Clasificarea Drumurilor

Cap. II. Noțiuni generale despre drumuri

2.1 Clasificarea drumurilor

Drumurile sunt definite ca fiind “căi de comunicații terestre special amenajate pentru deplasarea autovehiculelor și a pietonilor”.

Clasificarea drumurilor în România este reglementată în funcție de mai multe criterii:

Din punct de vedere al criteriului administrative si al folosirii, drumurile se împart în:

Drumuri publice, care sunt destinate satisfacerii cerințelor de transport ale întregii

economii naționale și administrarea lor este în sarcina administrației de stat;

– Drumuri de exploatare, care sunt necesare satisfacerii nevoilor proprii de transport ale unor unități economice și sunt gospodărite de către unitățile ce le au în administrare;

Din punct de vedere funcțional, drumurile se împart în:

– Drumuri publice de interes republican, sunt acele drumuri care asigură legătura între capital țării și municipiile sau orașele reședință de județ și cu alte localități importante, precum și cu țările vecine. Din aceasta categorie fac parte autostrăzile și drumurile naționale (notate cu DN (A-autostrăzi), urmat de un număr de ordine). Aceste drumuri sunt administrate de către Ministerul Transporturilor. Dacă aceste drumuri sunt și părți ale traseelor rețelei continentale de drumuri, atunci se numesc drumuri europene (notate cu E urmat de un număr de ordine – E 60).

– Drumuri publice de interes local, sunt drumurile care asigură legătura între orașele, comunele și satele din cuprinsul unui județ sau cu localitățile din județele învecinate, precum și cu gările, porturile, aeroporturile, stațiunile balneo-climaterice și locurile de agrement situate în afara localităților. Din aceasta categorie fac parte drumurile județene, drumurile comunale și străzile. Drumurile județene (notate cu DJ, urmat de un număr de ordine) sunt drumuri publice de interes local administrate și întreținute de consiliile județene. Drumurile comunale (notate cu DC, urmat de un număr de ordine) sunt drumuri publice de interes local construite, administrate si întreținute de către primăriile din zona aferenta. Străzile sunt drumuri publice situate în interiorul localităților.

– Drumuri de exploatare – sunt căi rutiere construite sau numai amenajate în scopul gospodăririi fondului forestier și transportului materialului lemnos (drumuri forestiere); asigurării accesului la exploatările de zăcăminte minerale (drumuri miniere); exploatării și întreținerii sistemelor de hidroameliorații și irigații, precum și a accesului la culturile agricole (drumuri agricole); legăturii obiectivelor industriale la drumurile publice (drumuri industriale).

Din punct de vedere tehnic, respectiv al gradului de perfecționare tehnică a suprafeței de rulare, se deosebesc următoarele tipuri:

Drumuri de pământ

Drumuri pietruite

Drumuri cu îmbrăcăminți moderne.

La rândul lor, drumurile cu îmbracăminți moderne, în funcție de capacitatea lor portantă și de intensitatea traficului, se clasifică în:

Drumuri cu imbracăminți bituminoase

Drumuri cu imbrăcaminți din beton de ciment

– Drumuri cu imbracăminți din piatră fasonata (pavaje).

Din punct de vedere al reliefului zonei geografice străbătute de drum se deosebesc:

Drumuri de șes, situate în zone cu altitudinea pana la 150 metri;

Drumuri de deal, situate în zone cu altitudinea cuprinsă între 150-300 metri;

Drumuri de munte, situate în zone cu altitudinea mai mare de 300 metri.

Din punct de vedere al importanței și intensității traficului de perspectivă, se face o clasificare tehnica, în cinci clase după cum urmează:

Drumuri de clasa tehnică I, – trafic foarte intens – la care numărul de vehicule etalon (autoturisme) / 24 de ore e mai mare de 21.000, numărul de vehicule efective (fizice) mai mare de 16.000, categoria drumului fiind de autostrada;

Drumuri de clasa tehnica II, – intens – la care numărul de vehicule etalon / 24 de ore e cuprins între 11.001 – 21.000, numărul de vehicule efective e cuprins între 8.001 – 16.000, categoria acestor drumuri fiind de drumuri naționale cu 4 benzi;

Drumuri de clasa tehnica III, – trafic mediu – la care numărul de vehicule etalon/ 24 de ore cuprins intre 4.501 – 11.000, numărul de vehicule efective e cuprins între 3.501 – 8.000, categoria acestor drumuri fiind de drumuri naționale cu 2 benzi de circulație;

Drumuri de clasa tehnica IV, – trafic redus – la care numărul de vehicule etalon/ 24 de ore cuprins intre 1.000 – 4.500, numărul de vehicule efective e cuprins intre 750 –3.500, categoria acestor drumuri fiind de drumuri naționale sau județene cu 2 benzi de circulație;

Drumuri de clasa tehnica V,- trafic foarte redus – la care numărul de vehicule etalon / 24 de ore e mai mic de 1.000, numărul de vehicule efective mai mic de 750, categoria acestor drumuri fiind de drumuri județene sau comunale.

2.2 Numerotarea drumurilor

Orcedrumare o origineși un punctfinalșipoarta un număr de ordinepentrurecunoasterealuiînrețeauarutieră .

Astfel, drumurilenaționalecare au origineînBucurești au numere de o cifra (DN1,DN2, ….) .

Celelatedrumurinaționalepoartănumerecudouacifre: primaindicădrumulnaționalcuorigineaînBucurești, de care se leagă a doua cifra caracterizeazădrumulrespectiv (DN17,DN75….).

Drumurilejudețene au numere de treicifre (DJ196,DJ196C, .. ..) iardrumurilecomunale se clasificăpejudețe, fiindnumerotatecu 1 … 3 cifre. Față de origineașicapătuldrumului se poateconsidera un sens de parcurgerepebazacăruia se stabilescnoțiunile de dreaptașistângasaurampă (sectorpecare se urcăînsensul de parcurgereșipantă (sectorpecare se coboarăînsensul de mers.

Lungimeatraseului este dată de kilometrajuldrumuluicare se marcheazăprinindicatori dedistanță (borne). Aceștiindicatori se amplaseazăînlunguldrumului, începând de la origine, ladistanța de 1000 m (bornekilometrice) șila 100 m (bornehectometrice).

Fiecarepunctaldrumului este definit de pozițiasakilometricăcare se facecuprecizie decentimetru: de exemplu, dacă se menționeazăcăaxulunuipod este situatla km 26 + 732,45înseamnăcăaxulacestuipod se aflăîntre km 26 și 27,la distanța de 32,45 m de bornahectometrică 7 spre km 8 adică la 26732,45 m de la origineadrumuluirespectiv.

2.3 Elementelegeometricealedrumurilor

Orice drum reprezintă un complex de construcții și amenajări destinate circulațieimijloacelor de transportșideserviriiacesteia. Acesteconstrucțiișiamenajări se executăpe o fâșiede terennumităzonadrumuluișisuntnecesareatâtpentruînvingereadificultăților de relief pecare le prezintăterenulîn forma sanaturală, câtșipentru a se asigurapărțiisuperioare a căiiosuprafață de rularecât mai bună.

Îndepărtareaneregularităților de terenpresupuneefectuareaunorlucrări de terasamente(săpăturișiumpluturi de pământ), lucrări de apărare-consolidare, asanareșiprotecție (ziduridesprijin, drenuri, pereuri etc.) șilucrări de artă (poduri, podețe, tunele ).

Totalitateaacestorlucrărimenitesăînvingădificultățileimpuse de relief formeazăinfrastructuradrumului.Asigurareauneisuprafețe de rulare, astfelîncâtcirculațiasă se desfășoareîncondiții dedeplinăsiguranțășiconfort se obțineprintr-oamenajarespecială a părții superioare a drumului.

Totalitateaacestorlucrări de amenajareformeazăsuprastructuradrumului.

 Infrastructurașisuprastructuraalcătuiescceledouăpărți principalealeunuidrum.

Fig. 2.1 Drumulîn profil transversal

Dacă se consideră o secțiunetransversalăprintr-undrum, reprezentatăschematicînFig. 2.1, parteacentrală a suprafețeicăii este destinatăcirculațieivehiculelorși se numește partecarosabilăsaucalefiindmărginită de douăfâșiilateralenumiteacostamente.Parteacarosabilășiacostamentelealcătuiescînplan platformadrumului.Pentru a se asigura o suprafațăcât mai rezistentă lasolicitările din circulațieși la acțiuneaagenților atmosferici și, în același timp, cât mai comodă la rulare, partea carosabilă seconsolidează printr-unsistemrutier alcătuit din unul sau mai multestraturirutiere. Stratulsaustraturile de la suprafațăformeazăîmbrăcăminteiarcele de dedesubt, fundațiadrumului.