Comparatie Intre Calitatea Aerului In Judetele Constanta Si Prahova

Introducere

Prezenta lucrare de diplomă prezintă caracterizarea aerului ambiental în județele Constanța si Prahova pe o perioadă de 3 luni din anul 2014. Studiile s-au axat în special pe stabilizarea principalilor poluanți ai aerului în zona amintită. Pentru stabilizarea calității aerului s-au făcut evaluări ai acestora poluanți timp de 1 lună (31 de zile).

Lucrarea este structurata pe două părți și cuprinde cinti capitole. Partea 1, fiind un studiu de literatură. Care cuprinde capitolelel 1,2 și 3 iar partea 2 fiind un studiu de caz, aceasta cuprinde capitolele 4 și 5.

Capitolul 1 este dedicat stabilirii obiectivelor propuse, iar în capitolul 2 se caracterizează arealul de desfășurare a studiului. În capitolul 3 se prezintă strategiile în domeniul calității aerului, precum și principalii poluanți ai aerului atmosferic pentru aceste județe. In capitolul 4 se prezintă cercetări proprii privind evaluarea calității aerului în ultimii 5 ani (2014-2010) în cele 2 județe care le-am menționat noi Constanța și Prahova. În capitolul 5 se prezintă cercetările proprii privind evaluarea calității aerului în perioada 1 iunie 2014 – 31 august 2013 în județele Constanța și Prahova.

Documentarea s-a realizar în laboratoarele de informatica din cadrul universitatii aurel vlaicu din arad.

Lucrarea totalizează 62 pagini, 25 tabele, 17 figuri și contine 30 repede bibliografice.

Capitolul 1 obiectivele urmarite in cadrul studiului

Obiectivul propus: stabilirea obiectivului general al cercetării și a obiectivelor derivate din obiectivul general al studiului pentru a realiza prezenta lucrare de diplomă.

1.1 Obiectivele urmărite în cadrul studiului.

Obiectivul general al cercetării din prezenta lucrare de diplomă îl reprezintă stabilirea calității aerului din județele Constanța respectiv Prahova, pe perioada 1 iunie 2013 până la 31 august 2013, deoarece în decursul acestei perioade a anului un numar foarte mare de persane se deplaseaza spre statiuni montane situate pe Valea prahovei dar si spre statiunile de pe litoralul romanesc din judetul Constanta. Acest lucru este prilejuit de faptul ca oamenii isi iau concedii si merg in vacante sau viziteaza diversele zone,iar intesificarea activitatii umane face ca si poluarea sa creasca.

Obiectivele derivate din obiectivul general al studiului se referă la:

Descrierea aerului de desfasurarea a studiului

Stabilirea principalii poluanti ai aerului pentru judetele constanta si prahova in vederea stabilirii principalilor poluanti ai aerului care urmeaza sa fie analizati cu scopul realizarii lucrarii de diploma

Alegerea statiilor de monitorizare a calitatii aerului care urmeaza sa fie analizat cu scopul realizarii lucrarii de diploma .

Alegerea statiilor de monitorizare a calitatii aerului pentru judetele constanta si prahova

Cele mai apropiate de dn 1 drum pe care turistii se replaseaza intre statiunile turistice: mamaia din judetul constanta precum si busteni si sinaia din judetul prahova

Efectuarea unei documentari privind evaluarea calitatii aerului in perioada 2010- 2014 pentru judetele constanta si prahova, cele mai apropiate de dn1 si pe care se face tranitarea turistilor in spre staiunile turistice mai sus mentionate.

1.2 Schimbari climatice 2013-2020.

Presupune toate eforturile facute pentru prevenirea si combaterea emisiilor gazelor cu efect de sera si cele in care trebuie sa ne adaptam si sa incercam minimalizarea daunelor climatice ce sunt deja in curs.

Aceasta strategie ofera date concrete asupra schimbarilor climatice ce afecteaza romania si ce vor afecta in viitor.

Aceasta strategie propune solutii cheie pentru fiecare sector care trebuiesc indeplinite pentru diminuarea si combaterea efectelor gazelor de sera emisii ges, la fel si adaptarea la schimbarilor climatice ce au loc deja.

Puncteaza principalele programe de actiune cu impact in domeniul schimbarilor climatice la nivel nationar din sectoarele industrie transport silvicultura agricultura urban.

Creaza principii care vor fi bazele elaborarii planurilor si programelor de actiune la nivel sectorial selecteaza obiectivele generale impreuna cu cele specifice care trebuie atinse ca urmare a masurilor impuse si si actiunilor viitoare

Este conceput ca un document dinamic ce reflecta realitatea care este in continua schimbare in aceasta strategie pe parcurs va primii sprijinul bancii mondiale.

Varianta curenta a strategiei nationale cu privire la schimbarile climatice este supusa la un triplu proce:

de extinderede

consolidare

de operationalizare

In toamna anului 2015 strategia nationala privind schimbarile climatice va fi extinsa astfel incat pana in 2050 sa acopere un orizont mai larg pastrand insa referitor majore 2020.

Aceasta strategie devine un reper pentru dezvoltarea verde a romaniei, o dezvoltare economica cu cat mai putine emisii de gaze ce efect de sera.

Strategia va fi consolidata in baza unei evaluarii macroeconomice realizata dupa o modelare de impact sectoriala si transsectoriala. Aceasta va fi evalua in detaliu prespectivele optiunile costurile si beneficiile masurilor ce trebuie aplicate pentru ca romania sa isi asigure asigurare o dezvoltare solida si sustenabila pe termen mediu si lung. In conditiile obligatiilor majore de prevenire si combatere a schimbarilor climatice.

Capitolul 2

2.1 Pozitia georgafica a judetelor constanta si prahova.

Judetul Constanta se afla in sud-estul Romaniei, este o zona de campie si podis, podisul s-a format in urma eroziuni, judete cu care se vecineaza sunt: Tulcea, Braila, Ialomita, Calarasi.

Judetul Prahova se afla in zona de sud a romaniei si are un relief de campie dar si de munte. Se invecineaza cu urmatoarele judete: Brasov, Dambovita, Ilfov, Ialomita, Buzau.

2.2 Relieful judetul Constanta si al judetlui Prahova.

Relieful judetului Constanta este acoperit de podis in partea de nord si campie in partea de sud iar in partea de est se afla martea neagra.

Ca relief judetul Prahova este alcatuit din toate formele de relief: minti podisuri si campii.

2.3 Caracteristicele climatice a jdetelor Constanta si Prahova.

Din punct de vedere climatologic clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climei temperat continentale dar cu putine particularitatii legate de pozitia geografica si datorita fluviul dunarea si marii negre, umiditatea este una crescuta datorita umiditatii.

Temperatura medie anuala 11,2 grade la mangalia, dar in partea nordica scad sub 10 grade. Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale.

Caracteristicele zonei sunt brizele de zi si de noapte.

Clima judetului Prahova este una aspra cat si umeda in zona de munte, clima de tranzitiem care o grasim in zona deluroasa si asemanatoare ce cea de stepa in zona campiei.

Remarcam ca in judet clima este una foarte umeda in zona de nord a muntilor si secetoasa in zona de sud a campiei, reprezinta contactul dintre influentele indepartate ale oceanului si cele apropiate ale continentului.

2.4 Apele care judetul Constanta precum si judetul Prahova.

Apele judetului constanta sunt reprezentate de rauri: topolog, chichirgeaua, carasu, parausi: casimcea topolog crucea nuntasi, lacuri: buceag oltina baciu tasaul corbu, siughiol-mamaia, agigea,, tabacarie, techirgiol.

Trebuie sa amintim ca in judetul constanta sunt 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene- fluviul dunarea si marea neagra.

Pentru judetul prahova majoritatea retelei hidrografice a judetului se centeaza pe bazinul hidrografic al raului Ialomita, acest rau curge in sudul judetului formand granita cu judetul Ilfov.

Principalii afluenti ai raului Ialomita sunt raurile: prahova si Crico. O mica parte din apele judetului, aflate in nord-est raurile: zeletin si chiojdul fac parte din bazinul hidrografic al Siretului, ele fiind drenate de raul Basca chiojdului, afluent al Buzaului.

2.5 Flora si fauna judetelor Constanta si Prahova.

Se regaseste in judetul constanta un numar foarte mare de ecosisteme: de stepa, silvostepa si padure, ecosisteme acvatice, marine si lacuri.

Zona de stepa are limita de 50-100m altitudine si cuprinde o vegetatie superioara dar in zonele de campie sau rezervatii naturale.

Zona de silvostema, aceasta se afla pe spatii reduse din sud vestul judetului.

Zona vegetatiei nisipurilor maritime care ocupa suprafete foarte rastranse.

In timp ce vegetatia Marii Negre este formata din mai multe asociatii de plante, alge de mare, dar si iarba de mare care este singura planta ce face flori din apele marii romanesti.

Datorita legaturilor dintre sol si vegetatie avem o varietate de vietuitoare mare. In regiunea de stepa care putem spune ca este cea mai extinsa din judetul Constanta, fauna se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari dar si rozatoare care gasesc hrana usor doarece e din abundenta. Prin speciile caracteristice stepei se intalnesc: popandaul, iepurele, orbetele mic, soarcele de camp, si sobolanul cenusiu. Dintre animalele carnivore ce se gasesc in aceasta zona de stepa putem reamintii: dihorul de stepa, grivanul, sarpele rau.

Speciile ce sunt reprezentative pentru silvostepa sunt urmatoarele: gustrul vargat, broasca testoasa dobrogeana si soparla de stepa.

Dintre pasarile ce traiesc in aceasta zona de stepa putem de amintim: cotofana, potarnicheam graurul, pescarusul, ciocarlia, prepelita, uliul.

In lacurile din lungul litoralului si de pe malul dunarii sunt intalnite frecvent exemplare rare de: sarpe de apa, pesti importanti pentru pescuit (caras, crap, biban, salau) si numeroase pasari: chiriachite, pescarusi, starci cufundaci,fugaci, gaste, majoritatea sosesc primavara datorita migratiei, fiind pasari migratoare majoritatea.

Din mamiferele mai rar intalnite putem sa amintim unele specifice Dobrogei: vulpea carbunareasa, parsul de copac, jderul de piatra si dihorul patat.

In judetul Prahova flora este reprezentata de paduri alpine de : stejar fag dar si paduri mixte unde gasim mai multe tipuri de copaci. Partea de sud-est a judetului este acoperita in mare parte de stepa si putem sa gasim in aceasta zona in special specii de plante graminee.

Atat vegetatia cat si fauna sunt reprezentative pentru aceasta zona submontana, in zona de campite se cultiva foarte des: ovazul, secaram graul dar si porumbul.

Pe raza judetului gasim urmatoarele animale: caprioare, iepuri, vulpi, iar ca insecte: fluturi carabusi si urechelnite.

Pasarile caracteristice acestei zone sunt: ciocatnitoarea pestrite, cucul, porumbeii salbatici, turturelele, ciuful de padure, dar intalnim si pasari de prada care sunt: uliul, bufnita si sorecarul. Ca si reptile in aceasta zona se gasesc: soparlele si gusterii. Pe timpul anotimului rece, iarna in paduri apar matasarii si scatiile, iar in zona de campie cotofana.

2.6 Arii protejate din judetul Constanta respectiv judetul Prahova.

In judetul constanta se regasesc 38 de arii protejate, aceste sunt de mai multe tipuri: botanic, mixt, stiintific, paleontolic, faunistic, speologic, care au suprafete variate, cea mai mica arie protejata are suprafata de 1 Ha si este Pestera Limanu si cea mai mare arie protejata este lacul Techilghiol ce ocupa o suprafata de 1229,98 Ha.

De exemplu Cetatea histria este o rezervatie mixta si rezervatie stiintifica in cadrul rezervatiei biosferei Delta dunarii.

Un alt exemplu este lacul techilghiol, o rezervatie zoologica si avifaunistica ce se situeaza la sud de Euforie nord. Rezervatia naturala lacul techilgiol a fost declarat sit Ramsar in anul 2006, fiint incadrat in categoria zonelor umede de importanta internationala. Situat langa litoralul marii negre, lacul este unul unic in tara noastra fiint impartit prin diguri construite in anii 80, 3 portiuni, una puternic sarata, una salmastra si una cu ape dulci. Existenta de diferite habitate a permis dezvoltarea unei mari varietati de specii, in special situl asigura conditii buna de iernat pentru pasarile migratoare si un loc ideal pentru pasarile care sunt acvatice.

In judetul prahova sunt 6 arii protejate iar cel mai mare sit este Arnisul de la Sinaia, acesta cuprinde 32,10 Ha, dar cea mai mica rezervatie care este protejata fiind doar de 2 Ha Muntele de Sare Slanic Prahova.

2.7 Principalii poluatori.

Poluarea de pe teritoriul judetului constanta este peste limitele impuse de catre Uniunea Europeana, iar principalii poluanti sunt: numarul din ce in ce mai crescut de autoturisme si agenti economici industriali, din aceste motive judetul a fost notificat de catre UE datorita calitatii aerului, aceasta notificare poate atrage si sanctiuni daca nu se vor lua masuri, si nu se va actiona asupra diminuarii poluarii aerului.

In judet s-a realizat un program de gestionare a calitatii aerului pentru orasele Constanta. Navodari Medgidia, Mangalia, dar si la cei mai mari agenti comerciali din aceasta zona a tarii, oli terminal, petromidia si lafarge. In judet exista 7 unitati de monitorizare a aerului. Eu am studian si am luat tade de la unitatile CT3 respectiv CT4.

In judetul prahova starea atmosferei si implicit a aerului este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera ce provin din zonele industriale.

In zona de est de afla 3 mari companii care prin activitatea lor polueaza aerul, acestea sunt: petrotel Lukoil, DBW, Rafinaria VEGA de acea se preleveaza periodic probe de SO2, H2S, HCHO si NH3, dar si pulberi in suspensie si pulberi sedimentabili.

2.8 Turismul si obiectivele turistice din judetele prahova si constanta.

Turismul in regiunea judetului constanta este caracterizat de existenta unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Marii negre. Statiunile balneo-climaterice renumite in intreaga tara si in strainatate, pensiunile agroturistice atrag in fiecare an in perioada anotimpului de vara numerosi turisti dar in aceasta perioada si polarea creste datorita internsificarii actiunilor dar si a numarului mare de oameni. De asemenea turismul ecumenic este prezent in regiune in special prin manastirile din zona de nord.

Litoralul marii negreu este renumit si pentru practicarea turismului baleneo-climateric, complexul format din apa, nisip dar si aererul sarat are efecte terapeutice, acesta face miracole pentru persoanele care cauta un loc benefic pentru sanatatea lor. Aerul este bine ionizat cu aerosoli marini si impreuna cu influenta valurilor creaza un loc foarte bun pentru tratamentele balneo-climaterice.

In judetul Prahova gasim asa numita Perla Carpatilor, datorita statiunii Sinaia impreuna cu valea prahovei este recunoscuta ca fiind cea mai frumoasa regiune a muntilor carpati, aici sosesc pe tot parcursul anului atat turisti straini cat si turisti din intreaga romanie, aceasta zona prezinta si interes pentru investitori ceea ce face ca poluarea sa creasca.

Principalele obiective turistice din judetul prahova sunt urmatoarele:

Ploiesti :Palatul culturii, Muzeul national al petrolului, Muzeul de arta, Muzeul ceasurilor, Muzeul judetean de istorie si arheologie prahova, Parcul memorial constantin stere.

Beaza: Colectia muzeala de arta populara

Busteni: Colectia mumoriala cezar petrescu

Campina: Muzeul memorial nicolae grigorescu, Colectia memorala B.P. Hasdeu.

Cheia: Muzeul natura vaii superioare a teleajnului, Manastirea cheia, Manastirea suzana.

Sinaia: Castelul peles, Castelul pelisor, Manastirea sinaia.

Slanic: Salina, Muntele de sare-gota, Lacul miresei, Muzeul de arta.

Valenii de munte: Colectia memoriala Nicolae iorga

Capitolul 3 strategii pentru inbunatatirea calitatii aerului

3.1 Calitatea aerului

Pentru stabilirea calitatii aerului se foloseste un indice specific, adica se foloseste un indice specific, care reprezinta un sistem de codificare a concentratiilor inregistrate pentru fiecare dintre urmatoarele substante poluante monitorizare:

dioxid de sulf, formula chimica: SO2

dioxid de azot, formula chimica: NO2

ozon, formula chimica: O3

monoxid de carbon, formula chimica: CO

pulberi in suspensie, formula chimica: PM10

Pentru a se putea calcula indicele general privind calitatea aerului pe o anumita zona, trebuie sa fie disponibil prelevarea si studierea a cel putin 3 indici specifici corespunzatori poluantilor monitorizati pe care i-am enumerat mai sus.

Eu am ales sa studiez in lucrarea de licenta urmatoarele substante chimice care duc la poluarea aerului:

diozid de sulf, formula chimica: SO2

ozon, formula chimica: O3

pulberi in suspensie, formula chimica: PM10

Indicele general si indicii specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6 in functie de gradul de poluare a aerului. Fiecare numar este corespunzator unei culori in functie de gradul de poluare, numarul 1 reprezinta un grad foarte mic de poluare, dar numarul 6 indica un grad critic de poluarea. Indicii specifici si indicele general al statiei sunt afisati la interval regulat de timp, din ora in ora.

Indicii specifici și indicele general al stației (http://www.calitateaer.ro/)

3.2 Sabilirea principalilor poluanti ai aerului pentru judetele Constanta si Prahova.

In rapoartele anuale prezentate de Agentia de Protectia Mediului din cele 2 judete studiate de mine in aceasta licenta, respectiv judetul Constanta si judetul Prahova se observa ca emisiile de poluanti atmosferici sunt in scadere fara de referintele anilor precedenti, riscul expunerii la unele substante, cum ar fi dioxidul de sulf SO2 fiind din ce in ce mai redus.

Daca ne referim la protectia sanatatii umane, in prezent, dioxidul de azot NO2 reprezinta o substanta ce ridica poluarea si problema poluarii aerului in judetul Prahova, in special in aglomerarile urbane. Unii poluanti din atmosfera, adica Nox si SO2, sunt emisi direct in aerul ambiental din procesele de ardere a conbustibililor in trafic dar si in procesele industriale. In ceea ce priveste protectia vegetatiei se poate afirma ca exista riscul scazut ca ecosistemele sa fie afectate de eutrofizare, acidifiere, datorata in special reducerii concentratiei de SO2. In momentul de fata compusii cu azot N dar si emisiile de Nox din procesele de ardere si amoniac NH3 din activitatile agricole ar putea reprezenta un risc ridicat pentru ecosistemele din punct de vedere al prezentei poluantilor acidifianti in atmosfera.

In plus fata de efectele acidifiante, N, de asemenea contribuie la excesul de nutrienti din ecosistemele terestre dar si acvatice, ceea ce poate sa produca modificari ale biodiversitatii dar si expunerea ecosistemelor sensibile afectate de azot atmosferic in exces s-a diminuat mult in ultima perioada.

3.3 Statii de monitorizare a calitatii aerului in judetele Constanța si Prahova.

Calitatea aerului in judetul constanta este monitorizata prin masurari continue in 7 statii automate dar eu studiez rezultatele prelevate de la statiile CT 3 si CT 4. Acestea statii sunt amplasate conforma criteriilor indicate in legislatie, in zone reprezentative pentru fiecare tip de statie cu care se fac masurari.

CT 3 – Stație de fond suburban, Navodari – Tabara Victoria; monitorizează poluanții: SO2, NO, NO2, NOx, O3 , CO, PM10 automat și gravimetric.

CT 4 – Stație de trafic, Mangalia – zona parc arheologic; monitorizeazn poluanln: monitorizează poluanții: SO2, NO, NO2, NOx, O3 , CO, PM10 automat și gravimetric.

In judetul Prahova calitatea aerului este monitorizata prin masurari continue si regulate cu ajutorul celor 6 statii automate si a celor 6 statii manuale, acestea sunt statii aplasate conform criteriilor indicate in legistalia in figoare, in zonele reprezentative pentru fiecare tip de statie cu care se fac masurari zilnice.

PH 3 – Statie de fond suburban, evalueaza influenta asezarilor umane asupra calitatii aerului, monitorizează poluanții: SO2, NO, NO2, NOx, O3 , CO, PM10.

PH 4 – Statie industriala, localitatea Brazi – amplasarea acesteia este in zona industriala a orasului Ploiesti, rezultat a evaluarii calitatii aerului pentru a evidentia influenta preliminara a emisiilor din zona industriala asupra nivelului de poluare din localitatea Brazi din judetul Prahova, monitorizeaza poluantii: SO2 Nox CO O 3 PM10 COV.

3.4 Amplasarea statiilor de prelevare a probelor atmosferice.

In urmatoarele 2 tabele sunt prezentate principalele caracteristici ale statiilor automate de monitorizare a principalilor poluanti ai atmosferei reprezentativi in acea zona unde se afla amplasata statia de prelevare a probelor.

Tabelul 1. Stațiile monitorizate in județul Constanța

Tabelul 2. Stațiile monitorizate in județul Prahova

Capitolul 4 cercetari propii privind evaluarile anuale ale calitatii aerului. In judetele Constanta si Prahova.

4.1 Evolutia emisiilor lunare de SO2 pe perioada 2010-2014 in judetele Constanta si Prahova.

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezentei unor compusi halogeni care determina o serie de reactii chimice in atmosfera, ceea ce conduce la modificari ale pH-ului aerului, precipitatiilor dar si in cele din urma a solului.

Procesul prin care se formeaza depunerile acide sau bazice incepe prin antrenarea a trei poluanti atmosferici (SO2, Nox, NH3) acestia in contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi sau bazici, in cazul NH3 sunt compusi bazici. In timpul precipitatiilor, compusii acizi se depun pe sol sau in apa.

In gazele reziduale aparitia dioxidului de sulf este trans legata de natura proceselor tehnologice care prelucreaza diverse materii prime cu continut ridicat de sulf.

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros inausitor si patrunzator. Acesta este transportat la distante mari pentru ca se acesta se fixeaza usor pe particulele de praf din aerul atmosferic. In atmosfera in reactie cu vaporii de apa formeaza acid sulfuric sau sulfuros, care confera caracterul acid al vaporilor de aer.

Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera peste anumite limite admise are efecte negative asupra plantelor, animalelor dar si a omului. La plante, dioxidul de sulf induce in sistemul foliar, leziui locale, care reduc fotosinteza. In cazul omului si a faunei in concentratii reduse produce iritarea aparatului resporator, iar in concentratii ridicare provoaca spasm bronsic. De asemenea dioxidul de sulf produce tulburari ale metabolismului glucidelor si a proceselor enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenta pulberilor.

Pe parcursul desfasurarii acestora exista cel putin o etapa de transformare prin procese de oxidare sau in genera de ardere. Principala sursa de poluarea du dioxid de sulf o reprezinta arderea carbunelui si derivaterlo petrolului in centralele termice din marile orase.

Printre cele mai importante surse antropogene de gaze reziduale cu continut ridicat de dioxid de sulf amintim:

Industria energetica: prin arderea combustibililor, in special a carbunelui si a paucii sau a altor combustibili derivati din petrol, care au un continut mare de sulf.

Industrica chimica: procesarea materii prime cu continut ridicat de sulf

Industria metalurgica neferoasa

Transporturile

Incinerarea deseurilor

In perioada analizata, adica anii 2010-2014, emisiile de dioxid de sulf au inregistrat o reducere a volumului, conform rezultatelor inventarierii emisiilor de poluanti in atmosfera, conform metodologiilor recomandate prin Ordinul 524/2000 al MAPPM. Acest lucru se inregistreaza ca urmare a reducerii volumului arderilor in industrie si restrictionarilor utilizarii combustibililor fosili cu continut foarte mare de sulf.

Tabelul 3. Emisii anuale de SO2 în cele 2 județe monitorizate.

Fig. 1. Valorile emisiilor anuale de SO2 în județele Constanța și Prahova.

Se observa ca cele mai mari valori a emisiilor de dioxid de sulf SO2 au fost inregistrate in anul 2010 atat in judetul Constanta cat si in judetul Prahova. Cea mai mare valoare a emisiilor de SO2 a fost 25,000 t/an, a fost inregistrata in judetul Constanta in timp ce in acelasi an 2010 in judetul Prahova valoarea emisiilor de SO2 a fost de 15,000 t/an. Cea mai mica valoare a emisiilor anuale de SO2 a fost inregistrata in judetul Constanta in anul 2014, 1400 t/an, iar in judetul Prahova tot in anul 2014 a fost cea mai mica valoarea a emisiilor de dioxid de sulf SO2, 2600 t/an. Obersarvam ca in ultimii 5 ani atata in judetul Constanta cat si in judetul Prahova a avut loc o scadere a emisiilor anuale de dioxid de sulf SO2.

Valorile dioxidului de sulf din atmosfera:

Pragul de alerta: 500 μg/m3 – masurat de 3 ori consecutiv, in punctele reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare.

Valori limita: 350 μg/m3 – valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 μg/m3 – valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

Nivelul critic: 20 μg/m3 – nivelul critic pentru protectia vegetatiei, an calendaristic si iarna (1octombrie – 31 martie)

Valorile emisiilor pentru dioxidul de sulf au inregistrat o scadere in ultimii 5 ani, emisiile au fost calculate dinand cont de Ghidul EMEP/EEA 2009.

O sursa importanta a poluarii atmosferei cu dioxid de sulf in marile orase o constituie si intalatiile mici de ardere din zonele rezidentiale, care folosesc combustibili fosili.

Concentratiile ambientale de dioxid e sulf si a depunerilor acide din judetele Constanta si Prahova au scazut, in fiecare an pe toata perioada in care am analizat aceste valori, adica din 2009 pana in 2013 ca urmare a scaderii emisiilor de SO2 datorita reducerii unor activitati industriale (producerea de energie electrica si termica din carbune).

In anul 2013 in judetul Constanta la statiile de monitorizare a calitatii aerului si atmosferei nu s-au inregistrat valori care sa depaseasca limitele critice admise pentru dioxidul de sulf, ceea ce a facut ca populatia impreuna cu flora si fauna sa nu fie afectata in nici un mod.

In acelasi an 2013 dar in judetul Prahova, la statiile de monitorizare a atmosferei concentratia dioxidului de sulf nu a depasit pragul critic pentru protectia sanatatii populatiei umane sau pentru protectia ecosistemelor prevazute in Legea 104/2011.

4.2 Evolutia emisiilor lunare de O3 pe perioada 2010-2014 in judetele Constanta si Prahova.

Ozonul este forma alotropica a oxigenului, avand molecula formata din trei atomi.

Ozonul poate sa fie de doua tipuri:

Stratosferic: care abdoarbe radiatiile ultraviolete, protejand astfer viata pe Terra (90% din cantitatea totala de ozon)

Troposferic: poluant secundar cu actiune puternica iritanta (10% din cantitatea totala de ozon)

Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv cu potential cancerigen, are miros inecacios si puternic. Acesta se concetreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a smogului fotochimic. Precursorii ozonului provin din activitati industriale si trafic rutier, iar nivelul ozonului este puternic influentat de intersitatea radiatiilor solare, cu care se coreleaza direct. Acesta se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volati. Efectele asupra sanatatii sunt destul de grave, la nivelul solului ozonul provoaca iritarea tractului respirator si iritarea ochilor. In concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorie.

Efectul ozonului in mediu este cu un impact major, ozonul provoaca daune vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

Metoda de masurare a ozonuli este cea prevazuta in standardul SR eN 14625 Calitatea aerului incojurator. Aceasta metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de ozon prin fotometrie in ultraviolet.

Valorile ozonului din atmosfera:

Pragul de alerta: 240 μg/m3 – media pe o ora

Valoare tinta: 120 μg/m3 – valoarea tinta pentru protectia sanatatii umane (valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore) 18.000 μg/m3 x H (AOT40) valoarea tinta pentru ptotectia begetatiei (perioada de mediere mai – iulie)

Obiectiv pe termen lung: 120 μg/m3 – obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane, 6000 μg/m3 x H (AOT40) obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei

Tabelul 4. Concentrația medie anuală de O3 în județul Constanța la statiile CT 3 si CT 4.

Valori estimative, exprimate în μg/mc.

Fig. 2. Concentrația medie anuală de O3 pentru județul Constanța.

In judetul Constanta cele mai mari valori ale concentratiei medii anuale de ozon O3 au fost inregistrate in anul 2010 atata in statia CT 3 cat si in statia CT 4. Cea mai mare valoare a concentratiei medie anuale de ozon O3 a fost de 86 μg/mc si a fost inregistrata la statia CT 3 in anul 2010, iar cea mai mica valoare a concentratiei medie anuale de O3 a fost de 33 μg/mc in anul 2014 la statia CT 4. Se observa ca in ultimii 5 ani concentratia medie anuala de O3 e in scadere in judetul Constanța.

Tabelul 5. Concentratia medie anuala de O3 în județul Prahova la statiile PH 3 si PH 4.

Valori estimative, exprimate în μg/mc.

Fig. 3. Concentrația medie anuală pentru județul Prahova.

In judetul Prahova cea mai mare concentratie medie anuala de ozon O3 a fost inregistrata in anul 2014 la statia PH 4, concentratia a atins valoarea 54 μg/mc, dar cea mai mica valoare a concentratiei medie anuale de O3 a fost de 29 μg/mc in anul 2012 la statia PH 4, dar valori apropiate au mai fost inregistrate si in anul 2010 si 2014 la statia PH 3. In ultimii 5 ani in zona statiei PH 4 are loc o crestere a concentratiei medie anuale de O3 dar in schimb la statia PH 3 se observa o reala scadere a concentratiei de ozon O3.

4.3 Evolutia emisiilor lunare de PM10 pe perioada 2010-2014 in judetele Constanta si Prahova.

Reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului, cuprinde statii pentru evaluarea infuentei traficului asupra calitatii aerului, statii pentru evaluarea influentei activitatilor industriale asupra calitatii aerului, pentru evaluarea influentei asezarilor umane asupra calitatii aerului dar si de fond regional – statie de referinta – pentru evaluarea calitatii aerului, departe de orice tip de sursa, naturala sau antropica, care ar putea contribuii la deteriorarea calitatii aerului. Corelarea nivelului concentratiei poluantilor cu sursele de poluar, se face in baza datelor meteorologice obtinute in statiile prevazute cu senzori meteorologici de directie si viteza vant, temperatura, presiune, umiditate, precipitatii si intensitatea a radiatiilor soluare.

Pulberii in suspensie PM10 reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid.

Particulele in suspensie PM10 pot avea mai multe surse de provenienta:

Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip si dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei si centralele termoelectrice.

Pentru a masura nivelul acestor particule in aerul inconjurator se folosesc simultan doua metode. Pentru obtinerea rezultatelor rapide (valorii medii orare). Se utilizeaza metoda nefelometrica, aparatul fiind bazat pe fenomenul imprastierii luminii de catre aerosoli.

Dezavantajul acestei metode este dar de posibilitatea de alterare a raspunsului instrumentului electronic, fapt care necesita o recalibrare pe baza metodei de referinta. Aceasta metoda din urma, numita metoda gravimetrica, face uz de un prelevator cu care un anumit volum (aproximatic 55 m3, masurati cu precizie) din aerul inconjurator este aspirat timp de 24 ore, particulele antrenate in prelevator fiind retinute pe un filtru din fibre de cuart.

Concentratia de particule inhalabile este calculata din masa particulelor colectate si volumul de aer prelevat. De asemenea materialul atmosferic retinut pe filtrele de cuart este supus analizei chimice pentru determinarea continutului de metale grele. Dezavantajul acestei metode gravimetrice este faptul ca se obtin valori medii zilnice, rezultatul fiind cunoscut abia peste cateva zile, fiind necesar un tratament special a filtrelor, aplicat in laboratoare, premergator si ulterior prelevarii probelor.

Traficul rutieri contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete in timpul mersului.

Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulelel cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.

Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, dar si oamenii in varsta si astmaticii.

Copii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, in consecinta acestia inhaleaza mult mai multi poluanti fata de celelalte persoane. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respira mult pe gura, ocolind practic filtrul natural uman, nasul. Sunt in mod special culnerabili, deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati iar tesutul pulmonar care este in curs de dezvoltare in copilarie este mult mai sensibil.

Poluarea cu pulberi in suspensie, inrautateste simptomele astmului, respectiv tusea, durerile in piept si dificultatile respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.

Termenele limita pentru atingerea standardelor de PM10 ( 50 de micrograme/m3/zi, dar nu mai mult de 35 zile pe an sau 40 micrograme/m3/an) au putut fi prelungite cu trei ani dupa intrarea in vigoare a directivei, pana in jumatatea anului 2011.

In romania aceste limite sunt depasite in prezent in marea majoritatea a oraseor si aglomeratiilor urbane.

Autoritatile au progresat in masurile de abordare a acestor probleme prin intermediul planurilor structurale si de urgenta, destinate diminuarii poluaii:

Promovarea de alternative pentru mijloacele de transport (biciclete, autovehicole cu motoare electrice sau hybrid)

Imbunatatirea transportului public

Controlul emisiilor de gaze

Curatarea si spalarea frecventa a drumurilor

Restrictii de trafic

In completarea acestor strategii de prevenire, Systemlife ofera o alternativa si o metoda viabila pentru eliminarea poluantilor (pulberi in suspensie, Nox, VOC) din aerul oraselor si metropolelor in care traim.

Cele mai poluate orase din lume sunt orasele din Iran, India, Pachistan, dar si Mongolia, conform unui sondaj realizat de catre cei din Organizatia Mondiala a Sanatatii OMS, iar cele mai curate orase se afla in Statele Unite si Canada. Orasul iranian Ahvaz este pe primul loc in topul celor mai poluate orase din lume cu un nivel mediu a PM10 de 372 de micrograme/m3.

In tara noastra pe lista neagra a oraselor cu o cifra mare a poluarii atmosferice si a aerului se afla Bucurestiul, Timisoara, Craiova si Iasi, in acelasi timp acestea fiint printre cele mai mari si populate orase din Romania. Tot odata Romania este unul dintre cele mai poluate state din Uniunea Europeana UE, praful fiind principalul poluant si problema cu care ne confruntam, concentratia maxima fiind depasita in 15 zone din tara. De altfel din aceasta cauza Comisia Europeana a declansat procedura de infringement asupra mai multor regiuni din romania.

Desi la prima vedere nu apare extrem de amenintator, particulele de praf mai mici de 10 microni PM10 alaturi de oxizii de azot, dioxidul de sulf si monoxidul de carbon dar si amoniacul din atmosfera sunt responsabili de uciderea a aproximativ 200.000 de europeni in fiecare an. Pe langa Bucuresti, care este cel mai poluat oras din romania si unui dintre cele mai poluate orase din UE Uniunea Europeana, potrivit raportului Comisiei Europene, orase Timisoara, Iasi, Constanta, Braila, Brasov, Pitesti, Cluj-Napoca, Galati, Ramnicu Valcea sunt cateva din punctele sensibile in ceea ce priveste poluarea atata din cauza traficului auto dar si din cauza activitatii industriale.

Tabelul 6. Concentratia medie anuala de PM10 ăn județele monitorizate.

Valori estimative, exprimate în μg/mc.

Fig. 4. Concentrația medie anuală de PM10 pentru județul Constanța.

Putem observa din tabelul 6. si graficul 4. ca in ultimii 5 ani in judetul Constanta cea mai mare valoare a concentratiei medie anuale de PM10 a fost inregistrata in anul 2010 si a fost de 30 μg/mc in statia CT 3, iar cea mai mica valoare a fost 16 μg/mc in anul 2014 in statia CT 4. In judetul Constanta se observa o usoara scadere a ceoncentratiei medie anuale de PM10 in ultimii 5 ani.

Tabelul 7. Concentratia medie anuala de PM10 ăn județele monitorizate.

Valori estimative, exprimate în μg/mc.

Fig. 5. Concentrația medie anuală de PM10 pentru județul Prahova.

In judetul Prahova cea mai mare valoare a concentratiei medie anuale de PM10 a fost inregistrata in anul 2010 la statia PH 3 si a fost de 33 μg/mc, in timp ce valoarea cea mai mica a concentratiei medie anuale de PM10 a fost inregistrata in anul 2014 la statia PH 4 si a fost de doar 12 μg/mc. In ultimii 5 ani la statiile PH 4 si PH 4 observam o scadere a concentratiei medii anuale de PM10.

Capitolul 5 evolutia emisiilor lunare de SO2, O3 si PM10

5.1 Evolutia emisiilor lunare de SO2 pe perioada lunilor iunie – august pentru anul 2014 in judetele Constanta si Prahova.

Am urmarit evolutia emisiilor lunare de dioxid de sulf SO2 in decursul a celor 3 luni (iunie, iulie si august) din anul 2014 pentru a stabilii daca a avut loc o crestere sau o scadere a emisiilor de dioxid de sulf, daca poluarea s-a accentuat sau s-a diminuat.

Au fost facute masuratori ale emisiilor lunare de SO2 in judetele 2 judete: Constanta la statiile CT 3 si CT 4 iar in judetul Prahova la statiile PH 3 si PH 4.

Tabelul 8. Valoriile medii zilnice ale poluantului SO2 la stașiile 3 și 4 din județele Constanța și Prahova iunie 2014. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Fig. 6. Concentrațiile zilnice de SO2 din luna iunie pentru stațiile 3, 4 din județele Constanța și Prahova.

Se observa ca in ziua de 9 a lunii iunie din 2014 la statia CT 3 din judetul Constanta se atinge cea mai mare valoare a maximului orar din luna iunie a emisiilor de SO2, aceasta valoare este de 120 μg/m3.

Nu au fost inregistrate valori maxime orare critice sau care sa depaseasca pragul de alerta.

Tabelul 9. Valoriile medii zilnice ale poluantului SO2 la stașiile 3 și 4 din județele Constanța și Prahova iulie 2014. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Fig. 7. Concentrațiile zilnice de SO2 din luna iulie pentru stațiile 3, 4 din județele Constanța și Prahova.

In luna iulie 2014 maximele orare pentru dioxidul de sulf SO2 in judetul Prahova la statiile PH 3 si PH 4 au fost mult mai ridicate fata de cele inregistrate in judetul Constanta la statiile CT 3 si CT 4. Cea mai mare valoare a maximei orare a fost 100 μg/m3 in ziua 9 a lunii iulie la statia PH 3.

Nu au fost inregistrate valori maxime orare critice sau care sa depaseasca pragul de alerta.

Tabelul 10. Valoriile medii zilnice ale poluantului SO2 la stașiile 3 și 4 din județele Constanța și Prahova august 2014. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Fig. 8. Concentrațiile zilnice de SO2 din luna august pentru stațiile 3, 4 din județele Constanța și Prahova.

Si in luna august 2014 emisiile maxime orare de dioxid de sulf SO2 din judetul Prahova de la statiile PH 3 si PH 4 au fost peste cele intregistrate in judetul Constanta la statiile CT 3 respectiv CT 4.

Aerul atmosferic in judetul Prahova este mult mai poluat fata de aerul din judetul Constanta.

Cea mai mare valoarea a maximei orare a emisiilor de SO2 a fost in 31 la statia PH 3 din judetul Prahova, valoarea de 342 μg/m3. Tot in judetul Prahova la statia PH 4 se inregistreaza 238 μg/m3 in ziua de 31.

Nu au fost depasite valorile maxime admise pentru maximul orare in nici unul din cele 2 judete.

5.2 Evolutia emisiilor lunare de PM10 pe perioada lunilor iunie – august pentru anul 2014 in judetele Constanta si Prahova.

Tabelul 11. Valoriile medii zilnice ale poluantului PM10 la stașiile 3 și 4 din județele Constanța și Prahova iunie 2014. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Fig. 9. Concentrațiile zilnice de PM10 din luna iunie pentru stațiile 3, 4 din județele Constanța și Prahova.

In luna iunie maximele orare pentru PM10 in statiile CT 3, CT 4 si PH 3 sunt apropiate ca valori, doar in judetul Prahova la statia PH 4 au fost inregistrate valori cu mult mai mari dar si cea mai mare in ziua de 30 valoarea de 200 μg/m3.

Nu au fost depasite valorile critice admise pentru maximul orar.

Tabelul 12. Valoriile medii zilnice ale poluantului PM10 la stașiile 3 și 4 din județele Constanța și Prahova iulie 2014. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Fig. 10. Concentrațiile zilnice de PM10 din luna iulie pentru stațiile 3, 4 din județele Constanța și Prahova.

In luna iulie in judetul Prahova la statia PH 4 au fost inregistrate in data de 8 si 9 a lunii valori maxime orare care au depasit pragul critic admis, in data de 8 s-a inregistrat o valoare de 61 μg/m3, iar pe 9 valoarea de 55 μg/m3. In celelalte zile nu au fost inregistrate maxime orare care sa se apropie de pragul critic admis pentru PM10.

Tabelul 13. Valoriile medii zilnice ale poluantului PM10 la stașiile 3 și 4 din județele Constanța și Prahova august 2014. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Fig. 11. Concentrațiile zilnice de PM10 din luna august pentru stațiile 3, 4 din județele Constanța și Prahova.

In luna august in judetele Constanta si Prahova la statiile CT 3, CT 4 si PH 3 respectiv PH 4 nu au fost inregistrate valori care sa depaseasca pragul critic al maximei orare. Cele mai mari valori a maximei orare de PM10 au fost inregistrate in Prahova la statia PH 3 iar cea mai mare valoare a maximei orare a fost de 46 μg/m3.

5.3 Evolutia emisiilor lunare de O3 pe perioada lunilor iunie – august pentru anul 2014 in judetele Constanta si Prahova.

Tabelul 14. Valoriile medii zilnice ale poluantului O3 la stașiile 3 și 4 din județele Constanța și Prahova iunie 2014. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Fig. 12. Concentrațiile zilnice de O3 din luna iunie pentru stațiile 3, 4 din județele Constanța și Prahova.

Maximele orare in luna iunie pentru ozon O3 au avut valori mai ridicate predominant in judetul Constanta. Cea mai mare valoare a maximei orare pentru O3 a fost inregstrata in judetul Constanta la statia CT 3 pe data de 8 si a avut valoarea 103 μg/m3.

Nu au fost iregistrate valori maxime orare care sa depaseasca pragul critic pentru nici unul din cele 2 judete monitorizate.

Tabelul 15. Valoriile medii zilnice ale poluantului O3 la stașiile 3 și 4 din județele Constanța și Prahova iulie 2014. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Fig. 13. Concentrațiile zilnice de O3 din luna iulie pentru stațiile 3, 4 din județele Constanța și Prahova.

In figura 13 se observa faptul ca valorile cele mai ridicate ale maximelor orare pentru ozon O3 au fost inregistrate in judetul Constanta la statiile CT 3 si CT 4. Cea mai mare valoarea a maximei orare a fost in ziua de 30 si a avut valoarea de 170 μg/m3.

Maxileme orare pentru ozon O3 in luna iulie chiar daca au fost ridicate in judetul Constanta nu au depasit pragul de alerta.

Tabelul 16. Valoriile medii zilnice ale poluantului O3 la stașiile 3 și 4 din județele Constanța și Prahova august 2014. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Fig. 14. Concentrațiile zilnice de O3 din luna august pentru stațiile 3, 4 din județele Constanța și Prahova.

Cea mai mare valoarea a maximei orare de O3 a fost de 105 μg/m3 si s-a inregistrat in judetul Constanta la statia CT 4. Din figura 14 reiasa faptul ca in majoritatea zilelor din luna august maximele orare de ozon au fost mai ridicate in judetul Constanta la statia CT 3 in timp ce in judetul Prahova au fost inregistrate valori mai scazute de ozon O3 a maximelor orare.

Maximele orare in luna august pentru ozon O3 nu au depasit valorile critice admise in nici una din cele 4 statii monitorizate din cele 2 judete, Constanta si Prahova.

5.4 Indicele de calitate a aerului pentru judetele Constanta si Prahova in anul 2014 in lunile: iunile, iulie si august.

Indicele de calitate a aerului este o modalitate simpla pentru a descrie calitatea aerului, fiind adresata publicului larg si nu specialistilor. Nu toti poluantii masurati de o anumita statia sunt luat in considerare in acest scop, ci doar: dioxidul de sulf SO2, dioxidul de azot NO2, ozonul O3, monoxidul de carbon CO si pulberile in suspensie PM10, fapt ce confera o oarecare subiectivitate acestei caracterizari.

Poluantul cu indicele cel mai mare dicteaza valoarea indicelui global, iar pentru a stabili un indice global este nevoie de minim 3 indici specifici.

Indicele specific pentru dioxidul de sulf:

Indicele specific pentru ozonul troposferic:

Indicele specific pentru particulele in suspensie:

Tabelul 17. Indici specifici pentru cei 3 poluanti monitorizați in luna iunie in județul Prahova. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Tabelul 18. Indici specifici pentru cei 3 poluanti monitorizați in luna iulie in județul Prahova. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Tabelul 19. Indici specifici pentru cei 3 poluanti monitorizați in luna august în județul Prahova. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Tabelul 20. Indici specifici pentru cei 3 poluanti monitorizați in luna iunie în județul Constanța. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Tabelul 21. Indici specifici pentru cei 3 poluanti monitorizați in luna iulie în județul Constanța. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Tabelul 22. Indici specifici pentru cei 3 poluanti monitorizați in luna august în județul Constanța. Valori estimative, exprimate în μg/m3.

Tabelul 23. Indicele general pentru județele Constanța și Prahova în luna iunie.

Fig. 15. Valorile indicilor generali pentru județele Constanța și Prahova în luna iunie.

In luna iunie cea mai mare valoarea a indicelui general a fost inregistrata in ziua de 30 in judetul Prahova, poluarea aerului a atins pragul 6(foarte rau) a indicelui general. Din figura 15 se observa ca predominant valoarea indicelui general este mai mare in judetul Prahova fata de judetul Constanta.

Poluarea aerului este mai mare in judetul Prahova fata de poluarea aerului din judetul Constanta.

Tabelul 24. Indicele general pentru județele Constanța și Prahova în luna iulie.

Fig. 16. Valorile indicilor generali pentru județele Constanța și Prahova în luna iulie.

In luna iulie situatia se schimba iar cele mai mari valori a indicelui general se regatesc in judetul Constanta unde se atinge si valoarea cea mai mare a lunii, valoarea 4(mediu) fapt ce reprezinta o calitate medie a aerului.

Predominant pe parcursul lunii au fost inregistrate valori mai scazute ale indicelui general de calitate a aerului in judetul Prahova, iar in judetul Constanta au fost inregistrate valori mai mari ale indicelui general de calitate.

Tabelul 25. Indicele general pentru județele Constanța și Prahova în luna august.

Fig. 17. Valorile indicilor generali pentru județele Constanța și Prahova în luna iunie.

In luna august valorile indicelui general au atins in 2 zile ale lunii in judetul Prahova valoarea 4(mediu) ceea ce indica o calitate medie a aerului, aceasta fiind cea mai mare valoare a indicelui general atinsa in aceasca luna.

In 9 zile ale lunii in judetul Prahova au fost atinse valori mai mari ale indicelului general fata de judetul Constanta unde au fost inregistrate valori mai scazute ale indicelui general.

Concluzii

In vederea atingerii obiectivului propus au fost reazilate urmatoarele:

Descrierea succinta a zonei aleasa

Stabilirea poluantilor aerului pentru zona de interes

Analiza poluantilor aerului pentru judetele Constanta si Prahova in ultimii cinci ani

Alegerea statiilor de la care au fost culese datele care au fost utilizate si prelucrate in vederea atingerii obiectivului propus.

Contributia proprie la realizarea obiectivului general din prezenta lucrare de diploma il reprezinta: prelevarea datelor, prelucrarea si analizarea lor precum si emiterea unor concluzii referitoarea la calitatea aerului din judetele Constanta si Prahova, in perioada 1 iunie 2014 – 31 august 2014.

Concluzia generala

Indicele general privind calitatea aerului pe perioada 1iunie 2014 – 31 august 2014 a fost calculat ca fiind:

In judetul Constanta: 2(foarte bun) si 3 (bun)

In judetul Prahova: 3(bun) si 4(mediu)

Bibliografie:

Academia Româmă, Institutul de Geografie, Geografia României (tratat), Volumul V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Platforma continentală, Editura Academiei Române, București, 2005;

Cocean, P., Filip S., Geografia regională a României, Editura Pressa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011;

Ghinea D., Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000;

Grecu F., Câmpiile României, notițe de curs, 2009/2010;

Onofrei, Adriana- Gabriela, Monitorizarea și diagnoza calității mediului, Editura Universității ,,Aurel Vlaicu’’, Arad, 2008

A.P.M. Teleorman, 2011 – Raport anual privind starea factorilor de mediu în județul Teleorman în anul 2011;

A.P.M. Călărași, 2011 – Raport anual privind starea factorilor de mediu în județul Călărași în anul 2011;

A.P.M. Giurgiu, 2011 – Raport anual privind starea factorilor de mediu în județul Giurgiu în anul 2011;

A.P.M. Constanța, 2011 – Raport anual privind starea factorilor de mediu în județul Constanța în anul 2011;

A.P.M. Tulcea, 2011 – Raport anual privind starea factorilor de mediu în județul Tulcea în anul 2011;

Pătru I., Zaharia L., Oprea R., Geografia fizică a României, Editura Universitară, București, 2006;

Posea G., Geografiea fizică a României, vol I, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003, a;

Posea G., Geografiea fizică a României, vol II, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003, b;

*** Geografia României, vol.I, Geografia fizică, Editura Academiei, București, 1983; *** Geografia României, vol.III- Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei, București, 1987

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahova

http://www.prefectura-ct.ro/index.php/economia-judeului-constana

http://www.cciph.ro/index.php/judetul-prahova/profilul-economic-al-judetului-prahova?showall=1&limitstart=

http://www.scritub.com/geografie/ecologie/STAREA-MEDIULUI-IN-JUDETUL-PRA43134.php

http://mmediu.ro/new/?page_id=2816

http://www.referatele.com/referate/geografie/online6/Judetul-Constanta-Dobrogea–Relief–Clima–Hidrografia–Populatia–Vegetatia–Solul–Bogatiile-refer.php

http://www.argumentpress.ro/wp-content/uploads/2014/05/harta-romaniei-judete.png

http://www.e-scoala.ro/geografie/flora_fauna_prahova.html

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/prahova/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C3%83%C2%88%C3%82%C2%9Biilor_naturale_din_jude%C3%83%C2%88%C3%82%C2%9Bul_Constan%C3%83%C2%88%C3%82%C2%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C3%83%C2%88%C3%82%C2%9Biilor_naturale_din_jude%C3%83%C2%88%C3%82%C2%9Bul_Prahova

http://romania-nestiuta.webnode.ro/news/arii-protejate-constantanta/

http://www.adrse.ro/Regiunea/Arii_protejate.aspx

http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate/arpm/arpm-pitesti/arii-naturale-protejate-de-interes-national-1

http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=434