Activitatea de Consultanta Agricola Desfasurata In Judetul Valcea

CUPRINS

LUCRARE DE LICENȚĂ

“Activitatea de consultanță agricolă

desfășurată în județul Vâlcea”

INTRODUCERE

În introducerea acestei lucrări voi începe prin a afirma faptul că activitatea de consultanță este una dintre activitățile umane care au existat încă din antichitate. Acest lucru îi demonstrează importanța acordată în prezent. Însă, în acest sens, lipsa unor dovezi scrise îngreunează exemplificările istorice ale acestei activități, fapt datorat și discreției care caracteriza activitatea consultanților pe atunci.

O consultanță specializată, caracterizată de un caracter profesional apare în secolul al XIX-lea, fiind reprezentată pe atunci de activitatea avocaților și industriei, dezvoltarea științei managementului fiind cea care a condus la apariția consultanței ca un domeniu diferit de activitate umană și ca disciplină de studiu.

O activitate de consultanță agricolă la noi în țară a fost dezvoltată de către [NUME_REDACTAT], în secolul trecut. Este cel care are o experiență și o practică în acest domeniu recunoscute și la nivel internațional, fiind unul din promotorii politicii agrare a României moderne. Printre activitățile acestuia se numără numeroase acțiuni științifice cu caracter demonstrativ, menite să modernizeze agricultura românească, reprezentând, de asemenea, o importantă activitate de consultanță agricolă.

Consultanța agricolă a continuat să se dezvolte și în prima parte a secolului al XX-lea devenind chiar o profesie, iar consultanții au început să fie considerați persoane importante, capabile să dea soluții pentru economisirea de timp și de resurse. Afost și perioada în care au apărut numeroase firme de consultanță, ale căror domenii de activitate s-au diversificat, acordând servicii în special marilor companii.

Cu timpul, activitatea de consultanță s-a dezvoltat atât de mult încât a început să vizeze teme privind perfecționarea și raționalizarea proceselor de producție și de muncă, valorificarea produselor, precum și de consultanță în domeniul financiar.

Ca și alte concepte care au apărut mai târziu în terminologia economică românească, noțiunea de consultanță, nu s-a concretizat într-un concept care să întrunească unanimitatea. Acest termen provine din latinescul „consultare“, de la care a derivat, în franceză, „consulter“, care înseamnă a întreba, a cere o părere sau un sfat, dar și a lua avizul unei persoane autorizate sau a se sfătui cu cineva.

În decursul timpului s-au conturat mai multe definiții ale consultanței, care se diferențiază din

punct de vedere semantic și stilistic și care s-au coagulat în două moduri diferite de abordare a conținutului.

Un prim mod de abordare consideră consultanța ca o metodă de a oferi sfaturi și ajutoare concrete. Se apreciază procesul de consultanță ca „formă de a acorda ajutor, cu privire la conținutul, desfășurarea și structura unei activități, acțiune în cadrul căreia consultantul nu răspunde de executarea acelei activități, ci ei ajută pe cei interesați“.

Un al doilea mod de abordare presupune consultanța ca „un serviciu profesional specializat, realizat de către persoane special instruite și calificate într-un anumit domeniu, care ajută, la solicitare, persoane sau organizații, într-un mod obiectiv și independent, să-și identifice și să-și analizeze problemele cu care se confruntă, recomandând soluții și ajutând când li se cere, implementarea acestora“.

Pentru agricultură, consultanța se poate caracteriza ca un serviciu profesional de consiliere și, la cerere, de implicare, realizat gratuit sau pe baza unui onorariu, de către specialiști sau organizații, având ca scop sprijinirea managerilor exploatațiilor agricole sau a altor persoane interesate în realizarea unor obiective sau în rezolvarea unor probleme din sfera agriculturii.

[NUME_REDACTAT], în perioada interbelică, această activitate era desfășurată de către [NUME_REDACTAT], aflate în subordinea [NUME_REDACTAT] și Domeniilor, precum și în cadrul fermelor agricole demonstrative ale aceluiași minister. Acțiunile inițiale aveau o paletă diversificată: promovarea unor soiuri de plante și rase de animale cu caracteristici biologice superioare; metode moderne de o cultivare a plantelor și de creștere a animalelor; sisteme noi de organizare și conducere a fermelor. Toate aceste acțiuni aveau ca scop creșterea performanței și eficienței în agricultura românească.

Sursele de inspirație privind modul de organizare a activității de consultanță au reprezentat-o structurile organizatorice similare din țările cu agricultură avansată din vestul Europei. Se poate spune că adevăratul avânt al activității de consultant pe plan mondial l-a reprezentat perioada postbelică, când expansiunea industrială și puternicul progres tehnico-științific au determinat crearea unor puternice și diversificate structuri de consultanță. Acestea au oferit strategii, metode și servicii de înaltă calitate și eficiență, care au putut și pot satisface cele mai exigente pretenții ale beneficiarilor.

În lucrarea de față mi-am propus să prezint activitatea de consultanță agricolă atât din punct de vedere teoretic, cât și practice, analizând această activitate în cadrul județului Vâlcea. Astfel, lucrarea este structurată pe trei capitol: primul capitol prezentând acest concept la nivel teoretic, cel de-al doilea capitol prezentând această activitate în cadrul [NUME_REDACTAT] și cel de-al treilea capitol este dedicate studiului de caz în cadrul județului Vâlcea.

În prezentarea acestei lucrări am avut următoarele obiective: prezentarea general a conceptului de consultanță agricolă, modul acesteia de desfășurare, tehnici utilizate în consultanța agricolă; prezentarea consultanței agricole în Bulgaria, Germania și Olanda.

Printre obiectivele lucrării se numără și concretizarea studiului de caz privind activitatea de consultanță din județul Vâlcea. Acesta a fost realizat cu ajutorul datelor oferite de instituțiile de consultanță agricolă din județul Vâlcea, respectiv [NUME_REDACTAT] Județeană și [NUME_REDACTAT].

CAPITOLUL I

Noțiuni privind consultanța agricolă

I.1 Definirea și importanța consultanței.

Consultanța reprezintă o formă de a acorda ajutor cu privire la conținutul, desfășurarea și structura unei activitați.

Consultanța în agricultură reprezintă o profesie care a apărut din necesitatea de a asigura asistență de specialitate (tehnică, tehnologică, economică, managerială, sau cu caracter social) producătorilor agricoli, în vederea eficientizării activității acestora.

Pentru producătorii agricoli, consultanța constituie o metodă de lucru, care poate fi folosită pentru rezolvarea problemelor cu care aceștia se confruntă sau pentru a-și atinge anumite obiective.

Consultanța agricolă presupune desfașurarea unor activitați de tip:

corectiv, prin care se urmărește ameliorarea unei situații ce se inrăutațește sau este pe cale de a se inrăutăți (de exemplu, diminuare fertilității solului, starea de sănătate a unei culturi sau animal )

informativ, prin care producătorii agricoli obțin informații intr-un domeniu care este mai puțin familiar pentru aceștia (spre exemplu, intocmirea documentațiilor pentru obținerea unei finanțari, caracteristice unor tipuri de hibrizi de plante de cultură. )

progresiv, care vizează creșterea performanțelor față de un nivel de referință (de exemplu, creșterea cifrei de afacere, diversificarea piețelor, creșterea fertilitații solului.)

creativ, când se solicită creearea unor situații noi, cu caracter inovator (de exemplu, luarea în cultură a unei noi specii de plantă, aplicarea unor noi tehnologii de producție.)

Consultanța folosește comunicarea ca instrument de introducere a unor schimbari în atitudinea și comportamentul agricultorilor, iar efectul este cel scontat numai în cazul in care schimbările urmarite au loc voluntar, acestea depinzând de bunăvoința producătorilor agricoli de a se lăsa convinși și de a conștientiza ca serviciul de consultanță agricolă servește propriilor lor interese.

Indiferent de modul cum este privită și receptată consultanța agricolă, este unanim acceptată pe plan mondial, faptul că fără acest tip de serviciu este greu să se obțină performanță și eficiență în agricultură.

Importanța consultanței agricole

Importanța consultanței agricole rezultă din faptul că aceasta asigură:

furnizarea de date și informații producătorilor agricoli;

popularizarea noutăților din domeniul agriculturii;

furnizarea de sfaturi și soluții de rezolvare a problemelor cu care se confruntă producătorii agricoli;

creearea de deprinderi practice de la producătorii agricoli;

realizarea de cursuri de instruire și perfecționare, destinate producătorilor agricoli sau a altor categorii profesionale din domeniul agriculturii;

Sarcina principală a consultanței agricole este de a ajuta și de a sprijinii producătorii agricoli pentru rezolvarea problemelor cu care aceștia se confrunta, sau pentru atingerea anumitor obiective cu privire la activitatea pe care o desfașoară.

I.2. Principiile consultanței agricole.

Consultanța iși desfașoară activitatea pe baza unor principii bine definite. Dintre acestea cele mai importante sunt următoarele:

Competența profesională și specializarea in activitatea de consultanță.

Această calitate se dobandește prin pregătire profesională (de regulă universitară și postuniversitară), prin instruire specializată și strategii de practică, printr-o pregătire profesională continuă, autoinformare și autoperfecționare.

Consultantul trebuie să dispună de independență totală in activitatea sa.

Aceasta presupune că persoana care desfașoară o asemenea activitate să nu aibă nici un fel de legături de dependență față de beneficiarul consultanței (agricultorul). Pentru a-și asigura poziția de independență față de beneficiar, consultantul nu trebuie să fie influențat de opiniile politice ale beneficiarului, să nu aibă interese economice in structurile organizatorice ale acestuia și să fie detașat afectiv fața de beneficiarul consultanței.

Activitatea de consultanță trebuie să aibă un caracter de consiliere, de recomandare.

Consultanții trebuie să aibă un statut de consilieri, aceștia neputâdu-și asuma autoritatea ierarhică în legătură cu deciziile ce urmează să fie luate de către agricultori. Responsabilitatea consultantului trebuie să se limiteze la calitatea sfaturilor sau recomandărilor, precum și a informațiilor și ideeilor pe care le avansează agricultorului.

Activitatea de consultanță trebuie să aibă un caracter de confidențialitate.

Caracterul de confidențialitate privind conținutulactivitații, a informațiilor la care are acces și consultantul trebuie să le respecte. Din aceste considerente, consultantii au obligația să nu divulge aceste informații pentru a obține beneficii sau avantaje in interes propriu, sau in interesul unei terțe parți.

Consultantul trebuie să promoveze noutațile, precum și realizările științifice importante din domeniul în care-și desfășoară activitatea.

Atunci când recomandă diferite soluții tehnologice, consultanții trebuie să fie la curent cu rezultatele cercetării ștințifice privind efectele și avantajele acestora, precum și dacă au fost efectuate incercări sau testări în condiții similare locului in care urmează să fie aplicate.

De altfel, consultanții au obligația morală de a se informa în permanența în legătură cu rezultatele cercetării ștințifice in domeniul în care sunt specializați. Este de dorit si benefic pentru calitatea soluțiilor pe care le propun, ca aceștia să întreprindă chiar și studii și cercetari proprii. În acest sens, înfințarea loturilor demonstrative sau efectuarea de demonstrații este utilă atât pentru beneficiarul serviciului cât și pentru consultant.

I.3. Metode de consultanță agricolă

Tipuri de discuții individuale de consultanță

În alegere unui tip de discuție individuală, consultantul trebuie să țină cont de faptul că efectul discuției individuale de consultanță depinde nu numai de calitatea soluției gasite, dar și de acceptarea acesteia de către agricultor. O soluție foarte bună, care este respinsă de către agricultor, este mai puțin valoroasă decât o soluție mai puțin bună, dar care este dezvoltată de către agricultor și, deci, care este acceptată de către acesta. Mai mult decât atât, cooperarea consultantului cu agricultorul poate duce la obținerea unei solutii mult mai bune decât cea pe care ar emite-o consultantul agricol dacă ar lucra singur, deoarece fiecare dintre parteneri deține informații relevante.

Discuțiile individuale de consultanță agricolă pot fi de următoarele tipuri:

Discuție individuală de tip diagnostic-tratament;

Discuție individuală de tip consiliere (sfătuire);

Discuție individuală de tip participativ

Discuție individuală de tip diagnostic-tratament.

Este un model de discuție individuală care este de obicei utilizat în medicină, putând fi utilizat dacă atât consultantul cât și agricultorul sunt convinși de faptul că agentul de consultanță poate, trebuie și va rezolva problema. În acest caz trebuie acceptat faptul că agricultorul devine dependent de consultant, ceea ce nu este de loc rău, mai ales în situația unor probleme de natură tehnică, cum ar fi combaterea unor dăunători, a unor boli, buruieni etc. Acest model de discuție individuală se bazează pe punerea unei serii de intrebări al căror sens, beneficiarul consultanței (agricultorul) nu întodeauna îl ințelege. Apoi, pe baza răspunsurilor la aceste întrebări, se poate diagnostica cauza care a provocat apariția problemei și se stabilește metoda de tratament. Consultanții care au numai o pregătire tehnică au o înclinație pentru utilizarea acestui tip de discuție individuală.

Totuși, acest model de discuție individuală nu este de dorit în cazul unor probleme precum ar fi creștere marimii fermei, lucru care are o foarte mare importanță pentru toată familia agricultorului. În primul rând, raționamentele joacă un rol important în luarea unei astfel de decizii. Apoi, această decizie va avea succes numai dacă agricultorul este de acord la nivel emoțional cu această solutie. Este destul de probabil ca agricultorul să nu conducă eficient ferma dacă acesta a decis marirea acesteia numai ca urmare a faptului ca agentul de consultanță l-a sfătuit acest lucru.

Discuția individuală de tip consiliere (sfătuire)

Acesta este un model de discuție individuală care este preferabil atunci când sunt implicate sentimentele si raționamentele agricultorului. Consultantul îl poate ajuta pe agricultor ținând cont de sentimentele si scara de valori a acestuia, punând toate aceste elemente in balanță.

Un bine-cunoscut model al consilierii a fost dezvoltat de [NUME_REDACTAT] pentru scopuri psihoterapeutice. Acesta considera că oamenii au probleme de natură psihiatrică dacă propria lor imagine nu corespunde cu cea percepută de ceilalți. Aceștia nu pot să asimileze reacțiile celorlalți în propria lor imagine, dar pot fi ajutați prin discuții indirecte, de ordin tehnic.

Consultantul îi arată beneficiarului consultanței ca îl înțelege și că acceptă ceea ce el spune despre sentimentele sale prin repetarea acestora cu propriile cuvinte. Această tehnică se numește reflecție sau oglindire, aceasta servind și la a vedea dacă consultantul a înțeles bine agricultorul.

Dacă beneficiarul consultanței este vag sau neclar cu privire la propriile sentimente, consultantul îi poate cere o clarificare, dar urmând linia gândurilor acestuia. Dacă este o bună relație intre consultant și agricultor, consultantul îl poate confrunta pe agricultor cu diferite declarații ale sale care sunt contradictorii.

Semnalele nonverbale, ca și cele verbale, sunt foarte importante pentru derularea discuției. Agricultorul, respectiv beneficiarul consultanței, va deduce atitudinea consultantului față de el după modul în care acesta îl privește, felul cum stă in timpul discuției, după tonul vocii etc. Este foarte important pentru agricultor să simtă ca agentul de consultanță este întradevăr interesat de el și de problemele lui, putând da agricultorului tăria de a accepta informațiile, precum și posibilitatea de a-și revizui propria imagine.

Agricultorul va avea mult mai multă încredere în consultant și va fi mult mai probabil să accepte informațiile acestuia dacă simte că acesta îl acceptă și îl înțelege.

Discuțiile tehnice de consiliere sunt rareori suficiente pentru un consultant de a ajuta agricultorul în luarea deciziei, cu toate că pot reprezenta o cale utilă de a-l face pe acesta conștient de modul în care sentimentele lui influențează propria lui imagine despre o anumită problemă.

Discuția individuală de tip participativ

Acesta este un model de discuție individuală în care consultantul și agricultorul contribuie împreună la luarea deciziei, fiind unul dintre tipurile de discuție individuală cele mai utilizate. Se preferă modelul participativ de discuție individuală în care decizia este luată pe cât posibil de către agricultor, consultantul putând evalua dacă agricultorul are într-adevăr nevoie de el. Prin utilizarea acestui model de discuție individuală, se combină informațiile consultantului cu cele ale agricultorului. Ca o regulă, discuția va incepe în ideea consilierii pentru a se vedea o imagine clară a problemei, a dorințelor agricultorului și de ce acesta nu și-a îndeplinit îndeplinit aceste dorințe pâna acum. Toate acestea pot duce la o redefinire a problemei.

Agricultorul contribuie apoi, în faza următoare, cu informațiile sale faptice. Acestea le permit celor doi parteneri să identifice soluțiile alternative posibile și ce rezultate pot obține prin abordarea fiecăreia dintre aceste soluții, așa că scopurile trebuie să fie adaptate la posibilități.

Discuțile vor fi derulate mai mult în direcția consilieri când se face alegerea dintre mai multe alternative posibile, deoarece agricultorul este responsabil pentru alegerea facută.

Discuțiile de grup

Discuțiile de grup sunt comparabile cu discuțiile individuale, acestea realizându-se între doi parteneri, pe de o parte consultantul, iar pe de altă parte agricultorii, care intervin in discuție pe rând, aducând informații specifice, ideei noi și deschizând noi perspective. Succesul sau eșecul discuției de grup depinde în mare măsură de pregătirea acestei acțiuni de consultanță. Consultantul trebuie să aibă în vedere următoarele elemente:

Grupul. În mod normal, grupul trebuie să cuprindă un număr de 6-15 participanți. Grupurile mai mari tind să nu-și mențină coeziunea o perioadă mai lungă de timp, nu dau participanților ocazia de a se manifesta (de a vorbi) și favorizează persoanele dominante, care au un statut superior și sunt inpunătoare. Membrii grupului de discuție trebuie să fie omogen în ceea ce privește resursele, dificultațile cu care se confruntă și interesele membrilor.

Locul de desfașurare. Discutiile de grup trebuie să fie organizate în locuri centrale, liniștite, iar dacă acestea se desfașoară pe o durată de timp mai îndelungată, este obligatoriu să se asigure mese și scaune, astfel încat participanții la discuție să stea confortabil și să aibe posibilitatea să se vadă între ei, dar și pe moderatorul discuției. Se recomandă așezarea circulară a scaunelor, iar în cazul utilizării unor mijloace vizuale se recomandă așezarea scaunelor în formă de semicerc, astfel încât fiecare participant să aibă o bună vizibilitate.

Informarea agricultorilor despre discuția de grup. Participanții la discuția de grup trebuie să fie informați despre subiectele ce vor fi discutate înainte de începerea discuției. Atunci când grupurile sunt deja formate, aceste informații pot fi anunțate dinainte prin intermediul telefonului, e-mail-urilor etc.

Agenda. Agenda pentru discuțiile de grup trebuie stabilită cu atenție, astfel încât să nu se ceară prea multe de la participanți, iar pe de altă parte să fie destul de interesantă pentru implicarea activă a participanților la discuție. Consultantul trebuie să pregătească subiectele de discuție și dacă este posibil, să le discute înainte cu reprezentanții grupului. Astfel, consultantul își poate forma o idee mai realistă cu privire la reacțiile la care se poate aștepta de la membrii grupului.

Organizarea discuției de grup. La anumite intervale de timp trebuie prevăzute mici pauze care au rolul de a revigora participanții la discuție. De asemenea, trebuie organizat un loc în care fumătorii pot fuma, se poate asigura cafea, un pahar cu apă sau o băutură răcoritoare.

Participanții la discuția de grup trebuie să accepte faptul că pot învăța ceva în urma discuției, precum și faptul că și ceilalți participanți la discuție pot avea dreptate și că este benefic să se realizeze un schimb de opinii, informații,idei și aprecieri.

Consultanța de masă. Față de consultanța individuală sau de grup,consultanța de masă urmărește transmiterea de informații utile unui număr mare de persoane, care nu se găsesc în mod obligatoriu unele cu altele. De obicei, consultanța de masă se realizează cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă și se caracterizează prin transmiterea unidirecțională a unui flux de informații de la consultant la beneficiarii consultanței ( agricultorii).

Consultanța prin intermdiul mass-mediei. Mass-media, respectiv ziarele, revistele și cărțile de specialitate,radioul și televiziunea constituie modalitatea cea mai ieftină de transmitere a mesajelor către un număr mare de persoane.

Experții au avut opinii diferite asupra potențialelor efecte pe care mass-media le are asupra comportamentului său a modului de gândire a utilizatorilor de media. Dacă în anii ”40 se credea că mass-media are puterea de a influența decisiv populația (avându-se în vedere propaganda eficientă a lui Hitler pentru obținerea și menținerea puterii în Germania), în deceniul următor,o serie de rapoarte publicate în presa americană susțineau că presa are un efect destul de limitat asupra comportamentului populației,avându-se în vedere neinfluențarea electoratului de către presă în campaniile prezidențiale. În anii ”60 a fost publicată cartea lui [NUME_REDACTAT] intitulată ” [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT]” ( ” [NUME_REDACTAT] de Masă”), în care, printre altele, a analizat câteva procese selective care pot cauza imitarea influenței mass-mediei asupra populației, în anumite condiții. În prezent, se consideră că impactul pe care îl are mass-media asupra populației nu poate fi neglijat, fiind mai mare decât a considerat Klapper că poate fi posibil.

Alegerea tipului de mass-media care și fie utilizată în activitatea de consultanță este o problemă importantă pentru consultanți. Mass-media este în plină dezvoltare și se adresează unui număr din ce în ce mai mare de potențiali receptori. Apariția sateliților de comunicare a făcut posibilă comunicarea chiar și în cele mai izolate locuri. Tehnicile de imprimare și multiplicare s-au perfecționat și s-au extins continuu, ceea ce a facilitat editarea și multiplicarea de materiale într-un timp scurt și la prețuri reduse. Video-recorder-ele și video-player-ele sunt în prezent disponibile tuturor,serviciile de consultanță agricolă având posibilitatea de a distribuii agricultorilor CD-uri. Această dezvoltarea a făcut posibilă utilizarea mass-mediei în funcție de nevoile specifice ale unei comunități sau grupuri de agricultori.

Serviciile de informare computerizate, cum sunt cele prin intermediul internetului se dezvoltă și se răspândesc rapid. Acestea permit agricultorilor să acceseze informații tehnice și generale prin intermediul calculatorului.

Tehnicile comunicaționale sunt într-o continuă schimbare și evoluție, ceea ce necesită din parte consultantului o perfecționare și o pregătire continuă pentru utilizarea acestora, respectiv pentru a învața să le folosească în mod eficient și creativ. De asemenea, consultanții vor trebui în permanență să-și dezvolte noi abilități privind conceperea și adaptarea mesajului de consultanță, astfel încât acesta să corespundă formatului și cerințelor utilizării noilor mijloace informaționale.

Târgurile și expozițiile agricole și rurale

Expoziția agricolă constă într-o manifestare centrală,anuală la care sunt prezentate:

mașini, utilaje, echipamente și instalații agricole;

îngrășăminte, produse pesticide, regulatori de creștere etc;

materii și materiale ce constituie imputuri în procesul de producție agricolă;

tehnologii agricole moderne;

noi soiuri și hibrizi;

sunt prezentate și premiate cele mai bune produse ale agricultorilor;

instituțiile de dezvoltare a spațiului rural ( precum serviciul de consultanță, asociații ale agricultorilor etc ) amenajează standuri de informare a populației.

Expoziția agricolă se adreseaza întregii populații a unei țări sau numai unei regiuni având rolul:

de informare a agricultorilor;

de a face cunoscute rezultatele programelor de dezvoltare rurală;

de a trezi spiritul de competiție al agricultorilor;

de a activa interesul pentru posibilitățile de dezvoltare a spațiului rural;

de a creea condiții pentru un schimb de experiență eficient.

Expozițiile agricole includ elemente de consultanță individuală ( discuții individuale de consultanță cu agricultorii ) și metode de consultanță de grup ( prezentări, discuții de grup, informări).

La pregătirea unei astfel de manifestări complexe trebuie să participe activ mai mulți parteneri, respectiv serviciul de consultanță agricolă, reprezentanți ai grupurilor de beneficiari, autoritățile locale și centrale.

Planificarea expoziției agricole și buna derulare a activității este asigurată de un comitet de organizare compus din reprezentanți ai tuturor instituțiilor participante. Alegerea localității în care are loc expoziția agricolă se va face în funcție de poziția geografică a acesteia, astfel încât să se facă posibil accesul a cât mai mulți agricultori, precum și în funcție de posibilitățile de transport ale participanților. Se recomandă ca expoziția să fie organizată după recoltarea majorității produselor agricole ( toamna târziu ), aceasta pentru ca agricultorii să aibă posibilitatea să expună cât mai multe produse proprii.

La organizarea de expoziții agricol trebuie să se țină cont de următoarele aspecte:

trebuie făcut cunoscut programul expoziției prin afișe, foi volante sau la microfon;

invitații de onoare trebuie să deschidă oficial expoziția, iar dacă aceștia nu mai pot participa sau întârzie, atunci expoziția va fi deschisă neoficial de către organizatori;

cu ajutorul unui comitet de organizare se va pune la punct un sistem de informare și îndrumare a participanților;

trebuie amenajat un punct de intervenție medicală care să poată oferi prim-ajutor în caz de necesitate;

se recomandă amenajarea unui bufet cu mâncare și băuturi răcoritoare;

trebuie amenajate toalete;

spre sfârșitul programului este recomandată includerea unor programe artistice.

Campaniile de consultanță

Scopul principal al unei campanii de consultanță îl reprezintă transmiterea de informații prin intermediul unor manifestări sau cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă către întreaga populație a unei țări sau către anumite grupuri de beneficiari. În cazul campaniilor de consultanță, serviciul de consultanță se concentrează pe un mesaj central, obiectivul fiind propagarea acestui mesaj cât mai repede posibil prin intermediul mass-mediei și a mijloacelor de consultanță de masă, ca de altfel de toate mijloacele de care dispune consultantul. Pe parcursul campaniei de consultanță, folosirea unei game largi de metode de comunicare cu un sigur obiect central care este menită să realizeze un transfer eficient de informații către întreaga comunitate agricolă sau chiar către întreaga populație rurală.

În cadrul campaniilor de consultanță vor fi incluse persoane influente și organizații din spațiul rural cum ar fi asociațiile de producători agricoli, uniunile de agricultori, societățile de creditare și comercializare a producției agricole, furnizori de mijloace de producție, reprezentanții ai unor partide politice, administrația centrală și locală etc. La nivelul localităților rurale, campania de consultanță popularizează un mesaj standard elaborat la nivel național sau județean, care este eventual completat de consultanții locali.

Campania de consultanță agricolă trebuie să îndeplinească în procesul de consultanță două funcții, și anume:

să trezească interesul grupurilor de agricultori cu privire la îmbunătățirea procesului agricol de producție;

să ofere soluții de rezolvare a unor probleme specifice.

Hotărâtor pentru succesul campaniilor de consultanță este informarea grupurilor de agricultori asupra scopului acestora, precum și motivarea lor pentru participarea activă în acest proces.

Având în vedere complexitatea campaniei de consultanță, precum și numărul mare de participanți, pentru reușita acesteia sunt necesare pregătiri foarte minuțioase. Pentru ca o campanie de consultanță să fie atractivă pentru populația rurală se recomandă includerea în program a unor discuții cu politicienii foarte agreați de către agricultori, organizarea unui program cultural ( muzică și dansuri populare, teatru, manifestări sportive etc ).

CAPITOLUL II

Consultanța agricolă în [NUME_REDACTAT]

II.1. Activitatea de consultanță agricolă în [NUME_REDACTAT] condițiile actuale ale aconomiei de piață, este dificilă gestionarea proceselor care au loc în agricultura Bulgariei dacă nu există niște structuri de stat adecvate, care pe de o parte, pot sprijini, sfătui și direcționa producatorii agricoli și, pe de altă parte, pot ajuta statul să ducă o politică agricolă corespunzătoare. Acesta este unul din principalele motive care au dus la crearea și dezvoltarea [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (SNCA).

Sistemul a fost creat în 1995 și funcționează în cadrul [NUME_REDACTAT], Silviculturii și [NUME_REDACTAT] (MASRA) și al [NUME_REDACTAT]. Structura SNCA este concepută pe 3 nivele cu funcții și sarcini specifice:

Nivelul național

Serviciul de extensie aflat în subordinea Departamentului de Cercetare, Educație și Dezvoltare din cadrul MASRA, gestionează toate activitățile funcționale ale SNCA. Principalele sale sarcini sunt:

elaborarea și implementarea politicii naționale pentru servicii de extensie în agricultură;

elaborarea și controlul implementării programelor naționale și regionale pentru servicii de extensie;

gestionarea și controlul financiar al executării programelor la diferite niveluri ale SNCA;

furnizare de asistență metodologică consultanților regionali și locali;

stabilirea unor relații directe cu instituții ștințifice din domeniul agricol, [NUME_REDACTAT] de Agricultură și alte servicii specializate ale [NUME_REDACTAT], Silviculturii și [NUME_REDACTAT];

reprezentarea MASRA în relațiile cu organizații internaționale specializate;

participarea la elaborarea și executare unor proiecte internaționale de servicii de extensie;

participarea la elaborarea actelor normative din domeniu.

Centrele naționale își desfașoară activitatea la nivel național și includ urmatoarele unități:

Centrul de agribusiness și management

Centrul de informații

Centrul de pregătire

Laboratorul de analiză a solului, apei și a plantelor.

Aceste centre au fost create în cadrul unor structuri ale [NUME_REDACTAT], fiind echipate și fucționând inițial cu sprijin financiar din partea programului PHARE.

Nivelul regional

În conformitate cu noile funcții și sarcini ale MASRA, ministerul a creat departamente agricole regionale cu două secții – cea tehnologică și un consiliu regional pentru servicii de extensie. Conducerea acestor secții coordonează activitățile tuturor serviciilor de extensie de pe teritoriul regiunii respective. Toate birourile regionale de consultanță sunt dotate cu echipamente moderne pentru a putea desfășura activități în domeniul serviciilor de extensie.

Nivelul local

La nivelul local au fost create pentru început 19 birouri locale de consultanță (BLC), cu următoarele atribuții:

Coordonarea activitaților și păstrarea legăturilor cu Stațiunile de Cercetare ale [NUME_REDACTAT] din cadrul SNCA;

Elaborarea și implementarea programelor serviciilor locale de extensie;

Obținerea și analiza informațiilor privitoare la situația agricolă din zona respectivă, având în vedere atât obiectivele serviciilor de extensie cât și informațiile necesare la nivelul MASRA;

Menținerea relațiilor profesionale cu alte servicii naționale specializate și valorificarea expertizei acestora pentru rezolvarea diferitelor probleme;

Popularizarea de materiale realizate în centrul de informații al SNCA (broșuri, foi volante, casete video, CD-uri) și diseminarea lor printre fermieri;

Acordarea de asistență tehnică pe probleme specifice;

Sprijinirea administrației regionale de stat pentru rezolvarea problemelor specifice ale regiunii;

Păstrarea legăturilor stranse cu instituții de stat responsabile cu politica de investiții a regiunii;

Acordarea de asistență pentru organizarea pieței funciare și pieței de muncă din regiune și evaluarea dificultaților din domeniu.

SNCA a fost creată și a funcționat in condiții economice dificile ale perioadei de tranziție către economia de piață. Dezvoltarea și îmbunatațirea sa au depins în mare măsură de eficiența activitaților birourilor locale de consultanță. În acest sens, unul din principalele obiective ale activitaților ulterioare ale SNCA a fost stabilirea unor relații mai bune și o mai bună coordonare între diversele servicii de cercetare, educație și extensie plan local.

[NUME_REDACTAT] a Bulgariei și-a asumat responsabilitatea și obligația de a participa la activitațile de service ștințific ca parte integrată a [NUME_REDACTAT] de Consultanță înființat de către [NUME_REDACTAT], Silviculturii și [NUME_REDACTAT].

Service-ul științific pentru agricultură cuprinde activități de cercetare aplicativă, dezvoltare, proiectare și consultanță, ca și de pregătire și creștere a calificării profesionale a fermierilor și specialiștilor. Reglementările cu privire la organizarea activităților de service științific în cadrul sistemului [NUME_REDACTAT] au fost elaborate și adoptate din anul 1995.

Principala sarcină ce revine [NUME_REDACTAT], este transferul rapid al reyultatelor cercetării științifice la utilizatorii direcți, cum ar fi fermieri, cooperative și alte structuri de producție și service. În cadrul [NUME_REDACTAT] a fost creată o structură în conformitate cu posibilitățile unităților sale componente, după cum urmează:

Departamentul de service științific, coordonat de către [NUME_REDACTAT] al Academiei.

Birouri de service științific în cadrul institutelor de cercetare și dezvoltare.

Stații de service științific, care acoperă anumite regiuni ale țării.

Departamentul de service științific este condus de către vicepreședintele [NUME_REDACTAT]. Principala sa sarcină este administrarea și coordonarea unităților care desfășoară activități de service științific, ca și coordonarea activităților cu cele ale [NUME_REDACTAT]. Departamentul este format din specialiști în agronomie, creșterea animalelor, medicină veterinară, economie agrară. Ulterior, personalul a fost maărit prin includerea unor specialiști în servicii de informații, marketing și publicitate. Au fost înfințate birouri de service științific în cadrul tuturor celor 36 de institute de cercetare care intră în componența [NUME_REDACTAT].

Stațiile de service științific sunt foste stațiuni specializate, complexe, care au fost transformate conform proiectului de restaurare a cercetării agricole și deciziei [NUME_REDACTAT] de înființare a sistemului de service științific.

Stațiile veterinare regionale, în număr de 15 sunt incluse de asemenea în grupul de 18 unități. Aceste stații veterinare desfașoară activități puternic specializate în domeniul serviciilor de medicină veterinară. Problemele care stau în prezent în atenția [NUME_REDACTAT] au în vedere rezolvarea următoarelor deziderate:

Aplicarea reglementărilor cu privire la finanțarea activităților de service științific din resurse bugetare, având în vedere faptul că în stadiul actual al dezvoltării agriculturii, noii fermieri și cooperativele manifestă o reticență în a plăti pentru aceste servicii. Deocamdată, [NUME_REDACTAT] finanțează aceste activități din fondurile destinate cercetării științifice;

Organizarea sistemului informațional de service științific care să cuprindă toate structurile sistemului național de consultanță ale organismelor guvernamentale din cadrul [NUME_REDACTAT] și ale altor departamente, precum și toate categoriile de utilizatori.

În afară de serviciul central de consultanță și extensie, aflat în subordinea [NUME_REDACTAT] și în Bulgaria înființează firme private care oferă consultanță în domeniul agricol, inclusiv pentru realizarea proiectelor de accesare a fondurilor europene. Pentru perioada 2007-2013 Bulgaria a avut alocat un buget de 2922,5 milioane euro, pentru dezvoltarea rurală.

Firme de consultanță, precum ELANA Investment au oferit consultanță pentru accesarea următoarelor măsuri:

II.2. Activitatea de consultanță în [NUME_REDACTAT] limba germană consultanța este denumită „Beratung”, ceea ce înseamnă „sfătuire”. Strategia companiilor ce prestează servicii de tip „Beratung”, este aceea de a cunoaște situația fermierilor individuali sau a grupurilor omogene de fermieri și de a acorda consultanță pentru rezolvarea problemelor fermierilor, cu scopul îmbunătățirii situației socio-economice a acestora.

Datorită structurii federative a Germaniei, serviciile de extensie și consultanță pentru agricultură diferă de la land la land. În general, se poate aprecia că de la sud (Bavaria), unde predomină structura agricolă de scară mică, la nord (Niedersachsen) și est (fosta RDG), unde predomină fermele mari, serviciile de consultanță sunt gratuite și sunt furnizate de către guvern. Din cauza declinului relativ al situației economice, importanței reduse a agriculturii comparativ cu alte sectoare și tendinței de diminuare a intervențiilor din partea guvernului și de extindere a sectorului privat, sistemul de consultanță gratuit, sponsorizat de către guvern , a continuat să se restrangă.

Bavaria este singurul land din Germania unde aceste servicii sunt în continuare gratuite. Motivul , așa cum a fost prezentat de către guvernul Bavariei, este structura de scară mică și situația agro-ecologica specifică ce situeaza agricultura Bavariei pe o poziție dezavantajată în comparație cu alte regiuni ale Germaniei. În celelalte se practică variante ale unui sistem mixt de servicii gratuite și plătite.

[NUME_REDACTAT] de consultanță agricolă din [NUME_REDACTAT] de consultanță bavarez s-a dezvoltat în concordanță cu specificul agricol al acestui land.

În ultimii 40 de ani, Bavaria a evoluat dintr-un land preponderent agricol, într-o zona cu industrie bine dezvoltată. Chiar și după reunificare Bavaria a rămas cel mai important land pentru agricultura Germaniei, deținând 20% din suprafața arabilă. Una din 8 slujbe depinde de agricultură și domeniul silvic; aproximativ 86% din fondul funciar bavarez (6,1 milioane ha) este destinat agriculturii, pădurilor, pieței florilor și pescuitului. Producția fermelor bavareze atinge o valoare anuală de aproximativ 6,1 miliarde euro.

Fermele bavareze produc un sfert din producția de lapte și aproximativ o cincime din producția de cereale a Germaniei, 29% din producția de carne de vită și 14% din cea de porc. Grâul și orzul sunt principalele culturi din Bavaria, alături de porumb, rapiță, sfeclă de zahăr și cartof.

O delicatesă mult apreciată de cunoscători este sparanghelul de Bavaria, produs în Franconia, în Abensberg în Bavaria de Jos și în Schrobenhausen în Bavaria de Sus. O altă „specialitate” a culturii bavareye o constituie hameiul, ingredientul esențial care confera puritate berii bavareze încă din 1516.

O trăsătura distinctivă a agriculturii bavareze este caracterul familial al fermelor sale. Fermele au în medie o suprafață de 22 hectare, majoritatea acestora obținând profit din creșterea animalelor și alte activități conexe. Fermierii bavarezi sunt dependenți de exportul producției obținute în fermele lor, în special carne și lapte. În ultimii 10 ani exportul de produse agricole a variat între 3 și 4,1 miliarde euro anual, estimându-se faptul că mulți ani de acum înainte soldul balanței comerciale, la acest capitol va fi pozitiv. Aproximativ 61% din suprafața arabilă din Bavaria aparține zonelor montane sau zonelor mai puțin favorabile practicării agriculturii.

Serviciul de consultanță agricolă de stat din Bavaria activează sub supravegherea Ministrului de Stat pentru Agricultură și Silvicultură din Bavaria. S-a estimat că reforma PAC va avea numai efecte minore asupra sistemului de consultanță agricolă de stat din Bavaria.

În prezent, aproximativ 570 de consultanți activează în cadrul serviciilor de consultanță de stat. Pe lângă activitățile de consultanță, aceștia sunt de asemenea responsabili pentru alte sarcini precum formarea, aspectele legate de masurile de sprijin financiar, astfel încât pentru activitățile de consultanță directă este disponibil un numar total de 150 de consultanți.

Consultanții de stat deservesc un număr aproximativ 130.000 ferme din Bavaria, cu un număr total de 149.700 de persoane care lucrează în agricultură (unitate de mână de lucru). Dimensiunea medie a terenurilor fermelor este de 25 ha; 55% din agricultori sunt agricultori cu normă parțială, în timp ce 45% sunt agricultori cu normă întreagă (pe baza datelor din anul 2003). Pesonalul de consultanță este organizat în echipe aflate în 47 de birouri pentru agricultură:

27 de echipe pentru producția vegetală (aproximativ 120 de consultanți)

7 echipe pentru ecologia agricolă și sol (aproximativ 14 consultanți)

7 echipe pentru producția vegetală specială, protecția plantelor și cercetarea plantelor (aproximativ 66 de consultanți)

30 de echipe pentru producția de lapte (aproximativ 130 de consultanți)

4 echipe pentru îngrașarea bovinelor (aproximativ 15 consultanți)

10 echipe pentru creșterea bovinelor (aproximativ 70 de consultanți)

9 echipe pentru creșterea porcilor (aproximativ 45 de consultanți)

4 echipe pentru agricultură biologică (aproximativ 10 consultanți)

2 echipe pentru agricultură în zonele înalte

2 echipe pentru oi și animale mici (aproximativ 5 consultanți)

2 echipe pentru creșterea cailor (aproximativ 6 consultanți)

4 echipe pentru horticultură (aproximativ 50 de consultanți)

Fiecărei echipe de consultanță îi este alocată o anumită regiune. Activitățile de consultanță pentru producția de vin, hamei, miere și pentru piscicultură se desfașoară central de către respectivele instituții de cercetare („Landesanstalten”).

Diferite echipe de consultanță sunt responsabile pentru diferite ferme agricole. În fiecare echipă există specialiști în tehnici de producție și în economia/managementul fermelor. Serviciile de consultanță pentru agricultura biologică sunt disponibile în patru birouri din Bavaria. În plus, există aproximativ 25 de consultanți care activează la ascociațiile producătorilor („Erzeugerringe”) care sunt finanțate în principal de stat.

În fiecare din cele 47 de birouri pentru agricultură, două compartimente sunt însărcinate cu dezvoltarea rurală. În nouă locuri sunt administrate proiecte mari (Interreg, Leader+). În ceea ce privește măsurile de consolidare a terenului și modernizare rurală, sunt responsabile șapte „birouri de dezvoltare rurală” suplimentare. Totuși, acestea se ocupă mai mult de activități administrative, serviciile de consultanță jucând doar un rol minor.

Activitățile de consultanță de stat din Bavaria sunt desfășurate de către un personal de stat (funcționari publici). Pentru serviciile oferite nu se cere o taxă. Nu există niciun sprijin financiar din partea serviciilor de consultanță neguvernamentală în afara de anumite asociații ale producătorilor pentru agricultură biologică.

Serviciile de consultanță neguvernamentale sunt oferite într-o mică măsură de societăți private de consultanți. Aceste servicii de consultanță nu obțin nici un sprijin financiar din partea guvernului.

Pentru personalul de consultanță de stat, calificarea minimă necesară este o diplomă în agricultură, de la o universitate tradițională sau de la o universitate de științe aplicate.

Înainte ca absolvenții să devină consultanți, aceștia trebuie să finalizeze mai întai o perioadă de doi ani ca stagiari în diferite instituții ale Ministerului de Agricultură și Silvicultură din Bavaria și în final să treacă de examinarea de stat din Bavaria. Consultanții de stat și consultanții asociatiilor de producători sunt supravegheați, sprijiniți și formați în permanență de un institut de formare special de elită de stat, institutii de cercetare și alte centre de formare, în toate aspectele activității acestora. [NUME_REDACTAT] și Silviculturii din Bavaria este responsabil de instruirea consultanților și în acest sens, a înfințat un „Institut de formare de stat de elită”. În fiecare an sunt obligatorii șapte zile de perfecționare profesională, în timp ce există o gamă largă de cursuri suplimentare. Instituțiile de cercetare agricolă („Landesanstalten”) oferă bază profesională pentru serviciile de consultanță de stat și coordonează, în colaborare cu Institutul de formare de stat de elită, serviciile de consultanță din diferite regiuni.

Consultanților de stat li se oferă o gamă larga de pachete software și au acces la biblioteci extinse pe internet și furnizate de instituțiile de cercetare agricolă („Landesanstalten”) și de Institutul de formare de elită de stat.

II.3. Activitatea de consultanță agricolă în Olanda – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (DLV)

[NUME_REDACTAT] extensia agricolă se realizează printr-o organizație care oferă servicii fermierilor, organizațiilor particulare și instituțiilor publice naționale și internaționale. Aceste servicii acoperă întreg spectrul de activități agricole, de la aspectele tehnice și economiceale producției agricole la nivel de fermă până la formularea politicii agricole naționale. Baza serviciilor DLV o constituie totuși furnizarea directă de consultanță tehnică și economică fermierilor.

De-a lungul istoriei sale de 100 de ani această organizație a avut un rol important în câștigarea de către Olanda a unei poziții internaționale de vârf, ca producător și exportator. Compania are în prezent 720 salariați, dintre care 560 consultanți agricoli bine calificați. Două treimi din venitul net al companiei este obținut direct din plățile pentru consultanță la nivel de fermă ale clienților-fermieri olandezi și din ce în ce mai mulți din regiunea de graniță ale Belgiei și Germaniei. Restul constă în cea mai mare parte din plăți provenite din partea organismelor de conducere naționale, provinciale și locale pentru derularea unor programe specifice de implementare a politicilor agricole și de administrare a terenului.

DLV Agriconsult BV este o companie derivată din DLV, creată în 1993 pentru internaționalizarea serviciilor oferite . DLV Agriconsult coordonează furnizarea serviciilor de consultanță pentru fermieri și companii din afara Olandei și totodată preia, coordonează și derulează proiecte de dezvoltare agricolă finanțate de sponsori naționali și internaționali.

Baza afacerilor DLV o constituie consultanța acordată fermierilor în toate sectoarele agricole pentru optimizarea producției, atât din punct de vedere tehnic cât și economic. Pentru furnizarea acesteia în cele mai bune condiții, există 37 echipe de specialiști perfecționați în toate sectoarele agricole importanteȘ producția de lapte, producția de carne de vită, creșterea porcilor, creșterea păsărilor de curte, culturi de fermă, cultivarea legumelor în aer liber, producția de bulbi, cultivarea florilor în aer liber, culturi de seră, pepiniere de arbori, producția de fructe, creșterea oilor, creșterea cailor și cultivarea ciupercilor. De asemenea, ca urmare a cererii tot mai mari din partea consumatorilor pentru produsele agricole obținute fără utilizarea de chimicale și a interesului fermierilor pentru aceste modalități de producție, a fost creata o echipa de specialiști în agricultură organică. De asemenea, a fost creată o echipă ce furnizează consultanță pentru companiile implicate în contractarea de mașini agricole.

Echipele DLV au sediul în birouri regionale, situate în centrele de producție, aproape de locurile de activitate ale fermierilor. Din aceste birouri, echipele de specialiști deservesc toți clienții – fermieri implicați în sectoare de producție specifice. Baza de cunoștințe și informații oferite de DLV este facută publică sub formă scrisă (prin foi volante, broșuri și articole de presă agricolă), prin cursuri, demonstrații și workshopuri, întâlniri și alte activități de grup. Cele mai importante sunt totuși contactele personale directe dintre consultanți și fermiei, prin legături telefonice și în special, vizite la ferme. Comunicația prin mass-media și activitățile de extensie în grup constituie în jur de 5% și respectiv 10-20% din activitatea de extensie a DLV, în timp ce consultanța individuală reprezintă 75% ca pondere din totalul activităților.

CAPITOLUL III

Studiu de caz. Activitatea de consultanță agricolă în județul Vâlcea

III.1.Structura economică a județului [NUME_REDACTAT]

Structura terenului dupa modul de folosinta:

a) Suprafata totala 576477 ha din care – arabil = 87978 ha (15,3%) – pasuni =108918 ha (18,9%) – fânete = 31183 ha (5,4%) – vii si pepiniere viticole = 3879 ha (0,6%) – livezi si pepiniere pomicole = 13908 ha (2,4%)

b) Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera = 290880 ha (50,5%)

c) Ape si balti = 12544 ha (2,2 %)

d) Alte suprafete = 27187 ha (4,7%)

• Prioritati si oportunitati de dezvoltare si modernizare a exploatatiilor agricole in judetul nostru sunt identificate in domeniile: cresterea animalelor, pomicultura – viticultura si apicultura.

[NUME_REDACTAT] Sud – [NUME_REDACTAT], judetul Valcea ocupa primul loc in ceea ce priveste cresterea animalelor ca numar de bovine (109.000 capete) si ca suprafete cultivate cu pomi (inclusiv pepiniere), respectiv cu 14.049 ha.

Prin desființarea fostelor cooperative, suprafața agricolă a fost fragmentată într-o multitudine de parcele mici, sistem care crează dificultăți în realizarea lucrărilor în regim mecanizat, fertilizarea corespunzătoare împotriva dăunătorilor, folosirea amenajărilor pentru irigații, furajarea unor efective mari de animale, efectuarea unor investiții pentru dotări.

Ocupația de bază ale locuitorilor este agricultura și creșterea animalelor. Se cultiva cu precădere grâu, mei și orz și, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea și porumb. Creșterea vitelor era o ocupație strâns legată de producția agricolă, iar în cadrul ei creșterea oilor se situa pe primul plan. De asemenea, pescuitul era o altă îndeletnicire de bază a locuitorilor satelor de pe langa raul olt, peștele găsindu-se din belșug în bălțile și râurile din județ.

Economia județului Vâlcea este preponderent influențată de existenta marilor agenți economici de pe platforma chimică Rm.Valcea, care realizează peste 35% din producția industrială a județului.

Proiecte guvernamentale executate (realizate) sau care urmează a se realiza în perioada următoare:

La nivelul județului Vâlcea în cadrul programelor guvernamentale:

au fost implementate (finalizate) un număr de 96 proiecte în valoare totală de

48.348.243 Euro;

se află în curs de implementare 52 proiecte în cadrul PNDI ([NUME_REDACTAT] de Dezvoltare a Infrastructurii) a căror valoare însumează 85.101.191 Euro si alte 116 proiecte proiecte guvernamentale cu valoare de 102.970.911 Euro;

au fost aprobate 44 proiecte finanțate prin programe guvernamentale, cu o valoare totală de 31.371.997 Euro.

se află în faza de evaluare 121 proiecte în cadrul PNDI cu o valoare de 284.515.226 si 11 proiecte finanțate din alte programe guvernamentale însumând 4.907.934 Euro.

un număr de 104 proiecte se află în faza de elaborare a documentației cu o valoare totală de 32.289.762 Euro.

III.2. Economia județului [NUME_REDACTAT] 3.1. Evoluția fondului funciar, după modelul de folosință (ha)

În ceea ce privește evoluția fondului funciar din perioada analizată, se poate observa că din 2009 pâna în anul 2012, aceasta se menține la o cifră relativ constanță. Structura culturilor s-a menținut și aceasta pe decursul acestor ani, cu foarte mici fluctuații. Se observă o scădere a suprafaței de cultivare a viței de vie de la 27,211 ha în anul 2009 pâna la 26,927 ha în anul 2012, de asemenea și la suprafața livezilor se poate observa o scădere.

Tabelul 3.2. Suprafața cultivată, cu principalele culturi (ha)

Tabelul 3.3. Producția agricolă vegetală, la principalele culturi (tone)

Figura 1. Producția agricolă vegetală (tone)

În privința producțiilor obținute în sectorul vegetal se poate observa fluctuațiile acestora de la un an la altul. Tendința a fost de scădere pentru cereale pentru boabe, struguri, fructe și legume. În cea mai mare măsură producția agricolă vegetală este dependentă de condițiile climatice care au determinat aceste fluctuații.

Tabelul 3.4. Producția totală de struguri (tone)

Figura 2: Producția totală de struguri (tone)

Tabelul 3.5. Parcul de tractoare și mașini agricole principale din agricultură (bucăți)

În ceea ce privește dotarea sectorului agricol din județ cu tractoare și mașini agricole, se poate observa o scădere în decursul anilor, a efectivului de mașini cu destinație agricolă

Tabelul 3.6. Efectivul de animale (capete)

Tabelul 3.7. Producția agricolă animală

Figura 3. Producția agricolă animală

Tabelul 3.8. Situația privind cursurile de formare (calificare) profesională organizate de CAJ [NUME_REDACTAT] și impactul acestora asupra producătorilor agricoli în perioada Ianuarie – Decembrie 2012

Tabelul 3.10. Situația privind realizarea proiectelor de dezvoltare rurală în anul 2012

[NUME_REDACTAT] urma studiului de caz efectuat în cadrul acestei lucrări privind activitatea de consultanță agricolă în județul Vâlcea se poate afirma faptul că, la ora actual, resursele și finanțările din sectorul public rămân esențiale pentru fermieri, indiferent de mărimea fermei, dacă informația respectivă privește domenii de interes public, cum ar fi protecția mediului sau conservarea resurselor naturale.

Profitabilitatea unei ferme poate fi influențată de intorducerea unor noi tehnologii modern, dar și de factori precum: mărimea exploatațiilor, calitatea solului, prețul inputurilor, dar și a producției finale, accesul la credite, piețele de desfacere, disponibilitatea asumării unor riscuri, nivelul capitalului uman

Trebuie, de asemenea, ținut cont și de faptul că multe ferme au încă o dotare tehnică precară și nu tind către desfășurarea unei activități comerciale.

Transformarea acestor ferme în adevărate exploatații agricole de tip comercial se poate realiza doar prin conlucrarea tuturor factorilor implicați. Astfel, devine din ce în ce mai important rolul consultanței agricole în idea diseminării informațiilor generale și specific, în vederea accedării la aceste informații a tuturor fermierilor.

De asemenea, guvernul este cel care are un rol important în asigurarea infrastructurii necesare, în reglementarea accesului la credite și în dezvoltarea piețelor de desfacere de tip concurențial.

[NUME_REDACTAT] rămâne singura instituție capabilă de a promova extensia și consultanța agricolă la cote apropiate de cele cerute de către U.E., precum și tarifele rezonabile care sunt o garanție în acest sens.

Bibliografie