Comercializarea Pesticidelor ÎN Judetul Sibiu

UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA " DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

SPECIALIZARE: MANAGEMENTUL PROTECȚIEI MEDIULUI AGRICOL

COMERCIALIZAREA PESTICIDELOR ÎN JUDEȚUL SIBIU

Coordonator stiințific:

Conferențiar Univ. Dr.

Maria-Mihaela ANTOFIE

Absolvent:

Simulescu Diana -Maria

SIBIU 2016

Legendă

Frază de risc (Fraza R)

R10 – Inflamabil.

R22 – Nociv în caz de înghițire.

R40 – Posibil efect cancerigen — dovezi insuficiente.

R41 – Risc de leziuni oculare grave.

R43 – Poate provoca o sensibilizare în contact cu pielea.

R65 – Nociv: poate provoca afecțiuni pulmonare în caz de înghițire.

R20/22 – Nociv prin inhalare și prin înghițire.

R36/38 – Iritant pentru ochi și pentru piele.

R37/38 – Iritant pentru sistemul respirator și pentru piele.

R 48/22 – Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătății la expunere

prelungită prin înghițire.

R 50/53 – Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte

adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.

Frază de siguranta (Fraza S)

S 2 – A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

S 13 – A se păstra departe de hrană, băuturi și hrană pentru animale.

S 22 – A nu se inspira praful.

S 23 – A nu se inspira gazul/fumul/vaporii/aerosolii (fabricantul va

indica termenul(ii) corespunzător(i))

S 26 – În cazul contactului cu ochii, spălați imediat cu multă apă și

consultați medicul.

S 38 – În cazul unei ventilații insuficiente, a se purta un echipament

de respirație corespunzător.

S 39 – A se purta mască de protecție a ochilor/feței.

S 45 – În caz de accident sau simptome de boală, consultați imediat

medicul (Dacă este posibil, i se va arăta eticheta).

S 46 – În caz de înghițire, a se consulta imediat medicul și a i se arăta

ambalajul sau eticheta.

S 51 – A se utiliza numai în locuri bine ventilate.

S 57 – A se utiliza un ambalaj corespunzător pentru evitarea oricărei

contaminări a mediului înconjurător.

S 20/21 – Nu mâncați, nu beți și nu fumați în timpul folosirii.

S 24/25 – Evitați contactul cu pielea și ochii.

S 29/35 – Nu goliți la canalizare, aruncați acest produs și ambalajul său

numai după luarea tuturor măsurilor de precauție posibile.

S 36/37 – Purtați echipament de protecție și mănuși corespunzătoare.

S 36/37/39 – Purtați echipament de protecție corespunzător, mănuși și mască

de protecție pentru ochi/față.

Frază de pericol‏ (Frază H)

H302 – Nociv în caz de înghițire.

H304 – Poate fi mortal în caz de înghițire și de pătrundere în căile respiratorii.

H317 – Poate provoca o reacție alergică a pielii.

H332 – Nociv în caz de inhalare.

H336 – Poate provoca somnolență sau amețeală.

H351 – Susceptibil de a provoca cancer .

H361 – Susceptibil de a dăuna fertilității sau fătului .

H410 – Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

H411 – Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

Frază de precauție‏ (Frază P)

P261 – Evitați să inspirați praful/fumul/gazul/ceața/vaporii/spray-ul.

P271 – A se utiliza numai în aer liber sau în spații bine ventilate.

P272 – Nu scoateți îmbrăcămintea de lucru contaminată în afara locului de muncă.

P273 – Evitați dispersarea în mediu.

P280 – Purtați mănuși de protecție/îmbrăcăminte de protecție/echipament de protecție a ochilor/ echipament de protecție a feței.

P310 – Sunați imediat la un CENTRU DE INFORMARE TOXICOLOGICĂ sau un medic.

P391 – Colectați scurgerile de produs.

P301 + P312 – ÎN CAZ DE ÎNGHIȚIRE: sunați la un CENTRU DE INFORMARE TOXICOLOGICĂ sau un medic, dacă nu vă simțiți bine.

P302 + P352 – ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA: spălați cu multă apă și săpun.

P305 + P351 + P338 – ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII: clătiți cu atenție cu apă timp de mai multe minute. Scoateți lentilele de contact, dacă este cazul și dacă acest lucru se poate face cu ușurință. Continuați să clătiți.

P309 + P311 – ÎN CAZ DE expunere sau dacă nu vă simțiți bine: sunați la un CENTRU DE INFORMARE TOXICOLOGICĂ sau un medic.

P333 + P313 – În caz de iritare a pielii sau de erupție cutanată: consultați medicul.

P501 – Aruncați conținutul/recipientul la …

Introducere

Prin pesticide se înțeleg orice substanțe sau amestec de substanțe, inclusiv amestecurile acestora cu ingrediente, destinate utilizării în agricultură, silvicultură, în spațiile de depozitare, precum și în alte activități, în scopul  prevenirii, diminuării, îndepărtări sau distrugerii dăunătorilor, agenților fitopatogeni, buruienilor și altor forme de viață animală sau vegetală, inclusiv a virusurilor dăunătoare plantelor și animalelor domestice sau folositoare, a insectelor și rozătoarelor purtătoare de maladii transmisibile la om, precum și produsele utilizate pentru reglarea creșterii plantelor, defolierea sau desicarea acestora.

          De fapt, pesticidele sunt substanțe toxice, care,după pătrunderea în organism într-o doză relativ ridicată odată sau de mai multe ori într-o perioadă foarte scurtă, sau în doze mici repetate timp îndelungat, provoacă în mod temporar, sau permanent, afectări ale uneia sau mai multor funcțiuni, care pot să meargă până la la moarte.

Cerințele față de pesticide au crescut continuu, astfel că în 1976 în SUA, suprafața de porumb tratată cu erbicide a fost 90%, față de numai 11% în 1952, iar suprafața cu porumb tratată cu insecticide a ajuns la 38% față de 1% în 1952. În 1980, valoarea pesticidelor folosite în întreaga lume a ajuns la 6,7 miliarde dolari. În țara noastră, se prevede folosirea în anul 1983 a unei cantități de 45,8 mii tone pesticide, în substanță activă, față de 170 tone în 1938, 5000 tone în 1955 și 21.500 tone în 1965. Așadar, în cadrul mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare plantelor, utilizarea pesticidelor ocupa un loc de  important.

Lucrarea are ca scop studiul pesticidelor utilizate în agricultură și impactul acestora asupara mdiului înconjurător precum si asupra sănății omului. Studiul s-a realizat în comuna Sura Mică, Judetul Sibiu .

Lucrarea este structurată pe șase capitole care însumează date generale despre comuna Sura Mică și situl Insulele stepice Sura Mică – Slimnic, pesticidele interzise comercializării, clasificarea pesticidelor și efectele negative ale acestora asupra mediului, structura agriculturii și zootehniei în arealul studiat, precum și principalele culturi agricole și produsele fitosanitare aplicate acestora insotite de un foarmat de prezentare pentru fiecare dintre ele.

1.Accesarea bazei de date DG SANCO Direcția de Sănătate Generală și consumatori (DG SANCO), Comisia Europeană

Direcția Generală a Comisiei Europene pentru Sănătate și Protecția Consumatorilor (DG SANCO) a fost înființată în 1999. Principalul sediu se afla la Bruxelles, dar Direcția de sănătate publică se împarte între Bruxelles și Luxemburg. Aproximativ 700 de personae lucrează în cadrul Direcției, din care, 120 sunt responsabile pentru sănătatea publică.

Misiunea generală pentru DG SANCO este: "Împreună cu statele membre, Uniunea Europeană își propune să protejeze și să promoveze sănătatea cetățenilor săi". Aceasta având ca scop îmbunătățirea calității vieții în UE prin intermediul unor politici, legi și programe în cele trei principale domenii de activitate;

-sănătatea publică,

– siguranța alimentară

-protecția consumatorului.

Obiectivele DGSANCO sunt:

-întărirea rolului consumatorilor de a proteja și de a îmbunătăți sănătatea publică ,

-să se asigure că produsele alimentare în Europa sunt sigure și sănătoase,

-să asigure sănătatea și bunăstarea animalelor noastre ,

-protejarea sănătății culturilor și pădurilor,

– promovarea standardelor de siguranță alimentară ale UE la nivel mondial

În continuare vor fi prezentate date privind cadrul de reglemenatre al pesticidelor în Uniunea Europeană prin accesarea portalului DG SANCO – al Comisiei Europene.

1.1Acetochlor – substanța activă pentru Acetogan 900

Dacă în anul 2010 această substanță activă era încă permisă a fi utilizată pe suprafața Uniunii Europene, aceasta este interzisă dup 2011 datorită efectului toxic remanent în apă cu afectarea ecosistemelor acvatice, limicole și ripariene cu efecte negative asupra mediului înconjurător. Datorită particularităților fizico-chimice această substanță este ușor abosrbită prin pielea umană un motiv în plus care a condus la interzicerea utlizării acesteia pe teritoriul european. (Figura 1)

Figura 1 Acetochlor nu este accetpată ca substanță active în UE http://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.detail&language=EN&selectedID=1670

1.2 Diclor-Difenil-Tricloretanul denumirea prescurtată DDT

Este un insecticid care a fost folosit din anii 1940 ca un toxic de contact. Datorită acțiunii eficiente în combaterea insectelor și toxicității reduse față de mamifere ca și costului relativ redus de productie a fost utilizat pe scară largă pentru o perioada îndelungata. Principalul dezavantaj al DDT-ului constă în stabilitatea chimică, remanența și efectului de cumulare în sol, alimente și corpul uman. In decursul timpului s-a constat că unele substanțe chimice rezultate prin descompunerea lui pot cauza tulburări endocrine, s-a presupus că ar avea și efect cancerigen. Toate aceste efecte secundare au dus în anii 1970 la interzicerea utilizării DDT-ului în țările industrializate, iar din anul 2004 prin „Convenția de la Stockholm” s-a interzis folosirea pentru agricultură. Este interzis in UE din anul 2004 ceea ce înseamnă că utilizarea lui în 2010 era împotriva regulamentelor UE . (Figura 2)

Figura 2 DDT interzis in UE din 2004 http://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.detail&language=EN&selectedID=1194

1.3 Hexaclorciclohexan denumire prescurtată HCH

Hexaclorciclohexan (HCH) este un produs chimic fabricat , care există în opt forme chimice numite izomeri. Una dintre aceste forme, gama-HCH este produs și utilizat ca insecticid pe fructe, legume, și pentru culturile forestiere. Este un produs solid de culoare albă, care se pot evapora în aer sub formă de vapori, cu miros ușor de mucegai. Este de asemenea disponibil ca o reteta (loțiune, cremă, sau șampon) pentru a trata păduchii și scabia. HCH nu a mai fost produs în Statele Unite ale Americii din 1976… În conformitate cu Regulamentul UE 850/2004 HCH ar putea fi utilizat în Uniunea Europeană ca insecticid numai până la sfârșitul anului 2007.(Figura 3).

Figura 3 HCH este interzisă pe suprafața UE din 2004 http://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.detail&language=EN&selectedID=1670

1.4 Parathion

Din cauza toxicității sale ridicate și riscurile expunerii lucrătorilor agricoli și ca răspuns la cererea constructorilor, EPA în ianuarie 1992 a anunțat anularea tuturor utilizărilor parathionului pentru culturile de fructe, nuci și legume.

Parathionul are un spectru larg,făcând parte din grupa pesticidelor organofosforice utilizate pentru a controla mai multe insecte și acarieni. Parathion este foarte toxic prin toate căile de expunere. Insecticidele organofosforice sunt extrem de toxice prin toate căile de expunere. Atunci când este inhalat, primele efecte sunt, de obicei respiratorii și pot include nas însângerat sau secreții nazale, tuse, disconfort thoracic și respirație dificilă sau scurtă. Contactul cu pielea cu organofosfați poate provoca transpirație și contracții musculare localizate involuntare. Contactul cu ochii va provoca dureri, sangerari, lacrimi, pupilei, și vedere încețoșată. Decesele umane înregistrate au fost cauzate de ingestie, adsorbție cutanată și inhalarea de parathion.Datorita toxicității ridicate acest pesticid a fost interzis comercializări din anul 2009.(Figura 4)

Figura 4 Parathion este interzisă din 2009 in UE http://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.detail&language=EN&selectedID=1670

2 .Definitii si istoric

Multe substanțe chimice au fost folosite contra unor dăunatori din agricultură înca din cele mai vechi timpuri, unele dintre ele fiind produse naturale (sulf, piretru, etc.). Ulterior, necesarul crescut fată de astfel de produse a condus la dezvoltarea unei industrii de sinteza, care produce o gama extrem de variata de substante denumite generic “pesticide”.

Termenul de “pesticide” a fost preluat din limba engleza, in care are sensul de antidaunator, “pest” insemnand insecta daunatoare.

Pesticidele sunt produse chimice (exceptand medicamentele) folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si a produselor agricole stocate, precum si pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului si animalelor.

Daunatorii includ microbi, plante sau animale care concureaza cu omul pentru hrana, distrug proprietatea, difuzeaza boli sau reprezinta o calamitate. Ingredientele biologic active continute de acestea sunt, in general, substante toxice cu potential de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice si pentru om. Din aceste motive, producerea, ambalarea, depozitarea, transportul si utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege.

3. Clasificarea pesticidelor

Clasificarea pesticidelor se face dupa mai multe criterii: originea lor, actiunea antidaunatoare, forma fizica de prezentare, structura chimica etc. Astfel, unele din ele sunt de origine minerala (de exemplu saruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) si altele sunt de origine vegetala (nicotina, veratrum, stricnina). Majoritatea sunt insa produsi organici de sinteza (esteri organofosforici, derivati organohalogenati, nitroderivati aromatici, derivati carbamici, compusi fenolici si compusi organometalici).

In functie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupeaza in:

grupa I – extrem de toxice, fiind marcate cu etichete rosii;

grupa II – puternic toxice, marcate cu etichete verzi;

grupa III – moderat toxice, marcate cu etichete de culoare albastra;

grupa IV – toxicitate redusa, marcate cu etichete negre.

Masurile de protectie aflate in vigoare prevad ca numai pesticidele din grupa III si IV se pot distribui persoanelor fizice in scopuri agricole. Pesticidele din grupa I si II sunt utilizate numai de catre personal specializat.

In functie de destinatia pesticidelor, acestea pot fi impartite in urmatoarele grupe (Lorentz Jäntschi – „Microbiologie, toxicologie si studii fitosanitare”):

zoocide – pentru combaterea daunatorilor animali

insecticide: combaterea insectelor;

rodenticide/raticide: combaterea rozatoarelor;

moluscocide: combaterea molustelor;

nematocide: combaterea nematozilor;

larvicide: combaterea larvelor;

aficide: combaterea afidelor;

acaricide: combaterea acarienilor;

ovicide: distrugerea oualor de insecte si acarieni;

fungicide si fungistatice, bactericide si virocide: combaterea ciupercilor si ciupercostaticelor;

erbicidele: combaterea buruienilor;

algicide: distrugerea algelor;

regulatori de crestere: mijloace care inhiba sau stimuleaza procese de crestere la plante:

defoliante: mijloace de defoliere a plantelor;

desicante: mijloace de uscare a plantelor inainte de recoltare;

deflorante: mijloace de inlaturare a cantitatii excesive de flori;

atractante: mijloace de ademenit;

repelente: mijloace pentru respingere.

Dupa structura chimica, pesticidele se clasifica in:

pesticide organoclorurate;

pesticide organofosforice;

pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice;

pesticide nitrofenolice.

Dupa modalitatea actiunii asupra daunatorului:

actiune toxica prin ingestie

actiune toxica pe cale respiratorie

actiune toxica prin contact

Pesticidele sunt aplicate sub diferite forme: prafuri, pulberi, granule, capsule, solutii, suspensii, aerosoli, spume, gaze, vapori, paste, iar forma de utilizare este dictata de particularitatile daunatorului combatut, considerentele tehnice si economice ale aplicarii preparatului.

4. Efecte adverse asupra mediului

Toxicitatea ridicată a unor pesticide pot provoca intoxicații directe la plante și animale, sau generatrea de modificări și dereglări de echilibre ale solului, apei și aerului.

Toxicitatea selectivă față de plantele de cultură sau fitotoxicitatea selectivă este unul din dezideratele pe care trebuie să le îndeplinească pesticidele folosite pentru combaterea dăunătorilor animali sau vegetali. Pe plan mondial s-au eliberat norme de toleranță foarte severe de ordinul 0,1-10 ppm pentru reziduurile toxice.

Acumularea rezidurilor de pesticide în sol are loc pe mai multe căi:

– aplicarea directăpe/sau în sol;

– ajungerea pe sol a unei mari cantități din produsele destinate tratării părților aeriene ale

plantelor;

– ajungerea pe sol a resturilor vegetale și animale încărcate cu reziduuri de pesticide;

– reziduurile de pesticide pot fi purtate de aer prin căderi directe de praf din atmosferă sau prin

spălarea atmosferei de către precipitații;

– au greutate molecular mare și solubilitate diferităîn apă

Datorită gradului ridicat de persistență și toxicitate pesticidele au fost denumite poluanți organici persistenți (POP).

Pesticidele de pe sol sau din subsol sunt absorbite datorită unor procese complexe ca: transfer de sarcină, schimb ionic, legături hidrofobe. Particulele solului, prin intermediul complexului argilo-humic, reprezinta un suport adsorbtiv pentru pesticide cât și pentru unii din produșii lor de degradare, capacitatea adsorbtivă fiind determinată de textura

solului.

Pesticidele ajunse în sol influențează  atât etapa care asigură eficacitatea acestora cât și faza în care produsul nu mai este util și devine reziduu. Odată ajunse în sol, pesticidele sunt supuse degradării, un fenomen  amplu care are un rol important în disipareariția multor substanțe de acest fel. Degradarea pesticidelor este determinată de factori și procese abiotice și biotice.

Degradarea abiotică

În sol, pesticidele suferă transformări chimice în urma reacțiilor cu compuși organo-minerali ai solului. Proprietățile fizice și chimice ale solului sunt factorii cei mai importanți care influențează transformarea pesticidelor în sol.

 Degradarea biotică

Numeroase lucrări subliniază rolul microorganismelor din sol în descompunerea pesticidelor, precum și faptul că sunt puține substanțe active care să nu fie degradate pe cale biologică. Unele substanțe active din pesticide pot servi ca sursă de azot și carbon pentru microorganismele din sol.

Persistența rezidurilor de pesticide in sol

Reziduu de pesticid în sol este considerat orice substanță sau amestec de substanțe care se găsește pe sau în sol ca urmare a folosirii unui pesticid. Îngrijorarea privind efectele pe termen lung a reziduurilor de pesticide în sol a scos în evidență ideea că persistența unei substanțe chimice este un indicator cuantificabil care reprezintă rezistența acestuia la degradare.

Termenul ,,persistență’’ înseamnă  perioada de existență în sol a unui pesticid dat, care poate fi exprimată în unități de timp.

Persistența unui pesticid în sol depinde de numeroți factori condiții cum sunt :

-conținutul de materie organică,

-natura și conținutul mineralelor argiloase,

-pH, microflora și microfauna din sol,

– temperatură, capacitate de schimb ionic,

-practicile culturale,

-expunerea la vânt și lumină, precipitații.

  Peste toti acesti factori, rolul cel mai important îl are natura chimică a pesticidului. Ținînd cont de pericolul potențial de poluare a solului și a mediului datorită pesticidelor cu remanență mare, s-a trecut la utilizarea de pesticide ușor degradabile cum sunt :

-insecticidele carbamice,

-insecticide organo-fosforice,

-insecticidele piretroide.

Cu toate acestea, unele din pesticidele ușor degradabile sunt caracterizate de produși de degradare care pot persista în sol până la câteva luni și pot fi foarte toxici, fapt de care trebuie să se țină seama riguros în folosirea lor în producția vegetală.

În multe țări de pe glob (mai puțin în cele în curs de dezvoltare), în ultimii ani, au fost luate măsuri drastice pentru interzicerea folosirii unor pesticide (peste 400), cu risc foarte mare pentru sănatatea oamenilor și a mediului. Printre aceste substanțe se afla:

– atrazina folosita zeci de ani pentru distrugerea buruienilor din culturile de porumb,

-“Gaucho”, un insecticid sistemic folosit pentru tratarea diverselor culturi, dar și a semintelor si despre care apicultorii au sesizat ca s-ar afla la originea diminuarii drastice a populatiilor de albine,

-DDT-ul, interzis inca din anii ’80, dar ale carui urme inca se mai găsesc în grasimile animale.

5.Material și metodă

5.1 Descriere comună Sura Mică, jud. Sibiu

Comuna Sura Mica gazduieste Insulele stepice Șura Mică – Slimnic, acestea alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sudul Transilvaniei, în județul Sibiu. Situl include rezervația naturală "Dealul Zackel".

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Sibiu, pe teritoriile administrative al comunelor Slimnic, Șura Mare și Șura Mică, aproape de drumul național DN14; care leagă municipiul Sibiu de Copșa Mică.

5.1.1 Date geografice

Comuna Sura Mica este situată la 11 km vest de Sibiu și la 5 km de Ocna Sibiului. (Figura 5)

Figura 5 http://www.apatarnavei.com/informatii-clienti/zone-deservite-si-extindere/

Accesul în comună se face pe DJ106Bde Sibiu -Ocna Sibiului sau pe DN1 Sibiu-Sebes. Comuna este străbătută de pârâurile Șura Mică, Ruscior și Râșnoave, care curg pe direcția vest-est și se varsă în raul Cibin.

Suprafața comunei este de 4.948 ha. (Figura 6)

Figura 6 Imagine satelit-Google Earth

5.1.2 Istoric

Așezare rurală daco-romană. În perioada modernă au fost descoperite pe teritoriul comunei, la locul numit „Râșloava”, vestigii datând din secolul al IV-LEA și al IX-lea care atestă locuirea acestei zone și după retragerea romanilor din Dacia.

Șura Mică este o întemeiere a coloniștilor sasi. Prima atestare documentară a localității datează din anul1323, sub denumirea de Parvum Horeum.

În decursul secolelor a fost de mai multe ori pustiită de războaie și catastrofe. A suferit mai multe atacuri ale turcilor (1432, 1437/38 și 1493), a fost jefuită de trupele lui Mihai Viteazu în 1600 și de participanții la rascoala curutilor, sub conducerea luiFrancisc Ratoczi al II-lea, din 1706. În 1733 a fost victima unui incendiu de proporții, iar în 1977 a cutremurului, care a produs mari stricăciuni bisericii evanghelice luterane.

Biserica evanghelică luterană a fost construită în secolul XIII ca bazilică romanică cu navă centrală, cor rectangular cu absidă semicirculară și nave laterale fără absidiole. La sfârșitul secolului XV și începutul secolului XVI, biserica, care purta hramul Sf. Maria, a fost transformată în stil gotic și a fost fortificată. Absida semicirculară a fost demolată, corul a fost închis poligonal și sprijinit cu contraforți și boltit în rețea. Cu același prilej sa fost ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată și a fost boltită nava centrală. Intrarea de pe partea de nord a fost întărită cu un turn cu patru etaje iar în vest a fost ridicat un turn adosat fațadei.
În prezent, din vechea bazilică se mai păstrează doar fragmente din fațada de V, parte din portalul de N, peretele de S, precum și stâlpii dintre nave, iar din fortificația ce înconjura odinioară biserica se mai păstrează numai câteva tronsoane la S și V de biserică.

În 1780 a fost ridicată o biserică de lemn de către populația română.

5.1.3 Demografie

Conform datelor recensământului din 1960 comuna avea 1.633 locuitori, dintre care 1.236 germani, 274 români, 114 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.236 lutherani, 372 greco-catolici, 16 ortodoși și 9 romano-catolici.

Populația comunei era în anul 2002 de 2.132 locuitori, dintre care în reședința de comună 1.561 locuitori și în Rusciori 571 locuitori.

5.1.4 Clima

      Comuna Sura Mica se încădrează într-o zonă cu climat submontan ori climat de dealuri joase. Zona este ferită de curenții de aer rece dinspre munți și de vânturi (calmul atmosferic este de 200 zile/an) determinând un tipoclimat cu nuanțe stepice.

      Regiunea este bine însorită, având o valoare medie diurnă a radiației solare de 600 cal/mp, iar radiația globală atinge valori medii anuale de 110 – 115 Kcal/cmp.

      Temperatura medie anuală este de + 8,8o C.

      Numărul de zile cu temperaturi de peste 0o C este de 295 iar al zilelor cu temperaturi de peste 10o C ajunge la 179.

      Numărul zilelor de vară cu temperaturi în jur de + 25oC atinge cifra de 50 iar cel al zilelor tropicale cu temperaturi de peste + 30oC, în jur de 10.

      Durata de strălucire a soarelui se ridică la cca. 2.000 ore/an.

      Precipitațiile medii anuale ating 638 mm, distribuite neuniform în timpul unui an. Cele mai mari cantități de precipitații cad în lunile mai – august.

      Atmosfera este în general liniștită, vânturile cele mai frecvente bat din direcțiile NV și VS. Lipsesc vânturile puternice. Fenomenul de ceață se produce frecvent toamna și primăvara.

      Din analiza elementelor climatice rezultă că Sura Mica se află într-un climat de dealuri, cu particularități microclimatice de adăpost.

5.2 STRUCTURA AGRICULTURII ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ

Implicarea sectorului agricol în economia locală, așezare cu o economie bazată aproape exclusiv pe agricultură.

Suprafața totala a comunei Sura Mica este de 4.948 ha. Fondul funciar agricol la nivelul teritorial administrat de Sura Mica ocupă o suprafață de 3.711 ha, reprezentând 75 % din suprafața totală.

Modul de utilizare a terenurilor este reprezentat in tabelul urmator: (Tabel 1)

 Tabel 1- Modul de utilizare a terenurilor, comuna Sura Mică

5.2.1 Producția agricolă primară și principalele culturi agricole

 Producția vegetalăși animală constituie ramurile cu dezvoltare importantă în cadrul economiei teritoriului comunal.

În cadrul producției vegetale sunt reprezentative suprafețele cultivate cu cereale, plante tehnice și legume.( Tabel 2)

 Tabel 2. Suprafața cultivată în profil de exploatare cu principalele culturi în anul 2008:

Productia Agricolă vegetală a anului 2008 la principalele culturi este detaliată in tabelul 3.

  Tabel 3. Producție agricolă vegetală în anul 2008:

În cadrul sectorului zootehnic la sfarsitul anului 2008 Comuna Sura Mică dispunea de urmatorul efectiv de animale.(Tabel 4)

Tabel 4. Efectivul animalelor

Creșterea animalelor are o mare tradiție aici în special creșterea bovinelor sau ovinelor din cele mai vechi timpuri, favorizată de calitatea și extensiunea mare a pășunilor de aici.

Situația de la ultimul recensământ agricol arată că în Sura Mica, numărul ovinelor era de 9628 împărțit în de turme, cel al bovinelor de 546 în scădere și cel al porcinelor de535. Aici ar mai fi interesant de amintit numărul de cai folosiți în agricultură de aprope 184, de păsări de curte din gospodării 11230 și cele 93 de familii de albine pentru cei ce se ocupă de apicultură.

Problema de aici este lipsa de utilaje si aparatura specializata în anumite domenii de creștere ale animalelor. Dacă mulți inteprinzători particulari sau specializat în creșterea ovinelor cu rezultate bune, în celălate domenii nu există nici un fel de fermă cu producții însemnate, producția de bovine, porcine sau păsări de curte este răspândită în gospodăriile oamenilor fără rezultate deosebite și doar pentru asigurarea necesarului propriu.

5.2.2 Structura terenurilor agricole

In cadrul folosinței agricole, ponderea de peste 40% o au pășunile și fânețele naturale, ceea ce arată condiții favorabile oferite de sol pentru creșterea animalelor. Terenul arabil ocupă peste 45 % din agricol. Din totalul teritoriu, terenul agricol este in pondere de 75%, fața de cel neagricol, 25% .

Teritoriul agricol se caracterizează printr-o pretabilitate ridicată pentru cultura mare și pentru cultura plantelor tehnice (cartofi), ramuri importante în cadrul producției agricole. Cele 3711ha suprafață agricolă constituie baza unor producții importante de porumb, grâu, orz și orzoaică, care la nivelul situației actuale se valorifică în cea mai mare parte în gospodăriile populației.

Tehnologia de aplicare a aplicarea pesticidelor se face pe vegetație prin stropiri sau prin tratamente la sămânță înclusiv a tuberculilor de cartofi

Bunele practici agricole: includ dozele cele mai ridicate autorizate și care trebuiesc aplicate în așa fel încât să lase un rezid cât mai mic cu putință

Limita maximă de reziduri reprezintă concentrarea maximă de reziduri acceptabile în produse alimentare, agricole și în furaje

5.2.3 Produse utilizate pentru protectia mediului

In protecția plantelor sunt folosite produse chimice (pesticide) și produse biologice (biopreparate).Pesticidele sunt clasificate în erbicide, insecticide, fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide, ratacide și cu acțiune mixtă (insectofuncicid).

Folosirea biopreparatelor (ex. ciuperca antagonistă Trichoderma), reduce poluarea, evită apariția populațiilor de dăunători și utilizează durabil o sursă neexploatată până în prezent.

5.2.4 Considerații privind regimul produselor utilizate in protectia plantelor

Utilizarea pesticidelor este reglementată prin lege. Produsele puse pe piață se clasifică în grupe slab toxice (III și IV), și produse inalt toxice sau foarte toxice (grupele I și II- care sunt utilizate numai de personal specializat, autorizat).

Resturile de erbicide din exploatațiie agricole (spălare utilaje, ambalaje, produse agricole, irigarea în sere, solarii) se colectează în bazine etanș betonate și urmează un circuit inchis prin reciclare fără a mai fi evacuate în exterior.

5.2.5 Aplicarea produselor utilizate in protectia plantelor si masuri de protectie a apelor si solului

-Se utilizează strict la minim pesticidele. Se vor alege pesticide care nu aduc prejudicii la mediu.

-Personalul trebuie să fie instruit.

-Se vor supraveghea strict pesticidele.

-Nu se vor face tratamente aeriene lângă sursele de apă. Se vor utiliza pe cât posibil metodele curat ecologice.

– Se vor echipa dispozitivele de pulverizare cu ecrane antidispersie. Duzele trebuie menținute în cea mai bună stare de funcționare.

-Se vor interzice infințarea livezilor în imediata apropiere a maselor de ape.

-Se vor inființa perdele de protecție impotriva vânturilor puternice.

-Se vor infința zone libere de 10 m in apropiere unei mase de apă.

-Se vor renunța la pesticidele remanente (ex.atrazinul).

-Tratamentele gazoase se fac în spații inchise.

-Cele mai periculoase pesticide sunt pulberile de prăfuit cu excepția sulfului.

-Este preferabil utilizarea în primul rind tratamentul seminței în locul tratamentului pe vegetație.

– Fermierii fără pregătire agricolă trebuie să ia decizia de aplicare după consultarea unui specialist.

-Aplicarea pesticidelor trebuie să se facă numai la avertizare.

Aplicarea tratamentului se face când un dăunător are tendința de a se dezvolta peste pragul economic de dăunarea (PED).

Se vor folosii sistemul informatizate de prognoză și avertizare expert. În UE sistemele expert benificiază de facitilități fiscale.

În Romania aceste sisteme sunt compuse din stația centrală de memorare, prelucrare și vizualizare a datelor și din mai multe stații de măsurare și transmitere a datelor.

Tratamentele cu pesticide trebuie anunțate în prealabil autorităților locale cu precizarea: felul tratamentului; culturile care urmează să fie protejate; parcelele care urmează să fie tratate; perioada de aplicare; tipul pesticidelor utilizate. La culturile melifere trebuie notificați de către primărie, apicultorii.

Nu se fac tratamente când viteza vântului depășește 4 m/s. Nu se fac tratamente pe ploaie. Nu se fac tratamente când sunt temperaturi ridicate și la amiază. Nu se aplică pesticide la pomii infloriți.

Nu este admis utilizarea pesticidelor aduse prin micul trafic de frontieră, provenite din stocuri expirate, sau extrase din haldele de deșeuri de la combinatele chimice. (din acestă cauza a fost interzis comercializarea laptelui în câteva județe din Transilvania)

5.2.6 Regimul utilajelor tehnologice

Utilajele folosite în Romania prezintă un agrement tehnic conform cu cerințele UE. Se vor folosi utilajele conform recomandărilor constructorului. Utilajele de stropit vor fi în mod regulat testate și certificate. Piesele uzate trebuiesc imediat înlocuite.

Se vor marca suprafețele de tratat .

Doza de pesticid trebuie corelată cu norma de apă stabilită de Comisia pentru Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar (după tipul de cultură și vârsta plantelor este de 330-1100l/ha).

Calitatea tratamentului depinde de calificarea operatorului.

Folosiți utilaje moderne care controlează automat debitul de soluție corelat cu viteza de deplasare.

Folosiți duze de calitate specifice fiecărui tip de lucrare care permit picături fine și uniforme ca mărime.

Utililajele de pulverizare trebuie să fie prevăzute cu instalații proprii pentru spălare cu jet de presiune a utilajului și a ambalajului în spații special amenajate și marcat corespunzător cu “pericol zonă otrăvită” (utilajul va avea rezervor cu apă curată de capacitate corespunzătoare).

Apele rezultat din spălarea ambalajelor vor fi transferate în soluția de stropit cu respectarea normelor de udare

5.2.7 Metode alternative de protectie a plantelor

Metodele alternative de protectia culturilor sunt: utilizarea pesticidelor; utilizarea produselor biologice (organisme antagoniste și produse naturale; utilizarea soiurilor și hibrizilor ameliorate și rezistente la boli și dăunători; utilizare măsurilor agrotehnice (prășitul mecanic, etc); utilizarea măsurilor fizico-mecanice (dezinfecție, descuscutare, etc).

Uniunea Europeană limitează folosire îngrășămintelor și pesticidelor chimice în vederea creerii unei agriculturi durabile.Solurile se vor trata cu biopreparate pe baza antagoniștilor fitopatogene.Plantele modificate genetic nu pot fi introduse în Romania (exemplu-tehnologia Roudap Ready) decât pe baza avizelor Comisiei de Securitate Biologică.

Sulful este permis la combaterea făinării, tripși, afide, acarieni.

Se vor folosi săpunurile, pesticide care au efectul sulfului și în plus combat bacteriozele la cultura fasolei și soiei, limiteazea focul bacterian al rozaceelor și combat buruienile din parcuri și grădini.

Se vor folosii biopreparate pe bază de Bacillus thuringiensis omologate în Romania.

Este important să se efectueze controlul fitosanitar și avertizarea pentru a stabili densitatea și intensitatea atacului de agenți patogeni.

Se vor aplica măsuri agrofitotehnice de prevenire a buruienilor, bolilor și dăunătorilor.

Se vor aplica metode biologice de combatere a dăunătorilor prin utilizarea entomofagilor paraziți și prădători, acarofagi prădători, lansarea indivizilor sterili în timpul perioadei de inmulțire.

Se vor trata semințele cu apă caldă și aer cald, se vor pune capcane și momeli cu feromoni, sau cu clei, se vor scutura pomii, se vor vântura semințele, se vor descuscuta semințele etc.

Se vor folosi amendamente pe terenurile acide și umede pentru a elimina viermii sârmă. Se va face o rotație judicioasă a culturilor.

Prin lucrările solului se vor scoate la suprafață cuiburile de dăunători și se vor distruge samulastra pentru a evita înmulțirea bolilor.

Respectarea epocilor optime de semănat și reglarea corespunzătoare a combinelor de recoltat vor evita inmulțirea bolilor și dăunătorilor.

5.2.8 Indepartarea containerelor golite si masuri de siguranta

Se va încuraja folosirea pesticidelor hidrosolubile. In Romania se va pune în funcție un sistem de recuperare a ambalajelor golite, de transport și depozitare în vederea distrugerii în instalații care au autorizație de mediu. Perosnalul care aplică pesticidele trebuie instruit pentru spălarea, recuperarea și indepărtarea containerol golite. Aceste containăre nu se vor mai recicla pentru a fi umplute cu alte pesticide.

 Pesticidele cele mai des utilizate în agricultură sunt:

-Titus plus

-Calypso

-Buctril universal.

-Dico-pur top

-Pendigan

Combaterea organismelor daunatoare din culturile agricole cu ajutorul pesticidelor sau a produselor microbiologice se realizeaza cu ajutorul diferitelor metode de tratare: tratarea semintelor, aplicarea de granule, stropiri, prafuiri, gazare, tratarea solului, fumigare.

  Tratarea semintelor se realizeaza in general in spatii inchise, in silozuri, din care cauza se realizeaza concentratii mari de substante fitosanitare in atmosfera de lucru. O alta operatie care implica frecvent un pericol de intoxicatie este reprezentata de curatarea aparatelor si masinilor utilizate pentru tratamente fitosanitare. Uneori se produc astfel de intoxicatii si la recoltatul produselor tratate cu pesticide sau chiar la ambalarea si transportul.

 Aplicarea pesticidelor cuprinde mai multe operatii. Prima operatie este pregatirea substantei pentru folosire, prin preparea solutiilor, emusiilor, a unor amestecuri cu  materiale inerte. Aceasta operatie prezinta un risc mare, deoarece se manipuleaza pesticide concentrate. Urmeaza aplicarea acestor substante de uz fitosanitar  pe foliajul culturilor agricole, operatie care se efectueaza la sol sau cu ajutorul aviatiei utilitar.

5.3 Format de prezentare pentru pesticidele utilizate în combaterea dăunatorilor culturilor de cereale, cartof și legume

Formularea: este forma sub care un pesticid este comercializat și reprezintă o combinație de diverși compuși al cărui scop final este de a face produsul utilizabil în mod eficace.

Condiționarea: se referă la conținutul cu ambalajul protector (eventual ambalaj hidrosolubil). Compușii folosiți la condiționarea pesticidelor sunt și ei poluanți chimici( solvenți organici, surfactanții).

5.3.1 Titus plus erbicid

Erbicid selectiv pentru combaterea în postemergență a buruienilor graminee anuale și perene și buruienilor cu frunză lată la porumb. (Poza 1)

Omologat în Romania cu certificatul de Omologare nr. 2108/11.04.2001

Substanță activă

-dicamba 60,9 % Numar CAS 1918-00-9

-rimsulfuron 3,25 % Numar CAS 122931-48-0

Formulare- granule dispersabile in apa de culoare maron deschis

Poza 1- Titus plus

Fraze de risc – H318 , H410

Fraze de precauție – P280 ,P305 +P351 +P338, P310,P391,P501

Fraze de siguranta – S1

Notă: Descriere pictograme, fraze de risc, fraze de precauție și fraze de siguranță în legendă.

5.3.2 Buctril universal

Erbicid postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din culturile de porumb și grâu). (Poza 2)

Omologat în Romania cu certificat de omologare nr-1733/22.02.1996

Substanță activă

–bromoxinil 280g/l 9octanoat CAS 1689-99-2 +heptenoet CAS 56634-95-8)

-acid 2,4 D 280g/l (CAS 1938-43-4)

Formulare- concentrate emulsionabil

Poza 2 Buctril universal

Fraze de pericol – H302 , H304, H317, H332 ,H336 ,H361 , H410

Fraze de siguranta – P280 , P309 + P311 , P501

Notă: Descriere pictograme, fraze de pericol și fraze de siguranță în legendă

5.3.3 Dicopur Top 464 SL

Erbicid omologat pentru aplicarea în postemergență la culturile de grâu (0,8 1 l/ha faza de înfrățire) și porumb (1 l/ha în faza de 4-6 frunze).

Omologat în Romania cu certificat de omologare 2679/19-12-2006

Substanță activă

– acid 2.4D sare de dimetilamina 344 g/l

– dicamba 120 g/l

Formulare – lichid limpede, omogen, mobil, de culoare galben-brun

Poza 3- Dicopur Top 464 SL

Fraze de risc – H302 , H318 , H317 ,H411

Fraze de precautie – P305 + P351+ P338 ,P301+P312,P302+P352,P333+P313, P310,P273

Notă: Descriere pictograme, fraze de risc și fraze de precauție în legendă.

5.3.4 Stomp Aqua

Erbicid pelicular, se absoarbe prin vârfurile de creștere coleoptil / hipocotil, se utilizează la culturile de porumb (2 – 4 l/ha preemergent) cartof (2 – 4 l/ha preemergen) vinete (2 – 3 l/ha înaintea transplantării) ardei (1,5 – 3 l/ha înaintea transplantării) tomate(1 – 3 l/ha înaintea transplantării) grâu secară și orz (2 – 2.9 l/ha preemergent). (Poza 4)

Omologat cu Certificatul de omologare nr. 015PC/14.12.2012

Substanță activă

-455 g/l pendimetalin N(1-etilpropil),

-2,6-dinitro,

-3,4-xilidine

Formulare: suspensie de capsule.

Poza 4 Stomp Aqua

Fraze de pericol – H317 ,H 410

Fraze de precautie – P261,P272,P280,P303+P352,P333+P311,P501

Notă: Descriere pictograme, fraze de risc și fraze de precauție în legendă.

5.3.5 Pendigan330 EC

Erbicid care combate cu succes buruieni dicotiledonate și se absoarbe prin coleoptil sau hipocotil și provoacă întreruperea diviziunii celulare și a creșterii celulelor la buruienile sensibile. Plantele mor la scurt timp de la tratament, în cursul germinării sau imediat după răsărire.Utilizat pentru culturile de porumb (5 l/ha preemergent), varză, tomate, ardei gras, morcov, ceapă din arpagic si ceapa semănată direct (5 l/ha). (Poza 6)

Omologat în România cu certificate de omologare nr 2606/14.12.2005

Substanță activă

-330 g/l pendimentalin

Formulare- Concentrat emulsionabil

Poza 6 Pendigan 330 EC

Fraze de risc – R65, R36/38, R50/53, R10

Fraze de siguranta – S02,S13,S23,S26,S29/35 ,S36/37 ,S46

Notă: Descriere pictograme, fraze de risc și fraze de siguranță în legendă.

5.3.6 Select Super

Este un erbicid sistemic cu spectru larg de acțiune și se aplică în perioada de vedetație. Este rapid absorbit prin frunze și translocat în rădăcini și corpul plantei în dezvoltare. Acționează ca un inhibitor al sintezei acizilor grași.Se utilizează pentru urmatoarele culturi, cartof( 0,8 – 2 l/hapostemergent), soia(0,6- 2 l/ha postemergent), mazăre(0,6- 2 l/ha postemergent), floarea soarelui (0,6- 2 l/ha postemergent), lucerna(0,6- 2 l/ha postemergent), rapita (0,8 l/ha postemergent). (Poza 6)

Omologat în România cu certificat de omologare nr 1817/29.01.1998

Substanță activă

-cletodim 120 g/l

Formulare- lichid limpede, omogen, mobil, de culoare galbenă.

TOXIC PENTRU ORGANISMELE ACVATICE ȘI ALGE

Poza 6 Select Super

Fraze de siguranta – S46, S51 ,SP1

Notă: Descriere pictograme și fraze de siguranță în legendă.

5.3.7 Fastac 10 EC

Este un insecticid din grupa piretroizilor de sinteza, cu actiune prin contact si ingestie asupra adultilor si larvelor. Combate un spectru larg de daunatori, asigura protectia unui numar mare de culturi agricole cartof, tomate ,cereal paioase( 0,1 l/ha) , si protejeaza entomofauna utila (prietenul albinelor). (Poza 7)

Omologat în România cu certificat de omologare nr 1058/29.02.1984

Substanță activă

-Alfa-cipermetrin 100 g/l

-Formulare concentrat emulsionabil

Poza 7 Fastac 10 EC

Fraze de risc – R10,R20/22 ,R37/38 ,R41 ,R48/22,R50/53 ,R65

Fraze de siguranta – S2,S13, S20/21,S26,S29/35 ,S 39 ,S46 ,S57

Notă: Descriere pictograme, fraze de risc și fraze de siguranță în legendă.

5.3.8 CaLypso 480 SC

Insecticid sistemic pentru combaterea dăunatorilor la măr, prun, cireș, cartof, cereal, porumb și rapiță. (Poza 8)

Omologat în România cu certificat de omologare nr 2001/22.06.1999

Substanță activă

Tiacloprid 480 g/l

Formulare- suspensie concentrată SC

Poza 8- CaLypso 480 SC

Fraze de risc – H351,H302+H332 , H317, H410,

Fraze de precautie – P261, P271, P280, P308+P311, P501

Notă: Descriere pictograme, fraze de risc și fraze de precauție în legendă.

5.3.9 Mospilon 20 sg

Prezintă o acține rapidă, afectând sistemul nervos al insectelor care paralizează și mor. Acționează asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ou-larva-adult. (Poza 9)

Omologat în România cu certificate de omologare nr 2616/02.03.2006

Substanță activă

-acetamiprid 20 %

Formulare- granule omogene fără tendință de sfărâmare de culoare albastră

Poza 9- Mospilan 20 sg

Fraze de risc – R22

Fraze de siguranță – S2, S13, S22, S36/37

Notă: Descriere pictograme, fraze de risc și fraze de siguranță în legendă.

5.3.10 Captan 80 WDG

Fungicid de contact cu acține preventivă și protectivă împotriva unu spectru larf de ciuperci fitopatogene, cu aplicare in perioada de vegetație. Actioneaza prin blocarea proceselor respiratorii si blocarea diviziunii celulare ale agenților patogeni. În funcție de condițiile climatic acesta are o remanență de 7 – 20 zile pe plantă, se aplica în vegetație prin stropiri efectuate la avertizare, sau de câte ori este nevoie. Acest produs a fost omologar pentru urmatoarele culture și doze tomate (0,15 % 1,5kg/ha) ceapă (0,15 % 1,5kg/ha), castraveți (0,15 % 1,5kg/ha) , mar prun viță de vie.

Omologat în România cu certificat de omologare nr 2664/19.12.2006

Substanța activă

-captan 80 %

Formulare- granule dispersabile în apa uniforme fără tendințe de sfărîmare de culoare beige cu miros slab characteristic.

Poza 10- Captan 80 WDG

Fraze de risc – R40, R41 , R43 , R50/53

Fraze de siguranță – S22,S23,S24/25, S26, S36/37/39,S38,S45,SP1

Notă: Descriere pictograme, fraze de risc și fraze de siguranță în legendă.

5.3.11 Depozitarea

Depozitarea pesticidelor se face în locuri special amenajate prevăzute cu dispozitive: prevenire și stingere incendii; protecția muncii și tehnica securității muncii; de măsurare avizate metrologic (cântare, măsuri). Depozitele trebuie să fie corespunzător delimitate și marcate.

Produsele din grupele I și II de toxicitate se depozitează în condiții speciale cu pază specializată și registru de evidență conform legii.

Depozitele nu se amplasează aproape de sursele de apă și în zonele cu apa freatică la adâncime mică. Depozitarea se face la minim 200 de m față de locuințe, sursă de apă, furaje, terenuri agricole, ferme și adăposturi de animale.

Depozitele se vor construi din materiale durabile, neinflamabile cu capacități suficiente de stocare. Podeaua trebuie să fie impermeabilă și situată mai jos decât suprafața solului. Depozitul se va înconjura cu un șanț betonat acoperit în care se va colecta hidrantul în caz de incendiu.

Depozitele se autorizează în conformitate cu legea 137/95 și legea 200/98. În organizarea depozitului de pesticide trebuie respectat regulile de igienă și sănătate publică și prevederile specifice de protecția muncii.

Numai exploatații de peste 120 ha vor beneficia de depozite pentru stocuri. Mici utilizatori NU pot avea stocuri de pesticide care să nu depășească consumul estimat. Aceștia pot depozita pesticidele pe durată scurtă în condiții ferite de căldură, lumină și umiditate excesivă separat de alte produse, în încăperi cu temperaturi de minim 1gradC și maxim 25 gradeC.

Nu este permisă încălzirea cu surse deschise a depozitelor.

Pesticidele se vor păstra în ambalajele originale. Ambalajele de peste 20 kg se vor manipula cu dispozitive mecanice.

Cei care dețins stocuri vor trebui să completeze registrul de evidență a pesticidelor. Stocurile expirate se inregistrează la Ministerul Agriculturii și se distrug pe cheltuiala celor care le deține.

6 Aprobare în UE

Situl de Importanță Comunitară ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică – Slimnic a fost declarat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 care modifică și completează ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. (Figura 6)

Situl este de o importanță deosebită pentru conservare deoarece condițiile fizico-geografice permit integrarea unor insule de stepă specifice sudului României și Dobrogei în bioregiunea continentală din podișul Transilvaniei. Situl este desemnat pentru conservarea a cinci specii de plante de interes comunitar dintre care menționăm hodoleanul tătăresc (târtan) și capul șarpelui. În sit au fost identificate până acum șapte habitate ce prtezintă interes comunitar, dintre care trei sunt considerate habitate prioritare: pajiști uscate seminaturale cu tufișuri pe substrat calcaros, pajiști stepice subpanonice, tufărișuri subcontinentale peripanonice. Situl găzduiește peste 314 specii de plante și peste 400 de specii de insecte. Menționăm în special prezența unor populații importante de fluturi și coleoptere, printre care se regăsește un fluture mic de zi de interes comunitar (albăstrelul de transilvania). De asemenea, în sit sunt prezente patru specii de amfibieni de interes comunitar. În pajiștile de altitudine joasă s-au dezvoltat populații importante de plante erbacee perene, dintre care menționăm plantele medicinale coada-vulpii și bibernil (denumită și sângereasă deoarece are proprietăți astringente și antihemoragice). Situl include rezervația naturală Dealul Zackel, care în 2011 a fost afectată în proporție de 90% de un incendiu.

Figura 6- ROSCI 0093 Insulele stepice Sura Mică – Slimnic

Datotită faptului ca comuna Sura Mica, jud Sibiu incaderaza pe teritoriu sau Situl de Importanță Comunitară ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică – Slimnic utilizarea pesticidelor trebuie sa fie rațională pentru a evita afectarea florei si faunei gazduită de sit. Flora de interes comunitar și cu caracter conservativ este reprezentată de (angelica de baltă, capul șarpelui, iris, hodolean, trifoiaș de baltă, clopoței). Specifice fiind și frăsinelul, sasciul, jaleșul, diverse specii de ceapa ciorii (plante cu flori albe sau roz), rușcuța, macul galben, migdalul pitic, poroinicul (gemănariță sau sculătoare). Vegetația ierboasă a pantelor aride este reprezentată de asociații de plante rezistente la secetă, numite generic iarbă de stepă. Întâlnim și alte specii importante de plante prezente în sit precum zăvăcusta, macul cornut, bujorul (orhideea piramidă), stânjenelul de piatră (cocoșei păsărești), usturoiul alb, didițeii (sisinei), firuța de piatră, gușa porumbarului, ploșnitoasa. Datorită expozitiei versanților și condițiilor ecologice, în acest sit se regăsesc specii caracteristice regiunilor stepice, pontice și submediteraneene, fiind inventariate până în prezent 314 specii de plante.

Fauna găzduieste un număr impresionant de insecte, predominând coleopterele, ortopterele, hemipterele, himenopterele și lepidopterele. Specifice pentru fauna sitului și importante din punct de vedere biogeografic și ecologic sunt fluturii de zi (în special lămâița și fluturele de zi albăstrelul transilvan, care prezintă aici o subspecie care trăiește doar în populații răsfirate din câmpia și podișul Transilvaniei). Larvele fluturelui albăstrel transilvan trăiesc pe jaleșul cârn, plantă specifică versanților însoriți din această zonă. De asemenea sunt prezente specii de cărăbuși, scarabi, precum și gândacul arămiu al puieților. Situl găzduieste și cosașul de stepă, o specie rară în Europa,dar întâlnită mai des în Asia. Au fost identificate în sit specii de amfibieni precum țestoasa de apă, buhaiul de baltă cu burta galbenă, tritonul comun transilvănean și tritonul cu creastă. Fauna mamiferelor mici este reprezentată în special de rozătoare, printre care șoarecele de câmp și șoarecele de umbră.

Activitatile care se desfașoară în sit și în afara acestuia reprezintă una dintre amenințările aduse la adresa habitatelor și speciilor gazduite de sit prin terasarea și plantarea de salcâm care diminuează arealul speciilor de interes conservativ. În decursul timpului, pe Dealul Zackel au avut loc alunecări de teren. Pentru stabilizarea acestuia au fost plantați puieți de salcâm. Acest brâu de salcâmi se extinde în prezent, necesitând anual înlăturarea lăstarilor tineri. Suprapășunatul, în mod deosebit pe Dealul Cucului, poate deveni o amenințare pentru multe habitate de interes conservativ. În partea superioară a pantelor dealurilor, unde înclinația este mai mică, se resimte influența pășunatului (care se practică mai mult pe platourile dealurilor).

Planul de management stabilește responsabilitatea implementării măsurilor speciale de management pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând implicarea nu numai a administratorului, dar și al autorităților, așa cum se precizează în articolul 21 aliniatul 6 al OUG 57/2007: ”Autoritățile locale și naționale cu competențe și responsabilități în reglementarea activităților din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate și, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.” Ca urmare, Planul de acțiune stabilește responsabilitățile pentru implementarea acțiunilor de management în urma identificarii presiunilor și amenințărilor din situl Insulele stepice Sura Mică – Sllimnic .

Astfel că intensificarea producției agricole prin folosirea îngrășămintelor chimice, a pesticidelor și insecticidelor produc

– schimbarea compoziției de specii

– pătrunderea îngrăsămintelor chimice până la marginea pârâurilor ducând la modificarea proporției speciilor edificatoare caracteristice și înlocuirea lor treptată cu specii nitrofile și neofite

– efectele pentru amfibieni constau în faptul că aceste chimicale ajung în organismul lor prin pielea acestora, otrăvindu-i.

Utilizarea îngrășămintelor provoacă schimbarea relațiilor de dominanță a speciilor.

Deversarea în cursurile de apă a apelor reziduale din zootehnie produc modificarea condițiilor de calitate fizico-chimică a apei și prin aceasta și a condițiilor pentru habitatele ripariene și pentru speciile de pești

Folosirea insecticidelor în păduri duc la reducerea efectivele nevertebratelor, care constituie hrana mai multor specii, reducând chiar efectivele speciilor de coleoptere.

Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice provenind din activități agricole și zootehnie în viitor poat crea o problemă semnificativă avînd ca urmare la dispariția de specii.

7. Concluzii

-Utilizatorii de pesticide trebuie să îsi procure doar acele pesticide, de care au nevoie la

momentul folosiri pentru cazul concret și doar in cantiatea necesară efectuarii lucrării .

-Produsul selectat trebuie sa fie efectiv contra bolii sau

vătămătorului respective în plus este esețial să fie posibilă aplicarea acestuia cu ajutorul

echipamentului, de care dispunem.

-Pesticidul trebuie procurat doar dacă el se află în ambalajul original și este închis ermetic sau sigilat.

-Ambalajele deteriorate sau cele, care au fost deschise anterior nu trebuie achizitionate,sau care au fost transferate până la vânzare din ambalajele originale, în orice alte ambalaje (sticlute pentru băuturi, sticle din mase plastic, borcane etc…)

-Depozitarea pesticidelor în alte ambalaje decât cele originale este foarte periculoasă, deoarece ele nu se pot identifica ușor, sau confundate cu alte lichide sau chiar băuturi, cauzând multe cazuri de intoxicări acute, în mod special la copii.

Pesticidele trebuiesc procurate doar în cazul, în care ele sunt în

ambalajele originale, cu eticheta și marcarea originală.

-Eticheta trebuie sa fie tradusă în limba română și cu caractere de litere ușor de citit.

-Întodeauna trebuie sa citim toată instrucțiunea cu precauție, fiindcă ea

este o sursă importantă de informație. .

-Eticheta trebuie să includă obligatoriu următoarea informație:

• Denumirea substanței sau compoziția chimică a preparatului;

• Riscurile potențiale și informația privind masurile de securitate;

• Instrucțiunea completă privind modul de aplicare.

Datorită faptului că pesticidele, în majoritatea cazurilor, reprezintă substanțe cu un înalt risc

de poluare a apelor, cât și a solului, trebuie ales produsul cu cel mai redus impact asupra mediului si sanatașii omului.

Datorită fapului că comuna Sura Mică are integrat în teritoriu situl Insulesle stepice Sura Mică – Slimnic putem opta pentru metodele alternative pesticidelor și anume cele biologice care sunt bazate pe utilizarea organismelor antagoniste, produselor naturale sau genetice (soiuri și hibrizi cu toleranță sau rezistență la unele boli și dăunători), agrotehnice (rotația culturilor, lucrarea la timp și eficientă a solului, chiar și prășitul) și fizico-mecanice (dezinfectări termice ale

semințelor, decuscutarea seminței etc), metodelor biologice de combatere a dăunătorilor (utilizarea entomofagilor paraziți și prădători, acaro-fagilor prădători, lansarea indivizilor sterili în perioadele de înmulțire).

O alată modalitate prietenoasă cu mediul este reprezentată de efectuarea lucrărilor solului întocmai cu recomandările științei și practicii contribuind la distrugerea multor dăunători prin scoaterea lor, a larvelor, ouălor și pupelor la suprafață, supunându-le influenței temperaturilor

sau razelor solare și chiar păsărilor, de asemenea lucrările solului favorizează

accesul insectelor prădătoare și, totodată la distrugerea buruienilor și a samuraslei,

care sunt gazde intermediare cît și focare pentru boli și dăunători.

O altă masură de evitare a utilizării exesive a pestidelor este aplicarea masurilor din planul de managent al protecției plantelor prin informarea agricultorilor cu privire la substanțele interzise spre utilizare, UE stabilește norme privind utilizarea durabilă a pesticidelor , pentru a reduce riscurile și impactul utilizării pesticidelor asupra sănătății oamenilor și a mediului.

Bibliografie

1. ANTOFIE MM, 2012, Conservarea biodiversității- considerente politice și legislative, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu

2. http://destepti.ro/pesticidele-intre-avantaje-si-riscuri

3. http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2010/rom/BugaOnetAurelia.pdf

4. http://pesticide.marenostrum.ro/pesticide.html

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/DDT

6. http://ec.europa.eu/food/plant/index_en.htm

7. http://pmep.cce.cornell.edu/profiles/extoxnet/metiram-propoxur/parathion-ext.html

8 .https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=627&tbm=isch&sa=1&q=ghs++pictogram&oq=ghs++pictogram&gs_l=img.3..0j0i7i30l4j0i30l5.52273625.52273625.0.52273902.1.1.0.0.0.0.194.194.0j1.1.0….0…1c.1.64.img..0.1.193.Clxe0bKceWU

9. http://pmc.arpmsb.anpm.ro/insulelestepice.php

Pesticide Info

10. http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SURA MICA/186077/

11. http://ec.europa.eu/food/plant/protection/resources/publications_en.htm#council

12. http://www.mmediu.ro/legislatie/proiecte_acte/31.03.2010_NBSAP.doc

13. www.google.com

14. http://ec.europa.eu/sanco_pesticides/public/index.cfm?event=activesubstance.selection