Cerințe Internaționale Privind Supravegherea Riscurilor Bancare

CERINȚE INTERNAȚIONALE PRIVIND SUPRAVEGHEREA RISCURILOR BANCARE

SolnițăAmalia Elena,masterand

Universitatea „Constantin Brâncuși”din Târgu Jiu

Facultatea de Științe Economice

e-mail:[anonimizat]

Rezumat:

Studiul de față își propune să realizeze o incursiune în ceea ce privesc cele mai importante implicații ale implementării mecanismului unic de supraveghere bancară asupra funcțiilor Băncii Centrale Europene și de asemenea asupra diverselor fațete ale impactului ce-l au asupra activității societăților bancare, în termini de risc, preformanță și eficiență. De asemenea în cadrul acestui studiu sunt dezbătute și aspecte legate de mecanismul unic de rezoluție acest mecanism având drept obiectiv gestionarea imparțială și eficientă a crizelor bancare, astfel încât să fie minimizate consecințele negative asupra economiei și apelul la fonduri publice .

Cuvinte cheie : BCE; uniunea bancară; mecanismul unic de supraveghere; mecanismul unic de rezolutie, riscuri bancare.

Uniunea bancară reprezintă un pas important către o Uniune Economică și Monetară autentică și permite aplicarea consecventă a normelor bancare ale UE în țările participante. Noile proceduri și instrumente decizionale contribuie la crearea unei piețe mai transparente, unificate și mai sigure pentru bănci.(1)

Realizarea Uniunii Economice și Monetare (UEM) a UE, veritabile si profunde, este reprezintă ca fiind una din prioritățile Comisiei Europene (CE) în prezentul mandat. Pentru a fi realizat acest lucru este necesar a se parcurge foaia pentru simplificarea Semestrului European, conform oficialilor UE pentru mai buna cooperare cu Parlamentele nationale si cu Parlamentul European si bineinteles finalizarea Uniunii bancare. Aceasta foaie cuprinde actiunile imediate pentru gasirea celor mai oportune solutii la provocarile UEM. Documentul face parte din “raport al celor 5 presedinti” acest raport incluzand planuri ambitioasa de aprofundare a UEM, de la 1 iulie 2015, si cel mai tarziu pana in anul 2025.

Aceasta realizare a Uniunii Economice si Monetare presupune parcurgerea a 3 etape distincte:

Etapa 1 (1 iulie 2015-30 iunie 2017): în această primă etapă („aprofundarea prin practică”), instituțiile UE și statele membre din zona euro ar urma să se bazeze pe instrumentele existente și să utilizeze cât mai bine posibil tratatele în vigoare. În esență, aceasta presupune stimularea competitivității și a convergenței structurale, finalizarea Uniunii financiare, realizarea și menținerea unor politici fiscale responsabile la nivel național și la nivelul zonei euro, precum și consolidarea răspunderii democratice.

Etapa 2: în a doua etapă („finalizarea UEM”), ar fi convenite măsuri concrete mai cuprinzătoare pentru a finaliza arhitectura economică și instituțională a UEM. În mod specific, în cursul acestei etape va fi sporit caracterul obligatoriu al procesului de convergență, printr-un set de criterii de referință privind convergența, stabilite de comun acord, care ar putea deveni de natură juridică. În etapa 2, înregistrarea unor progrese semnificative în ceea ce privește normele menționate – și, ulterior, menținerea conformității cu acestea – se vor număra printre condițiile pe care fiecare stat membru va trebui să le îndeplinească pentru a participa la un mecanism de absorbție a șocurilor din zona euro.

Etapa finală (cel mai târziu până în 2025): La sfârșitul etapei 2 și după realizarea tuturor pașilor, o UEM profundă și veritabilă ar oferi un mediu stabil și prosper pentru toți cetățenii statelor membre ale UE care au adoptat moneda unică, pe de o parte, și un mediu atractiv pentru aderarea altor state membre ale UE, dacă sunt pregătite să facă acest lucru, pe de altă parte.(2)

Necesitatea constituirii Uniuni bancare este redata de urmatoarele considerente:

Stoparea actualei tendințe de fragmentare a piețelor financiareîn Uniunea Europeana (UE), care e incompatibilăcu existența unei Uniuni Economice și Monetare (UEM)

Ruperea cercului vicios dintre băncile în dificultate și datoria publică a statelor

Prevenirea retragerilor masive de depozite (“bankrun”), întărirea stabilității financiare și restaurarea încrederii piețelor în euro

Supravegherea unică este o precondiție pentru aplicarea capitalizării directe a băncilor din zona euro de către Mecanismul European de Stabilitate (MES).

Scopul acestei Uniuni bancare este de a asigura un sistem financiar European care sa aiba urmatoarele caracteristici:

mai transparent acest lucru este posibil prin aplicarea consecventă a standardelor administrative si a normelor comune în materie de redresare, de supraveghere și de rezoluție a băncilor;

unificatprintr-un tratament egal al activităților bancare naționale și transfrontaliere și prin disocierea solidității financiare a băncilor de țările în care acestea sunt situate;

mai sigur acest lucru este posibil numai daca are loc o interventie timpurie in cazul in care institutiile de credit se confrunta cu dificultati pentru a preveni situatiile in care se intra in dificultate, iar daca este cazul si printr-o rezolutie eficienta.

Uniunea bancara are principali piloni:

Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS)

Mecanismul Unic de Rezoluție (MUR)

Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS)

Cadrul legal privind MUS

Pachetul legislative MUS cuprinde două Regulamente:

Regulamentul(UE) privind conferirea unor atribuții specific Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit(RegulamentulBCE);

Regulament(UE) pentru modificarea Regulamentului(UE) de instituirea Autorității Europenede Supraveghere( ABE) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul BCE (RegulamentulABE).

Principalele obiective ale MUS sunt:

asigurarea siguranței și solidității sistemului bancar european;

sporirea gradului de integrare și de stabilitate financiară;

asigurarea unui proces de supraveghere consecvent.(2)

Banca Centrala Europeana este responsabila pentru funcționarea consecventă și eficientă a MUS și pe baza repartizarii responsabilităților între autoritatile nationale și BCE exercită supravegherea asupra funcționării sistemului, asa cum este prevăzut în Regulamentul MUS.

MUS efectuează inspecții la fața locului (on-site inspections), adică investigații aprofundate cu privire la riscuri, managementul si controlul riscului, cu un scop si durata pre-definite, la sediul unei societati bancare. Aceste inspecții sunt proportionale și se refera la risc.

BCE, în cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere, este responsabilă de funcționarea eficace și coerentă a MUS. BCE are competența de:

a efectua controale de supraveghere, inspecții la fața locului și anchete;

a acorda sau a retrage autorizațiile băncilor;

a evalua achizițiile și cedările de participații calificate ale băncilor;

a asigura respectarea normelor prudențiale ale UE;

a defini cerințe mai stricte privind capitalul („rezerve de capital”) pentru a contracara eventualele riscuri financiare. (3)

În general, scopul unei inspecții la fața locului este:

• să examineze și să evalueze nivelul, natura și caracteristicile riscurilor inerente, ținând seama de cultura de risc;
• să examineze și să evalueze adecvarea și calitatea guvernanței corporative a bancii și cadrul de control intern în functie de natura activității și a riscurilor sale;

• sa evaleze sistemele de control și procesele de gestionare a riscurilor, cu accent pe detectarea punctelor slabe sau vulnerabilitățile care ar putea avea un impact asupra capitalului și lichiditatii bancii;

• sa examineze calitatea elementelor din bilanț și situația financiară a instituției de credit;

• sa evalueze conformitatea cu reglementările bancare;

• sa realizeze analize pe subiecte precum riscurile cheie, controale, guvernare.(4)

Reperele temporale in ceea ce priveste implementarea MUS sunt urmatoarele:

29 iunie 2012 -Mandat acordat de liderii europeni pentru înființarea MUS

12 sept. 2012 -Publicarea pachetului legislativ al CEprivind MUS

18 aprilie 2013 -Compromis între CE, CONS și PE(încheiere negocieri trialog)

29 Oct. 2013 -Publicarea Reg. BCE și Reg. ABE în JOal UE

3 nov. 2013 -Intrarea în vigoare a Reg. MUS

Ianuarie 2014 -DeciziaBCE nr. 5/2014 privind cooperarea strânsă

14 mai 2014 -Publicarea Reg. (UE) 468/2014 al BCE privindcadrul de cooperare în MUS

Octombrie 2014 -Încheierea exercițiului de evaluare cuprinzătoare (AQR)

4 nov. 2014 -Asumarea integrală de către BCE a prerogativelor de supraveghere

Principalele elemente definitori ale MUS sunt :

Abordarea pe bază de risc are o perioada de tranziție rapidă, secvențială. In cadrul acestei aboradari intervin inițial – bănci care solicită sprijin public, iar ulterior – bănci semnificative.

Sfera de cuprindere include: instituții de credit considerate “semnificative” – supravegheate direct de BCE si instituții de credit considerate “mai puțin semnificative” – supravegheate la nivel național în numele BCE (98% din băncile din zona euro). Aceasta sfera mai cuprinde si odistincție între instituțiile de credit „semnificative” și cele „mai puțin semnificative” raportat la:mărimea acestora , importanța pentru economie -,activitatea lor transfrontalieră , asistență financiară directă a UE, se regăsește între primele 3 cele mai semnificative instituții de credit ale SM participant.

Responsabilități și prerogative de supraveghere ale BCE vs. ANS

Responsabilități BCE:

Fonduri proprii;

Limitele privind expunerile mari;

Cerințele de lichiditate;

Efectul de pârghie;

Cerințe de transparență;

Autorizarea și retragerea autorizației;

Evaluarea fuziunilor și achizițiilor;

Desfășurarea de acțiuni on-site;

Solicitarea datelor necesare supravegherii;

Desfășurarea de stress teste și evaluarea necesarului de recapitalizare din fonduri publice

Impunere amortizoare macro-prudențiale (capital și lichiditate)

Desfășurarea supravegherii consolidate

Sarcini privind intervenția timpurie în relația cu cerințele prudențiale

Evaluarea cadrului de guvernanță

Evaluarea adecvării capitalului intern

Responsabilități ANS:

Pregătirea și implementarea deciziilor BCE;

Desfășurarea de activități de supraveghere curente;

Supravegherea directă a instituțiilor de credit “mai puțin semnificative” în numele BCE;

Competențe exclusive de supraveghere în următoarele domenii :

Protecția consumatorului;

AML/CFT;

Primirea de notificări de la instituțiile de credit în legătură cu dreptul de stabilire și de liberă prestare a serviciilor;

Competențe exclusive de supraveghere a :

Organismelor care:

-nu se încadrează în definiția instituțiilor de credit conform dreptului Uniunii

-sunt supravegheate ca instituții de credit cfm. dreptului național;

Instituțiilor de credit din țări terțe care înființează o sucursală sau furnizează servicii transfrontaliere în Uniune;

Serviciilor de plăți;

Instituțiilor de credit din perspectiva piețelor instrumentelor financiare;

Implicarea SM non-euro în MUS

BCE a elaboratcadrul legal care stabilește procedura pentru instituirea cooperării strânse:

Decizia BCE privind cooperarea strânsă cu autoritățile naționale competente din statele member participante a căror monedă nu este euro;cuprinde dispoziții privind documentația necesară în vederea stabilirii cooperării strânse între BCE și autoritățile naționale competente din statele membre non-euro.

Regulamentul BCE de instituirea cadrului de cooperare la nivelul Mecanismului unic de supraveghere între Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale competente și cu autoritățile desemnate (Regulamentul cadru privind MUS): stabilește cadrul procedural necesar pentru asigurarea unei bune cooperări cu autoritățile naționale competente,incluzând procedure privindoperaționalizareacooperăriistrânse.

Guvernanța

Separarea funcției de politică monetară de cea de supraveghere

CONSILIUL GUVERNATORILOR ce cuprinde: Comitetul ad-tiv de control (5 membri)si

Grup de mediere (1 membru din SM)

COMITET EXECUTIV fiind format din:Comitetul European pentru Risc Sistemic; Autoritatea Bancară Europeană; Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe; Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale; Autorități din Sistemul European al Supraveghetorilor Financiari.

CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE (CS) –Președinte/Vicepreședinte/4 reprezBCE/reprezANS

COMITETUL DIRECTOR(format restrâns al CS)

Finanțarea MUS – taxa de supraveghere. Baza de calcul, nivel cel mai înalt de consolidare-criterii referitor la: • Importanța;

• Profilul de risc;

• Activele ponderate în funcție de risc

Responsabilitatea

Pregătirea pentru operaționalizarea MUS

Evaluarea cuprinzătoare a instituțiilor de credit considerate semnificative conform criteriilor BCE constă în trei etape:

Exercițiul de evaluare a riscurilor;

Exercițiul de evaluare a calității activelor, bazat pe rezultatele exercițiului de evaluare a riscurilor;

Exercițiul de testare la stres, bazat pe rezultatele exercițiului de evaluare a calității activelor.

Mecanismul Unic de Rezoluție (MUR)

Cadrul unic de reglementare. Directiva privind redresarea și rezoluția (BRRD)

Obiectivul urmărit este asigurarea unui cadru legal comunitar unitar, integrat și coerent, privind instrumente adecvate și măsuri credibile de gestionare a crizelor financiare în scopul: asigurării continuității funcțiilor critice ale instituțiilor financiare; minimizării riscurilor de contaminare; reducerii hazardului moral; protecției finanțelor publice; protecției deponenților; ieșirii ordonate de pe piață a instituțiilor în dificultate, fără afectarea stabilității financiare.

Propunerea de regulament privind MUR cuprinde trei cerințe esențiale pentru o rezoluție eficientă:

un sistem unic;

o autoritate unică înzestrată cu competențe decizionale;

un fond unic finanțat ex ante de sectorul bancar.

Gestionarea hazardului moral asociat implicării fondurilor publice se poate realiza prin exploatarea „ambiguității constructive” în ceea ce privește decizia acordării de asistență din aceste fonduri, de la caz la caz .

Implementarea se va realiza în două etape:

1 ianuarie 2015:vor intra în vigoare prevederile privind pregătirea planificării rezoluției, colectarea informațiilor și cooperarea cu autoritățile naționale

1 ianuarie 2016: vor intra în vigoare prevederile referitoare la planificarea rezoluției, intervenția timpurie, acțiunile și instrumentele de rezoluție inclusiv bail-in, sub rezerva îndeplinirii condițiilor privind transferul contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție.

Mecanismul Unic de Rezoluție (MUR) cuprinde:

Banca Centrală Europeană atenționează în privința băncii care ar trebui să intre în rezoluție

Comitetul unic de rezolutie definește modul de abordare a rezoluției, recomandă Comisiei aplicarea procedurii de rezoluție , supraveghează modul cum autoritățile de rezoluție naționale pun în aplicare planul de rezoluție, înființează și stabilește modul de implicare a Fondului Unic de Rezoluție.

Comisia europeana decide declanșarea rezoluției si stabilește cadrul de utilizare a instrumentelor de rezoluție.

Autoritatile nationale de rezolutie responsabilități de punere în aplicare a planului de rezoluție.

Fondul unic de rezolutie bancara este finanțat prin contribuții ale sectorului bancar si va înlocui fondurile naționale de rezoluție ale statelor care participă la UB.

Reperele temporale in ceea ce priveste implementarea MUS sunt urmatoarele

10 iulie2013 -Propunerea legislativă a Comisiei Europene

18 decembrie 2013 -Acord general la nivelul Consiliului UE10

6 februarie 2014 –Vot parțial în sesiunea plenară a PE

27 martie2014-Înțelegerefinală PE-Consiliul UE

14aprilie 2014 -Vot final în ședința plenară a PE

1 ianuarie 2015-intrare în vigoare parțială

1 ianuarie 2016-intrare în vigoare completă, inclusiv a regulilor privind bail-in

Puncte tari ale MUR:

Armonizarea practicilor de rezoluție la nivelul Uniunii Bancare

Puncte slabe ale MUR:

Fondul va fi pe deplin operațional cel mai devreme în 2024 → în perioada de tranziție se va apela în mare măsură la structurile naționale.

Este relativ dificilă aducerea de îmbunătățiri cadrului de funcționare al FUR: întrucât FUR face obiectul unui Acord Interguvernamental, statele membre vor avea drept de veto în privința modificărilor ulterioare.

Confirm art.12 alin. 1din Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor și Fondul de garantare a depozitelor bancare sursele de finanțare ale FGDB sunt :

a) contribuții anuale și contribuții extraordinare ale băncilor participante;

b) încasările din recuperarea creanțelor;

c) venituri din investirea resurselor financiare disponibile;

d) împrumuturi de la bănci, societăți financiare și alte instituții sau alte scheme de garantare;

e) angajamente de plată (orice angajamente de plată ale unei bănci față de o schemă de garantare a depozitelor care sunt garantate integral, sunt reprezentate de active cu grad scăzut de risc, nu sunt grevate de sarcini față de terți);

f) alte resurse- donații, sponsorizări, asistență financiară;

Armonizarea schemelor de garantare a depozitelor

Pare greu de realizat completarea cu o schema unica de garantare a depozitelor in cadrul Uniunii Bancare:

In ceeace priveste design-ul si necesitatea acestei uniuni exista controverse majore intre statele membre;

Sunt ridicate problem politice dificile in ccea ce priveste asimetria evidenta intre Sud si Nord in cee ace priveste costurile finantarii acesteia;

Au fost deja implementate masuri in aceasta directie:

Acoperirea schemelor naționale de garantare a depozitelor –nivel armonizat de 100 000 EUR/deponent/instituție de credit;

Simplificarea procedurilor de rambursare a depozitelor garantate: reducerea termenelor de plată și îmbunătățirea modalităților de finanțare.

Avantajele armonizării schemelor de garantare a depozitelor sunt:

Asigurarea tratamentului egal al deponenților din toate țările UEM –complementaritate cu Mecanismul unic de supraveghere;

Sporirea încrederii în sistemul bancar. Rezistanta sistemului la socuri este crescuta considerabil de volumul mare de resurse;

Limitarea hazardului moral și eliminarea unor potențiale efecte prociclice.Contribuțiile instituțiilor bancare sunt stabilite în funcție de dimensiunea acestora și de riscurile asumate.

Concluzii

Uniunea Bancară este unul dintre pilonii fundamentali ai noului cadru de guvernanță economică la nivelul UE:

reprezintă un pilon în sineși nu alternativa suboptimală la crearea Uniunii Fiscale

soluția mecanismelor unice de supraveghere și, respectiv, de rezoluțienu va facilita doar tratarea componentei bancare a cercului vicios alinteracțiunilordintrebăncișidatoriapublicănațională, ci mai ales va contribui la dezvoltareaunuisectorbancareuropean sigur, responsabilși generatorde progreseconomic

Avantajele mecanismului unic de supraveghere vor consta în unificarea cadrului de supraveghere, cu implicații directe și imediate asupra monitorizării instituțiilor financiare de importanță sistemică, bazându-se însă pe expertiza și contribuția fiecărei autorități naționale în demersul de monitorizare a acestora.

Din perspectiva instituțiilor de credit supravegheate, acestea vor trebui să facă față unor costuri suplimentare, generate de noile cerințe de raportări financiare prudențiale, comisioanele percepute de BCE și de resursa umană suplimentară. Majorarea cheltuielilor operaționale ale instituțiilor de credit va avea un impact direct asupra indicatorilor de profitabilitate, în măsura în care băncile vor suporta integral aceste costuri. Dacă optează pentru transferal integral sau parțial al costurilor către clientelă, prin încorporarea acestora încostul produselor și serviciilor financiare oferite, există posibilitatea erodăriiportofoliului de clienți, prin migrarea acestora către bănci ce fac obiectul supravegherii unice, dar care oferă cea mai bună remunerare a plasamentelor și costurile cele mai reduse la creditare.