestui incendiu.  Specialiștii INSEMEX stabiliseră în raportul lor că viteza de propagare a flăcărilor a fost de 2,3 metri pe secundă, iar cei de la Institutul Național de nu au tras nicio concluzie cu privire la viteza de propagare a focului.

Raportul final a stabilit că

3.Viteza cu care s-a deschis focul a fost de 3,5 metri pe secundă, mult mai mare decât cea stabilită inițial.

De asemenea, experții arată că

4. Artificiile care au fost montate în clubul Colectiv nu au fost poziționate corect. În primul rând, acestea erau destinate strict spațiilor deschise. În plus, au fost poziționate mult prea aproape de stâlpul care nu era ignifug. Ar fi trebuit să existe cel puțin cinci metri între artificii și stâlp.

Experții arată și cum ar fi putut fi evitat incendiul din clubul Colectiv. Ei menționează artificiile care nu au fost amplasate corect, spuma poliuretanică ce nu era ignifugată și care s-a aprins foarte rapid, ca și faptul că în club nu existau stingătoare. Acestea erau într-o cameră alăturată, iar în club a fost găsit un singur extinctor, care era expirat.

5.Specialiștii spun că acest incendiu putea fi evitat dacă ar fi existat suficiente stingătoare la îndemâna oamenilor care se aflau în club în seara de 30 octombrie 2015.

C9 Formarea de grupurilor solidare ca interes și noile voci autorizate pentru furnizarea de cadre

Pe fondul incertitudinilor și al așteptărilor nesatisfăcute în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la clubul Colectiv se înființează pe 30 octombrie 2015, Asociația Colectiv Gtg 3010. Membrii acestei asociații s-au asociat în scopul reprezentării intereselor persoanelor afectate de incendiul din clubul Colectiv și a derulării unor activități care să prevină astfel de tragedii în România. Aceștia și-au fixat, totdodată, ca obiective:

1)monitorizarea anchetelor în desfasurare în cazul incendiului de la Clubul Colectiv și inițierea unor noi anchete în instituțiile statului, care să identifice persoanele responsabile din toate nivelurile ierarhice care nu și-au exercitat atribuțiile postului si controlul în aplicarea legislației, fapt ce a condus la această groaznică tragedie.

2)Ajutorarea victimelor din accidente și incendii, din punct de vedere juridic și medical, ajutorarea victimelor abuzurilor statului;
3)Ajutorarea persoanelor afectate de incendiul din Clubul Colectiv, pentru ameliorarea stării lor de sănătate până la însănătoșire completă, integrarea socială și recâștigarea demnității personale.
4)Sprijirea structurilor fizice necesare industriilor creative în special muzica rock, arta fotografică și video, în memoria victimelor incendiului din Colectiv;
5)Implicarea în acțiuni care să prevină producerea de accidente similare.

Prin vocea membrilor acestei asociații încep să se facă cunoscute și neregulile grave din sistemul medical românesc. Populația a aflat cu stupoare că unii răniți de la Colectiv au murit cu zile în urma unor infecții contractate în spitale. În presă încep să se facă investigații și astfel se conturează o fraudă de proporții cauzale. Jurnalistut Cătălin Tolontan de la Gazeta Sporturilor dezvăluie faptul că în spitale se utilizau dezinfectanți în mod necorespunzător. Tema dezincfectanților ajunge să ilustreze corupția din spitaleși să producă estimări mai largi decât morții de la Colectiv. Aceste date alimentate de numărul mare de morți ale pacienților din tragedia Colectiv duce la escaladarea impactelor politi

Rezultatul analizelor laboratorului Institutului de stat ICECHIM, depășea orice așteptări : dezinfectantul folosit în 2.000 de săli de operație din România avea o substanță activă diluată de 10 ori.

C10 Corupția ucide! Contestarea autorității ca miză socială și politică

Ministrul sănătății declanșează acțiuni de testare în 206 spitale. Aceste teste au fost însă efectuate după aceeași metodologie conform căreia suntem țara din Europa cu cele mai puține bacterii. Sub presiunea evenimentelor ministrul Patriciu Achimaș Cadariu își dă demisia pe 9 mai 2016, invocând ca motiv diferența de abordare.

Pe 4 mai 2016 Parchetul general declanșează urmărirea penală în cazul dezinfectanților Hexi Pharma. Încep să se facă cercetări cu privire la infracțiunile de zădărnicire a combaterii bolilor și falsificare și substituire de alimente sau alte produse.

Ancheta jurnalistică se impletește cu ancheta penală- oferind moduri de încadrare diverselor moemente, stări, cauze, acțiuni raportându-le la cadrul legal și obligații. Reacțiile oficiale ale unui numar mare de actori din sfera autorităților statului reflectă un nou nivel al crizeiISU București și celelalte inspectorate din țară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri și în alte spații publice.

Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci si alte localuri din Capitală și din mai multe județe au fost închise până în 18 noiembrie. S-a constatat că instituții de cultură importante precum Castelul Peleș, Ateneul Român, Teatrul Național și Opera Națională din Cluj-Napoca funcționează fără autorizație de securitate la incendiu din partea ISU. Nici clădirea Palatului Parlamentului nu are autorizație ISU pentru că nu a fost recepționată.

C 11.Momentul de escaladare : Criza intră într-o spirală a neîncrederii în autorități

Demnitari, înalți funcționari publici, își declină responsabilitatea pentru tragedie:

Pe fondul unei proaste gestionări a crizei de către ISU și sistemul medical, Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 4 "nu are ce să-și reproșeze și că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv, unde s-a produs tragedia în care 64 de oameni au murit, iar aproximativ 200 au fost răniți, a funcționat legal, controalele inspectorilor săi desfășurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara și noaptea, când clubul are activitate".

Primarul a mai declarat, în fața clubului Colectiv, că localul nu are autorizații de la ISU pentru că aveau o declarație pe propria răspundere, care este cuprinsă într-un acord de funcționare.

"Avem la dosar toate actele, am îndeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de funcționare (…) Legea Poliției locale spune că pentru eliberarea acordului de funcționare trebuie să avem acordul locatarului, contractul de închiriere, titlul de proprietate, datele de identificare de la Registrul Comerțului. Locatarul dă declarație pe proprie răspundere despre ce activitatea pe care trebuie să o desfășoare. Acordul de funcționare însumează toate acordurile de la toate institituțiile”

Piedone a precizat că va pune la dispoziție documentele în legătură cu acest club și că nu exită un act pentru activități pirotehnice.

„În contractul de locație, semnat între societatea comercială Pionierul și Colective Club SRL, la obiectul contractului se specifică clar, semnarea procesului verbal de predare-primire certifică predarea de către locatar și preluare de către locatar a spațiului. Locatarul va folosi exclusiv spațiul cu destinație, sediu social, cu punct de lucru și va desfășura activitățile de club, discotecă, bar, alimentație publică. Din punct de vedere și atribuțiile pe care le are Primăria Sectorului 4, pentru emiterea acordului de funcționare avem la dosar și avem îndeplinite toate normele legale de eliberare a acestui certificat”

Întrebat dacă are ceva să își impute, edilul a răspuns că nu, dar a completat că pe viitor verificarea ar trebui să se facă la fața locului de către inspectorii de specialitate și după aceea să se elibereze certificat pentru activități pirotehnice.

Piedone se deculpabilizează afirmând că nu el este responsabil cu verificarea extinctoarearelor, a normele igienico-sanitare sau a acordului de funcționare al cluburilor.

În opinia sa, o problemă ar fi "programul inspectorilor", pentru că aceste cluburi au activități pe timp de noapte, iar multe instituții de control, printre care și primăria "își închid porțile la orele 16:30".

Comportamentul ezitand, dar arțăgos al primarului avea să trădeze o latură infracțională a structurii sale. Primarul practica în mod susținut nepotismul și impostura, acordând rudelor sale contracte pe bani publici. Piedone este primar de două mandate mimând autoritatea și rispindu-și ”competențele” pe plantarea panseluțelor. El a avut o tentativă să candideze pentru primăria Bucureștiului in partea PD-L când era condus de Elena Udrea, dar cei de la USL adică PNL și PSD l-au întors din drum pe ultima sută de metri. Piedone a ajuns la UNPR-ul lui Gabriel Oprea pentru Primăria Capitalei .

Ca urmare a unei decizii a Tribunalului București, Cristian Popescu Piedone este pus sub urmărite penală alături de alți doi anagjați ai primăriei. Ulterior Parchetul General pe data de 15 decembrie decide să extindă urmărirea penală în cazul său. Sub acuzația de abuz în serviciu și fals intelectual. Din păcate, Piedone nu este cuprins de remușcări, daunele cerute de cele 90 de victime nu par să-i limiteze ambițiile de politician. În urma respingerii candidaturii sale de instanța de judecată, el va face tandem cu cu candidatul PNL, Răzvan Sava, acesta pierzând însă alegerile locale.

Sursa : mediafax.ro

În acest context al cercetării jurnalistice și penale ce viza într-un cadru mai larg condițiile în care se facea asepsia în spitalele românești, Asociația Colectiv GTG 3010 a ieșit la rampă. C12. Declanșarea crizei politice prin vocea legitimă moral a Asocieției victimelor

Aceasta i-a solicitat președintelui, printr-o scrisoare desecretizarea informărilor SRI privind vulnerabilitățile și disfuncționalitățile din sistemul public de sănătate. Membrii Asociației consideră că bacteriile din spitale au cauzat moartea a mii de oameni, ceea ce reprezintă o problemă de siguranță națională și că, prin urmare, se impune intervenția șefului statului.

„Vrem să aflăm adevărul cu privire la moartea copiilor noștri. Vrem ca niciun părinte să nu mai treacă prin durerea prin care trecem noi acum. Fiii noștri au fost condamnați la moarte de acest sistem corupt. Klaus Iohannis trebuie să facă ceea ce a promis – un altfel de politică – și să desecretizeze informările primite de la SRI, pentru a nu fi acuzat că acoperă vinovații”

C13 Ramificații ale crizei la vârf

SRI reacționează la acuzațiile ce i s-au adus în legatură cu un posibil filaj al patronului Hexi Pharma. SRI negă acțiunea de filaj precizând că aceasta nu era o problemă de siguranță națională. Dar Consiliul Suprem de Apărare Națională se întrunește într-o ședință în 27 mai și hotărăște că filajul reprezintă o problemă de siguranță națională. Președintele Iohannis a anunțat reguli stricte de achiziție și control al dezinfectanților, testarea permanentă a acestor produse într-o rețea de laboratoare acreditate, ce urmează să fie creată. Un grup guvernamental se va ocupa de aceste lucruri si va raporta CSAT-ului, la anumite intervale de timp.

Tinerii manifestanți au transmis mesajul schimbării cu implicați atât de profunde, încât acestea pot viza, în cele din urmă, chiar profilul psihologic și cultural al poporului nostru. Acești tineri trăiesc într-o societate globalizată și, deci, sunt receptivi la circulația valorilor. În atitudinea lor putem identifica aplecarea către valorile occidentului, către profilul individual al acestei societăți. Ei resimt imperios necesitatea de a se afirma, de a-și manifesta opinia, s-au de a-și maximiza potențialul valoric individual, sătui de societatea de tip colectivist, în care au trăit părinții lor și ale căror reflexe se produc și acum.

C14 Declanșarea protestelor ca raspuns la reacțiile oficialilor, pe fondul traumelor colective și a unor efecte de tip cascada în care nemulțumiri anterioare au fuzionat cu cele declanșate de criza și de slaba comunicare de criza a instituțiilor

Valul de nemulțumire pornit din Colectiv i-a pus pe tineri în fața unui exercițiu de democrație participativă atunci și-au exercitat, simbolic, dreptul la vot. Atunci au votat pentru profesionalizarea actului de guvernare și a aparatului de stat. Toată această revoltă și mutația ce i-a urmat are la baza, putem spune, ideea ”Contractului social” a scriitorului si filozofului francez Jean- Jacqes Rousseau. S-a conștientizat clar relația responsabilă între guvernanți și guvernați, între alegători și aleși. În termenii lui Rousseau, manifestanții și-au delegat suveranitatea către reprezentanții puterii pentru ca aceștia să performeze în apărarea demnității, dreptății, justiției și a drepturilor cetățenești în general.

Manifestările sociale din 3-9 noiembrie au avut forța de a dărâma un guvern. În vidul de putere executivă creat, președintele țării a consultat foțele politice, dar și societatea civilă în vederea alcătuirii unui nou guvern. Pentru prima oară, în societatea post- decembristă, organizațiile nonguvernamentale erau partenere serioase ale dialogului politic. Guvernul tehnocrat s-a constituit preponderent din experți care au lucrat în organismele Uniunii Europene, acești specialiști veneau cu un capital profesional și moral pe care trebuia să se fundamenteze viziunea noii guvernări. Programul lansat de premierul Dacian Cioloș, a cuprins deziteratele integrității și ale profesionalizării sistemului administrativ, asigurarea cadrului de desfășurare a viitoarelor alegeri. Totodată guvernul tehnocrat și-a asumat cu responsabilitate gestionarea treburilor curente ale țării. Așa au fost abordate chestiuni punctuale din mai multe sfere de interes public, chestiuni care s-au acutizat pe fondul unor așteptări prea mari din partea oamenilor. Au fost luate măsuri de relaxare fiscală (reducerea globală a TVA – ului și reduceri punctuale aplicate la produsele culturale, biletele de tren etc.) și s-a intervenit prin ordonanță la operarea unor corecții în sistemul salarial bugetar care au vizat anularea unor inechități, problematica salarizării unitare rămânând doar în fază de proiect (beneficiarii acestor măsuri au fost salariații din sectorul medical și cel al educației). Executivul a manifestat însă prudență în luarea acestor măsuri, vrând ca măririle de salariu să aibă o bază sustenabilă. În felul acesta putea fi menținută ținta de deficit bugetar convenită cu instituțiile europene.

Un semnal în direcția schimbării a fost dat și de către partidele politice. În consultările cu președintele, ca și în declarațiile publice, acestea au folosit un discurs al reformei, promițând primenirea resurselor umane pe criteriul integrității și al profesionalismului. Din păcate, promisiunile nu au avut acoperire în fapte, clasa politică demonstrând că nu e capabilă de autoreformare și de o viziune de dezvoltare a țării.

Rezultatele alegerilor locale nu au concorat cu semnalul venit din stradă. Bătălia electorală a fost dusă de partidele mari, aflate la stânga și la dreapta eșichierului politic. Marele câștigător s-a declarat Partiul Social Democrat, obținând un procent de 40%. Măcinat de scandalul de corupție și sufocat de baroniadă acest partid a eșuat, lamentabil, la presiunea manifestanților prin demisia membrilor guvernului condus de Victor Ponta. Privind lucrurile din această perspectivă , schimbarea revendicată în stradă nu s-a produs. Victoria PSD- ului nu s-a datorat unei coerențe doctrinale sau unei politici reformate a cadrelor, ci mai degrabă unor strategii de marketing politic. De cealaltă parte, Partidul Național Liberal a fost condsiderat marele perdant, deși, în mod public au recunoscut că este doar o dezamăgire. Viciul de acțiune electorală a constat, în aceste caz, în lipsa coeziunii membrilor marcanți ai partidului, în propunerile și revenirile asupra în propunerile de candidatură asupra acestora ( și aici mă refer, cu predilecție, la propunerile pentru primăriile de sector din București. Procentele rezultate în urma acestui scrutin au caracter orientativ, anticipând configurația politică la nivel central ce va fi hotărâtă în toamna lui 2016.

C15 Criza de la colectiv provocată de corpuție Întărirea luptei anticorupție șischimbări politice cerute de protestatari

Nu totul se schimbă iar criza mai curând întărește lupta împotriva corpuției.

Reconfirmarea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror- șef al Direcției Naționale Anticorupție, a survenit mai puțin într-o logică a schimbării, ci, mai ales, într-una a adeziunii populare. Anunțul aceste confirmări a fost făcut miercuri seară chiar de președintele Klaus Iohannis, în aceeași zi în care a izbucnit un scandal de spionaj care a avut-o în centru pe șefa procurorilor anticorupție.

"Am toată convingerea că procurorii DIICOT vor face lumină în această privință (n.r. – cazul spionării șefei DNA), iar în privința doamnei Kovesi nu am nicio îndoială. Rezultatele obținute de DNA sunt impresionante. Azi am semnat decretul de numire a doamnei Kovesi pentru un nou mandat de trei ani la DNA",

Instituția prezidențială devine astfel garantul luptei anticorupție instituite la nivel național, tot în această direcție președintele României include elemente de sănătate în documentul numit strategia națională de apărare a țării și include sănătatea la chestiuni de securitate națională. El va include pe ordinea de zi a CSAT, care a avut loc pe 27 mai, un punct pe ordine de zi destinat acestui sector, afirmând că a cerut materiale de la Ministerul Sănătății, de la instituțiile care au informații în legătură cu aceste chestiuni și a cerut să vină nu doar cu prezentarea situației, ci și cu soluții. Subliniind necesitatea unor soluții de profunzime, Klaus Iohannis, arată ca nu în CSAT se rezolvă problema, ci în instutuțiile abilitate, politicile necesitând a fi create la Ministerul Sănătății, care trebuie să vină cu norme îmbunătățite.

O intervenție notabilă în sensul schimbării în viața politică a reprezentat – o declarația lui Klaus Iohannis din data de 13 iunie 2016. El sugerează alegerea în două tururi pentru primari trebuie să devină o temă majoră de dezbatere a viitorului parlament. Șeful statului a mai afirmat că va trebui analizat cu luciditate cadrul legislativ păstrând cerințele de integritate, responsabilitate și transparență în finanțarea campaniilor electorale.El a apreciat că noua legislația a avut și părți bune, pentru că a redus posibilitățile de cumpărare a voturilor și a adus un plus de transparență în finanțarea partidelor.

Președintele Iohannis a mai spus că pentru prima oară a fost implementat un sistem informatic care a împiedicat votul multiplu și a mulțumit Autorității Electorală Permanentă, Biroului Electoral Central și Ministerului Afacerilor Interne pentru organizarea alegerilor.

Din păcate lipsa de profesionalism și-a spus cuvântul și în zona instituției prezidențiale. Aceasta îi vizează pe consilierii președintelui în politică externă, căci cum altfel am putea interpreta eșecul înregistrat de Klaus Iohannis în vizita sa din Bulgaria din 17 iunie 2016? Primul ministru bulgar Boiko Borisov, a respins propunerea țării noastre de creare a unei flote comune la Marea Neagră, deși, inițial, președintele Bulgariei fusese de acord cu această inițiativă.

Pe fondul amenințării Rusiei, premierul bulgar a blocat înțelegerea. Propunerea lui Iohannis a fost neinspirată, denotând lipsa unui profil ferm al diplomației românești. România este privită în contextul geopolitic actual o țară sigură, iar implicarea sa în problema securității regionale ar impune-o ca pe un jucător important, dar pentru ca acest lucru să se realizeze este necesară o infuzie de cadre noi, de adevărați specialiști în domeniu. Parteneriatul strategic româno- american ar trebuii regândit din punctul acesta de vedere. Țării noastre îi lipsește un proiect de politică externă elaborat care să țină cont de noile provocări geopolitice ( criza constructului european și amenințările venite din partea Rusiei)

C15 Mobilizare civică pentru schimbări politie și administrative profunde

Consecințele tragediei de la Colectiv au fost vizibile și în activitatea de legiferare a parlamentului României. Un grup de parlamentari ALDE și PSD au inițiat un proiect prin care voiau să modifice legea ce reglementa Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. Parlamentarii susțineau că este nevoie de un cadru legal și modern, menit să asigure apărarea vieții populației în situații de urgență. Aceștia cereau înființarea unor comisii mixte, alcătuite din reprezentanți ai ISU și de la Autoritatea pentru Protecția Consumatorului, comisii care să realizeze controale la toate localurile, barurile, cluburile, precum și orice locație în spațiu închis unde se vor organiza manifestări la care participă mai mult de 50 de persoane. Dacă în urma acestor controale se găseau nereguli, urma să se suspende activitatea respectivelor spații. Parlamentarii voiau ca programul tuturor activităților la care participau mai mult de 50 de persoane să fie comunicat ISU. Dacă activitățile erau constante, trebuia să fie comunicate la începutul fiecărui an. Pentru evenimentele ocazionale se impune să se comunice Inspectoratului pentru Situații de Urgență datele evenimentului, locația și numărul de participanți estimat. Această inițiativă parlamentară a devenit lege fiind promulgată de către președinte pe data e 16 martie 2016.

O măsură legislativă luată însă în răspărul economiei și al resurselor acesteia a fost legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor. Acest act normativ risca să modifice datele bugetului deja proiectat de guvern. În aceste condiții pensiile speciale au fost blocate de către Guvernul care a respins normele metodologice însușite de Parlament în ședința comună. Primele pensii ar fi trebuit să fie distribuite începând cu luna martie.Legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor a fost promulgată de Klaus Iohannis pe 23 decembrie. Parlamentarii vor primi o pensie specială, calculată în funcție de numărul de mandate încheiate, însă în limita a cel mult trei, cuantumul fiind de 0,55% din indemnizația de parlamentar. Pentru a beneficia de pensie, ei vor trebui să fi încheiat cel puțin un mandat complet. Legea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în luna iunie 2015, fiind însă trimisă spre reexaminare de președintele Klaus Iohannis. Comisia pentru statut a modificat, în mai multe rânduri, proiectul, fiind apoi amânată dezbaterea în plen.Demersul parlamentarilor de a-și vota propriile pensii speciale a fost receptat preponderent negativ de către populație care, în marea ei majoritate, trăiește la limita sărăciei.

Vocea schimbării venite din stradă după Colectiv a vizat și Biserica Ortodoxă Română. ”Vrem spitale, nu catedrale” a răsunat pe tot parcursul protestelor. Mulți dintre protestatari s-au arătat dezamăgiți de absență bisericii din spațiul public, și apoi pe felul în care se folosesc banii. Declarația ușor nervoasă a Patriarhului, care a spus că lumea trebuie să meargă la biserică, nu la club, i-a inflamat și mai mult pe contestatarii felului în care Preafericitul a reacționat la tragedie. După câteva zile, într-un gest fără precedent, Patriarhul Daniel a transmis un mesaj împăciuitor.

„Ne cerem iertare dacă unele cuvinte ale noastre au fost insuficient de lămuritoare sau au fost răstălmăcite. Înțelegem că tinerii de azi doresc nu numai socializare și comuniune între ei, ci și să fie ascultați și încurajați în aspirațiile lor. Biserica este acum alături de tineri, înțelegând dorința lor de înnoire spirituală și morală a societății românești, și se roagă pentru prezentul și viitorul poporului român, spre a trăi în pace și în unitate”

Resorturile rupturii dintre tinerii care cereau reformarea societății și biserică sunt adânci. Tinerii s-au simțit nereprezentați și în instituția confesională. Ei au acuzat, de fapt, o diminuare a sensibilității bisericii la problemele societății postmoderne. Revendicarea lor de substanță avea în vedere o integrare a existenței tinerilor în funcționarea bisericii. Instituția bisericească trebuie să țină cont, așadar, în acțiunile și deciziile ei, de interesele și frământările tinerilor. Trebuie să existe o împreună- slujire și o împreună- dezbatere a bisericii și a tinerilor, iar misiunea apostolică să implice conlucrarea între clerici și laici.

De la momentul zero, acela al ieșirii în stradă, discuția a evoluat foarte mult. Atât de mult încât Guvernul a aprobat un buget de țară care nu mai alocă fonduri pentru construirea de biserici.

Opinia publică începe să ceară răspunsuri. 10.000 de oameni mărșăluiesc în centrul Capitalei și cer autorităților să-i găsească pe vinovați.

Mii de oameni au ieșit în stradă, în semn de solidaritate cu victimele de la Colectiv dar și ca să ceară schimbarea întregii clase politice. A căzut un guvern, un primar, conducerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență București și a fost înăsprită legea care guvernează acordarea autorizațiilor pentru securitate la incendiu. Acestea sunt consecințele imediate ale tragediei din Clubul Colectiv.

Pe rețelele de socializare, mesajele de susținere au început să se amestece cu strigătele de revoltă. Când s-a aflat că localul avea autorizație de funcționare pentru doar 80 de persoane, un zăgaz s-a rupt. Pe 3 noiembrie, mii de tineri s-au mobilizat și au ieșit în stradă. Au cerut demisia autoritățior responsabile. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu -, care au fost arestați preventiv în 3 noiembrie și pe bunurile cărora a fost pus sechestru. În 21 decembrie, Gancea și Mincu au fost plasați în arest la domiciliu. Potrivit Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție"incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecința morții și vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club".

În București și în toate marile orașe, peste 30.000 de oameni și-au strigat nemulțumirea în stradă. A doua zi, premierul României, Victor Ponta, a anunțat că demisionează din funcție.

Demisia Guvernului nu a oprit, însă, protestele. Oamenii au continuat să iasă în stradă și au cerut schimbarea clasei politice. În cadrul negocierilor cu partidele politice pentru numirea unui nou prim-ministru, președintele Klaus Iohannis a chemat în premieră la Cotroceni și reprezentați ai societății civile. Pe 10 noiembrie, președintele a anunțat noul premier: Dacian Cioloș.

Bilanțul incendiului din club atinge astăzi 64 de victime. Patronii clubului sunt cercetați de autorități. Primarul sectorului 4, demisionar și el, a fost pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu. Alți angajați ai ISU au fost și ei arestați. Conducerea ISU București-Ilfov a fost demisă.

După căderea guvernului Ponta, președintele Klaus Iohannis și partidele politice parlamentare s-au înțeles pentru o guvernare tehnocrată/apolitică care să organizeze alegerile locale și parlamentare de anul viitor. Dacian Cioloș, fost comisar european pe agricultură, preia portofoliul de prim-ministru și este învestit, împreună cu echipa, de Parlament, cu o largă majoritate. Avem primul guvern de tehnocrați complet apolitic, după 1989, în sensul că niciunul din membrii cabinetului nu are carnet de partid .

C16 Dimensiunea politică. Pozitionarea prin declarații și acțiunile partidelor politice

PSD și PNL scapă de presiunea străzii la intrarea în an electoral, ceea ce reprezintă o adevărată ușurare. Ușurare e și dispariția redutelor politice din Parlament, adică Putere și Opoziție, ceea ce simplifică jocul mare, dar, pe de altă parte, îl și complică, deoarece politicienii și alegătorii au fost obișnuiți de 25 de ani să amenajeze terenul de luptă al alegerilor de pe cele două poziții: unii aflați la guvernare, care dau socoteală pentru măsurile luate și efectele lor, ceilalți aflați în ofensivă, din Opoziție, criticând mandatul celor de la Putere și angajându-se să facă lucrurile mai bine, dacă vor câștiga.

Partidele noi (USB, MP, M10,ALDE) pleacă și ele cumva de pe poziții de egalitate cu liberalii și social-democrații, deși elementul lor de noutate este ”confiscat” de cabinetul Cioloș, încă nerevendicat total decât de președintele Iohannis, ceea ce s-ar putea zice că le încurcă. O reușită a lui Cioloș ar putea să le sufle vânt în pânze la alegeri (iată că se poate cu oameni noi!), un eșec le poate ruina promisiunea  încă neîndeplinită (mai bine rămânem cu vechile opțiuni!). Chiar și aceste configurații sunt relative, deoarece nu e sigur dacă,în final, o guvernare Cioloș de succes nu va fi revendicată de liberali sau o guvernare Cioloș dezamăgitoare nu va fi decontată de PNL și PSD.

În realitate, guvernarea nu poate fi considerată total desprinsă de partide, deoarece există membri ai cabinetului mai apropiați de PSD, PNL și UNPR, în vreme ce partidele care formau vechea majoritate (PSD, UNPR, ALDE) au încă administrația din teritoriu înțesată de proprii activiști.

Un alt element de noutate este asumarea de către liberali a guvernării la nivelul Bucureștilor. După ce, în septembrie, când Oprescu a fost suspendat, acuzat de corupție, s-au ferit să preia interimatul Primăriei Generale, oferind postul unui obscur reprezentant al UNPR, PNL își repară greșeala și instalează acum un om al său în funcția de Primar General.

Ce face guvernul Cioloș

Cioloș preferă să joace prudent primele zile de guvernare. Renunță la obiective care țin de schimbarea regulilor scrutinelor de anul viitor (cum ar fi alegerea primarilor în două tururi), deoarece știe că nu are sprijinul partidelor politice pentru asemenea măsuri și preferă să se concentreze pe transparentizarea deciziilor, precum și pe selecția personalului birocratic.

C17. Influențe asupra cadrului de dezbatere publică. Efecte extinse

Organizarea de concursuri pentru posturi în deconcentrate nu va fi însă lipsită de peripeții. Un prim caz apare la Buzău, acolo unde deputatul Cezar Preda, PNL,  îl critică pe minstrul Educației, Adrian Curaj,pentru organizarea în pripă a concursului pentru șefia Inspectoratului Școlar. Partidele mari nu vor asista pasive la procesul de selecție, promis de Cioloș, care le-ar putea scoate din posturi oamenii chiar înaintea campaniei electorale.

Presiunile asupra guvernului tehnocrat nu vor fi doar din zona partidelor politice, ci și din zona societății civile. O dezvăluire de presă arată că Raed Arafat a fost pus în dificultate de proprii angajați atunci când, în primele zile după incendiul de la Colectiv, declara că ISU nu avea cunoștință de exsitența Clubului din Capitală. Apariția dovezilor contrare declanșează un val de reacții, care merg spre solicitarea demisiei fondatorului SMURD.Cioloș ezită și îi cere lui Arafat să prezinte un plan de reformare a ISU.

Primul scandal de plagiat de la instalarea guvernului îl vizează chiar pe Ministrul de Interne Tobă. O investigație publicată în mediul online compară teza sa de doctorat cu alte lucrări anterioare și găsește o identitate perfectă de pagini, precum și citări caraghioase în bibliografie. Tobă neagă acuzațiile și își trimite lucrarea spre validare Comisiei de Etică, cea care, în mod scandalos, a mai absolvit de vină în trecut doi demnitari: pe Victor Ponta și Gabriel Oprea. Cioloș temporizează demiterea și o condiționează de un verdict oficial al dubioasei comisii din subordinea Ministrului Educației.

Nici facerea bugetului nu se dovedește prea simplă. Cioloș preia toate măsurile cu iz electoral ale cabinetului Ponta în proiectul de buget, deși își arată fățiș disconfortul față de acestea. Nici Iohannis nu-i dă de ales, atunci când promulgă majorarea salariilor bugetare cu 10%, votată în unanimitate de Parlament.

Alte inițiative discutabile trec de forul legislativ, cum ar fi legea stingerii creditelor prin cedarea bunului ipotecat, care stârnește neliniști în mediul financiar-bancar. Analiștii economici prevăd o contractare a creditelor imobiliare, ca urmare a acestei inițiative parlamentare, ceea ce, evident, nu va rămâne fără un impact asupra motorului economiei.

Ce face DNA

În afară de preluarea investigației la clubul Colectiv, care ridică suspiciuni de corupție și abuz în serviciu din partea unor funcționari ai statului român, DNA își reia ofensiva asupra partidelor politice. Nu mai puțin de trei cereri de încuviințare a arestării sunt trimise către Senat și Camera Deputaților. Dan Șova de la PSD este unul din cei vizați, Ioan Oltean și Cătălin Teodorescu ar putea rămâne fără imunitate din tabăra liberală.

Procesul ”referendumul din 2012” îi mai dă un respiro lui Liviu Dragnea, președintele PSD, care obține o nouă amânare până undeva în ianuarie anul viitor. O sentință definitivă ar putea veni, totuși, până la primăvară, când Dragnea va afla dacă poate să mai rămână șef al social-democraților și, chiar dacă rămâne, care vor fi costurile de imagine pentru partid în cazul unei sentințe finale cu suspendare.

Aflate sub presiunea sloganului ”Corupția ucide!”, partidele parlamentare, la o lună de la tragedia de la Colectiv, pot suferi pierderi majore, dacă decid să își protejeze din nou colegii, așa cum au făcut anul acesta cu Elena Udrea și Dan Șova (în primul dosar, Turceni-Rovinari).

Spre ce ne îndreptăm

PSD și PNL au primit rezervat soluția tehnocrată, chiar dacă nu au avut de ales. Pierderea guvernării, deși așteptată de ceva timp, i-a dezorientat pe social-democrați. Liberalii au fost și ei prinși pe picior greșit, date fiind așteptările privind preluarea pârghiilor de Putere, odată cu plecare lui Victor Ponta. În PNL, Iohannis a început ofensiva pentru scoaterea în decor a ”vechii gărzi”, ceea ce se suprapune peste tulburările interne asociate fuziunii între liberali și democrat-liberali.

Un prim test al relației partidelor parlamentare cu guvernul Cioloș se va da la votarea bugetului, preconizată undeva la sfârșitul acestui an. Obiceiurile împământenite erau de negocieri subterane și presiuni ale grupurilor parlamentare asupra premierului, prin celebrele amendamente care vizează proiecte locale (școli, biserici, infrastructură), esențiale pentru relația aleșilor cu primarii și elitele locale din colegiile electorale. Chiar dacă alegerile de anul viitor vor fi pe liste județene, e foarte probabil ca împărțirea pe colegii să se păstreze ca tip de organizare la nivelul partidelor politice. Cioloș este deja excedat de cheltuielile peste venituri moștenite de la guvernul anterior.

Testul relației între guvernul Cioloș și societatea civilă, în special elitele culturale și intelectuale, se va da odată cu judecarea plagiatului ministrului Tobă de către Comisia de Etică. O infirmare a plagiatului, în ”buna” tradiție a comisiei, va abate un val de critici asupra Ministrului Educației, dar și asupra premierului în funcție, care a preferat întârzierea unei decizii de îndepărtare a lui Tobă din cabinet, plasând hotărârea într-un circuit birocratic deja decredibilizat.

Se anunță, deci, un sfârșit de an plin de evenimente politice, cu impact major asupra evoluțiilor din anul electoral 2016.

În data de 1 noiembrie 2015 în Piața Universității din capitală a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului din clubul Colectiv unde au participat 8000 de persoane, ulterior mulțimea s-a îndreptat către local unde se mai aflau alte 2000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți.

Ca urmare a declarației primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze și că din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, a fost organizat un miting pentru demiterea acestuia în Piața Universității în ziua de 3 noiembrie 2015. Mitingul de la București început la ora 18:00 și a adunat până în momentul încheierii la ora 1:30 a doua zi 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, dar și a lui Cristian Piedone (wiki)

C12 Proteste cu mize politice bine definite

Sursahttps://commons.wikimedia.org/wiki/File:Proteste_Pia%C8%9Ba_Universit%C4%83%C8%9Bii_Bucure%C8%99ti_5_noiembrie_2015.png

La 3 noiembrie, mai mult de 15.000 de persoane au protestat în fața Palatului Victoria-sediul central al traficului de blocare a guvernului român în Piața Victoriei. Dublat în presa românească Revoluția #Colectiv, au avut loc protestele pentru a cere demisia prim-ministrului Victor Ponta, ministru, Gabriel Oprea, și Cristian Popescu Piedone, Primarul Sectorului 4 , care a fost criticat pentru a da o licență de operare la club fără un permis de departamentul de pompieri. în fața clădirii guvernului, cordoanelor mari de jandarmi au împiedicat manifestanților să avanseze spre clădire. de la Piața Victoriei, protestatarii în marș spre Ministerul de Interne, unde au îngenunchiat și a avut loc un moment de reculegere. Manifestanții au scandat "rușine" și "asasini" și au purtat pancarte pe care scria "ucide corupție". Până la ora locală 22, între 28.000 și 30.000 de oameni (unele estimări au avut mai mult de 35.000) a ajuns la Piața Constituției, cu unii protestatari scalarea gardurile din jurul Palatului Parlamentului. Protestele au fost, de asemenea, a avut loc la Brașov, Ploiești, Buzău și Iași. Președintele Klaus Iohannis a salutat demonstrațiile de stradă, și a avertizat că astfel de evenimente nu pot fi ignorate de clasa politică.

C13 Dimensiunea spirituală, pelerinaj și omagiul adus victimelor. Evaluarea critică a comportamentului reprezentanților Bisericii Ortodoxe

Sursa : romănia- actualități.ro
Protestatarii au criticat, de asemenea, Biserica Ortodoxă Română și liderul acesteia, Patriarhul Daniel, pentru lipsa lor aparenta de reacție în urma focului de club. Mii de manifestanți au defilat pe Dealul Mitropoliei din centrul Bucurestiului, unde se află sediul Bisericii. În dimineața zilei de 4 noiembrie, guvernul Ponta a demisionat. "Sper că demisia guvernului va satisface oamenii care au ieșit în stradă", Ponta a spus într-o declarație. Presiunea a avut a fost montarea pe Ponta pentru luna precedentă. In octombrie 2015, el a pierdut conducerea Partidului Social Democrat Liviu Dragnea, pe fondul unui scandal de fraudă fiscală, și a devenit al țării la prima ședință de premier pentru a fi judecat pentru corupție. La o oră după anunțarea demisia guvernului, Piedone a anunțat, de asemenea, sa . demisia El a acceptat rolul său în tragedie, și-a exprimat regretul pentru acțiunile și lipsa de acțiune sale, afirmând: "este o greșeală și mă angajez că nu am proceda la demisia din prima zi sau a doua zi după accident ".

La 4 noiembrie , protestele au continuat pentru a doua noapte consecutiv , în ciuda demisiei lui Ponta , cu aproximativ 35.000 de persoane din București , 10.000 de la Timișoara , 5000 la Craiova și Iași , 4.500 în Cluj – Napoca , 4.000 de la Sibiu , 3.000 de la Bacău , Constanța , Buzău și Galați , și 1000 la Focșani . Manifestanții au cerut alegeri anticipate și o schimbare totală a clasei politice . Proteste în solidaritate cu cei din țară a avut loc la Londra , Paris și Madrid .

La 5 noiembrie, aproximativ 12.000 de persoane au protestat la București și 10.000 în alte orașe mari. Pentru prima dată, președintele a invitat reprezentanții oamenilor străzii la o rundă de consultări pentru a asculta cererile lor. După ce Administrația Prezidențială a centralizat 5.520 propuneri, 20 de persoane, majoritatea membri ai ONG-urilor, au fost aleși să participe la consultări cu Klaus Johannis.

A doua zi, la 6 noiembrie, oamenii au ținut să protesteze, cu toate că în mai puține numere (6.000 la București și la câteva mii în alte orașe). Președintele a declarat reprezentanților publici că va veni incognito să vorbească cu oamenii în stradă, sugerând în mod indirect că, în cazul în care doresc schimbări reale de care au nevoie pentru a păstra cere pentru el, astfel încât politicienii să nu poată pretinde că nu înțeleg ce se cere lor.

La 8 noiembrie, în a șaptea zi de proteste, Klaus Iohannis a mers la Piața Universității, unde a discutat cu unii protestatari și au ascultat cererile lor. În timp ce mulți au exprimat bucuria în prezența președintelui în piață, alții au huiduit, fluierat și au scandat "Rușine", "Demisia", "Hoții" și "Nu te vrem".

C14 Căderea Guvernului Ponta

4 noiembrie 2015. Premierul României a demisionat. Victor Ponta a reacționat astfel la cererile strigate în timpul unei demonstrații de protest desfășurate în seara de 3 noiembrie privind asumarea de responsabilități politice în legătură cu un incendiu din 30 noiembrie de la clubul bucureștean Colectiv. Trebuie subliniată în context părerea multor observatori politici că, personal Ponta nu are vreo implicare directă în responsabilizarea accidentului grav respectiv de la Colectiv. Este o demisie de onoare care dă satisfacții Străzii dar care nu poate rezolva deocamdată inadvertențele sistemice ce se manifestă în domeniul regimului de autorizare și funcționare a localurilor publice, nereguli adunate în toți cei 25 de ani dezvoltare capitalistă care au trecut de la Revoluție.

Declarația lui Victor Ponta:

"Începând de astăzi îmi depun mandatul de prim-ministru și, implicit, al Guvernului. Eu niciodată nu mă bat cu oamenii. Vreau să mulțumesc tuturor celor care au votat acest guvern. Sper ca depunerea mandatului să satisfacă nevoile protestatarilor. Până când noul guvern va fi instalat, ne vom face treaba în continuare. La ora patru o să avem o ședință de guvern ca să le mulțumesc tuturor miniștilor", a spus premierul demisionar Victor Ponta.

Liderii coaliției de guvernare se reunesc de urgență în ședință după demisia guvernului.

Sursa : https://blog.apimages.com/

C15 Transformarea crizei într-o lecție civică și extinderea acestor efecte la alte aspecte referitoare la sănătatea publică

Sursa : maramedia.ro

În urma incendiului din Colectiv a fost promovată și o altă măsură – interzicerea fumatului în spațiile publice, cuprinsă într-un proiect de lege inițiat de deputatul PSD Aurelia Cristea, pentru care și-au exprimat sprijinul mai multe ONG-uri. Proiectul Legii privind interzicerea fumatului în spațiile publice a fost intens dezbătut de opinia publică înainte de a fi adoptat de Parlament, în 15 decembrie, și mai ales după. În prezent, proiectul este contestat la Curtea Constituțională, de 33 de senatori.

Tragedia din Colectiv a marcat anul 2015, a cutremurat România, a scos la iveală corupția, a adus un nou guvern. Rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor fi urmate de altele, mai profunde, în 2016.

CONCLUZII

Acceptarea de către tineri a propriilor puteri și a zonelor în care se mai pot aduce îmbunătățiri este bazată pe credințele și presupunerile legate de aptitudini, limitări, resurse emoționale, locul fiecăruia în lume, percepția potențialului și sentimentul importanței fiecăruia dar pot evolua către formarea unei conștiințe politice.

Totuși se poate spune că opinia publică nu a reacționat potrivit acestor principii. Traumele au continuat să se manifeste ca o constantă a discursului public, principalii agenți fiind jurnaliștii și bloggerii, tema fiind asimilată unei datorii de a găsi vinovații și a duce pînă la capăt aplicarea legii, dominând o suspiciune generală cu privire la dreptate și grija guvernului și administrației locale, sau a spitalelor pentru salvarea și protejarea victimelor.

Tragedia de la Colectiv suscită interes și provocări analitice prin anvergura influențelor pe care le-a produs la scara întregii societăți. Aceste influențe sunt în primul rând psihologice, vizând cazuri individuale care au suferit o traumă, dar și modul în care victimele și apropiați ai victimelor au interacționat între ei si cu societatea în ansamblu prin povestirea traumei, solicitarea de sprijin, evaluarea intervențiilor, terapiei și reparațiilor, sau, după caz, solicitarea de reparații morale și materiale.

O latură distinctă a intervenției în tratarea și amiliorarea stării de sănătate a victimelor de la Colectiv a fost cea psihologică. În scurt timp după ce tragedia s-a produs o echipă de psihologi de la Institutul pentru studiul și tratarea traumei din București, condusă de prof. univ. Diana Vasile a acordat consiliere emoțională tuturor celor care au fost implicați și afectați.

Trauma colectivă manifestată după incendiul de la clubul Colectiv a avut forța unui fenomen generator de mutații la nivel societal. Revolta socială ce i-a urmat poate fi interpretată ca o expresie a durerii de a fi român în România contemporană. În stradă, tinerii au făcut o diagnoză a stării națiunii, corupția și lipsa de profesionalism fiind tarele incriminate. Ecoul acestei mișcări ar trebui să fie o prognoză a dezvoltării societății romănești într-un context globalizat, o filozofie a cetățeanului român și a educației urmate de o testare rigurasă a schimbărilor și de o conducere competentă a procesului de implementare a reformei sistematice.

Revolta Colectiv a modificat date existențiale ale culturii noastre naționale înțeleasă, în sens sociologic , ca sistem de obiceiuri, norme și instituții. Tinerii manifestanți au dat o lecție de cultură a solidarității, a empatiei și a reactivității. Reacția structurilor de forță ale statului și a genereției politice a fost una de permeabilitate la imperativele morale și culturale ale tinerilor. Componenta emoțională ca parte integrantă a omului și a organismului social ar trebui să fie adaptată noilor cerințe și standarde ale existenței post moderne, în care flexibilitatea, inteligența emoțională, toleranța la stres și gândirea noncatastrofică să devină dominante al comportamentului afectiv și reactiv.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE:

Barus-Michel, Barus Jacqueline, Crize. Abordare psihosocială clinică, POLIROM, Iași, 1998, p31

Cristina Coman, Comunicarea de Criză : Tehnici și strategii, POLIROM, 2009

E. P. Borodzicz , Risk, Crisis and Security Management, 2005, p.83

Fearn-Banks,Kathleen,Crisis Comunication,New Jersey,1996, pg. 79

Jacqueline Barus- Michel, Florence Giust – Desprairies, Luc Rider, CRIZE Abordarea psihologică clinică, POLIROM, Iași, 1998, p 30-86

Mc.Longlin,Barry,Risk and Crisis Communication,Ottawa,1996, P. 10

Munteanu, A.M., Mișcarea ecologistă și jurnalismul de mediu, Ed.Universitară, 2015

Pauchant,Thierry C,Transforming the Crisis-Prone Organizations,California,1992, p. 12-13

Pauchant,Thierry, Mitroff,Ian, Transforming the Crisis -Prone Organization,SanFrancisco,1992, p.72

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ:

Frantz Fanon, Toward the African Revolution, New York, 1967. Reprint of Pour la revolution africaine. Paris, 1964, p. 53.

Ursula Schiopu, E. Verza – Psihologia varstelor. Ciclurile vietii (1997) p 165

B Fournier. The Rank Xerox Quality Journey, European Quality, 1993 p.86

Boudon,Raymond,Dictionar de sociologie,Bucuresti,1996, p. 145

Cătălin Tolontan , 25 noiembrie 2015, 6:59 ,” Ați mințit! Pompierii știau de clubul colectiv cu cinci săptămîni înainte de incendiu! Pus în fața unui fax al gazetei, Arafat a ordonat azi noapte o anchetă la ISU”

Dictionar de Sociologie,Editura Babel,București,1993, p. 145

Klaus Iohannis, președintele României, declarație la TVR, 6 aprilie 2016

Cristian Popescu Piedone, fost primar al sectorului 4 București, declarație 31 octombrie 2015

Patriarhul Daniel,5 noiembrie 2015, cere iertare tinerilor

Raed Arafat, secretar de stat, declarație 31 octombrie

Vlad Stoicesu, România de la 0, 14 noiembrie 2014, ” Colectiv Apocalypse”

SITOGRAFIE:

http://www.dela0.ro/colectiv-apocalypse

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Institutul+pentru+Tratamentul+Traumei+pregatit+sa+acorde+ajutor+

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Raport+final+in+ancheta+Colectiv+Flacarile+s-au+propagat+mai+rep

http://www.praward.ro/resurse-pr/articole/rolul-relatiilor-publice-in-management-si-contributia-acestora-la-eficacitatea-organizatiei-si-societatii-partea-a-ii-a.html

http://www.tolo.ro/2015/11/25/ati-mintit-pompierii-stiau-de-clubul-colectiv-cu-cinci-saptamini-inainte-de-incendiu-pus-in-fata-unui-fax-al-gazetei-arafat-a-ordonat-azi-noapte-o-ancheta-la-isu/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gestaltism

https://en.wikipedia.org/wiki/Collective_trauma