Comportamentul Organizational

Capitolul 1. Noțiuni Teoretice

Definirea comportamentului organizațional

Comportamentul organizational este un domeniu interdisiplinar ce imbina psihologia, sociologia si economia, domeniu ce face referire la aspecele comportamentale ale unei companii, la modul in care atitudinile, metodele de comunicare, stilurile de conducere, ppersonalitatea si tot ce tine de liberul arbitru al unui individ infuenteaza activitatea unei organizatii.

Scopul acestei discipline este acela de a identifica cele mai bune metode de conducee pentru managerii organizatiei astfel incat acestia sa adauge plus valoare atat performantelor resursei umane cat si intregii companii.

Pentru a putea intelege mai exact comportamentul organizational trebuie sa avem in vedere si organizatiile ca si concept.Acestea au un aport deosebit la definirea comportamentului organizational si la identificarea celor mai bune metode de conducere.

Organizațiile reprezintă asocierea mai multor indivizi, cu obiective comune, ce au ca scop principal crearea de valoare adaugată. În vederea realizării obiectivelor, organizațiile se bazează în mare parte pe interacțiunea indivizilor și pe conducerea acestora.

Având în vedere continua mișcare a mediului socio-economic, organizațiile trebuie să dispună de o capacitate destul de vastă de adaptare la schimbări, capacitate ce depinde foarte mult atât de persoanele care fac parte din organizație, cât și de calitatea managementului pe care îl are aceasta.

În general în organizații întâlnim două tipuri de grupuri ce pot influența activitatea firmei, grupurile formale și grupurile informale. În cadrul grupurilor formale se realizează cel mai mare volum de muncă, dar totuși informația circulă cel mai repede în grupurile informale, deoarece acestea se bazează pe afinități, interese comune, prietenii, etc. Pentru buna funcționare a oricărei organizații un rol foarte important îl are structura organizatorică, care permite realizarea mai multor scopuri și înțelegerea mai exactă a sarcinilor trasate în cadrul companiei, reducând astfel incertitudinea comportamentului individual al angajaților. Teoreticienii au demonstrat că principalul element pe care îl au în vedere managerii în procesul creării unui sistem de sarcini bine definit și autoritatea organizației este postul, mai precis proiectarea acestuia, gruparea lui, aria de control și delegarea de autoritate.

Este bine conturat faptul că o sarcină generală nu poate fi îndeplinită de orice persoană, de aceea este necesar ca posturile să fie foarte bine specificate. Fiecare post ocupat de o anumită persoană este rezultatul unei decizii manageriale, decizie luată în urma analizei amănunțite a cerințelor postului, precum și a aptitudinilor fizice și psihice ale fiecărui individ în parte. Pentru a putea coordona și controla activitatea unei organizații se folosește adesea gruparea posturilor în departamente și repartizarea acestora unui manager cu abilități de leader.

Comportamentul organizațional este o parte a managementului modern, fapt ce se relevă din istoria relativ recentă a acestuia. Interesul pentru acesta s-a datorat, în mare parte, necesității de a dezvolta managementul resurselor umane, management ce a avut din totdeauna un rol primordial în realizarea performanțelor unei societăți. Totuși numai prin simpla sa autonomie ne dăm seama de importanța studierii dezvoltării și implementării unui comportament organizațional în fiecare companie. Fiind un subiect destul de controversat, teoriticienii au dezvoltat mai multe definiții, una dintre cele mai relevante fiind “comportamentul organizațional rezidă în ansamblul valorilor, credințelor, aspirațiilor, așteptărilor și comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizație, care predomină în cadrul său și condiționează direct și indirect funcționalitatea și performanțele”.

Comportamentul organizațional constituie o parte complexă a desfășurării unei organizații, influențând, prin natura lui intrinsecă, toate procesele din cadrul întreprinderii, atât cele manageriale, cât și cele economice, tehnice, juridice, operaționale.

Ca oricare disciplina si aceasta are anumite scopuri bine definite cum ar fi:

Anticipeaza situatiile ce pot surveni in cadrul societatilor;

Explica evenimentele ce apar in organizatia;

Identificarea cauzei demisionarii angajatilor, etc.

Pe langa scopurile domeniului ce se defineste, inalnim si alte arii ale disciplinei care merita o atentie deosebita: inovarea, conflictul, etica, perceptia, comportamentul individual, etc.

Una dintre cele mai importante ramuri ale disciplinei este reprezentata de comportamentul individual. Studierea acestei parti ale comportamentului organizational pleaca de la premise ca oamenii sunt unici si desi sunt anumite aspecte psihologice generale reflectate in comportamentul lor, aceste aspecte difera in functie de perceptia fiecaruia asupra situatiilor la care participa acestia.

1.2 Leaderi și Leadership

După ani de cercetări specialiștii in domeniu nu au ajuns la un consens și o definiție clară a leader-ului și leadership-ului. Totuși una dintre cele mai explicite definiții ale leadership-ului este cea văzută prin prisma lui Jacques Clement care ne indică că acesta derulează acțiuni pentru una sau mai multe persoane cu competență și deplină dedicare pentru a stabili un obiectiv sau o direcție. Prin urmare realizăm că nucleul leadership-ului îl reprezintă spiritul de echipă care se concretizează în faptul că oamenii urmează leader-ul în mod voit, implicându-se afectiv, acțional și competent.

Abordarea leadership-ului s-a modificat semnificativ în timp. Dacă în trecut se considera că leaderi pot fi numai aceia care au capacități înnăscute și era asociat marilor personalități, în zilele noastre apreciem că deși un start foarte important îl au calitățile native, se poate totuși realiza un leadership eficient printr-o pregătire adecvată a oricărei persoane dornice să devină leader.

Leader-ul, în general, poate fi orice persoană din cadrul organizației, fie ea desemnată sau nu, care are capacitatea de a mobiliza un grup de persoane în vederea atingerii obiectivelor și de a le face pe acestea să se implice atât emoțional cât și operațional. Ideal ar fi ca orice manager să aibă calități de leader, însă în mare parte din organizații nu întâlnim concomitent această idee.

Deși este necesar să se practice în toate companiile noțiunea de leader-manager, după cum am menționat anterior există vaste diferențe între cele două concepte, cea mai importantă constă în stabilirea viziunii, a direcțiilor de acțiune și a abordării umane în cadrul grupului. În timp ce leader-ul își concentrează atenția asupra comportamentelor și stilurilor personale punând accent pe sentimente, emoții, talent și motivare personală, managerul tratează într-o manieră mai operațională și rațională complexitatea activităților din întreprindere.

O altă diferență semnificativă dintre un manager și un leader o reprezintă calitățile pe care aceștia le posedă. La un leader întâlnim atât calități native, cât și calități dobândite.

Prin calități native înțelegem acel prim determinant prin care se manifestă personalitatea acestuia:

inteligența nativă care reflectă capacitatea de a stabili obiective, de a atrage persoane și de a acționa întrun mod eficace;

carisma, mai puțin abordată în literaturaa managerială, însă întâlnită la toți leaderii de succes;

capacitatea de a inova, ambiția și hotărârea;

forța și încrederea în sine și în ceilalți;

recunoașterea și susținerea celorlalți.

Calitățile dobândite sunt reprezentate de:

pregătirea generală prin care se înțelege fondul de cunoștințe de cultură generală;

pregătirea de specialitate în funcție de domeniul în care se activează;

pregătirea managerială care amplifică capacitatea de a influența deciziile.

În accepțiunea lui John C. Maxwell leadership-ul are cinci etape care urmate pot conduce spre succes:

Poziția – oamenii te urmează pentru că sunt obligați;

Permisiunea – oamenii te urmează pentru că își doresc acest lucru;

Producția – oamenii te urmează prin prisma a ceea ce ai făcut pentru organizație;

Dezvoltarea oamenilor – oamenii te urmează prin prisma a ceea ce ai făcut pentru ei personal;

Apogeul – oamenii te urmează pentru ceea ce ești și pentru ceea ce reprezinți.

Conform spuselor lui John C. Maxwell odată ajuns la apogeu un leader va fi capabil să formeze alți leaderi și va merge mereu pe principiile “fii sincer cu tine, fă din fiecare zi o capodoperă, ajută-i pe ceilalți, înfruptă-te cu sete din cărți bune, fă din prietenie o artă deosebită, construiește un adăpost pentru o zi ploioasă și roagă-te pentru îndrumare, mulțumind pentru binecuvântări în fiecare zi”.

Atunci cand vorbim despre lideri, vorbim despre pedagogi, mentori sau conducatori ce nu inteleg prin management numai crearea de sisteme si distribuirea de sarcini ci se axeaza pe formarea oamenilor, invatandui pe cei din subordine arta de a conduce, deaorece inteleg ca cea mai importanta resursa pe care o are o companie este formata din resursa umana. Acestia se vor distinge usor dintre toti oameni deoarece sunt oameni mareti cu o responsabilitate deosebita si in viata de familie si societate.

Desi clar vizionari si realisti, cu idei reorientate si cu o viata complet reorganizata, adevarati lideri nu pot exista fara etica. Etica este una dintre cele mai importante atributiuni atunci cand vorbim despre leadership si presupune aderarea la valori morale fundamentate, motivare de dreptate si principii bine inchegate.

Analog, ca si in management, in leadership intalnim mai multe stiluri, ce reprezinta tipare coportamentale ale liderilor, studiate in timp, pentru profile similare de performanta. Printre cele mai utilizate si aprofundate stiluri de leadership intalnim:

Stilul autocratic, caracterstic liderilor care supravegheaza indeaproape si strict munca subordonatilor, inspirand in acelasi timp o oarecare teama acestora

Stilul birocratic, reprezentat de acei lideri ce pun foarte mare accent pe comunicarea scrisa, indeosebi pe semnaturi si stampile pentru a putea tine sub control activitatea, descurajand astfel initiative

Stilul “laissez- faire”, unde regasim acei lideri care nu pun accent aproape deloc pe control, dand o libertate de actiune foarte mare subordonatilor.

Stilul democratic, care ne duce cu gandul spre acei lideri ale caror principale preocupari sunt sociabilitatea, flexibilitatea, cooperarea, comunicarea, spiritual de echipa si atmosfera prietenoasa in cadrul organizatiei.

Comportamentul leaderilor in organizatii

Avaand in vederea situatia economica actuala, instabilitatea financiara si politica, fluctuatiile de preturi si evenimentele sociale care influenteaza mediul de afaceri, un leader trebuie in primul rand sa aibe un comportament adaptabil in functie de situatiile cu care se confrunta zilnic.

Desi mediul extern al sectorului din care face parte afacerea are o influenta directa asura leaderilor companiilor, mediul intern al firmei este totusi cel care isi pune amprenta intr-un mod deosebit in actiunile si reactiunile celui ce sta la carma intreprinderii.

Studiile teoreticienilor arata ca leaderii se comporta diferit in organizatii in functie de atitudinile fata de obiective, relatiile cu ceilalti, conceptii, perceptii, dar in acelasi timp se aseamana prin implicarea personala in organizatiei si prin modul in care ii implica pe toti ceilalti inclusive la luarea deciziilor.

Printre tipurile de comportamente ale unui leader pe care le intalnim intr-o organizatie cele mai des identificate sunt:

Comportamentul de directionare

Acest tip de comportament este practicat de leaderii care ofera indicatii despre cum trebuie desfasurata activitatea, specifica cu exactitate ce anume asteapta de la fiecare subordonat in parte, verificand periodic si cu disciplina actiunile acestuia, incuranjand totodata implicarea angajatilor in atingerea obiectivelor stabilite.

Comportamentul de support

In cadrul acestui tip de comportament ii intalnim pe acei leader ce pun accent pe relatiile interpersonale, acei leaderi ce considera ca mediul ambiental este extreme de important si relevant in vederea adaugarii de valoare la societatea pe care o conduc. Ei se preocupa in mod special de calitatile, emotiile, perceptiile si ideologiile celorlalti, avand in permanenta grija ca acestia sa sie ca sunt sustinuti de catre conducator atatpe plan professional cat si pe plan sentimental, facandu-I pe acestia sa se implice la randul lor emotional in organizatia pe care acesta o gestioneaza.

Comportamentul de participare

Este acel tip de comportament ce pune in evidenta cel mai bine calitatile unui leader. Leaderii care adopta acest tip de comportament participa la activitatile companiei impreuna cu subordonatii lor si ii implica pe acestia in luarea deciziilor din cadrul companiei. Pe langa faptul ca ofera un exemplu in munca prin actiunile pe care le intreprind, acesti leaderi se preocupa foarte mult si de relatiile personale dintre angajati si de partea afectiva a acestora.

In general comportamentul din mediul personal al oricarui leader se reflecta si in viata profesionala, acestia identificandu-se cu pozitia pe care o ocupa.

Comportamentul leaderilor in cadrul organizatiilor este extrem de important deoarece acestia influenteaza prin modul lor de gandire si actiune comportamentul tuturor angajatilor.

Insusi ideea de leader ne duce cu gandul la comfort. In preajma unui leader participantii la activitatea economica din carul intreprinderii trebuie sa simta increzatori, importanti, competenti, parte a unui intreg, parte din echipa.

Capitolul 2. Prezentarea unitatii economice

2.1 Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea si complexitatea activitatii.

Sc.Chinese Garden Srl este prezenta pe piata romaneasca inca din anul 2008.

Avand ca numar de inregistare la registrul comertului J13/1709/2008, societatea s-a declarat inca de la inceput platitoare de TVA, primind ca si cod unic de inregistrare, RO23884380.

In prezent societatea desfasoara activitate atat pe piata constanteanta cat si pe cea bucuresteana, incercand sa isi ineplineasca cu succes obiectivele stabilite prin metodele strategice dezvoltate de catre leaderii celor doua puncte de lucru.

Este o organizatie cu raspundere limitata ce are doi asociati, dintre care unul este si administrator. Obiectul principal de activitate al companiei este 5610 Restaurante, societatea avand totusi si alte coduri CAEN.

2.2 Studiul sistemului actual de management

Sistemul actual de management ce se regaseste in cadrul companiei difera de la un punct de lucru la altul, fiecare avand un leader. Desi principiile care stau la baza exercitarii functiilor managementului sunt aceleasi, obiectivele si strategiile difera de la un manager la celalalt, deoarece in cadrul organizatiilor angajatii sunt diferiti din punct de vedere comportamental, al pregatirii si nu in ultimul rand al perceptiei. In principiu sistemul de management este unul simplu, in care sistemul organizatoric si cel al conducerii e desfasoara in mare parte pe verticala.

2.3 Evolutia economica a companiei

Pentru a putea evidentia evolutia economica a intreprinderii am analizat bilanturile acesteia din anii 2012, 2013 si 2014 si evolutia cifrei de afaceri, a profitului si a datoriilor inca de la deschiderea societatii.

2012

2013

2014

2.4 Structura organizatorica de ansamblu a firmei