Comportamentul Si Mediul Social

Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență socială

Departamentul de Asistență socială

Anul I, Seria 2, Grupa 2

COMPORTAMENT ȘI MEDIU SOCIAL

temă seminar

Profesor: Lector Universitar Dr. SOFRONE MIHAELA

Student: Penciu Paul-Romulus

București

2016

Problemă identificată: consumul de droguri

Consumul de droguri la adolescenți și tineri

Ce este consumul de droguri?

Înca din cele mai vechi timpuri oamenii au fost tentați să consume substanțe care să-i relaxeze, să-i stimuleze sau să le inducă o stare de euforie. Oamenii consumă droguri de mii de ani, fie că vorbim de vechiul Egipt, China sau civilizația sumeriana (anul 5000 î.e.n), unde exista o cultură a consumului de opiu (Buzducea, 2010, 513).

În special abuzul și dependența de droguri reprezintă o problemă socială reală li devastatoare ce afectează în mod special persoanele tinere. Consumul de droguri și aclool reprezintă o formă falsă de adaptare socială ce conduce în cele din urmă la excludere socială, acte antisociale și chiar la deces (Buzducea, 2005, 76).

În general, drogul reprezintă „orice substanță care, prin natura sa chimică,alterează structura și funcționarea normală a organismului” (Einstein, 1972). Conform acestei definiții, acloolul, cofeina și nicotina sunt droguri. În această categorie mai intră și drogruile de mare risc: heroina, ecstasy, hașișul, cocaina și altele (idem, 77).

Există o multitudine de teorii explicative ale acestui fenomen social. Spre exemplu, perspectiva funcționalistă consideră că, de vreme ce drogurile și alcoolul continuă să fie consumate, înseamnă că satisfac anumite nevoi sociale, iar teoria schimbului social consideră că ceea ce este profitabil din punct de vedere psihologic va fi repetat. Cum consumul de droguri și alcool produce modificări ale senzațiilor, percepțiilor (elimină inhibițiile, anxietatea, teama), imaginației și comportamentului (încredere exagerată în propria persoană), persoana va tinde ca în situații similare de disconfort psihologic sa apeleze din nou la drog sau alcool (idem, 77).

Consumul de droguri la tinerii și adolescenții din România

În România, traficul de droguri s-a suprapus rețelelor existente de prostituție, proxeneții devenind în multe cazuri și traficanți de droguri. O parte din femeile implicate în sexul comercial și pentru întreținerea consumului (ARAS, 2006). Potrivit studiului Prevenire HIV în Rândul Adolescenților cu Risc Crescut din Europa de Sud-Est si Ucraina (Preda, Buzducea, Grigoraș, Lazăr, 2008), în România, 22% din adolescentele care vând servicii sexuale consumă și droguri. Dintre acestea, 80% au început să consume drgouri înainte de vârsta de 18 ani și tot atunci au început să fie implicate și în sexul comercial. Dintre tinerele care consumăd droguri, 88% se injectează zilnic (Buzducea, 2010, 76).

Consumul de droguri cunoaște o creștere semnificativă în toate mediile, cele mai afectate fiind grupurile cu venituri modeste, fără acte de identiate și/sau asigurare medicală. Dincolo de această categorie extremă de populație și de cea opusă a vedetelor/persoanelor cu resurse financiare multiple, consumul de droguri (sau atitudinile pozitive la adresa consumului de droguri) se manifestă și în rândul populației generale (idem, 76)

Cele mai multe persoane debutează în consumul de droguri între 15 și 19 ani, proporția acestora fiind în creștere, de la 25% – 2004 la 34% – 2008. Următoarea grupa este cea de 20-24 de ani, vârstă la care a debutat aproximativ unu din patru consumatori de droguri. Proporția persoanelor care au început să consume substanțe psihoactive între 25 și 34 de ani se menține relativ stabilă (12-15%). Față de anul 2004, se constată o reducere la mai puțin jumîtater atât a procentului de persoane care au debutat în consumul de droguri la mai puțin de 15 ani (de la 12% la 5%) cât și a celor care au început să consume la peste 35 de ani (de la 20% la 9%) (ANA, 2009) (idem, 76-77).

Canabis

Conform celor mai recente studii realizate atât în populația școlară, cât și în cea generală, în România, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor. Pentru prima oară în întreaga perioadă de monitorizare, canabisul este pe același loc cu heroina în ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri. De asemenea, și în ceea ce privește piața drogurilor, se remarcă o creștere în anul 2014 a cantității de canabis – masă verde recoltată, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal crește în fiecare an.

Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, 4,6% din populația generală cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani declarând că a experimentat consumul de canabis, din care, 2%, în ultimul an, și 1%, în ultima lună. Rata de continuare a consumului recent de canabis, respectiv proporția celor care au consumat cel puțin o dată în viață canabis (LTP) și care au făcut acest lucru și în ultimele 12 luni (LYP), este 43%. Pentru consumul actual de canabis, se observă o rată de continuare a consumului de canabis de 50%. Consumul de canabis este mai prevalent în rândul bărbaților, indiferent de perioada de timp analizată (5,4% LTP bărbați, față de 3,8% LTP femei; 2,3% LYP bărbați, față de 1,8% LYP femei; 1,3% LMP bărbați, față de 0,8% LMP femei). Cel mai mic raport bărbați/ femei s-a înregistrat în cazul consumului recent (1,28:1), în timp ce, cel mai mare a fost observat 35 pentru consumul actual (1,63:1), de unde rezultă că, după ce femeile au adoptat în ultimul an un comportament asemănător celui al bărbaților față de consumul de droguri, în ultima lună, acestea se distanțează și revin la un comportament mai rezervat față de consumul de droguri.1

Tabel: Caracteristicile socio-demografice ale populației din eșantion (%)

Sursa: ANA

Dacă în cazul prevalenței de-a lungul vieții, cea mai mare valoare se înregistrează pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani (7,4%), prevalențele care indică un consum actual și recent prezintă valori mai mari pentru grupa de vârstă 15-24 ani (3,4% LYP; 2,1% LMP). În cazul populației adulte (35-44 ani), consumul experimental se situează în jurul valorii de 2%, consumul recent se situează sub 1%, iar cel actual, sub 0,5%. Pe de altă parte, se constată diferențe între comportamentul față de consumul de canabis al tinerilor cu vârsta de 15-24 ani și cel al adulților cu vârsta de 35-64 ani. Astfel, persoanele adulte experimentează consumul de canabis într-o proporție aproximativ egală cu cea înregistrată în cazul tinerilor în vârstă de 15 până la 24 ani, pentru consumul de canabis în ultima lună (1,9% față de 2,1%).1

Grafic: Prevalența consumului de canabis în populația generală, în funcție de perioada de timp și grupa de vârstă

Sursa: ANA

Cea mai mică vârstă de debut declarată de către cei care au experimentat consumul de canabis a fost 10 ani, cea mai mare, 50 ani. Confirmând faptul că tinerii reprezintă o populație cu risc crescut în consum, 81,1% dintre cei care au consumat canabis au debutat în consum în intervalul 15-24 ani. Mai mult, majoritatea (49,9%) au debutat în consumul de canabis între 15 și 19 ani, iar 31,2%, între 20 și 24 ani. Analizând capetele intervalelor de vârstă considerate în analiza datelor, se constată un procent îngrijorător care indică un debut în consumul de canabis la o vârstă mai mică de 14 ani pentru 4,5% dintre respondenți, cu 0,4 mai mare decât al celor care au debutat în consum la o vârstă mai mare de 29 ani.1

Pe piața drogurilor din România sunt disponibile (conform indicatorilor de reducere a cererii și ofertei de droguri) stimulanți, de tipul: cocaină, amfetamine și ecstasy. Dintre acestea, ecstasy este cel mai consumat, prețul la nivelul străzii fiind mult mai mic, comparativ cu cel al cocainei, deși din punct de vedere al disponibilității percepute, stimulanții sunt considerate dificil de procurat, atât în opinia populației generale, cât și a celei școlare.1

Ecstasy

În cazul consumului de ecstasy, 0,9% din populația generală cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani a declarat că a consumat acest tip de drog cel puțin o dată în viață, în timp ce, 0,3% dintre respondenți au recunoscut un astfel de consum în ultimul an, iar 0,1%, în ultima lună. În funcție de categoria de vârstă a respondenților, cel mai mare nivel pentru consumul experimental se înregistrează la persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani – 1,7%, respectiv la cele din categoria de vârstă 25-34 ani – 1%. De altfel, cu excepția categoriei de vârstă 55-64 ani, care înregistrează o prevalență a consumului recent de ecstasy de 0,1%, doar pentru cele 2 categorii de vârstă, menționate anterior, se înregistrează consum recent de ecstasy – 0,4% și 0,2%, respectiv consum actual de ecstasy – 0,2% și 0,1%. 1

Tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani înregistrează o prevalență a consumului experimental de amfetamine de 4 ori mai mare decât cei din categoria de vârstă 25-34 ani și de 8 ori mai mare decât prevalența acestui tip de consum observată pentru celelalte categorii de vârstă. Nu se înregistrează consum de amfetamine pentru respondenții cu vârsta peste 54 ani.1

Cocaină/ Crack

Consumul de cocaină/ crack înregistrează al patrulea nivel al prevalenței în „clasamentul” drogurilor ilicite. Astfel, 0,8% din populația generală cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani, nici greu, nici ușor 16.3% greu 83.7% 0.4 0.7 0.9 0.1 0.2 0.3 0.1 0.1 0 0.5 1 1.5 2 2007 2010 2013 LTP LYP LMP 48 inclusă în eșantion, a experimentat consumul de cocaină/ crack, în timp ce, doar 0,2% dintre respondenți au declarat consum recent de cocaină/ crack. Pe categorii de vârstă, cea mai mare prevalență a consumului experimental de cocaină/ crack se înregistrează în rândul populației din grupa de vârstă 25-34 ani – 1,7%, în timp ce, pentru consumul recent de cocaină/ crack, cea mai mare prevalență se observă în rândul tinerilor cu vârstă cuprinsă între 15-24 ani – 0,7%.1

Heroină

Pe fondul prezenței substanțelor noi cu proprietăți psihoactive pe piața drogurilor din România și ca urmare a schimbării modelului de consum, consumul experimental de heroină marchează în 2013 o stabilizare, înregistrând aceeași valoare (0,3%), ca și la studiul anterior. În 2013, consumul de heroină de-a lungul vieții este prezent, în populația generală, într-o proporție de 0,3%. Proporția consumatorilor de heroină de sex masculin este de 2 ori mai mare (0,4% masculin, față de 0,2% feminin). Grupa de vârstă cu cea mai mare prevalență a consumului de heroină este 15-24 ani, ceea ce poate sugera o „reîntinerire” a populației consumatoare de heroină din România. Astfel, consumul de heroină identificat pentru această categorie de vârstă este de 3 ori mai mare decât cel observat pentru categoria 25-34 ani și de 2 ori mai mare decât cel constatat pentru grupa de vârstă 35-44 ani.1

Agenția Națională Antidrog (ANA)

O strategie contra drogurilor a apărut abia în 2002, când a fost înființată Agenția Națională Antidrog (ANA) în subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Deja problema drogurilor se afla la acea dată la cote îngrijorătoare.

Agenția avea ca misiune elaborarea strategiei naționale antidrog și a planului de acțiune în vederea combaterii traficului ilicit de droguri și, implicit, a reducerii numărului consumatorilor. Întrucât majoritatea instituțiilor statului din domeniul justiției, poliției, rețelei sanitare, autorităților publice luptă împotriva drogurilor, ANA are sarcina coordonării tuturor acestor eforturi.

Strategia națională antidrog pe perioada 2005-2012 își propune să dezvolte un sistem integrat și funcțional de instituții și servicii publice (asistență medicală, psihologică și socială) care să asigure reducerea incidenței și a prevalenței consumului de droguri în rândul populației.

Cadru legislativ specific problematicii drogurilor a fost creat prin promulgarea a două legi mult așteptate: Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri și Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor (Buzducea, 2005, 80).

Bibliografie

1. Buzducea, D. (2010) . Asistența socială a grupurilor de risc. Iași: Editura Polirom.

2. Buzducea, D. (2005). Aspecte contemporane în asistența socială. Iași: Editura Polirom;

3. Agenția Națională Antidrog. (2015). Raport național privind situația drogurilor. Material disponibil on-line la: http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2015.pdf