Istoria cofeinei

Istoria cofeinei

Plantele ce dețin cofeină s-au dezvoltat datorită ridicatei protecții față de acțiunea bacteriilor, ciupercilor si insectelor.

Cofeina inhibă acțiunea bacteriilor și a ciupercilor și cauzează sterilitate anumitor insecte, scăzând numărul acestora.

În plus, cofeina pătrunde în sol și inhibă creșterea buruienilor, ceea ce poate duce la distrugerea plantelor respective. Plantele ce dețin cofeină produc și înmagazinează cofeină în semințe de cafea, departe de propriile locații pentru divizarea celulelor, tocmai pentru a se feri de efectele otrăvitoare/nocive ale acesteia.

Cele mai multe plante ce conțin cofeină au fost descoperite și folosite încă din Epoca de Piatră, adică aproximativ acum 600.000-700.000 de ani în urmă. Acei oameni mestecau semințele, scoarța și frunzele mai multor plante și asociau probabil consumul de plante ce conțineau cofeină cu modificările de comportament și stare.

Cafeaua era probabil cultivată și consumată pentru a înlătura oboseala, a stimula vigilența și a îmbunătăți starea de spirit. La început e posibil să fi fost consumată sub formă de pastă sau chiar boabe, și abia mult mai târziu s-a descoperit că prin introducerea în apă fierbinte se pot obține rezultate sporite.

Ceaiul a fost folosit drept băutură fierbinte și utilizat ca medicament. Însemnările arată că în China se folosea încă de acum 4.700 de ani și a pătruns în Japonia alături de alte aspecte de ordin cultural în jurul anului 600 d.Hr., însă a trebuit să trecă 700 de ani pentru a intra definitiv în viața de zi cu zi a japonezilor.

Aceștia numesc ceaiul “ch`a”, iar chinezii “t`e” (se pronunța “tai”). Comercianții germani au adus cu ei ceaiul, și în ciuda costului ridicat, s-a răspândit rapid în întreaga Europă.

Ceaiul era foarte popular în coloniile Americii, și pentru a-și întări statutul de mare putere colonială, Guvernul britanic instituie o taxă specială pentru acesta (alături de alte câteva articole). Ca rezultat al acestei taxe, coloniștii au boicotat importul de ceai și au început să folosească substituenți, în special cafea. Boicotul a degenerat într-o revoluție în data de 16 decembrie 1773, când un grup de revoluționari deghizați în indieni au pătruns pe trei dintre navele englezești ce dețineau ceai și au vărsat coținutul (342 lăzi de ceai) în Golful Boston. Acest incident faimos în istoria Americii, cunoscut sub numele de “The Boston Tea Party”, o dată cu represaliile ce au urmat din partea Guvernului britanic, a ajutat la declanșarea Revoluției Americane.

Primele însemnări referitoare la cafea au fost descoperite în niște documente din secolul al X-lea, de proveniență arabă. Pe de altă parte, există dovezi că încă din secolul al VI-lea cafeaua era cultivată și consumată în Etiopia. O legendă arabă povestește că un tânăr păstor de capre, a descoperit virtuțile stimulente ale tufelor de cafea când caprele sale au mâncat din acestea și au devenit foarte zburdalnice.

Boabele de cafea mai erau mestecate încă în Africa secolului al XIX-lea. La început arabii au creat un vin prin zdrobirea boabelor de cafea și fermentarea sucului obținut. La începutul secolului al XI-lea ei au început să folosească boabele pentru a obține o băutură caldă, numită “qahwah”.

Pe măsură ce consumul de cafea s-a răspândit, oamenii au adecvat feluritelor limbi această denumire, devenind “café”, “kaffe”, “koffie”, ”coffee”. Pe la sfârșitul secolului al XVII-lea germanii plantau cafea în insula Java. În următorii 50 de ani, francezii, apoi englezii aveau plantații în coloniile din Caraibe. Cultivarea cafelei s-a răspândit în America Centrală și de Sud, și la începutul secolului al XIX-lea Brazilia depășea Indonezia și devenea principalul exportator de cafea.

Pe la 1860, în Statele Unite se consumau trei sferturi din producția mondială de cafea, mai mult de jumătate din aceasta provenind din Brazilia.

Utilitatea medicală a cofeinei

S-a demonstrat că acțiunea cofeinei asupra organismului uman este una de creștere a ritmului respirator prin stimularea acelei părți a creierului responsabilă cu nivelul dioxidului de carbon din sânge.

Cofeina poate mări ritmul respirator prin consolidarea acțiunii diafragmei, care este principalul mușchi implicat în procesul de inspirație și expirație. Un studiu a arătat faptul că aceasta mai poate fi folositoare și celor cu afecțiuni pulmonare, care au probleme respiratorii. Pacienții astmatici au probleme respiratorii datorită canalelor bronhice comprimate. Medicamentul numit teofilină a fost îndelung folosit în tratamentul astmului deoarece dilata canalele bronhice și ușura respirația. Recent, un studiu a demonstrat faptul că și cofeina are același efect. Cu toate acestea, doza necesară (echivalentă cu aproximativ nouă cești de cafea pentru o persoană de talie medie), produce efecte secundare nedorite: tremur și lipsa de echilibru.

Pe lângă efectele benefice în afecțiunile respiratorii, cofeina poate fi folosită cu succes și în provocarea respirației la nou-născuții care au insuficiență respiratorie. Consumată o dată cu hrana obișnuită, cofeina crește ritmul de convertire a hranei în energie. Consumată între mese, produce un transfer al grăsimilor din depozitele celulare către fluxul sangvin pentru a fi folosite ca energie.

Cofeina este, așadar, un ingredient obișnuit ce nu necesită prescripție medicală. Cofeina este des inclusă în preparate prescrise de medic sau în cele care nu necesită prescripție medicală pentru durerile de cap și în alte analgezice, probabil pentru a contracara efectele depresive ale medicamentelor existente în aceste rețete. Cofeina a fost folosită și în cazuri de infertilitate, deoarece crește mobilitatea spermatozoizilor. Oricum, cantitatea folosită pentru a obține acest efect este foarte mare, iar eventualele efecte secundare sunt necunoscute.

Dependența de cofeină

Din punct de vedere tehnic, drogul este o substanță folosită să prevină ori să vindece o afecțiune, sau să augumenteze starea bună fizică sau mentală a cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina în toate aceste scopuri iar aceasta poate răspunde la toate aceste solicitări, dar până la un anumit punct.

Cofeina este cel mai popular drog din lume. Deși cofeina este o substanță chimică ce poate fi folosită în scopuri medicale sau nu, ea este folosită mai adesea fără prescripție medicală, pentru efectele sale asupra stării și comportamentului. Drogurile consumate în acest scop sunt cunoscute sub numele de “droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul și cofeina sunt toate droguri psihoactive.

Cofeina pură este un praf alb cu gust amar ce se aseamănă cu amidonul. Este solubilă în procentaj moderat în apă la temperatura corpului omenesc, și ușor solubilă în apa încălzită. A fost pentru prima dată extrasă din cafea în 1820, iar din ceai în 1827, dându-i-se numele de “theina”. Curând după aceasta s-a descoperit și faptul că proprietatea de a modifica starea de spirit și comportamentul se datorează tocmai cofeinei și în cazul cafelei și în cel al ceaiului. După ceai și cafea, cea mai importantă sursă de cofeină o reprezintă băuturile nealcoolice, apoi cacaoa și ciocolata. Ultima sursă importantă este în prescripția de medicamente și a medicamentelor fără prescripție.

Persoanele care consumă în mod regulat cantități mari de cafea (mai mult de cinci cești pe zi) realizează adesea că organismul lor s-a adaptat acestor cantități, astfel că și toleranța la această substanță crește; rezultatul este că ei trebuie să mărească și consumul pentru ca substanța să mai aibă efect stimulator.

Pe de altă parte, dacă unii renunță la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar și câteva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseală, dureri de cap, iritabilitate datorată dependenței lor fizice și mentale față de acest drog.

Efectele cofeinei asupra organismului

Afirmațiile conform cărora cofeina stimulează activitatea sistemului nervos central – creierul și măduva spinării – se bazează pe foarte puține informații ale sistemului în sine. Existența acestui stimul se bazează mai mult pe apariția efectelelor drogului asupra stării și comportamentului, și se presupune că activitatea creierului este afectată într-o anumită măsură. Observațiile făcute asupra creierului animalelor arată că prezența cofeinei intensifică activitatea celulelor de la suprafața creierului (ceea ce se asociază unui complex de senzații și unui anumit comportament), și a structurilor mai adânci (asociate instinctului și emoției).

Studiile legate de acțiunea cofeinei asupra activității au arătat prelungirea timpului în care cineva poate lucra la nivel maxim și scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea în urma unei activități extenuante.

O performanță redusă se înregistrează, însă, în cazul activităților în care este necesară o coordonare foarte bună și o fermitate a mișcărilor mâinilor. Cofeina afectează coordonarea motorie, ceea ce presupune creșterea tremurului brațelor și a mâinilor, uneori numit ”agitațiile cafelei”. Cercetările pornite de la ipoteza că aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente.

În plus este evident faptul că băutul a câteva cești de cafea nu îl poate face pe un individ sub influența alcoolului să fie apt să conducă o mașină. De fapt cofeina îl poate face cu atât mai periculos, deoarece adâncirea simțurilor îl poate face pe acest potențial șofer să creadă că poate face lucruri cărora reacțiile și perspicacitatea lui slăbite nu le poate face față. În loc să fie somnoros și inofensiv, el este vigilent și periculos.

Deși consumarea cafelei produce reacții diferite,în general aceia care sunt mari consumatori de cafea dorm mai puțin decât ceilalți, unii dintre ei putând suferi de anumite forme de insomnie sau de o proastă dispoziție matinală. Cafeua crește tensiunea arterială și mărește numărul de bătăi ale inimii. Deși modificările survenite nu sunt mereu semnificative, creșterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme în acest sens. S-a demonstrat, de asemenea, că există o conexiune și cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor care au afecțiuni pulmonare sau respiratorii.

Consumul mare de cafea crește și cantitatea de acid secretată în stomac, dar reduce, pe de altă parte acțiunea prin care stomacul își golește conținutul în intestinul subțire. Cofeina încetinește, de asemenea, și trecerea alimentelor prin intestinul subțire, însă o accelerează în intestinul gros. Toate aceste efecte pot duce la tulburări digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subțire.

Pe lângă efectele pe care le are asupra sistemului digestiv, cafeaua și ceaiul reduc capacitatea organismului de absorbție a anumitor substanțe nutritive. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important în reproducerea celulelor și a organismelor. Cofeina, datorită similitudinii cu anumite părti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces dar poate produce și erori în reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer și malformații genetice și devine de maximă importanță în cazul sarcinilor și poate duce sau contribuie la malformații sau dificultăți la naștere.

Deși evidența nu este concludentă, este mai intelept să folosiți cofeina cu atenție și moderat pe perioada sarcinii.