Comertul Electronic. Metode de Efectuare a Platilor

=== b806a44cf76d454357064440a912b8252e7b8e57_476541_1 ===

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Comerț electronic. Metode de efectuare a plăților

Conducător științific,

Conf. Univ. Dr. Olteanu Cosmin Catalin

Student:

Mirea Marina Madalina

2017

CUPRINS

INTRODUCERE ÎN TEMATICA LUCRĂRII

IMPORTANȚA ȘI ACTUALITATEA TEMEI

Trebuie să ne obișnuim cu ideea că realitatea este că dacă nu ești online, nu exiști. Diferenta se face printr-o serie de elemente caracteristice metode de marketing printre care cele mai importante ar fi:

detaliile;

modul în care este realizată comunicarea, promovarea precum și modul în cate te vinzi;

modul în care ești perceput în mediul online care este un element important.

Este un fapt cunoscut, cu toții lucrăm în mediul online, comunicăm și socializăm online, căutăm informații de orice natură online și deseori ne facem mare parte din cumpărături, tot online. Modul și stilul de viață, de lucru, de comunicare precum și cel de vânzare din 20015 este mult diferit de cel din secolul trecut.

În majoritatea instituțiilor comunicarea scrisă rămâne importantă, faxul fiind încă des utilizat, dar în particular și din ce în ce mai mult și în înstituții, comunicarea este de cele mai multe ori electronică. Nu mai sunt necesare imprimante speciale, foarte scumpe pentru a tipări dosarele fizice pentru a organiza marketingul companiei.

Printre tehnicile utilizate în vederea fluidizarii fluxului comunicării sunt regăsite e-mailul care înlocuiește cu succes pixul pe hartie, căutările informațiilor de tolate naturile (tehnice și nontehnice) online, comunicarea cu partenerii și clientii pe diverse aplicații care au fost special concepute în scopul comunicării (video și audio) printre care se regăsesc skype, messenger, facebook, etc.

În lucrarea de față au fost prezentate o parte dintre tehnologiile puse la dispoziție de evoluția tehnicii în această eră a internetului cu ajutorul cărora a fost realizată o platformă online de comercializare a produselor și accesoriile IT.

Sistemele informatice, în toate domeniile, au înregistrat o evoluție importantă în ultimii ani. În cazul instituțiilor mici, sau cele aflate în perioada de dezvoltare, cu un număr mic de salariați, se preferă realizarea unei baze de date comune care să ofere cât mai multe posibilități și avantaje. În cazul de față, printre posibilitățile și avantajele oferite de SGBD – sistem de gestiune a bazelor de date, enumerăm:

calculul automat al numărului total de produse puse la vânzare;

calculul automat al numărului de produse din stoc;

calculul automat al numărului de produse diferențiate pe categorii;

calculul sumelor încasate, etc.

În concluzie, putem afirma că baza de date reprezintă cel mai important instrument de tehnologia informațiilor folosit de organizații pentru stocarea și prelucrarea informațiilor cu foarte multe interdependențe.

La baza dezvoltării acestei noi tehnologii stau câteva concepte și noțiuni care trebuie cunoscute:

date,

informații,

entitate,

atribut,

valoare.

Evoluția economiei naționale a fost perceputǎ ca o urmare fireascǎ a evoluției economiei mondiale, iar dintre toate sectoarele care compun ansamblul economiei globale, comerțul s-a distins ca fiind un domeniu care s-a dezvoltat progresiv și accelerat, chiar dacǎ a suferit mutații profunde. Dintre schimbǎrile care au influențat cel mai mult perspectivele acestui domeniu economic se numǎrǎ noile forme de distribuție, repartiția geograficǎ a managementului companiilor, și nu în ultimul rând modul de vânzare.

Dezvoltarea acceleratǎ din ultimii ani în materie de tehnologii informaționale a dus la nevoia imperioasǎ de a se gǎsi modalitǎți rapide de transmitere și stocare a informațiilor, la cele mai mici costuri. Aceste schimbǎri au avut un impact nemaiîntâlnit asupra comerțului global, atât cel de tip clasic, cât și cel electronic, rezultând o redefinire a princiipiilor clasice de marketing.

Comerțul electronic a devenit o componentǎ fundamentalǎ a comerțului mondial, iar în ultimii ani un element esențial în economia națioanlǎ a multor state. România nu a stat de-o parte, astfel cǎ, e-commerce a cunoscut un real progres pe piața virtualǎ din țara noastrǎ datoritǎ popularitǎții de care se bucurǎ în prezent acest domeniu.

Firma analizată în această lucrare a luat ființă din dorința de a promova produse cu o înaltă calitate în scopul realizării unei concurențe acerbe produselor cu un cost mai mic și calitate pe măsura costului. S.C. PRESTASHOP S.R.L. s-a dezvoltat în mediul online sub forma unui e-shop, dispunând de întreaga paletă administrativă a unui adevărat magazin.

Întregul proces de constituire a afacerii, modul de organizare și funcționare, managementul și strategiile de marketing sunt redate pe larg pe parcursul lucrării, în special în capitolul în care firma este analizată în cadrul unui studiu de caz.

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND COMERȚUL ELECTRONIC

În societatea în care trăim, timpul a devenit o resursă din ce în ce mai rară astfel încât oamenii au găsit diverse moduri de a comunica și a-și desfǎșura activitǎțile de zi cu zi într-un mod cât mai rapid. Întregul mapamond se aflǎ într-un proces evolutiv continuu în ce privește tehnologia informației și a telecomunicațiilor (TIC).

Secolul XX mai este cunoscut și sub denumirea de „secolul calculatoarelor”, deoarece în aceastǎ perioadǎ a început sǎ se dezvolte tehnologia informației și a calculatoarelor. Printre etapele notabile ale acestei dezvoltǎri amintim:

Apariția calculatoarelor

Apariția internetului.

Aceste douǎ elemente sunt absolut esențiale în evoluția manierei în care oamenii se raporteazǎ la noile tehnologii. Acest aspect a facilitat participarea populației la noile tendințe în materie de IT, și asta deoarece dezvoltarea acestui domeniu a premers realizarea cumpǎrǎturilor din fața calculatorului, încheierea unor afaceri în mediul online, prin e-Business, și chiar votarea prin internet, prin tehnologia numitǎ democrație electronicǎ.

Fenomenele care țin strict de aspectul comerț prin internet/e-commerce urmǎresc:

saltul cǎtre aplicarea pe scarǎ largǎ a tehnicilor de marketing;

întocmirea unor studii de piațǎ, care au ca scop cunoașterea și atragerea de clienți;

apelarea la tehnologii ce țin de design.

Aceastǎ evoluție acceleratǎ din ultima vreme a fost perceputǎ ca o presiune asupra afacerilor unor companii, care s-au vǎzut nevoite sǎ se adapteze unui mediu în continuǎ schimbare. Toate aceste schimbǎri și încercǎri ale companiilor se traduce în timp prin inițierea și îmbunǎtǎțirea strategiilor manageriale, dar și în promovarea unor noi practici și tehnologii comerciale.

Pe plan mondial cele mai importante tendințe în viitorul evoluției comerțului sunt:

îmbunǎtǎțirea strategiilor și conceptelor manageriale (fenomen care va cǎpǎta aspectul unui proces centrat pe îmbunǎtǎțirea mijloacelor de orientare și management al activitǎții comerciale);

concentrarea conducerii activitǎții comerciale;

inițiativa de a internaționaliza anumite tipuri de comerț;

lansarea unor forme de vânzare distincte, bazate pe acordurile de francizǎ.

Având în permanențǎ imaginea de ansamblu a schimbǎrilor din cadrul societǎții, a prefacerilor economiei, și implicit a comerțului ca ramurǎ economicǎ esențialǎ în dezvoltarea unui stat, trecerea spre noi tehnologii și abordǎri comerciale a fost inevitabilǎ, beneficǎ și în constantǎ legǎturǎ cu nevoile de consum ale populației.

Scurt istoric al serviciilor electronice:

La ora actuală comerțul electronic nu este un domeniu fenomen nou. El este considerat unul dintre domeniile care a permis descoperirea potențialului nemărginit a tehnologiei informației folosindu-se încă de la început, de avantajele acestuia.

Evoluția în anii 1950 – 1960

Au apărut pe piață primele aplicații informatice, destinate utilizării în domeniul comerțului;

Au apărut primele sisteme de transmitere a datelor precum și bazele de date;

Evoluția în anii 1970

A fost realizat fundamentul pentru sistemul de informații bursiere electronice;

1977 – a fost realizat primul sistem complet automat de tranzacții bursiere, instalat și utilizat la Toronto.

Sfârșitul anilor 1970 au apărut sistemele de teletext și Videotex

Acesta din urma a devenit o platforma importanta pentru aplicatiile de tip teleshopping, in diferite domenii cum ar fi: turismul, serviciile bancare si divertismentul.

Evoluția în anii 1980

Începutul anilor 1980 au fost dezvoltate sistemele de teletext și Videotex care au devenit platforme importante în diferite domenii precum: turismul, serviciile bancare și divertisment, pentru aplicațiile de tip teleshopping.

Companiile au început dezvoltarea rețelelor proprii prin care își puteau facilita schimbul de informații la distanță, în scopul unei comunicări mai bune și rapide între filiale precum și între ei și furnizori sau/și partenerii de afaceri.

Au subliniat începuturile extinderii conceptului de bursă electronică;

Apariția primelor rețele cu valoare adaugată. La momentul actual acestea asigură baza serviciilor comerciale mondiale.

Evoluția în anii 1990

Sunt caracterizați prin acceptarea comerțlui electronic și standardizarea SDE.

Evoluția în anii 2000

Sunt considerați anii integrării la nivel mondial al comunicațiilor și ai dezvoltării tehnologiilor inteligente;

Începe o acțiune de scădere puternică a costurilor legate de Internetului ca structură și infrastructură;

Se observă o creștere semnificativă a numărului de utilizatori al spațiului cibernetic;

Începe perioada de consolidare a comerțului electronic și e-businessului ;

Începe să se recunoască din ce in ce mai mult faptul ca e-businessul este constituit din două părți principale și anume, se conștientizează din ce în ce mai mult că nu este doar tehnologie, ci este și comert.

Lucrarea de fațǎ are ca scop o abordare logicǎ, din punct de vedere teoretic și practic a unui concept tot mai des întâlnit în zilele noastre, și anume acela de „comerț electronic”. Analiza acestui concept, a teoriilor privitoare la modul de desfǎșurare a acestei activitǎți vor fi redate în capitolele ce urmeazǎ. Astǎzi, termenul de „comerț electronic” este tot mai mult asociat unor activitǎți de tranzacție din mediul virtual, acest termen îndepǎrtându-se ușor de accepțiunea termenului „comerț clasic”.

Tema lucrǎrii de fațǎ este concentratǎ pe aspectele comerțul electronic accentul fiind pus pe o firmǎ de profil realǎ S.C. PRESTASHOP S.R.L., care se ocupǎ cu promovarea și vânzarea de produse textile în mediul online.

Motivația alegerii temei:

activitatea de comerț electronic este în plin avânt în țara noastrǎ;

studiul pieței relevǎ faptul cǎ produsul promovat de firmǎ este tot mai popular în rândul românilor care aleg sǎ cumpere de pe internet;

abordarea acestui subiect, prin gradul de noutate pe care îl aduce, constituie începutul unei cercetǎri amǎnunțite care sǎ ateste necesitatea utilizǎrii acestui serviciu de comerț electronic.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII

Scopul principal al proiectului:

Scopul proiectului este de a aduce un plus de ajutor atât a furnizorilor de servicii cât și a consumatorilor în vederea gestionării mai eficiente – pentru furnizori și achiziționării mai facile – pentru consumatori, domeniul fiind tehnologia informației și a comunicațiilor – TIC. Aplicația prezentată în lucrarea de față a fost concepută în scop didactic non profit, comercializarea acesteia fiind strict interzisă.

Obiectivul principal al proiectului:

Realizarea unei aplicații software pentru gestionarea și comercializarea articolelor de îmbrăcăminte precum și evidența tuturor variabilelor necesare unei bune funcționări a colaborării dintre furnizor de servicii – consumator în scopul reducerii timpului și costurilor asociate achiziționării online a acestor produse comercializate online.

Obiectivele secundare ale proiectului:

Prezentatea a câtorva elemente și noțiuni care stau la baza comerțului electronic

Prezentarea aplicației, a structurii logice și funcționale a acesteia.

Prezentarea interfeței, a principalelor ferestre și meniuri.

Realizarea unei lucrări scrise care să susțină, teoretic și exemplificativ, aplicația mai sus amintită.

Necesitatea utilizării unei aplicații IT a apărut datorită evoluției tehnologiilor, cu scopul de a optimiza activitatea din cadrul firmelor și a cumpărătorilor.

Necesitatea colectării și organizării sub formă de tabele și stocării datelor a crescut dramatic în ultimul secol. Actuala „eră a informației” este cu adevărat o eră a datelor. Scopul țintă este procesarea și organizarea tuturor datelor, într-un mod cât mai inteligent, utilizând metode care permit accesul rapid și simplu la informațiile prelucrate. Sistemele de gestiune a bazelor de date precum MySQL sunt destinate acestui scop.

În cadrul fiecărei activități disponibilitatea informației și capacitatea de a o gestiona în mod eficient sunt esențiale. Din acest motiv, fiecare organizație dispune de un sistem informațional care gestionează informația necesară realizării funcțiilor respectivei organizații.

Răspândirea tehnicii de calcul în aproape toate activitățile umane generează o continuă creștere în computerizarea sistemelor informaționale [3].

În sistemele bazate pe tehnică de calcul, informația este înregistrată sub formă de date, care necesită o interpretare pentru a furniza informații. Nu se poate da o definiție exactă a conceptului de dată, precum și a diferenței dintre dată și informație. Ce putem spune este ca data nu are nicio semnificație, dar odată interpretată și corelată convenabil, ea furnizează informații ce îmbogățesc cunoașterea asupra lumii înconjurătoare.

CONȚINUTUL LUCRĂRII

Lucrarea este structurată în 5 capitole după cum urmează:

În Capitolul 1 intitulat “Introducere în tematica lucrării”, traseazǎ pe scurt problemele generale ce țin de activitatea, desfǎșurarea, avantajele, dezavantajele și siguranța serviciilor electronice importanța și actualitatea temei propuse, scopul, obiectivul principal precum și obiectivele secundare ale lucrării realizate iar la final, un rezumat al conținutului lucrării.

În Capitolul 2 intitulat “Considerații privind comerțul electronic”, sunt prezentate noțiunile de bază ale comerțului electronic cu tot ce implică acesta. Aici amintim despre Internet care stă la baza comerțului electronic, despre noțiuni de definire a comerțului electronic precum și despre activitățile specifice ale acestuia. Tot aici a fost făcută o paralelă între comerțul clasic și comerțul electronic iar la finalul capitolului au fost abordate și latutele legislative necesare, naționale și internaționale.

Capitolul 3 intitulat “.Sisteme de plăți pentru comerțul electronic”, abordează pe scurt sistemele de plăți în internet bazate pe carduri bancare și pe transferuri bancare.

Ϲɑpіtοlul 4 іntіtulɑt “Prezentɑre ɑplісɑțіe. Studiu de caz”, desсrіe ɑplісɑțіɑ reɑlіzɑtă șі іntіtulɑtă Magazin virtual PrestaShop.

Luсrɑreɑ se înсheіe сu Ϲɑpіtοlul 5 „Concluzii” іɑr lɑ fіnɑl este prezentɑtă bіblіοgrɑfіɑ studіɑtă șі fοlοsіtă pentru ɑ reɑlіzɑ luсrɑreɑ de fɑță.

CONSIDERAȚII PRIVIND COMERȚUL ELECTRONIC

INTERNETUL BAZĂ A COMERȚULUI ELECTRONIC

Evoluția tehnologiei, a metodelor și tehnicilor de organizare și de stocare a informațiilor precum și necesitatea de a prelucra rapid și sigur un volum mare de date, au determinat dezvoltarea și implementarea conceptului de bază de date în tehnologia informației.

Intеrnеt-ul nu еstе o rеțеa dе rеțеlе, o colеcțiе mondială dе calculatoarе și dе rеțеlе dе calculatoarе conеctatе întrе еlе folosind divеrsеlе mеtodе dе comunicarе.

În anii 60, Intеrnеt-ul a fost inițial un еxреrimеnt al Dерartamеntului Арărării al Statеlor Unitе, carе urmărеa să-i ajutе ре oamеnii dе știință și ре cеrcеtătorii răsрândiți ре suрrafеțе mari să lucrеzе îmрrеună, folosindu-sе cu toții dе рuținеlе și dе costisitoarеlе calculatoarе și dе fișiеrеlе acеstora. Аcеst obiеctiv a nеcеsitat crеarеa unui gruр dе rеțеlе intеrconеctatе carе să funcționеzе ca o unitatе coordonată.

Imрactul Intеrnеt-ului asuрra viеții noastrе еstе mai marе dеcât influеnța ре carе a avut-o Rеvoluția industrială în scһimbarеa sociеtății sеcolului XVIII. Аcеasta еstе concluzia la carе a ajuns un studiu еfеctuat dе рrеstigiosul Ϲеntru dе Ϲеrcеtări Ηеnlеу din Marеa Вritaniе, studiu finanțat dе corрorația amеricană ϹISϹO SҮSTΕM, lidеrul mondial în construcția rеțеlеlor реntru Intеrnеt. Raрortul Imрactul Intеrnеt-ului în Εuroрa rеlеvă scһimbărilе radicalе рrodusе în modul nostru dе a trăi, dе a munci, dе a învăța și dе a nе реtrеcе timрul libеr.

Ρrinciрalеlе sеrvicii și rеsursе ре carе lе ofеră Intеrnеt-ul sunt:

Ρoșta еlеctronică еstе un sistеm intеrnațional рrin carе sе рoatе trimitе și рrimi mеsajе ре calе еlеctronică, cunoscută sub numеlе dе е-mail. Dе faрt, рoșta еlеctronică rерrеzintă o marе рartе a traficului dе ре Intеrnеt și реntru mulți еstе singura rеsursă ре carе o utilizеază.

Gruрurilе dе discuții еstе un sеrviciu carе рoartă numеlе dе Usе Νеt. Аcеsta ofеră accеsul la nеwsgrouр реntru discuții în gruр axatе ре un anumit subiеct. O variantă a acеstui sеrviciu еstе sistеmul dе aviziеr еlеctronic (ВВS). Sistеmеlе ВВS sunt asеmănătoarе Usе Νеt-ului, cu еxcерția faрtului că toatе fișiеrеlе sunt localizatе ре un singur calculator carе dе obicеi еstе întrеținut dе o реrsoană sau dе un gruр.

Ρartajarеa fișiеrеlor (transfеrul dе fișiеrе) carе реrmitе transfеrul fișiеrеlor dе datе dе la un calculator la altul. În fеlul acеsta sе рot рrеlua dе ре difеritе calculatoarе рrogramе și oricе tiр dе documеnt еlеctronic. Ρеntru a utiliza acеst sеrviciu еstе nеcеsar un рrogram FTΡ (Filе Transfеr Ρrotocol) cu ajutorul căruia utilizatorul sе рoatе conеcta la un sеrvеr FTΡ aflat la distanță. Sеrvеrul еstе idеntificat рrintr-o adrеsă Intеrnеt. Аccеsul la un astfеl dе sеrvеr еstе реrmis, dе rеgulă, utilizatorilor înrеgistrați carе au drерt dе accеs.

World Widе Wеb (www) еstе o comрonеntă a Intеrnеt-ului numită mai simрlu Wеb carе реrmitе utilizatorilor să folosеască o idее dеmodată – cеa a notеlor dе subsol – într-un mod cu totul nou. Ϲând un autor al unui articol dе rеvistă sau al unеi cărți introducе o notă dе subsol, cititorul еxaminеază subsolul рaginii și рrobabil еstе îndrumat sрrе o altă рagină sau sрrе altă cartе. Wеb-ul рoatе facе în еsеnță acеlași lucru, folosind o tеһnică cе va sublinia sau еvidеnția un cuvânt, o еxрrеsiе sau o imaginе din documеnt. Ϲuvântul sau еxрrеsia еvidеnțiată arată utilizatorului că еxistă un alt documеnt asociat рrimului. Аcеst documеnt рoatе fi accеsat și afișat imеdiat ре еcran. Documеntul dе acеst tiр рoartă numеlе dе һуреrtеxt. Dе asеmеnеa Wеb-ul facе рosibilă și stocarеa și rеgăsirеa sau rеdarеa fotografiilor, a imaginilor fixе și a cеlor animatе și a sеcvеnțеlor vidеo și audio. Utilizând un astfеl dе instrumеnt cliеnții рot să vadă raрid și ușor informațiilе și imaginilе graficе stocatе, рrobabil, ре calculatoarе aflatе la mii dе km distanță. Utilizarеa unui browsеr Wеb sеamănă foartе mult cu o călătoriе adеvărată, numai că acеasta sе facе mult mai ușor. Аcеst tiр dе călătoriе рoartă numеlе dе “navigarе” ре Intеrnеt. Sociеtățilе comеrcialе și altе organizații au încерut să folosеască Wеb-ul ca mijloc dе рublicitatе реntru рrodusеlе sau реntru sеrviciilе lor. Εi crееază o рagină Wеb, un fеl dе vitrină еlеctronică. Odată cе adrеsa рaginii Wеb еstе cunoscută, рosibilii cliеnți рot afla informații dеsрrе firma rеsреctivă.

Ϲһat-ul (discuții рrin Intеrnеt) еstе sеrviciul carе реrmitе unui gruр dе реrsoanе să-și transmită mеsajе într-un timр foartе scurt. Dеși еstе utilizat dе difеritе catеgorii dе vârstă, еl еstе foartе рoрular în rândul tinеrilor. Odată conеctat, utilizatorul еstе рus în lеgătură cu o mulțimе dе alți utilizatori din toată lumеa. Аșa-numitеlе sрații dе discuții реrmit gruрarеa acеstora ре anumitе tеmе cum ar fi sciеncе-fiction, film sau sрort. Toatе mеsajеlе tastatе într-un astfеl dе sрațiu aрar aрroaре simultan ре еcranеlе calculatoarеlor tuturor рarticiрanților la discuții. Аcеstе sрații sunt activе în gеnеral 24 dе orе ре zi.

Cеi carе au accеs la Intеrnеt la locul dе muncă sunt mult mai binе informați, mai рroductivi, însă din cauza abundеnțеi dе datе dе рrocеsat, numărul orеlor dе lucru еstе în crеștеrе, рroрorțional cu acumularеa obosеlii și strеsului.

Intеrnеtul ofеră o colеcțiе dе datе carе sе îmbogățеștе într-un ritm raрid, colеcțiе cе cuрrindе subiеctе dе la mеdicină la știință și la tеһnologiе. Εl рrеzintă un matеrial comрlеt din domеniul artеlor, рrеcum și matеrialе dе cеrcеtarе реntru studеnți și matеrialе rеfеritoarе la rеcrееrе, la divеrtismеnt, la sрort și cһiar рosibilități dе găsirе a unui loc dе muncă. Ρrin Intеrnеt рutеm avеa accеs la almanaһuri, la dicționarе, la еncicloреdii și la һărți. În zilele noastre cea mai mare parte a informației, de care avem nevoie atât în viața de zi cu zi cât și în mediile profesionale și de studii, se găsește pe internet. Fie că este vorba despre ultimele știri, ultimele activități ale prietenilor și familiei, cărți, achiziționarea diverselor produse disponibile în magazinele virtuale sau chiar e-banking, folosim această minunată unealtă aparent bună la toate, internetul. Însă, ceea ce majoritatea utilizatorilor nu știu despre internet este că, pe cât este de atractiv pe atât este de vulnerabil în fața atacurilor cibernetice.

DEFINIREA COMERȚULUI ELECTRONIC

O primă definire dată comerțului electronic de către Organizația Economică de Cooperare și Dezvoltare, este văzută prin prisma desfășurării unei afaceri având calea deschisă către întreaga lume prin serviciile oferite de către rețeaua Internet și constând în vânzarea de bunuri și servicii atât offline cât și online.

Într-o accepțiune mai tradițională a ceea ce reprezintă comerțul electronic Robin Mansell definește comerțul electronic ca fiind:

“utilizarea în rețele cu valoare adăugată a unor aplicații de tipul transferului electronic de documente, a comunicaților fax, codurilor de bare, transferului de fișiere și a poștei electronice”.

Extraordinara dezvoltare a interconectivității calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societății, a condus la o tendință tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste rețele în aria unui nou tip de comerț, comerțul electronic în Internet, care să apeleze – pe lângă vechile servicii amintite – și altele noi.

Prin acest procedeu avem posibilitatea de a achiziționa orice fel de produse, direct prin rețeaua de Internet având la dispoziție informații despre fiecare produs consultând cataloagele electronice pe Web, dacă discutăm de modalitatea online, sau cataloagele pe suport magnetic – CD-ROM, pe suport de hartie, etc, dacă discutăm despre modalitatea ofline.

Metodele de plată pentru cele două variante sunt cărțile de credit sau așa numitele portmonee electronice.

O altă definiție a comerțului electronic este prezentată din punctul de vedere al relațiilor de afaceri care se derulează prin rețea între furnizori și clienți, ca o alternativă la variantele de comunicații "tradiționale" prin fax, linii de comunicații dedicate sau "EDI" pe rețele cu valoare adăugată.

Pentru marea majoritate termenul “comerț electronic” înseamnă doar efectuarea cumpărăturilor în mediul online, în www. Această percepție este una simplistă deoarece comerțul electronic este mai mult decât un simplu proces de cumpărare/vânzare de produse și servicii. Pe lângă aceste acțiuni, e-commerce cuprinde activități, precum:

schimburi și negocieri efectuate între companii,

procese interne ale companiilor pe care acestea le desfășoară ca suport pentru activitățile de cumpărare/aprovizionare, vânzare, angajări, planificare,

transfer de documente.

Concluzionând:

Din punct de vedere științific, termenul comerț electronic este o tehnologie modernă care:

înlesnește activități din mediul de afaceri;

se adreseaza nevoilor companiilor, comercianților precum și a consumatorilor;

se pliază perfect pe principiul “time is money” prin creșterea vitezei de tranzacționare și livrare.

Din punct de vedere pragmatic comerțul electronic:

implică activitățile efectuate în mediul on-line, având scopul de marketing;

implică tranzacții comerciale;

implică realizări de afaceri on-line prin activități precum vânzare/cumpărare produse și servicii, precum și activități care implică schimb de date electronice (schimb de documente între calculatoare);

reprezintă tehnologiile care includ o multitudine de forme de tranzacționare electronică, printre care menționăm transmiterea de mesaje, transferul de fonduri, cataloage, baze de date, etc;

În figura 2.1 este prezentată schema de principiu a comerțului electronic realizat în mediul www, cu plata achizițiilor prin card bancar, național sau internațional.

Figure 2.1 schema de principiu a comerțului electronic cu plata prin card. b#%l!^+a?

Principalele elemente componente ale comerțului electronic, prezentate în figura 2.1, sunt:

un sit de comerciant aflat pe un server de găzduire,

cumpărătorul cu PC conectat în rețea,

băncile prin intermediul cărora se realizează plata cu cardul (național sau internațional),

zona punctată echivalentă cu un terminal de plată cu card, adică reprezintă un POS virtual.

Această schemă este similară cu cazul plăților care se realizează prin cec electronic, ordin de plată electronic, etc. Se înlocuiește doar cardul cu cecul, și sistemul de plăți prin carduri cu cel de plăți prin cecuri, etc.

DIFERENȚA DINTRE COMERȚULUI ELECTRONIC ȘI COMERȚUL TRADIȚIONAL

În tabelul prezentat mai jos a fost realizată o paralelă între comerțul tradițional și cel electronic, în scopul sublinierii diferențelor între cele două tipuri de activități (activitatea comercială tradițională și activitatea comercială electronică). În acest mod au fost bine evidențiate atât activitățile cât și timpii implicați în comercializarea de produse, indiferent de tipul și domeniul acestora.

Tabelul 2.1. Paralelă între activitățile comerciale

tradiționale și electronice.

Pașii urmăriți în fiecare dintre situațiile amintite, sunt prezentați în tabelul 2.2.

Tabelul 2.1. Paralelă între pașii parcurși pentru realizarea de

tranzacții comerciale tradiționale și electronice.

Trecerea de la comerțul clasic la comerțul electronic (e-commerce) s-a fǎcut treptat, pe mǎsurǎ ce avansul tehnologic în materie de IT a atins cotele cele mai înalte.

Kalakota și Whinston apreciau faptul cǎ, comerțul electronic este: „……o metodǎ modernǎ de afaceri, care se adreseazǎ firmelor, piețelor și clienților prin reducerea costurilor, concomitent cu îmbunǎtǎțirea calitǎții produselor și serviciilor, precum și creșterea vitezei de livrare sau prestare. Comerțul electronic nu poate fi tratat fǎrǎ a avea în vedere rețelele de calculatoare, utile în cǎutarea și gǎsirea informațiilor necesare sprijinirii luǎrii diferitelor decizii atât de cǎtre firme, cât și de catre consumatori”.

Kastenbaum și Straight menționeazǎ în lucrarea lor cǎ, „Comerțul electronic reprezintǎ o integrare a e-mailului, a transferului electronic de fonduri, schimbului electronic de date și alte tehnici asemǎnǎtoare într-un sistem electronic atotcuprinzǎtor de funcții economice”. În acceași manierǎ avem și definiția redatǎ de cǎtre Dennis P. Geller, „[comerțul] este colecția de practici și instrumente ce presupun utilizarea tehnologiilor informaționale pentru îmbunǎtǎțirea relațiilor dintre partenerii de afaceri.”

În publicația „Buyer’s Guide to Electronic Commerce”, comerțul apare definit ca: „utilizarea tehnologiilor informaționale pentru îmbunǎtǎțirea relațiilor dintre partenerii de afaceri.” Microsoft Press Users’Dictionary definește comerțul electronic ca „activitatea comercialǎ care are loc prin intermediul calculatoarelor conectate între ele”.

Astǎzi asistǎm cu toții la ceea ce este numit generic „revoluția în telecomunicații și comerț.” În ultimii douǎzeci de ani internetul a cunoscut o evoluție nemaiîntâlnitǎ, transformându-se într-un instrument care „afecteazǎ” societatea în ansamblu. Fiecare an aduce noi și noi schimbǎri în tehnologia informaticǎ, astfel încât e greu de prezis ce se va întâmpla peste 5 sau 10 ani. Conform unor statistici s-a constatat faptul cǎ utilizatorul tipic de internet este american (84%), alb (87%), vorbitor de limbǎ englezǎ (97%), cu vârsta medie de pânǎ în 35 ani, este educat și dispune de un salariu bun.

Multe companii care activeazǎ la nivel global au înțeles aceastǎ realitate, și faptul cǎ „Internetul, intraneturile și alte rețele de calculatoare pot reduce considerabil costurile tranzacțiilor și pot facilita noi tipuri de tranzacții comerciale, precum și noi acorduri între cumpǎrǎtori și vânzǎtori, care sǎ le permitǎ desfǎșurarea activitǎților de comerț mult mai ușor.”

EC (e-commerce) a devenit aceea modalitate de a desfǎșura activitǎți de comerț prin intermediul echipamentelor electronice necesare pentru a mǎrii aria de acoperire (adicǎ locul în care s-ar putea afla potențiali clienți), și viteza cu care este „livratǎ” informația.

Comerțul electronic devine maniera prin care se pot comercializa produse în întreaga lume, având ca efect sporirea numǎrului de clienți prin înfrângerea barierelor geografice între cumpǎrǎtori și comercianți.

În cadrul tranzacțiilor comerciale clasice aveam patru etape diferite, și anume: cercetarea de marketing, încheierea contractului comercial, vânzarea produsului sau a serviciului, și plata propriu-zisǎ pentru produs/serviciu. În figura 1 avem prezentate modul cum se reflectǎ aceste patru etape în cadrul comerțului clasic, respectiv comerțului electronic:

Figure 2.2 Comerț clasic vs. comerț electronic. b#%l!^+a?

(Sursa: www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs-06.pdf)

ACTIVITĂȚILE SPECIFICE COMERȚULUI ELECTRONIC

În acest subcapitol se vor prezenta succint, informații cu privire la principalele activități și/sau procese care se pot desfășura în cadrul acestui nou sistem de tranzacții comerciale.

David Kosiur a emis teoria că în cadrul comerțului electronic sunt cinci procese de bază care au loc, prezentate schematic în figura 2.3

Figure 2.3 Comerț clasic vs. comerț electronic. b#%l!^+a?

(Sursa: www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs-06.pdf)

distribuirea informațiilor,

lansarea comenzilor,

plata,

onorarea comenzilor,

service-ul și asistența.

Distribuirea informațiilor

Pentru o mai bună pătrundere în piață în vederea comercializării de produse sau servicii, companiile sunt obligate să participe la un proces intens de cu activități de marketing. Există două scopuri diferite ale participanților la tranzacțiile comerciale:

potențialii clienți solicită informații atât despre firmă cât și despre produsele ei pe care le comercializează;

firma care vinde culege informații din piață, pentru a acționa cel mai optim în găsirea și atragerea cliențiilor, ceea ce conduce la proiectarea acelor produse și servicii conforme cerințelor pieței.

Prin comerțul electronic, cele două scopuri pot fi realizate concomitent, pentru că dispune de o serie de mijloace ce facilitează atingerea lor.

Modalitățile de distribuire a informațiilor sunt:

chat-urile;

conferințele electronice;

sistemul buletinelor electronice;

grupurile de discuții;

site-urile Web, care pot fi proiectate pentru a include cataloage online și permit discuții sau completare de formular pentru detalii;

newslettere cu notificarea prin e-mail a clienților care cuprind informații despre acțiunile și evoluțiile produselor firmei;

asistența tehnică asigurată clienților;

plasarea celor mai frecvente întrebări într-un fișier, care poartă numele FAQs (Frequently Asked Questions), ale căror răspunsuri pot fi incluse într-o pagină distinctă a site-ului sau distribuite prin e-mail, etc

Lansarea comenzilor

Procedura de lansare a comenzilor în condițiile în care nu există un formular:

comanda este transmisă și acceptată prin e-mail;

prelucrarea comenzii presupune realizarea unui script CGI.

Efectuarea plățilorr

Pentru efectuarea plăților sunt acceptate următoarele variante:

Caredurile de credit;

cecurile electronice;

moneda electronică;

orice alt instrument care se încadrează în categoria denumită microcash utilizată în situația în care plățile sunt de valori foarte mici;

EDI și EFT.

Onorarea comenzilor

Diferă în funcție de produsele sau serviciile destinate vânzării, astfel:

produse intangibile (informații, software, documentații, muzică etc.) – are loc sub forma buletinelor informative, a știrilor, a rapoartelor de analiză, etc;

produse tangibile – se poate folosi sistemul EDI pentru operațiuni precum informarea firmei ce asigură transportul asupra bunurile care urmează să fie trimise clientului, urmărirea stărea livrărilor, a încasărilor, etc;

servicii – desfășurarea activităților se derulează în funcție de tipul serviciului, onorarea solicitărilor presupunând o perioadă de timp mai mare sau mică.

Service-ul și asistența

Modalități de asigurare a asistenței și service-ului:

Disponibilitate call center 24/7 zile pe săptămână;

e-mailul sau site-urile Web.

ARHITECTURA UNUI SISTEM DE COMERȚ ELECTRONIC

În realizarea unui sistem de e-commerce este nevoie de conlucrarea a patru componente esențiale (subsisteme electronice/informatice): clientul, comerciantul, sistemul tranzacțional și dispecerul de plǎți.

Clientul – va dispune de un echipament clasic, un PC conectat la internet direct (printr-un furnizor de internet, ISP), sau indirect (dacǎ clientul face parte dintr-o dintr-un lanț de corporații). Clientul va dispune și va utiliza acest echipament pentru a efectua cumpǎrǎturi online. Pentru cǎutarea unui magazin online clientul va folosi Browser-ul. Acesta va primi ulterior un mesaj care îi va confirma sau infirma realizarea tranzacției și a plǎții sau orice alte detalii, prin intermediul poștei electronice (e-mail).

Comerciantul – va dispune de un sistem informatic situat de regulǎ la sediul comerciantului, care are rolul de a gǎzdui și actualiza catalogul electronic și produsele disponibile ce urmeazǎ a fi comandate online.

Sistemul tranzacțional – sistem informatic (hard și soft) responsabil cu procesarea comenzilor, efectuarea plǎților, evidența înregistrǎrilor și a celorlalte aspecte legate de business și implicate în procesul de tranzacționare.

Dispecerul de plǎți sau Payment Gateway – sistem informatic cu rol în „rutarea” instrucțiunilor de platǎ din interiorul rețelelor financiar-bancare. De asemenea se mai ocupǎ cu verificarea cǎrților de credit și autorizarea plǎților. Acest sistem joacǎ rolul de poartǎ care face legǎtura între rețeaua global de internet și subsistemele financiar-bancare, care sunt supuse unei riguroase cerințe de securitate. Accesul prin gateway se realizeazǎ prin intermediul unui gatekeeper, care prin intermediul informațiilor furnizate de cartea de credit (tipul și numǎrul cardului), direcționeazǎ informația cǎtre un centru de carduri (CC – server certificat și acceptat de banca emitentǎ). Odatǎ ce aceste informații ajung la banca la care cumpǎrǎtorul are deschis contul, dupǎ o serie de verificǎri, banca va efectua plata – transferul bancar cǎtre contul comerciantului, sau o va refuza.

Totalitatea aplicațiilor care fac parte din comerțul electronic depind de infrastructurǎ, în special de rețelele disponibile, dupǎ cum sunt redate în figura 2.3

Dintre toate componentele necesare acestor tranzacționǎri, infrastructura de rețea este, se pare, cea mai importantǎ, aceasta cuprinzând toate datele necesare transferului de informații (Internet, cablu, rețele de telecomunicații, etc.). Pe lângǎ infrastructura de rețea mai sunt necesare și: infrastructura de producție, infrastructura de distribuție și infrastructura de servicii. Comerțul electronic are nevoie nu numai de o infrastructurǎ fizicǎ, dar și de anumite componente de software de care trebuie sǎ dispunǎ atât cumpǎrǎtorul cât și furnizorul. Astfel cǎ, în arhitectura software vom regǎsi urmǎtoarele componente, redate cât mai fidel în fig 2.3.

Figure 2.4 Aplicațiile și infrastructura comerțului electronic. b#%l!^+a?

(Sursa: http://www.scrigroup.com/afaceri/comert/COMERTUL-ELECTRONIC-CONCEPTE-S94599.php)

Figure 2.5 Arhitectura software a comerțului electronic. b#%l!^+a?

(Sursa: http://www.scrigroup.com/afaceri/comert/COMERTUL-ELECTRONIC-CONCEPTE-S94599.php).

AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ALE COMERȚULUI ELECTRONIC

În cadrul comerțului electronic existǎ avantaje și dezavantaje atât pentru cumpǎrǎtor cât și pentru companiile furnizoare de astfel de servicii.

În funcție de poziția cumpǎrǎtorului au fost identificate urmǎtoarele avantaje:

un timp redus de acces la produs;

accesul neîngrǎdit la produse aflate la mari distanțe;

negocierea prețurilor este mai facilǎ;

comoditatea lucrului la distanțǎ;

economii la achiziționarea produselor;

libertatea de alegere – datoritǎ numǎrului foarte mare de magazine pe care clientul le poate vizita la un click distanțǎ, având posibilitatea de a-și alege un produs în urma unei multitudini de opțiuni (preț, data livrǎrii, etc.).

scăderea costurilor tranzacțiilor prin creșterea vitezei de transfer a informațiilor;

Avantaje

Avantajele înregistrate de vânzǎtor/companie/firmǎ care activeazǎ online sunt:

creșterea semnificativǎ a vitezei de comunicare – comunicarea clasicǎ între companii prin intermediul faxului sau telefonului încetinea considerabil activitatea acestora;

reducerea costurilor – prin înlocuirea poștei clasice și mesageriei cu poșta electronicǎ;

magazinele virtuale nu sunt închise niciodatǎ, fiind la dispoziția clienților 24/7, nu ocupǎ un spațiu costisitor, evitându-se astfel cheltuielile de chirie, închiriere sau depozitare, iar numǎrul personalului unui magazin online este mult mai mic decât în cazul unui magazin real;

întǎrirea legǎturilor cu furnizorii și clienții;

magazinul virtual ofertǎ un grad sporit de intimitate clientului;

costuri de publicitate reduse;

internetul nu are granițe (site-urile au versiuni în toate limbile, magazinele online au posibilitatea de a traduce în orice limbǎ, fǎcând tranzacția rapidǎ și ușoarǎ, clienții pot comanda de oriunde din lume);

adaptarea la schimbǎri este mai rapidǎ;

dispariția barierelor geografice în procesul tranzacționǎrii online;

dezvoltarea unor noi produse/servicii se realizeazǎ ținând cont și de cerințele cumpǎrǎtorului;

instrument puternic de promovare și marketing.

Dezavantaje

Printre dezavantajele serviciilor electronice putem aminti:

credibilitate scǎzutǎ – datoritǎ numǎrului tot mai mare de fraude din spațiul virtual, posibilii cumpǎrǎtori au devenit sceptici în ce privește shoppingul online;

necesitatea de a avea în permanențǎ un computer conectat la internet;

potențial va trebui sǎ aibǎ cunoștințele necesare utilizǎrii calculatorului și internetului;

infrastructura comerțului electronic este încǎ under construction;

clienții acestui tip de serviciu nu sunt feriți de posibilele „amenințǎri virtuale”;

ignoranța sau slaba cunoaștere a acestui domeniu – datoritǎ proastei pregǎtiri și a mentalitǎții unor oameni, care aleg sǎ respingǎ noile tehnologii și avansul tehnologic în ansamblu, catalogându-le drept nesigure și ineficiente;

LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ CU PRIVIRE LA COMERȚUL ELECTRONIC

Legea nr 365/2002 privind comertul electronic, Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 403 din 10 mai 2006

Hotarirea Guvernului nr. 1308 din 11/20/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic

Legea 121/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic

Legea 365/2002 privind comertul electronic – versiunea initiala

Ordonanta privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta 130/2000 – Republicat in Monitorul Oficial cu numarul 177 din data de 7 martie 2008

Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta – versiunea initiala

Legea 51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta

Ordonanta nr. 85 din 19 august 2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare – Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007 – modificata de OUG 65/2009 si Legea nr.196/2010

Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori – Republicata in Monitorul Oficial no.. 305 din 18 Aprilie 2008 – modificata de legea 160/2010

Ordinul nr.72/2010 al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor privind unele masuri de informare a consumatorilor, publicat in Monitorul Oficial nr.164 din 15 martie 2010

SECURITATEA ÎN COMERȚUL ELECTRONIC

Aspectele ce țin de securitatea tranzacțiilor online reprezintǎ un aspect foarte important în ansamblul comerțului electronic. Securitatea acestor servicii este vitalǎ îndeosebi în sistemele finaciare, fie ele bazate pe tranzacții fizice ori electronice. Dupǎ cum în lumea realǎ ne bazǎm foarte mult pe securitatea fizicǎ, și în lumea virtualǎ este necesarǎ asigurarea unor mijloace electronice de protecție a datelor, a comunicațiilor, a tranzacțiilor în integralitatea lor.

În cazurile în care se opereazǎ cu informații confidențiale, nevoia înlsenirii unor mǎsuri de siguranțǎ sporitǎ este obligatorie. Scopul securitǎții este acela de a asigura confidențialitatea, integritatea și autenticitatea informației.

Când se opereazǎ într-un asemenea domeniu, acela al utilizǎrii pe scarǎ largǎ a calculatoarelor, va fi nevoie de un nivel sporit de protecție, chiar și pentru cei care nu sunt implicați în e-commerce, cum ar fi cei care doresc sǎ transmitǎ informații cu caracter confidențial prin intermediul e-mailului.

Asigurarea siguranței serviciilor electronice se poate realiza prin:

Implementarea unor mecanisme specifice (protecția liniilor de transmitere a datelor);

Aplicarea unor tehnici de codificare a datelor (criptare) pentru protecția comunicǎrii între aplicațiile ce ruleazǎ pe diverse calculatoare din rețea;

Inițierea unor proceduri de restricționare a accesului la nivelul rețelei, etc.

COMERȚUL ELECTRONIC O NECESITATE

Dezvoltarea continuă și simultană a telecomunicațiilor și a domeniului IT a făcut nu numai posibilă ci și necesară, crearea tehnologiilor specifice care au condus la o influență majoră a activităților economicco-sociale în bcare s-a dezvoltat puternic, comerțul electronic.

Comerțul electronic reprezintă de fapt, o formă modernă a comerțului clasic. Acesta este în strânsă legătură cu evoluția tehnologiilor legate de Internet precum și de gradul lui de penetrare în societate.

În sens larg, comerțul electronic este un concept care desemnează procesul de cumparare/vânzare prin utilizarea rețea de Internet.

În sens restrâns, comerțul electronic poate fi analizat din patru puncte de vedere, si anume:

din punctul de vedere al comunicatiilor;

din punctul de vedere al proceselor de afaceri;

din punctul de vedere al serviciilor.

din punctul de vedere al accesibilitatii in timp real (online).

In Romania cel mai dezvoltat sistem de plata este cel ramburs. Produsele se trimit prin colet postal si plata se face in momentul ridicarii coletului de la posta.

Pe langa comertul propriu-zis, site-urile comerciale includ site-uri pentru furnizori, site-uri pentru marketing si pentru tranzactii bancare.

La nivelul intregului an 2011, cele mai scumpe tranzactii au fost realizate pentru achizitia de bilete de avion – 9.700 euro, pachete turistice – 8.800 euro si produse software – 6.000 euro. Majoritatea tranzactiilor au fost efectuate din Romania – 59.84%, dar si din Italia – 14.71%, Spania – 5.82% sau Marea Britanie – 5%.

Figure 2.6 Evoluția comerțului electronic în 2001, pe segmente de piață.b%l!^+a?

Figure 2.7 Evoluția comerțului electronic – valori medii. b#%l!^+a?

CADRUL JURIDIC ȘI NORMATIV AL COMERȚULUI ELECTRONIC

De la început comerțul a fost definit ca un schimb de bunuri, produse și/sau servicii, acesta fiind dezvoltat și protejat în aceeași măsură astfel încât, astăzi comerțul a ajuns să fie făcut prin rețelele Internet și prin sistemele de comunicații, esențial fiind că cele două caracteristici au rămas aceleași. Comertul electronic inseamna schimb de bunuri și în continuare trebuie protejat cu forța legii.

La nivel mondial se identifică două modele de abordare a reglementării juridice a comerțului electronic:

Modelul american – regulile adoptate la nivelul fiecarui stat au depasit ca numar si volum legile ratificate la nivelul intregii federatii;

modelul Uniunii Europene – principiile legislative adoptate la nivelul Uniunii au devansat regulile natiunilor individuale si se afla in curs de transpunere la nivelul tarilor membre sau candidate.

In consecinta, lista principalelor directive indentificate la nivel mondial se apropie mai mult de abordarea Uniunii Europene decat cea a Statelor Unite, incluzand urmatoarele aspecte:

Asigurarea confidentialitatii comunicatiilor mijlocite de Internet.

Asigurarea procesului invers.

Securizarea comunicatiilor prin incriptare, certificate, semnaturi digitale, smart card-uri sau alte metode.

Monitorizarea utilizarii informatiilor personale divulgate in timpul tranzactiilor comerciale desfasurate pe Internet.

Controlarea tarifelor de acces la serviciile Internet, pentru prevenirea actiunilor anti-trust sau de monopol.

Stabilirea regulilor care definesc validatatea contractelor si semnaturilor electronice.

In elaborarea legislatiei comertului electronic, prima conditie este adoptarea legilor-cadru sau a unor directive constituite la nivelul unor structuri multistatale. Legile-cadru contin elementele esentiale privind compatibilitatea si ele trebuie adaptate in mod corespunzator in legislatia nationala.

Legislația comerțului electronic

Legea a fost intocmita in conformitate cu Directiva UNCITRAL privind comertul electronic, adoptata de Organizatia Natiunilor Unite prin Rezolutia 51/162 din 16 decembrie 1996 cu modificarile adoptate in anul 1998 si cu Directiva 98/0191 din 15 iunie 1998 a Uniunii Europene privind semnatura electronica.

Aceasta lege include urmatoarele capitole:

Dispozitii generale;

Furnizarea serviciilor societatii informationale;

Contracte incheiate prin mijloace electronice;

Raspunderea furnizorilor de servicii;

Supravegherea si controlul;

Solutionarea litigiilor;

Sanctiunile civile si contraventionale;

Infractiunile desavarsite in legatura cu emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu utilizarea datelor de indentificare in vederea efectuarii de operatiunii financiare;

Dispozitiile finale.

Legea comertului electronic ofera un cadru juridic pentru operatiunile de tip B2B si B2C, reglementand si regimul juridic al documentului electronic si al domeniului.Pe langa stabilirea regimului juridic al documentului electronic, legea face referiri la locul si data transmiterii si primirii documentului, precum si la aspectele juridice privind modul in care emitentul si destinatarul pot dovedi ca documentul a fost transmis sau trebuia sa fie receptat.

Aspecte practice ale reglementărilor juridice naționale

Comertul electronic în România este o parte importantă și bineînțeles, legiferată. In cazul comertului electronic B2B au fost legiferate, cu precadere, elementele necesare functionarii magazinului virtual. Comertul electronic se bazeaza pe semnatura electronica-care deschide calea utilizarii documentelor electronice opozabile in instanta – si pe acceptarea unor standarde privind securitatea transmisiei si stocarii de date.

In prezent in Romania, din punct de vedere legislativ s-au facut pasi importanti:

Fraude în domeniul comerțului electronic și măsuri de prevenire

Riscurile de fraudă în comerțul electronic prin Internet sunt generate de:

rețeaua de telecomunicații publice, inerent nesigură, a Internetului

faptul că tranzacția se face în situația “cardul-nu-este-prezent” în fața comerciantului în momentul cumpărării ceea ce poate să conducă la pierderi sau daune.

S-a apreciat că în 2003 fraudele din eComerț au generat pierderi financiare de circa 1,8 miliarde dolari, 1 din 6 cumpărători cu card a fost, sub o formă sau alta, victima unei fraude financiare, și 1 din 12 cumpărători și-au văzut identitatea furată. Frauda pe Internet este de circa 17 ori mai mare decât cea care are loc în magazinele reale, tranzacțiile frauduloase de comerț electronic reprezentând circa 1% din total, față de numai circa 0.06% tranzacții frauduloase care au loc în magazinele reale.

Cele mai importante tipuri de fraudă care ar putea apare în acest tip de comerț.

interceptarea mesajelor transmise și extragerea datelor cardului. Efectuarea de tranzacții introducând în comandă datele de card interceptate fraudulos. Acest tip de fraudă poate fi eliminat numai printr-o procedură de autentificare a deținătorului de card.

Modificarea comenzii de cumpărare, schimbând, de exemplu, lista de cumpărături sau cantitatea acestora, astfel încât comerciantul va livra produsele greșit, iar cumpărătorul va refuza recepționarea acestora și va cere banii înapoi.

Crearea de situri false, de către comerciant, care arată ca un magazin virtual legitim, dar care nu e legat de nici o bancă acceptatoare sau sistem de plăți. El va capta astfel toate datele de card pe care cumpărătorii păcăliți le vor furniza când vor face o cumpărătură.

SISTEME DE PLĂȚI PENTRU COMERȚUL ELECTRONIC

Un sistem electronic de plăți se referă la totalitatea obiectelor care conlucrează pentru asigurarea plății tranzacțiilor ce se efectuează. Sunt implicate, în general, trei entități care interacționează:

banca B,

cumpărătorul C

vânzătorul V.

Sistemul electronic de plăți conține și o mulțime de protocoale care permit cumpărătorului C să facă plăți către vânzătorul V.

Tranzacțiile reprezintă schimburile de mesaje, sub forma unor protocoale, care se desfășoară între entitățile și sunt parte componentă a sistemului electronic de plăți.

Exemple de tranzacții:

de identificare a utilizatorilor,

de control al accesului,

de depunere și retragere,

de plata, etc.

SISTEME DE PLĂȚI ÎN INTERNET BAZATE PE CARDURI BANCARE

Multe dintre achizițiile realizate prin Internet, se fac plătindu-se cu carduri bancare de tipul Visa, MasterCard, etc. Acestea însă conțin informații confidențiale privind cardul și date ale clienților, informații ce pot fi interceptate în timpul transmisiei prin Internet.

În 1996, MasterCard și Visa au convenit să consolideze standardele lor de plăți electronice într-unul singur, numit SET (Secure Electronic Transaction). Protocolul SET își propune șapte obiective de securitate în comerțul electronic:

Să asigure confidențialitatea instrucțiunilor de plată.

Să garanteze integritatea tuturor datelor.

Să asigure autentificarea cumpărătorului.

Să asigure autentificarea vânzătorului.

Să folosească cele mai bune metode de securitate pentru a proteja părțile antrenate în comerț.

Să fie un protocol care să nu depindă de mecanismele de securitate ale transportului și care să nu împiedice folosirea acestora.

Să faciliteze și să încurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft și cei de rețea.

Confidențialitatea informației

este necesară asigurarea deținătorilor de cartele că informațiile de plată sunt în siguranță.

contul cumpărătorului și informațiile de plată trebuie să fie securizate atunci când traversează rețeaua.

Criptarea mesajelor SET

asigură confidențialitatea informației.

Integritatea datelor

garantează că nu se alterează conținutul mesajelor în timpul transmisiei acestora prin rețea.

Protocolul SET

folosește semnătura digitală pentru integritatea datelor.

Autentificarea cumpărătorului

reduce incidența fraudei.

SET utilizează semnătura digitală și certificatele cumpărătorului pentru autentificarea acestuia.

Autentificarea vânzătorului

furnizează un mijloc de asigurare a clientului ca furnizorul are o relație cu o instituție financiara, permițându-i acestuia să accepte cărțile de credit.

SET utilizează semnătura digitală și certificatele vânzătorului pentru autentificarea acestuia.

Interoperabilitate

Protocolul SET trebuie să fie aplicabil pe o varietate de platforme hardware și soft. Orice cumpărător trebuie să poată să comunice, cu softul sau, cu orice vânzător.

SET folosește formate de mesaje și protocoale specifice.

Plata online se refera la plata cu cardul pe internet. Magazinele online care doresc sa faciliteze vanzarea produselor proprii pun la dispozitia clientilor o interfata prin care acestia isi pot plati cumparaturile, direct cu cardul de credit sau debit.

Plata online presupune introducerea datelor de card in aceasta interfata (numar card, nume detinator card, cod CVV) si autorizarea tranzactiei.

Pentru a spori siguranta tranzactiei, majoritatea bancilor oferta clientilor posibilitatea de a-și inrola cardul in sistemul 3D Secure. Astfel, pe langa datele cardului, clientul trebuie sa introduca si o parola unica, confidentiala. In acest caz, chiar daca datele de pe card sunt furate, atata timp cand nu este cunoscuta parola nu se vor putea realiza plati online.

SISTEME DE PLĂȚI PRIN TRANSFER BANCAR

Structura generala a sistemului de plati cuprinde urmatoarele elemente :

bancile comerciale , care reprezinta intermediarii in proces de transfer de fonduri de la platitor la beneficiar ;

banca centrala ca agent unic de decontare si ca persoana ce reglementeaza procesul de decontare ;

mecanismul de derulare a platilor in valori mici (in numele si din contul clientilor bancari) ;

mecanismul de decontare in valori mari (decontari interbancare) ;

tipuri de transferuri de fonduri ;

instrumentele utilizate in proces de plata.

Transferul bancar online se refera in general la transferurile de bani realizate prin intermediul serviciului de internet banking. Si acesta presupune accesul la o conexiune de internet dar, in loc sa se utilizeze cardul si interfata magazinelor online, clientii utilizeaza o aplicatie speciala pusa la punct de banca.

Aplicatia permite transferul de bani intre conturi bancare, dar si constituire de depozite sau schimburi valutare.

Spre exemplu, se pot face plati de facturi sau se pot trimite bani in contul unui prieten/rude. Pentru a transfera banii, este necesara cunoasterea numelui complet al beneficiarului si codul IBAN al contului acestuia.

Logarea in aceasta aplicatie se face de obicei prin intermediul unui cod unic generat de un digipass.

STUDIU DE CAZ. PREZENTARE APLICAȚII

CONCLUZII

Conform unui studiu privind comertul electronic, in prezent, in Romania, exista aproximativ 900 de magazine online active, cele mai multe oferind la vazare produse din sfera tehnologiei si comunicatiilor. Jocurile pentru calculator, jucariile, florile, ceasurile si biletele la diverse spectacole se comercializeaza in 30% din magazinele online.

Cartea si informatia se vand in doar 10% din totalul magazinelor si acelasi procent din totalul magazinelor se ocupa de vestimentatie si moda. In momentul de fata, aproape 5% din totalul site-urilor care functioneaza in Romania sunt destinate activitatilor de comert electronic.

DE COMPLETAT DUPA REALIZAREA STUDIULUI DE CAZ

ANEXA – CUPRINSUL FIGURILOR

Figure 2.1 schema de principiu a comerțului electronic cu plata prin card. b#%l!^+a? 16

Figure 2.2 Comerț clasic vs. comerț electronic. b#%l!^+a? 20

Figure 2.3 Comerț clasic vs. comerț electronic. b#%l!^+a? 21

Figure 2.4 Aplicațiile și infrastructura comerțului electronic. b#%l!^+a? 25

Figure 2.5 Arhitectura software a comerțului electronic. b#%l!^+a? 26

Figure 2.6 Evoluția comerțului electronic în 2001, pe segmente de piață.b%l!^+a? 31

Figure 2.7 Evoluția comerțului electronic – valori medii. b#%l!^+a? 31

BIBLIOGRAFIE

Literatura de specialitate:

[1]. Arthur, W. Brian, Steven N. Durlauf and David A. Lane, eds, ”The Economy as an Evolving Complex” System II, SFI Studies in the Sciences of Complexity, Vol. XXVII, Addison-Wesley, Reading, MA, 1997, pp. 129-167.

[2]. Coșulean, Ion, Diana Grossu, „Proiect e-Guvernare. Ce este Guvernarea electronică”, Chișinău, 2006.

[3]. Andy Oppel. SQL fara mistere – ghid pentru autodidacti. Rosetti Educational, 2006

[4]. Eastiman, Tyler, Susan Fergusob, Douglas Robert Klein, „Manual de promovare și de marketing pentru radio, televiziune, societăți de cablu și web”, Editura Idea Design Print, Cluj, 2004.

[5]. Geller,D.P. „The Yin and Yang of Electronic Commerce”, http://idm.internet.com.

[6]. Kalakota, R., AB. Whinston, „Frontiers of Electronic Commerce”, Addison Wesley, Reading, MA, 1996.

[7]. Robin Mansell and Uta Wehn Knowledge societies. Information technology for sustainable development, Oxford University Press, New York, 1999,p.23

[8]. Răzvan Sorin ȘERBU, COMERȚUL ELECTRONIC, S.C. Grupul de Presă și Editură "Continent" SRL, ISBN 973-8321-06-9, Sibiu, 2004.

[9]. Florescu, C., P. Mâlcomete, N. Al. Pop (coord.), „Marketing. Dicționar explicativ”, Editura Economică, București, 2003, p. 523.

[10]. McClure, Stuart, „Securitatea rețelelor”, Editura Teora, 2002.

[11]. Kestenbaum, M.I., R.L. Straight, „Papperless grants via the internet”, în Public Administration Revew, 1996 56(1), pp. 114 – 120.

[12]. VeriSign Inc., www.verisign.com/products/, What Every Merchant Should Know About Internet Fraud, 2003.

[13]. Electronification of Payments in Europe, European Central Bank (ECB), Monthly Bulletin, May 2003.

[14]. MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996, p23,54

[15]. Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica – « INFORMATICA, SOCIETATEA INFORMATIONALA, eSERVICIILE » -Editura Economica, Bucuresti 2006

[16]. Ion Gh. Rosca si colab. –« COMERTUL ELECTRONIC » -Editura Economica, Bucuresti 2004

http://www.ereferate-romana.com/cursuri/comertul-electronic-in-romania.php

http://www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/Cuprins_comert_electronic.htm

http://documents.tips/documents/comertul-electronic-lucrare-licenta.html

http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Modalitati-de-plata-utilizate-76.php

http://informatica.ase.ro/site/A140201/v_metode_de_plata_in_comertul_el.htm

http://www.danvasilache.info/ePCap6.pdf

https://cristinadinmoinesti.files.wordpress.com/2013/04/comert_electronic_razvan_serbu_id_2013.pdf

http://biblioteca.regielive.ro/referate/comert/securitatea-tranzactiilor-in-comertul-electronic-338627.html

http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs-06.pdf

http://www.profituri.ro/comert%207.htm

http://nextebiz.blogspot.ro/2012/01/modalitati-de-plata-in-comertul.html