Clima Romaniei

CLIMA României

Caracterizare climatică generală

Clima României este temperat-continentală de tranziție, cu influențe climatice scandinavo-baltice, continentale (estul țării), submediteraneene, oceanice și pontice.

Nordul tarii, zona Maramureș și Bucovina, este caracterizata de manifestarea efectelor nuanței scandinavo-baltice. Datorita acestei influente, climatul este rece si umed cu ierni geroase.

Influenta climatica mediteraneeana este caracteristica pentru zonele Banat si Oltenia. In aceste regiuni iernile sunt blande iar regimul pluviometric este mai ridicat (toamna).

Partea de vest a țării este caracterizata de influențe ale sistemelor de joasă presiune (oceanice), caracteristice zonei Oceanului Atlantic. Influenta determina temperaturi moderate și precipitații abundente.

Nuanța pontică este caracteristica zonei Dobrogea, cu ploi rare, dar torențiale.

După clasificarea Köppen, România este caracterizată de următoarele tipuri climatice (fig.1):

Fig.1. Harta Climatică a României, zone climatice

*) conform Raport național privind starea mediului pentru anul 2013, Cap.1. Profil de țară.( http://www.anpm.ro/raport-de-mediu)

Climatul temperat continental răcoros (Dfb), fără un sezon secetos bine individualizat și cu veri moderate din punct de vedere termic; sezonul cald și cel rece sunt bine delimitate termic; acest tip definește cea mai mare parte a teritoriului țării.

Climatul temperat continental cald (Cfb), cu umezeală moderată în tot timpul anului, fără un sezon secetos excesiv de intens și cu veri relativ moderate; sezonul cald și cel rece sunt bine delimitate termic; acest tip este reprezentativ pentru jumătatea de vest a Câmpiei Române și pentru Câmpia de Vest.

Climatul temperat continental (Cfa), asemănător cu Cfb, dar cu veri ce pot fi excesiv de calde; acest tip este specific Podișului Dobrogei și jumătății de est a Câmpiei Române.

Climatul montan (H) răcoros, cu umezeală mare în tot timpul anului; acest tip este întâlnit în masivele muntoase ale arcului carpatic. *) după clasificarea Köppen- conform Raport național privind starea mediului pentru anul 2013, Cap.1. Profil de țară (http://www.anpm.ro/raport-de-mediu)

Conform cercetatorilor, regimul schimbarilor climatice din România se încadrează în contextul global, fiind luate in considerare conditiile climatice regionale: anotimpul calduros va fi caracterizat de o crestere pronuntata a temperaturii iar in NV Europei, in timpul iernii, se asteapta o crestere a temperaturilor mai pronuntata.

Conform prognozelor si modelelor climatice, comparativ cu perioada 1980-1990, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale variind intre 0,5°C și 1,5°C, pentru intervalul 2020-2029 si de 2,0°C și 5,0°C, pentru intervalul 2090-2099. Conform modelelor climatice, sunt analizate doua scenarii metrorologice si anume: cel cu cresterea temperaturii medii anuale cuprinse intre 2,0°C și 2,5°C pentru scenariul climatic ce prevede cea mai diminuata creștere a temperaturii medii globale și scenariul climatic de 4,0°C și 5,0°C pentru prognoza climatica ce prevede varianta cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii.

In Romania, mai ales in zona de sud si sud-est, pentru perioada 2090-2099, peste 90% dintre modelele climatice prognozează modificari asupra regimului pluviometric si anume secete pronunțate în timpul verii, cu abateri negative față de perioada 1980-1990, mai mari de 20%. Conform prognozelor si modelelor climatice, referitor la regimul precipitatiilor din timpul ierinii, abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai mare.

In figura urmatoare, este reprezentata cresterea temperaturii medii multianuale pentru Romania in intervalul 2001-2030 conform estimarilor mediei unui ansamblu de experimente numerice cu 9 modele regionale in conditiile scenariului A1B (conform proiectului european FP6 ENSEMBLES).

Creșterea temperaturii medii multianuale (ºC) în intervalul 2001-2030, comparativ cu intervalul de referință 1961-1990 (Fig.2.).

*) conform: Raportului național privind starea mediului pentru anul 2011 Cap.7. Schimbările climatice (http://www.anpm.ro/raport-de-mediu)

In figura 2 este reprezentata diferența în cantitatea medie multianuală de precipitații (în %) in Romania pentru intervalulul 2001-2030 și normală climatologică standard (1961-1990). Pentru reprezentarea acestei harti climatologice au fost folosite aceleasi modele climatice ca pentru figura anterioare si anume mediile unui ansamblu de experimente numerice cu 9 modele regionale in conditiile scenariului A1B (conform proiectului european FP6 ENSEMBLES).

Diferența în cantitatea medie multianuală de precipitații (în %) dintre intervalul 2001-2030 și normală climatologică standard (1961-1990) (fig3.).

*) conform: Raportului național privind starea mediului pentru anul 2011 Cap.7. Schimbările climatice (http://www.anpm.ro/raport-de-mediu)

Impactul schimbărilor ecoclimatice din România

In ultimul secol, in Romania se remarca o crestere continua a temperaturii medii anuale de 0,5 grade Celsius cu anumite diferente in functie de regiune.

Sudul si sud-estul tarii este carecterizat de o incalzire mai pronuntata si anume 0.8 grade Celsius, iar tempertura medie anuala a ajuns la 11 grade Celsius, cu trei grade mai ridicata decat in nordul tarii. Ultimii 14 ani au fost cei mai calzi din 1950 încoace (Dinu, 2009).

Conform prognozelor si modelelor climatice pe termen lung, Romania este caracterizata de schimbari drastice ale regimului climatic si anume: veri cu regim pluviometric scazut, variatii radicale de temperatura, ploi torentiale cu averse de peste 150 litri pe metrul patrat urmate de inundatii. Regimul temperaturilor va fi din ce in ce mai ridicat, regimul pluviometric din ce in ce mai scazut iar acasta variatie va da nastere la fenomenele meteorologice extreme.

Conform Administrația Națională de Meteorologie, pana in anul 2030, temperatura medie anuala se ma mari cu 0.5 pana la 1,5 grade Celsius, cu consecinte dezastruoase asupra deficitului de precipitatii mai ales pentru sudul si sud-estul tarii.

Din cadrul modelelor climatice a rezultat ca pana la sfârșitul secolului al XXI-lea, temperatura la nivel global va creste cu 4 grade Celsius fata de temperatura actuala.

Datorita acestor scimbari climatice, Romania va avea doua zone climatice distincte. Partea de nord a tarii va fi caracterizata de precipitatii intense si temperaturi scazute iar in partea de sud se va remarca o crestere accentuata a temperaturilor cu efecte negative asupra culturilor agricole si a degradarii solului pana la stadiul de desertificare. In urmatorii 20 de ani, suprafata desertificata va fi de trei ori mai mare decat cea actuala in cazul in care nu se va actiona in consecinta.

În cadrul climagramelor din fig.4,(Sarca și colab 1996) arată pe o medie multianuala de 35 de ani, precipitațiile medii normale înregistrate la Fundulea (câmpia de sud și Bărăgan) sunt într-un deficit conținu exercitat pe întreaga perioadă de vegetație a porumbului (aprilie-septembrie), cu secete accentuate în cadrul perioadei de vegetație înflorit până la umplerea boabelor (iulie, august, septembrie). Anii 1991 și 1994, au fost favorabili culturii porumbului, deși seceta s-a manifestat în timpul înfloritului și al umplerii boabelor fiind urmată de o perioadă cu precipitații abundente, cu ușoare influențe asupra producției.

În cadrul anilor 1986, 1987, 1989, 1990 și 1993, seceta s-a manifestat continu, din mai până în septembrie în 1987 și 1993, cu precipitații în mai. Lunile iulie și august au fost fără precipitații (1990) sau cu precipitații normale în iunie; luna mai s-a remarcat cu un deficit de precipitatii.

Conform climatogramelor, se remarca o seceta prelungita pana in septembrie 1989 iar in anii 1988 și 1992 sceceta s-a instalat în a doua jumătate a perioadei de vegetație, cu influențe negative asupra procesului de umplere a boabelor si a dus la pierderi de producție sesizabile.

Fig.4. Climadiagrama multianuală (normala 35 de ani) și climadiagramele 1986-1996, Statia metorologica Fundulea, jud Calarasi