Comandamentul Județean Timiș Pentru Managementul Integrat AL Frontierei DE Stat

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific

Lector universitar dr. Popară Marius Dan

[anonimizat] Veronica

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COMANDAMENTUL JUDEȚEAN TIMIȘ PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL FRONTIEREI DE STAT

Coordonator științific

Lector universitar dr. Popară Marius Dan

[anonimizat] Veronica

Timișoara

2016

„Copyright © 2016 – Toate drepturile privind lucrarea de față aparțin autorului acesteia și sunt protejate prin Legea dreptului de autor L8/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Folosirea conținutului sau a unor părți din acesta fără acordul autorului se pedepsește conform legilor in vigoare.”

REFERAT

– al coordonatorului lucrării de licență –

„DECLARAȚIE”

„Subsemnatul, ……………………………………………………………………………………………………………………….., absolvent al programului de licență…………………………………………………………………………, promoția …………… autor al lucrării de licență cu titlul

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….., având ca îndrumător științific pe Doamna/Domnul Prof./Conf./Lector Dr. ”

……………………………………………………………………………………………………………….,

„pe proprie răspundere și cunoscând prevederile art. 143 (alin. 4,5) și 310 (alin. 1,2) ale Legii Educației Naționale nr.1/2011, art. 4 (alin. 5) din Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Sportului, art. 9 din Regulamentul de organizare a examenelor de finalizare a studiilor universitare de licență din cadrul UVT și ale Procedurii Operaționale a UVT privind frauda și/sau plagiatul academic în rândul studenților, declar următoarele:”

„lucrarea de absolvire a fost elaborată de mine, ca rezultat al propriei cercetări și documentări, nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior, din țară sau străinătate;”

„toate sursele bibliografice utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare;”

„toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere din altă limbă, sunt redate între ghilimele și dețin referința precisă a sursei bibliografice;”

„reformularea, în cuvinte proprii, a textelor scrise de către alți autori indică sursa bibliografică din care s-a inspirat;”

„calculele sunt efectuate de către mine, iar comentarea rezultatelor obținute este original;”

„reprezentările grafice și tabelele care nu îmi aparțin au indicată sursa bibliografică exactă.”

„Prin prezenta îmi asum în totalitate originalitatea lucrării elaborate.”

„Timișoara”,

„Data”:______________

„Nume”:______________________

„Prenume”:___________________________

„Semnătura”

CUPRINS

Rezumat

Tema aleasă își propune să analizeze modul de implementare a managementului integrat a frontierei de stat, la nivelul județului Timiș, adaptarea acestuia la standardele Uniunii Europene, atribuțiile și rolul instituțiilor care fac parte din Comandamentul MIF.

De asemenea este prezentat un studiu de caz cu privire la migrația ilegală prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat

Cuvinte cheie

Instituții de ordine și siguranță publică, cooperare instituțională, managementul Integrat, serviciul public

1.Introducere

Așezarea geopolitică și geostrategică importantă a României reprezintă un punct forte, dar și o vulnerabilitate, în același timp.

Aderarea la NATO și Uniunea Europeană permit, însă, depășirea ,,complexului” așezării între Est și Vest, într-o zonă afectată de conflicte și instabilitate.

Poziția strategică a României face ca aceasta să gestioneze o parte importantă a frontierelor externe ale Uniunii Europene, fapt care implică adoptarea unor măsuri speciale pentru asigurarea unui înalt nivel de control și supraveghere a frontierei de stat.

Managementul Integrat al Frontierei de Stat constituie un element de bază al sistemului de securitate al Spațiului European.

Pentru realizarea unui management performant al frontierei este importantă folosirea eficientă a forțelor și mijloacelor disponibile, astfel încât acestea să acționeze pe direcțiile principale de acțiune ale făptuitorilor, prevenindu-se astfel crearea unor breșe în dispozitivele realizate.

Coordonarea unitară a sarcinilor ce revin autorităților responsabile din cadrul Comandamentului MIF reprezintă un element important al aplicării corecte și coerente a modelului de management integrat al frontierei.

Pentru limitarea faptelor contravenționale, a traficului ilicit de bunuri supuse regimului vamal, descoperirea și identificarea persoanelor care comit fraude vamale, monitorizarea și depistarea persoanelor implicate în traficul internațional de droguri, este necesară intensificarea schimbului de informații între structurile de poliție, poliție de frontieră și cele vamale ale județului Timiș.

Este necesară atragerea tuturor instituțiilor la cooperare, pentru a identifica mai rapid infracțiunile de trecere ilegală a frontierei de stat, trafic de migranți, contrabandă, trafic de droguri, arme si muniții.

Pentru fluidizarea traficului, a creșterii eficienței controlului de frontieră, combaterii faptelor ilegale precum și pentru soluționarea rapidă a litigiilor de trafic este necesar un sistem de cooperare flexibil privind schimbul de date și informații cu autoritățile de frontieră din statele vecine și ale Uniunii Europene.

Problema științifică abordată în lucrare este implementarea unui management integrat al frontierei de stat , precum și adaptarea acestuia la standardele Uniunii Europene pentru combaterea traficului de persoane și contracararea oricăror tipuri de infracțiuni săvârșite la frontieră.

Elementele teoretice abordate în lucrarea de față se referă la atribuțiile și rolul instituțiilor implicate în managementul integrat al frontierei de stat, descrierea obiectivelor Comandamentului Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat .

Elementele practice reprezintă acțiunile întreprinse de instituțiile din cadrul Comandamentului Județean Timiș pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat pentru combaterea săvârșirii faptelor ilegale, combaterea traficului de migranți, a traficului de persoane, prevenirea și combaterea traficului internațional de droguri, prevenirea și combaterea traficului cu produse accizabile destinate piețelor statelor din Comunitatea Europeană.

Contribuția personală a acestei lucrări de natură teoretică și aplicativă, constă în oferirea unor soluții inovatoare cu privire la modul în care sunt gestionate activitățile desfășurate de instituțiile și serviciile publice cu competențe și atribuții în domeniul managementului integrat al frontierei de stat.

Lucrarea este structurată în patru capitole: Introducere, Literatură de specialitate, Studiu de caz și rezultate, Concluzii.

2.Literatura de specialitate

2.1. Strategia Națională de Management Integrat al Frontierei de Stat a României.

România, în dubla ei calitate de membru al Uniunii Europene și stat de graniță al Uniunii, cu frontierele orientale care formează o parte din limitele exterioare ale U. E. , are menirea și obligația de a stopa fenomenele infracționale care migrează în special din spațiul Asiatic către vestul continentului European. Prin urmare, se impune un efort deosebit pentru combaterea infracționalității transfrontaliere care se deplasează în special de la Est la Vest, dar care, până a ajunge la destinație, afectează în primă fază și România, din punct de vedere economic și politic, dar și sub aspectul socialului.

Mediul de securitate continuă să fie complex, dinamic și cu evoluții imprevizibile.

Într-o Europă modernă, fiecărui cetățean trebuie să i se asigure un mediu de securitate, în care îi sunt garantate libertatea, securitatea și accesul la justiție.

Este necesar un sistem integrat de management, orientat pro-activ către nevoile de securitate națională și combaterea infracționalității transfrontaliere.

Rutele folosite pentru traficul ilicit de mărfuri și stupefiante, sunt într-o permanentă schimbare, raportat la formele sub care se manifestă infracționalitatea internațională, iar mijloacele și metodele de eschivare de la controlul de frontieră a mărfurilor contrafăcute, a produselor periculoase și a speciilor periclitate de faună și floră sălbatică sunt diversificate.

De asemenea există o tendință de amplificare și diversificare a infracțiunilor transfrontaliere privind traficul de persoane, traficul de migranți, traficul de droguri de mare risc și autoturisme furate.

România, nu este preocupată doar de prevenirea și contracararea factorilor de risc interni și externi, prin instituțiile sale de ordine și siguranță publică, urmărește diminuarea vulnerabilităților interne manifestate în domenii diferite și care, pot avea, în anumite circumstanțe, impact și asupra securității transfrontaliere internaționale.

2.1.1. Scopul Strategiei Naționale

Pentru realizarea securității integrate a frontierei de stat este necesară participarea tuturor instituțiilor cu competențe în domeniu, o cooperare interinstituțională, națională și internațională.

Scopul strategiei este acela de stabilire a politicilor, principiilor și obiectivelor necesare pentru implementarea unitară, coerentă și eficientă a managementului integrat, bazat pe conjugarea eforturilor tuturor instituțiilor implicate.

Implementarea, prin realizareaa unui nivel înalt de control și supraveghere la frontierele externe ale Comunității Europene, a conceptului de management integrat , prin adoptarea și implementarea politicilor comune în domeniu, reprezintă obiectivul principal al Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat .

Ministerul Afacerilor Interne, prin Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat – GIRMIFS asigură coordonarea și monitorizarea acțiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei naționale .

La nivel național, instituțiile și autoritățile responsabile de implementarea obiectivelor Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat sunt:

M.A.I.

M.A. E.

M. Ap. N.

M. Public

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

M. J.

S. R I.

S. T. S.

S. I. E.

M. C. S. I.

M. F. P.

M. S.

M.A. D. R

M. Muncii, Familiei și Protecției Sociale

A. N. V.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Garda de Mediu

2.1.2. Principiile Strategiei

Principiile pe care se bazează Strategia națională pentru managementul integrat al frontierei de stat sunt:

,,Principiul responsabilității” – fiecare autoritate sau instituție cu responsabilități în domeniu, răspunde de implementarea Strategiei naționale

,,Principiul legalității” – pentru îndeplinirea obiectivelor strategice, activitățile desfășurate sunt în baza legii și în conformitate cu aceasta;

,,Principiul cooperării și coerenței” – pentru asigurarea unei concepții coerente cu privire la obiectivele ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate, autoritățile și instituțiile responsabile vor coopera cu alte instituții publice și organizații neguvernamentale

,,Principiul continuității și coordonării” – pentru realizarea scopurilor strategiei, acțiunile adoptate, continuă măsurile întreprinse pentru implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2008, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS;

,,Principiul subsidiarității” – cel mai potrivit nivel pentru implementarea strategiei naționaleeste cel al fiecărei instituție sau autoritate publică reprezentată în GIRMIFS.

,,Principiul proporționalității” – este necesar ca măsurile luate să respecte criteriile de necesitate, adecvare și echilibru, pentru atingerea obiectivului și realizarea acestuia

,,Principiul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” – în domeniul managementului integrat al frontierei, toate activitățile desfășurate de autoritățile și instituțiile responsabile se realizează respectând prevederilor convențiilor și tratatelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care România este parte

,,Principiul evitării suprapunerilor investiționale” – acțiunile autorităților și instituțiilor cu responsabilități în domeniul managementului integrat al frontierei vor fi planificate astfel încât să nu existe finanțări redundante pentru realizarea acestora

,,Principiul evitării suprapunerilor de competențe” – pentru realizarea unei măsuri nu vor exista mai multe structuri sau instituții cu aceleași atribuții legale

2.1.3.M.I.F.S.

M.I.F.S. este un instrument important pentru protejarea securității interne a statelor membre UE, care constă într-un complex de măsuri de organizare și coordonare a structurilor cu responsabilități în domeniu, în scopul facilitării liberei circulații a persoanelor și bunurilor în interiorul unor frontiere deschise, dar, în acelși timp securizate.

Calitatea Managementului frontierei de stat reprezintă o preocupare nu doar a statului român sau a statelor vecine, ci și a întregii comunități internaționale, deoarece circulația ilicită de bunuri și persoane poate avea efecte destabilizatoare, care se pot răspândi pe o suprafață foarte întinsă.

Se impune un control permanent al evoluției fenomenului migraționist în vederea aplicării măsurilor legislative adecvate și asigurarea unui management integrat corespunzător.

Managementul Integrat al Frontierei de Stat, este bazat pe cinci obiective strategice constând în:

Control și supraveghere a frontierei de stat pe baza analizei de risc

Cooperarea autorităților pentru descoperirea și investigarea infracțiunilor transfrontaliere

Implementarea modelului celor patru filtre

Cooperare interinstituțională atât la nivel național cât și internațional

Coordonarea și coroborarea activităților instituțiilor naționale cu cele ale Uniunii Europene.

Rol important în implementarea managementului integrat al frontierei de stat este atribuit Instituției prefectului, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului în teritoriu.

2.2. Instituția Prefectului. Prezentare generală

Instituție de tradiție a sistemului administrației publice din România, prefectul, având calitatea de funcționar politic, demnitar sau înalt funcționar public, în funcție de momentul istoric la care ne referim, a fost și rămâne o instituție de însemnătate deosebită pentru administrația publică a statului român.

Instituția Prefectului județului Timiș, funcționează ca instituție publică, are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu,având rolul de a îndeplini prerogativele prefectului așa cum este prevăzut la articolul 123 din Constituția României precum și în alte acte normative.

Conducerea Instituției Prefectului

Conducerea Instituției Prefectului se exercită de către prefect.

În activitatea de conducere a instituției, prefectul este ajutat de un subprefect.

Având calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul îndeplinește următoarele atribuții::

la nivelul județului, răspunde de aplicarea și respectarea prevederilor Constituției, a legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice;

dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;

colaborează, pentru a determina prioritățile de dezvoltare teritorială, cu autoritățile locale;

verifică actele administrative ale primarului, consiliului local și consiliului județean cu privire la legalitatea acestora;

împreună cu autoritățile și organele abilitate, asigură, îndeplinirea, în condiții legale, a activităților de instruire și intervenție pentru situații de urgență;

dispune măsurile ce se impun pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență

prin organele legal abilitate, stabilește măsurile necesare în vederea prevenirii infracțiunilor și apărării drepturilor și siguranței cetățenilor,;

Stabilește măsurile de implementare a politicilor naționale și a politicilor de integrare europeană;

elaborează propuneri pentru îmbunătățirea activității serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor;

lunar, coordonează activitatea Colegiului prefectural, convocat de prefect.

Acțiunile primarului sau ale președintelui Consiliului județean, efectuate în calitate de reprezentanți ai statului, în unitățile administrative din teritoriu pot face obiectul verificărilor prefectului, acesta având posibilitatea sesizării organelor competente pentru stabilirea , în condițiile legii, a măsurilor necesare.

Instituțiile militare și autoritățile locale ale Ministerului Afacerilor Interne, în situații de urgență sau de criză, au obligația de informare și sprijin al prefectului în vederea soluționării problemelor care pun în pericol sau afectează siguranța cetățenilor, bunurilor acestora ori a mediului înconjurător.

În scopul îndeplinirii atribuțiilor legale, prefectul solicită administraților publice locale, documentații, date și informații, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze în mod gratuit.

După caz, prefectul asigură, reprezentarea în fața instanțelor de judecată a Guvernului sau a Primului – Ministru.

Prefectul, pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor ce îi revin este ajutat de un subprefect.

Subprefectul

Subprefectul face parte din categoria înalților funcționari publici, având atribuții în conducerea serviciilor publice deconcentrate, în conducerea operativă a instituției prefectului, precum și atribuții în calitate de funcționar de securitate al Instituției prefectului.

Principalele atribuții ale subprefectului sunt:

Analizarea activităților serviciilor subordonate Instituției;

Elaborarea proiectului Regulamentului de Funcționare al Colegiului prefectural, cu respectarea prevederilor regulamentului – cadru;

Stabilirea măsurilor pentru organizarea ședințelor Comandamentului pentru managementul integrat al frontierei de stat;

Monitorizează, prin grija secretariatului Comandamentului, modul de implementare a deciziilor luate și formulează propuneri în cazul nerespectării acestora, pe care le înaintează prefectului;

Elaborarează proiectul R.O.F.- ului a instituției prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;

Elaborează, împreună cu persoanele desemnate să îndeplinească atribuții ale funcționarului de securitate, normele interne privind protecția informațiilor clasificate;

Informează conducerea Instituției Prefectului județul Timiș și serviciile de informații și protecție internă despre riscurile și vulnerabilitățile sistemului de protecție a informațiilor clasificate, și propune măsuri pentru înlăturarea acestora;

Personalul Instituției Prefectului

Structura de organizare și funcționare a Instituției Prefectului prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta lucrare și este întocmită ținînd cont de prevederile H.G. nr. 460 din 05.04.2006 cu modificările și completările ulterioare.

În cadrul Instituției prefectului își desfășoară activitatea, atât funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special cât și personalul contractual.

Prin ordinul ministrului afacerilor interne, anual, se stabilesc numărul și structura posturilor aferente instituției .

Anual, este stabilit și numărul posturilor aferente fiecărui serviciu public deconcentrat din subordinea prefectului.

Pentru desfășurarea activității, conform prevederilor legale, instituția prefectului este finanțată de la bugetul de stat, existând și posibilitatea beneficierii de programe cu finanțare internațională.

Activitățile Instituției Prefectului

Cancelaria prefectului

Cancelaria Prefectului, compartiment organizatoric subordonat direct prefectului, este coordonată de un director.

Prefectul este cel care numește sau eliberează din funcție personalul încadrat în baza unui contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de timp determinată.

Principalele atribuții sunt acelea de colaborare cu structurile de specialitate ale Instituției și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor pentru realizarea acțiunilor dispuse de prefect.

Corpul de Control al prefectului

Corpul de Control al prefectului se subordonează exclusiv prefectului, personalul este specializat în realizarea inspecțiilor și controalelor, evaluarea climatului organizațional, verificarea petițiilor cetățenilor, cercetarea disciplinară și/sau penală a faptelor care constituie abateri sau infracțiuni.

Principalele atribuții :

Controlul și monitorizarea îndeplinirii, de către personalul instituției, al serviciilor publice comunitare, al serviciilor publice deconcentrate, primăriilor, precum și de către alte autorități ale administrației publice locale, a atribuțiilor funcționale

Verificarea și soluționarea , conform prevederilor legale, a petițiilor din zona administrației publice

Îndrumarea și sprijinirea autorităților locale în vederea aplicării corecte și unitare a prevederilor legale

Serviciul Afaceri europene, relații internaționale, comunicare și relații publice

Subordonat prefectului și subprefectului, are atribuții de colaborare cu reprezentanțele diplomatice acreditate în România, cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, instituțiile de învățământ, precum și cu redacțiile mass media locale și naționale.

În domeniul politicilor naționale, de integrare europeană și intensificare a relațiilor europene, întocmește, prelucrează și diseminează materiale cu tematică europeană pentru informarea publică referitor la mecanismele instituționale, legislative și financiare ale Uniunii Europene, programele de finanțare inițiate și susținute de U.E., politici europene.

Secretariatul tehnic al Comandamentului județean pentru managementul integrat al frontierei de stat , Planul pentru managementul integrat al frontierei de stat – întocmit anual, precum și raportul de monitorizare a stadiului privind îndeplinirea obiectivelor și acțiunilor aferente , sunt asigurate de către funcționarii serviciului Afaceri europene.

Serviciul Dezvoltare economică și monitorizare a serviciilor publice deconcentrate

Principalele atribuții ale Serviciului sunt acelea de analizare a activitățiilor desfășurate de serviciile publice deconcentrate, informările întocmite cu privire la acestea fiind înaintate prefectului.

Pentru buna organizare și desfășurare a activităților pentru situații de urgență, urmărește îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, prezintă soluții privind modul de utilizare, în situații de criză, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat.

În scopul protecției populației afectate de calamități naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase, propune prefectului acordarea unor ajutoare umanitare.

Serviciul Controlul legalității, aplicării actelor cu caracter reparatoriu și contencios administrativ

Serviciul, subordonat prefectului și subprefectului, colaborează cu autoritățile administrației publice locale, autoritățile judecătorești și ale Ministerului Public, serviciile publice deconcentrate.

Personalul din cadrul serviciului, participă, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului, la verificarea la nivelul întregului județ, a aplicării și respectării actelor normative, elaborarea studiilor și rapoartelor privind aplicarea actelor normative în vigoare, precum și propuneri privind îmbunătățirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului.

S.P.C.E.E.P.S.

Soluționează cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple ori de prelungire a valabilității acestora

Administrează și gestioneză registrul județean de evidență a pașapoartelor simple

Asigură, în condițiile legii, înscrierea de mențiuni în pașapoarte

Organizează, gestionează și controlează, la nivelul județului, eliberarea pașapoartelor simple

2.3. Comandamentul MIF

Pentru a eficientiza comunicarea și colaborarea dintre instituțiile publice ale județului Timiș cu responsabilități și competențe în managementul integrat al frontierei de stat, ținând cont de prevederile H.G. 220/09.03.2011, în cadrul Instituției Prefectului județului Timiș, funcționează – sub directa coordonare a prefectului, Comandamentul MIF.

Comandamentul, are rolul de a asigura coordonarea acțiunilor și măsurilor desfășurate de instituțiile și serviciile publice cu competențe și atribuții în domeniul managementului integrat al frontierei de stat.

Comandamentul MIF aplică conceptul de gestionare integrată a frontierelor și promovează o cultură a frontierelor europene bazată pe respectarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Într-un cadru axat pe munca în echipă, posibil datorită comunicării deschise, membrii Comandamentului împărtășesc valorile instituților statului și se conduc după acestea. Prin urmare, își desfășoară activitatea cu un înalt profesionalism.

Profesionalismul personalului și o serie de capacități operaționale și administrative permit Comandamentului MIF să aducă o valoare adăugată României.

Activitatea Comandamentului se realizează prin reuniuni, convocate de către coordonator, de regulă trimestrial. Rezultatele acestor reuniuni se materializează în procese verbale de ședință, măsurile propuse urmând a fi aprobate de către prefect.

2.3.1. Componența C.J. T. M. I. F.

Comandamentul MIF este un comitet proactiv, acesta ceează scenarii și ipoteze pentru ca în momentul confruntării cu o situație din zona sa de responsabilitate membrii acestuia să fie familiarizați cu modul de acțiune și rezolvare a acesteia.

Coordonatorul Comandamentului este prefectul, reprezentanții celorlalte instituții cu atribuții în implementarea unui management integrat al frontierei având calitatea de membri.

Componența Comandamentului:

Instituția Prefectului – Prefectul – președinte

– Subprefectul – vicepreședinte

– Consilier superior – Secretar

– Șef serviciu – membru

I.J.P.Timiș – Șef Inspectorat – membru

I .T. P. F. Timișoara – Șef Inspectorat – membru

I.J.J. Timiș – Șef Inspectorat – membru

D. R.V.Timișoara – Director executiv – membru

D. R.D. P. Timișoara – Director regional – membru

Direcția Agricolă Județeană Timiș – Director executiv – membru

D. S. V. S. A. Timiș – Director executiv – membru

D. S.P. Timiș – Director executiv – membru

C.J. P. C. Timiș – Comisar șef – membru

B. C. C. O. Timișoara – Șef brigadă – membru

S.P.C. E. E. P.S. – Șef serviciu – membru

I.G.P.F. – Sector Poliție Frontieră Aeroport Timișoara (S.P.F.) – Șef S.P.F. – membru

G. N. M.- C.J.Timiș – Comisar șef – membru

Garda Forestieră Timișoara – Inspector șef

I.G. I.- Serviciul pentru Imigrări al Județului Timiș – Șef serviciu – membru

Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Timișoara – Director – membru

A.N.I.T.P – C.R.T. – Coordonator C.R.T. – membru

I.G.P.F.- Punctul Comun de Contact Cenad – Șeful Punctului Comun de Contact Cenad – membru

Activitatea Comandamentului MIF se desfășoară în baza unui plan de măsuri realizat la începutul fiecărui an. În cadrul acestui plan sunt prevăzute atât obiectivele propuse cât și modul de acțiune al tuturor instituțiilor și serviciilor implicate pentru realizarea acestora.

Planul de măsuri privind MIF se actualizează în funcție de dinamica standardelor europene în domeniu, respectiv de necesitățile obiective impuse de evoluția situației operative și schimbările survenite pe parcursul desfășurării activităților prevăzute de către instituțiile și serviciile publice membre.

2.3.2. Atribuțiile Instituțiilor din Comandamentul MIF

I.T. P. F. Timișoara

I.T.P.F.Timișoara este subordonat I.G.P.F., având competență pe o rază de 30 kilometri de la frontiera de stat în interiorul țării, pe raza județelor Timiș, Caraș – Severin și Mehedinți.

Efectivele poliției de frontieră din cadrul I.T.P.F. Timișoara, asigură, prin structurile subordonate, supravegherea și controlul trecerii frontierei cu Bulgaria, Serbia și Ungaria, precum și punerea în aplicare a prevederilor acordurilor, tratatelor, convențiilor și protocoalelor de frontieră încheiate cu aceste state cu privire la frontiera de stat.

I.T.P.F.Timișoara coordonează, controlează și răspunde pentru activitatea structurilor subordonate privind supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat în scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale, a infracțiunilor specifice criminalității transfrontaliere, respectarea regimului juridic al frontierei de stat.

In baza Acordurilor încheiate de România sau Uniunea Europeană cu statele vecine, poliția de frontieră desfășoară activitățile specifice privind readmisia.

Inspectoratul Județean de Poliție Timiș

Inspectoratul Județean de Poliție Timiș este organizat în baza Legii 218/2002 și funcționează pe baza legilor, decretelor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, hotărârilor C.S.A.T., dispozițiilor, ordinelor, regulamentelor, instrucțiunilor și a celorlalte acte normative emise de ministrul afacerilor interne, precum și a dispozițiilor inspectorului general al Poliției Române.

Structurile din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, desfășoară, în comun cu celelalte instituții din cadrul Comandamentului pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, acțiuni periodice în zona de frontieră pentru monitorizarea și depistarea persoanelor implicate în traficul internațional de droguri și substanțe ilegale supuse controlului vamal, a traficului cu produse accizabile, precum și a celor implicate în traficul de migranți și a traficului de persoane.

In vederea perfecționării formelor și metodelor de acțiune, astfel încât elementele polițienești să acționeze pe direcțiile principale de acțiune ale făptuitorilor, elementele de dispozitiv ale structurilor de ordine și siguranță publică, sunt dispuse în sistem integrat, alternativ, în scopul prevenirii suprapunerilor sau creării unor breșe în dispozitivele create.

Inspectoratul de Poliție Județean Timiș intensifică schimbul de informații cu celelalte structuri cu atribuții și competențe în implementarea managementului integrat al frontierei de stat, în vederea unei coordonări eficiente și eficace a activității echipelor mobile care efectuează controale pe teritoriul județului , pentru:

Limitarea faptelor contravenționale, a traficului illicit de bunuri supuse regimului vamal;

Monitorizarea și depistarea persoanelor implicate în traficul internațional de droguri și substanțe ilegale;

Participarea la acțiuni comune pentru controlul mijloacelor de transport;

Descoperirea și identificarea persoanelor care comit fraude vamale sau încearcă să eludeze reglementările vamale;

Cunoașterea datelor necesare privind posibilele itinerarii care ar putea fi utilizate de imigranți sau persoanele implicate în infracțiuni transfrontaliere, respective identificarea grupărilor infracționale implicate în acțiuni de racolare a imigranților;

Culegerea de date și informații;

Prevenirea introducerii în țară de produse nesigure, care nu au elemente de identificare, marcare, etichetare, în conformitate cu legislația în vigoare.

Inspectoratul Județean de Jandarmi Timiș

Efective din cadrul I.J.J. Timiș, participă, împreună cu structurile teritoriale ale poliției de frontieră și ale poliției române, în cadrul unor acțiuni și controale comune, complexe și de mare diversitate, în mediile sau locurile în care este semnalată prezența persoanelor care se ocupă cu traficul de persoane, trafic de migranți, ori sunt predispuse la infracțiuni cu caracter transfrontalier.

La solicitarea Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, pe baza planului de cooperare, personalul din cadrul I.J.J. Timiș, execută misiuni de asigurare și restabilire a ordinii publice în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Inspectoratul Județean de Jandarmi Timiș, instituție componentă a Comandamentului pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, conform planurilor întocmite:

Participă la acțiuni pentru prevenirea faptelor de contrabandă;

Efectuează controale ale fondurilor de vânătoare limitrofe frontierei și inspecții în vegetația de frontieră;

Participă la limitarea și înlăturarea consecințelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe;

Menține ordinea și liniștea publică în sistem integrat, prin constituirea de patrule mixte cu efective din cadrul structurilor teritoriale ale poliției de frontieră, în zonele de competență ale Sectoarelor Poliției de Frontieră;

Participă la misiuni de intervenție antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitate, sau pentru capturarea ori neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc și alte mijloace care pot puneîin pericol siguranța persoanelor, bunurilor, valorilor sau transporturilor speciale.

B.C.C.O.

Unica structură din cadrul Ministerului Public specializată în combaterea și investigarea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, împreună cu celelalte instituții ale comandamentului, are următoarele atribuții în baza planurilor realizate:

Participare și colaborare, în condițiile legii, în vederea susținerii unor activități coordonate împotriva traficului internațional de droguri;

Organizarea de acțiuni care să vizeze combaterea traficului cu migranți spre Vestul Europei și efectuarea de controale în punctele de trecere a frontierei asupra mijloacelor de transport pretabile a transporta în mod disimulat persoane;

Monitorizarea zonelor de frontieră care ar putea fi vizate de către migranți și călăuze pentru a trece frontiera de stat;

Organizarea de acțiuni de combatere și prevenire a traficului internațional de droguri spre și dinspre statele din Vestul Europei, urmând a fi efectuate controale fizice asupra mijloacelor de transport și persoanelor suspecte că ar putea transporta droguri.

I.G.I.

I.G.I. își exercită atribuțiile ce ii sunt date prin lege în scopul implementării politicilor României în domeniul migrației, azilului și integrării străinilor precum și a legislației relevante în aceste domenii.

Activitatea  I.G.I. constituie serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei și al comunității, în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în exercitarea legii. 

Principalele atribuții ale instituției, pentru implementarea unui management integrat:

Combaterea și prevenirea șederii ilegale și a muncii nedeclarate, pe teritoriul României;

Preluarea migranților ilegali de la poliția de frontier, intervievarea acestora și efectuarea verificărilor specific;

Întocmirea documentației necesare, stabilirea situației juridice și dispunerea măsurilor ce se impun în cazul unui aflux masiv de imigranți ilegal;

Preluarea de la poliția de frontieră a persoanelor care și-au manifestat dorința de a beneficia de o formă de protecție din partea statului roman.

A.N.I.T.P.

Agenția, coordonează, evaluează și monitorizează la nivel național aplicarea politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituțiile publice.

Este liantul între organele de aplicare a legii și victima traficului de persoane, precum și între acestea și O.N.G.-urile din țară care oferă servicii în acest domeniu.

În vederea sensibilizării opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane și asupra consecințelor acestuia, agenția cooperează cu organizațiile neguvernamentale din țară și străinătate, precum și cu organizațiile interguvernamentale.

În punctele de trecere a frontierei, realizează activități de instruire a personalului care desfășoară controlul de frontieră, cu privire la identificarea precoce a unor potențiale victime ale traficului de persoane.

Punctul de Contact Cenad

Inființat în anul 2010, în baza acordului semnat între Romania si Ungaria pentru aplicarea Convenției dintre cele două state privind controlul traficului de frontieră rutier și feroviar.

Principalele domenii de cooperare:

Combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane;

Stabilirea identității reale a persoanelor;

Combaterea falsurilor în documentele de călătorie;

Combaterea traficului de autoturisme furate;

Efectuarea de verificări operative în ceea ce privește sprijinirea acțiunilor de combatere a faptelor de natură penală, realizarea unui schimb de date și informații în timp real între organele de aplicare a legii din Ungaria și România, precum și din alte state cu care se colaborează, în conformitate cu prevederile recomandărilor de bune practici în cooperarea politienească și vamală din Uniunea Europeană, precum și a Manualului Schengen de Cooperare Polițienească Internațională.

Direcția Regională Vamală Timișoara

Principalele atribuții pentru realizarea unui management integrat al frontierei:

limitarea faptelor care constituie contravenții, a traficului ilicit de bunuri supuse diferitelor regimuri vamale și a produselor supuse accizelor;

depistarea persoanelor implicate în traficul internațional de droguri și substanțe ilegale;

participarea la acțiuni comune pentru controlul mijloacelor de transport;

descoperirea și identificarea persoanelor care comit fraude vamale sau încearcă să eludeze reglementările vamale;

Întărirea controlului asupra persoanelor și mijloacelor de transport care intră în țară precum și confiscarea produselor de origine animală în condițiile stabilite de MAPDR și ANSVSA în vederea distrugerii.

D.S.V.S.A. Timiș

Atribuții principale:

Notificarea operativă de către administrația veterinară județeană la autoritatea veterinară locală despre evoluția bolilor de mare difuzibilitate în teritoriile vecine județului Timiș;

Amenajarea și menținerea în funcție la toate punctele de trecere a frontierei de stat a dezinfectoarelor, mijloacelor auto și aeronavale și controlul funcționării acestora;

Înăsprirea măsurilor de dezinfecție a mijloacelor de transport care intră pe teritoriul județului Timiș prin punctele de trecere a frontierei;

Asigurarea întregului stoc de substanțe dezinfectante la nivelul necesarului solicitat pentru dezinfecția mijloacelor auto ce intră în țară;

Anunțarea imediată la autoritatea locală veterinară de eventualele treceri – ilegale de animale sălbatice și domestice a frontierei de stat;

Supravegherea stării de sănătate a vânatului în zonele de frontieră pe o adâncime de 30 km și notificarea eventualelor suspiciuni de boală, îmbolnăviri, la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș;

Examinarea tuturor cadavrelor din speciile receptive de către medicii veterinari de stat;

Instituirea de-a lungul frontierei a unei zone de supraveghere antiepizootică cu adâncimea de 30 km pentru:

înăsprirea măsurilor obligatorii de carantină în conformitate cu prevederile Legii Sanitare Veterinare și a Normelor și măsurilor sanitare veterinare;

interzicerea pășunatului animalelor și a păsărilor pe o adâncime de 1,5 km de la frontieră;

supravegherea și examinarea clinică zilnică a animalelor rămase în stabulație;

neadmiterea temporară la importuri și tranzit a animalelor și produselor de origine animală;

verificarea circulației animalelor și produselor de origine animală în târguri, oboare și piețe agroalimentare.

Realizarea anchetelor epizootice privind cauzele apariției focarului, evoluția și măsurile imediate de combatere a bolii precum și analiza fiecărui focar în parte;

Constituirea de Comisii tehnice pentru stabilirea de acțiuni tehnice în teritoriu în vederea asanării bolii. Întocmirea de programe privind imunizarea de necesitate și supraveghere a focarului în vederea asanării bolii;

Asigurarea și repartizarea de fonduri bugetare pentru acordarea de despăgubiri deținătorilor de animale care au suferit pagube urmare a aplicării măsurilor specifice pentru diagnostic, profilaxie și combatere a bolilor epizootice. (H.G. 1415/2004, modificata cu HG nr.1580/2005);

Acțiuni de inspecție și control efectuate de specialiștii din cadrul Serviciului de Inspecție și Control din Cadrul DSVSA Timiș cu privire la realizarea acțiunilor din Programul strategic național.

D.S.P. Timiș

Atribuții:

Supravegherea în context epidemiologic de alertă rapidă, pentru diverse boli -infecțioase identificate de Ministerul Sănătății sau Organizația Mondială a Sănătății;

Triajul epidemiologic al persoanelor care călătoresc în/din zone endemice de boală transmisibilă;

Consilierea persoanelor care vin și pleacă din zone endemic;

Acțiuni de supraveghere și control cu organe ale altor ministere sau structuri locale, în situații deosebite (calamități naturale, dezastre etc.)

Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Timiș

Atribuții:

Prevenirea introducerii în țară de produse nesigure care nu au elementele de identificare, marcare, etichetare, în conformitate cu legislația în vigoare, din comunitatea europeană și din afara comunității europene;

Efectuarea controlului produselor simultan în colaborare cu instituțiile abilitate în scopul fluidizării traficului, creșterea eficienței și soluționarea rapidă a litigiilor;

Creșterea exigenței controlului asupra produselor folosite importate atât ca ajutoare umanitare cât și pentru comercializare din afara comunitarii europene.

Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Timiș

In calitate de membru al Comandamentului, are următoarele atribuții:

Controleză, monitorizează si raportează transferurile către/din România de deșeuri destinate valorificării/ recuperării;

Urmărește respectarea condițiilor legislative privind transportul deșeurilor, în special al celor periculoase;

Controlează și monitorizează traficul la frontieră, al speciilor protejate din cadrul Convenției CITES și a Directivelor Păsări și Habitate;

Verifică modul de asigurare a salubrizării localităților, cursurilor de apă și a căilor de comunicație din zona de frontier;

Verifică modul de asigurare a salubrizării drumului național în zona de frontieră

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara

La frontiera internă, D.R.D.P.Timișoara coordonează A.C.I., unde conform protocolului încheiat cu Poliția de Frontieră se desfășoară activitatea de comercializare a rovinietelor, la solicitarea participanților la trafic.

3. STUDIU DE CAZ ȘI REZULTATE

Metodologia de cercetare utilizată în această lucrare este ,,studiul de caz” deoarece acesta reprezintă o metodă activă de confruntare directă cu o situație reală.

În funcție de subiect și de domeniul de activitate, un studiu de caz se împarte în trei secțiuni:

Provocare/Problemă/Ipoteză

Abordare/Soluție/Implementare

Beneficiu/Rezultat/Finalizare

Studiul de caz demonstrează, modul în care a fost identificată problema, soluțiile alese și evidențierea rezultatului final, reprezintă o metodă activă de confruntare direct cu o situație reală.

Flybjerg (2011) a identificat patru caracteristici specifice studiului de caz. Cel mai important îl reprezintă accentul pus pe alegerea unității de studiu și pe delimitarea sa în defavoarea considerentelor legate de metoda de cercetare. În al doilea rând contează faptul că studiul de caz este intensiv, fiind mai complet, mai bogat și mai detaliat. În al treilea rând evoluția în timp a cazului este inclusă în studiul său. În ultimul rând studiul de caz nu neglijează relația cazului cu exteriorul, de aceea delimitarea granițelor cazului este importantă pentru a vedea ce intră în caz și ce rămâne în contextul acestuia.

Pentru realizarea unui studiu de caz se folosesc mai multe metode, și anume:

Analiza documentelor

Observația participativă

Interviul

Experimentul

Sondajul de opinie

În administrația publică, studiul de caz poate avea mai multe utilizări, și anume:

Explicarea legăturilor cauzale complexe care intervin în acțiunile din viața reală;

Descrierea contextului în care au fost întreprinse acțiunile;

Descrierea acțiunilor;

Explorarea acelor situații în care acțiunea evaluată nu are un set clar de rezultate.

În contextul actual, în care Europa se confruntă cu un aflux masiv de imigranți ilegali și solicitanți de azil, România fiind, datorită așezării geografice în calea unor potențiale rute folosite de imigranți pentru a ajunge în țările de destinație, este necesară pregătirea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul managementului integrat al frontierei de stat în vederea luării de măsuri pentru preîntâmpinarea unor riscuri generate de imigrația ilegală, traficul de migranți și traficul de persoane.

Sunt descoperite tot mai multe grupări infracționale organizate, implicate în traficul cu migranți, care se ocupă cu trecerea prin România a străinilor provenind din țări precum Siria, Afganistan, Pakistan, Maroc, care vor să ajungă într-una din țările membre ale Spațiului Schengen. Acest lucru este posibil datorită legislației în vigoare care permite libera circulație pe teritoriul U.E. a celor care au dobândit statutul de refugiat sau azilant.

Grupările de criminalitate organizată se implică tot mai mult în traficul de migranți și traficul de persoane, aceștia facilitând nu doar trecerea ilegală, ci și rămânerea pe teritoriul statelor U.E., a migranților.

Se folosesc tot mai des, pentru intrarea ilegală, documente de călătorie autentice, recurgându-se tot mai mult la metoda asemănării.

Cele mai uzitate documente de călătorie folosite pentru intrarea ilegală, sunt cele aparținând statelor pentru care nu este necesară o viză de intrare pe teritoriul statelor U.E. Acest lucru este posibil datorită existenței unor rețele de procurare foarte dezvoltate.

Folosirea abuzivă a unor documente de călătorie emise de statele U.E. oferă posibilitatea migranților ilegali de a fi supuși unui control minim la trecerea frontierei de stat.

Convocarea tuturor autorităților care fac parte din Comandamentul MIF este obligatorie atunci când numărul persoanelor implicate în savârșirea infracțiunilor de frontieră reprezintă un pericol social crescut.

3.1. STUDIU DE CAZ

O patrulă de polițiști din cadrul Poliției de Frontieră, observă, cu ajutorul aparaturii de supraveghere, un grup de persoane care se deplasează, pe jos, pe câmp, dinspre frontieră spre interiorul țării.

Este anunțată conducerea Poliției de Frontieră. Imediat, mai multe patrule de intervenție și supraveghere a frontierei de stat, constituite din polițiști de frontieră și jandarmi, intervin, grupul fiind interceptat în apropierea frontierei.

Cele 10 persoane sunt preluate și transportate la sediul Poliției de Frontieră pentru a fi audiate.

Din discuțiile purtate cu persoanele aduse la sediul Poliției de Frontieră, polițiștii de frontieră stabilesc componența grupului, în functie de cetățenie și anume: 2 cetățeni români-A.M. și B.N., un cetățean german – A.N., un cetățean marocan – A.H., 3 cetățeni sirieni – M.A.K., A.L.M., A.H.M. și 3 cetațeni pakistanezi –H.A.M., A.B., M.M.A.

Aceștia au intrat în România ilegal, prin trecerea ilegală a frontierei de stat, din Serbia, intenționând să ajungă, tot în mod ilegal în Ungaria, destinația finală fiind Germania sau un alt stat din spațiul Schengen.

În vederea stabilirii identității reale a persoanelor, cât și pentru stabilirea autenticității documentelor cu care se legitimează, pe lângă verificările în bazele de date naționale și internaționale, asupra acestora se efectuează un control corporal, precum și un control amănunțit al bagajelor.

Se constată următoarele:

La controlul corporal, asupra cetățeanului român A.M. este găsit un pachet de 500 grame ce conține o substanță de culoare verde (posibil cocaină).

Acesta declară că a primit pachetul în schimbul sprijinului acordat persoanelor terțe pentru a intra ilegal în România.

Este solicitat sprijinul celor de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T)

Asupra cetățeanului român B.N. sunt găsite, pe lângă documentul de identitate al acestuia, 3 pașapoarte simple temporare românești. La un control amănunțit se constată că acestea nu îndeplinesc condițiile de formă și fond ale unui document autentic.

Din declarația persoanei reiese că acestea au fost obținute în alb, cu sprijinul unui lucrător din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidența și Eliberarea Pașapoartelor Simple (S.P.C.E.E.P.S.), fila informatizată fiind ulterior completată cu datele a trei dintre migranții ilegali.

Se contactează S.P.C.E.E.P.S.pentru verificarea documentelor în cauză.

În bazele de date ale Poliției Române, pe numele lui B.N. este introdusă o alertă pentru trafic de persoane.

Sunt contactați lucratorii din cadrul Brigăzii de combatere a criminalității organizate și din cadrul Autorității Naționale împotriva traficului de persoane.

A.N. – cetățean german de naționalitate turcă. Acesta urma să însoțească grupul de migranți în Germania.

A.H. – cetățean marocan, iși exprimă dorința de a beneficia de o formă de protecție în România. Pe numele acestuia este introdusă o semnalare, acesta fiind suspectat de apartenență la o grupare teroristă.

Se informează Direcția Județeană a Serviciului Român de Informații.

M.A.K. – se legitimează cu pașaport simplu eliberat de autoritățile siriene și un permis de ședere eliberat de Ungaria.

Deoarece există suspiciuni cu privire la autenticitatea permisului de ședere prezentat se fac verificările necesare prin intermediulPunctului Comun de Contact, constatându-se că permisul este fals.

A.L.M.- posesor al pașaportului simplu sirian și al unui permis de ședere pentru membri de familie ai unui cetățean U.E eliberat de Croația. Pe numele acestuia este emis un M.E.A(Mandat European de Arestare) de către autoritățile austriece.

Sunt contactați lucratorii Serviciului de Investigații Criminale – Biroul Urmăriți pentru preluarea persoanei în vederea expulzării de pe teritoriul României.

A.H.M. – naționalitate siriană, posesor al unui Travel Document eliberat persoanelor care beneficiază de protecție subsidiară, emis de Serviciul pentru Imigrări.

Se contactează Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil pentru preluarea acestuia.

H.A.M., A.B. și M.M.A. – posesori de pașapoarte simple eliberate de autoritățile pakistaneze, fără alte documente asupra lor.

Se vor contacta autoritățile sârbe în vederea demarării procedurii de readmisie.

Deoarece persoanele provin din zone care pot pune în pericol sănătatea publică este solicitată Direcția de Sănătate Publică.

INSTITUȚII PARTICIPANTE:

Poliția de Frontieră

Punct Comun de Contact

Inspectoratul Județean de Jandarmi

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Instituția Prefectului – S. P.C.E.E.P.S.

BCCO și ANITP

Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană

Poliția Română – Serviciului de Invetigații Criminale – Biroul Urmăriți din cadrul IPJ

Inspectoratul Genaral pentru Imigrări – Serviciul pentru Imigrări / Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil

Direcția de Sănătate Publică

3.2. Rezultate

Din studiul acestui caz se observă importanța acțiunilor comune bazate pe un management integrat, la frontieră, a tuturor structurilor cu competențe în asigurarea măsurilor de ordine publică și siguranță națională.

Deoarece un număr mare de imigranți ilegal reprezintă un pericol social crescut, iar faptul că acționează în grupuri mari pot destabiliza starea de ordine și siguranță publică, Inspectoratul Județean de Jandarmi în baza planului Comandamentului pentru managementul integrat al frontierei de stat, restabilește ordinea publică în punctele de trecere sau în zona de frontieră.

Pentru stabilirea exactă a identității persoanelor care savârșesc infracțiuni transfrontaliere, prin folosirea unor documente false sau falsificate, Punctele de Contact efectuează verificări operative prin realizarea unui schimb de date și informații în timp real între organele de aplicare a legii din România și din alte state cu care se colaborează, în conformitate cu prevederile recomandărilor de bune practici în cooperarea polițienească .

Este necesară aplicarea unor măsuri eficiente pentru prevenirea și combaterea actelor de corupție din rândul funcționarilor publici, deoarece a crescut numarul celor care se folosesc de documente contrafăcute, obținute cu sprijinul unor funcționari publici, pentru a pătrunde ilegal în România.

Prin creșterea numarului de imigranți ilegal se creează aglomerări a diferitelor categorii de cetățeni, din care rezultă savârșirea mai multor tipuri de infracțiuni și răspândirea cu usurință a noilor metode de producere a acestora. Prin intensificarea unui schimb de informații între instituțiile și autoritățile responsabile se obține prevenirea și monitorizarea acestora.

Mișcările mari de populație cresc gradul de risc privind contactarea de noi boli, la care trebuie să fim pregătiți să acționăm, Direcția de Sănătate Publică având rolul de triere epidemiologică a persoanelor care vin din zone endemice de boli transmisibile și consilierea acestora.

Migrația ilegală reprezintă o importantă amenințare asimetrică în contextual proliferării terorismului internațional. Tendințele de creștere a violențelor și conflictelor, concomitant cu intensificarea operațiunilor crimei organizate și terorismului internațional au condus la includerea componentei migraționiste în rândul amenințărilor transfrontaliere.

Emigrația clandestină este un fenomen de proporții mult prea mari ca să scape atenției și controlului organizațiilor mafiote, începând de la recrutarea candidaților, pregătirea traseelor și a mijloacelor de transport. Aceasta este o afacere comparabilă cu traficul de droguri și, de multe ori, însoțește acest trafic.

Migrația ilegală constituie un prilej nesperat pentru organizațiile teroriste de a-și plasa membrii în punctele strategice unde urmează a organiza atacuri teroriste, precum și de a-și crea puncte logistice în țările de transit apropiate țărilor-țintă.

Fenomenul migraționist este asociat cu terorismul, astfel încât elemente teroriste pot călători transnațional, fără a respecta regulile generale de intrare în țările Uniunii Europene.

Pentru a preveni și combate migrația ilegală și celelalte infracțiuni asociate acesteia, este necesară punerea în aplicare a prevederilor convențiilor și acordurilor bilaterale încheiate de România cu celelalte state privind readmisia și returnarea.

Conform datelor prezentate de Poliția de Frontieră, în urma aplicării prevederilor Acordului de readmisie încheiat între România și Serbia în anul 2012, a scăzut numărul persoanelor care au trecut fraudulos frontiera dintre cele două state.(fig.nr. 1 )

Figura nr. 1 Situația trecerilor ilegale în perioada 2010-2015 la frontiera României cu Serbia

Sursa- cercetare proprie din analiza activității IGPF

Traficul de persoane, adesea numit și sclavia timpurilor moderne, este o formă de criminalitate organizată internațională care generează miliarde de dolari pe an și afectează toate regiunile lumii.

Traficul de persoane constă în ,, recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță ori prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate ori prin oferirea sau primirea de bani ori alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.”(Directiva2011/36/EU).

Traficul de persoane constituie o preocupare majoră atât în context național, cât și în context internațional.

Varietatea formelor de exploatare face dificilă utilizarea de profiluri pentru victimele traficului la frontiere. Mai degrabă, este recomandată utilizarea unor indicatori care se combină cu monitorizarea proactivă și colectarea de informații, care este considerată cea mai eficientă pentru identificarea potențialelor victime traficate.

Fără a se crea o echipă interinstituțională de lucru la nivel județean sau regional, nu putem considera a avea o cooperare solidă între instituțiile relevante, care să ducă la întărirea capacității locale, regionale și naționale în prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Rolul echipei interinstituționale, dublat de aplicarea și armonizarea unor proceduri specifice, îmbunătățesc gradul de cunoaștere al dimensiunilor, caracteristicilor și evoluției traficului de persoane ce pot influența aplicarea acelor măsuri care rezultă și pot fi implementate ca urmare a unei cercetări și evaluări sistematice a dimensiunilor, caracteristicelor și evoluției traficului de persoane.

Deși este în atenția organismelor internaționale ca fenomen de amploare, prevenirea și combaterea traficului de persoane necesită un efort susținut și continuu atât din partea instituțiilor naționale, dar și a organismelor intenaționale.

Conștientizarea efectelor negative și impactului devastator pe care îl are traficul de ființe umane asupra copiilor, tinerilor, femeilor și altor categorii sociale vulnerabile, devine o obligație sine qua non a demersului instituțional într-un stat de drept modern.

3.3. Recomandări

Identificarea și investigarea mecanismelor complexe de criminalitate care se manifestă în principalele domenii de activitate și creează prejudicii semnificative cu privire la:

Locurile unde sunt cazați străinii intrați ilegal

Rutele, călăuzele persoanele de contact folosite de imigranții ilegali

Reținerea infractorilor pentru a fi judecați si condamnați

Desfășurarea activităților specifice de prevenire și combatere a criminalității din domeniile vizate, prin instrumentarea de cazuri separate, dar și prin abordarea fenomenelor în ansamblu.

Dirijarea potențialului informativ către zonele și domeniile criminogene în care funcționarii publici își exercită în mod ilegal atribuțiile de serviciu, domenii în care fenomenul de corupție se manifestă în mod pregnant.

Implementarea pe o perioadă determinată (2-3 luni) a unui program în scopul prevenirii și combaterii fenomenului infracțional rezultat din traficul ilegal de persoane, traficul ilegal de migranți, traficul de droguri, infracțiuni de trecere ilegală a frontierei, utilizarea documentelor contrafăcute și realizarea unui plan de măsuri concrete și eficiente.

Promovarea unor programe eficiente de prevenire a infracțiunilor deoarece acest gen de fapte deține cea mai mare pondere din infracționalitatea înregistrată prin sensibilizarea opiniei publice în legătură cu acest fenomen, în scopul autoprotecției pentru a nu deveni victime.

4.Concluzii