Cercetare de Marketing Privind Atitudinea Consumatorului Fată de Raportul Calitate Pret

Cercetare de marketing privind atitudinea consumatorului fata de raportul calitate pret la produsele lactate

ABORDĂRI TEORETICE CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

Conceptul modern de marketing pornește de la premisa că orice activitate economică trebuie îndreptate în direcția satisfacerii cerințelor-efective și potențiale-ale consumatorilor, cu maximum de eficiență. Orientarea către nevoile ce consum, către cerințele pieței, necesită, în primul rând cunoașterea acestor cerințe, urmărirea sistematică și chiar anticiparea lor pe baze pe cât posibile științifice, prin proiectarea și aplicarea unui intrumentar de investigare adecvat.

Comportamentul consumatorului este o componentă a comportamentului economic al oamenilor, care, la rândul său, reprezintă o formă de manifestare a comportamentului uman, în general. Ca urmare a acestor interfețe și determinări, comportamentul consumatorului a fost definit de specialiști în mai multe moduri, pornindu-se uneori, de la puncte de vedere evident diferite, niciuna dintre definiții nebucurându-se, cel puțin deocamdată, de o accepțiune universală.

Studiul comportamentului de consum este foarte important în dezvoltarea procesului de marketing și în continuare a celui de publicitate. Prin deciziile de cumpărare, consumatorii determină vânzările și în ultimă instanță profitul unei companii, și de aceea, orice activitate de marketing și comunicare trebuie programată și desfășurată în raport cu nevoile acestora. De aceea analiza actului cumpărării, a conceptelor de cumpărător, consumator, comportament de cumpărare, comportament ce consum, a teoriilor fundamentale privind comportamentul consumatorului, factorii care influențează decizia de cumpărare, precum și relația dintre consumator și marcă (ca și mulți alți factori) sunt elemente esențiale în înțelegerea psihologiei reclamei și a consumatorului.

1.1 Definirea comportamentului consumatorului

Consumul ocupă o poziție centrală în mecanismul vieții economice având o strânsă legătură cu producția de bunuri și prestarea de servicii, exercitând asupra acestora un rol activ, dinamizator. Rolul său este decisiv indiferent de importanța care i se acordă în diferitele tipuri de societăți (în funcție de tipul de economie).

American Marketing Asociation definește comportamentul consumatorului ca: ”o interacțiune dinamică referitoare la impresie și percepție, conduită și întâmplări naturale commune, prin care ființele umane își dirijează schimbările ce apar în viața lor”.

Se poate spune despre comportamentul consumatorului că reprezintă “totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii, în vederea satisfacerii unor nevoi actuale sau viitoare, incluzând procesele decizionale care preced și determină aceste acte”.

Comportamentul consumatorului este ansamblul actelor indivizilor, direct legate de cumpărarea bunurilor și serviciilor, ansamblu care include și procesul decizional ce precede și determină aceste acte.

Comportamentul de cumpărare este conștientizat nu numai în urma prelucrării nevoilor care l-au determinat (sete, foame, frig, prestigiu, imagine de sine, etc.), ci și a informațiilor pe baza cărora se face alegerea(calitate, design, gust, culoare, fiabilitate). Spre deosebire de acestea, comparația între nevoia ce a determinat cumpărarea și rezultatul obținut în satisfacerea acestei nevoi se realizează numai ca urmare a consumării produsului/serviciului.

Iată de ce calitatea de consumator are o relevanță deosebită, fiind de fapt elementul final, dar, în același timp, și elementul declanșator al deciziei de cumpărare sau necumpărare.

Comportamentul de cumpărare, reflectă conduita oamenilor în cazul cumpărării sau necumpărării, ori a amânării satisfacerii unei trebuințe, pe când comportamentul de consum oglindește conduita oamenilor în cazul consumului de bunuri materiale/servicii.

Comportamentul consumatorului, într-o abordare specifică, poate fii definit ca un concept prin excelență multidimensional, ca rezultantă specifică a unui sistem de relații dinamice dintre procesele de percepție, informație, atitudine, motivație și manifestare efectivă, ce caracaterizează integrarea individului sau a grupului în spațiul deschis de ansamblul bunurilor de consum și serviciilor existente în societate la un moment dat, prin acte decizionale individuale sau de grup privitoare la acestea.

Figura 1. – Comportamentul consumatorului

Înțelegând actul de cumpărare nu ca o simplă reacție între venituri și prețuri sau între venituri și cheltuieli, se cer determinate toate dimensiunile ce duc la manifestarea unui anumit comportament al consumatorului.Între acestea, cele mai importante sunt motivele de cumpărare sau necumpărare a bunurilor și serviciilor, preferințele cumpărătorilor, intențiile de cumpărare, deprinderile de cumpărare, obiceiurile de consum, atitudinile, imaginea.

Conceptul modern de marketing pornește de la premisa că orice activitate economică trebuie îndreptată în direcția satisfacerilor cerințelor – efective și potențiale – ale consumatorilor, cu maximum de eficiență. Orice unitate economică, ce încorporează marketingul în structurile sale, este necesar să pună în centrul preocupărilor cunoașterea și anticiparea cerințelor pieței, pentru adaptarea activităților sale în scopul satisfacerii nevoilor actuale și de perspectivă ale consumatorilor, prin producerea, promovarea și distribuirea rațională și eficientă către aceștia a bunurilor și serviciilor de care au nevoie.

Luând în considerare ansamblul definițiilor propuse de specialiști consacrați și recunoscuți pentru contribuția lor în acest domeniu, comportamentul consumatorului poate fii definit, într-o abordare de ansamblu, ca reprezentând totalitatea actelor decizionale la nivel individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii, în vederea satisfacerii nevoilor actuale și viitoare, incluzând procesele decizionale care preced și determină aceste acte.

Poate fii considerat consumator orice subiect economic al cărui comportament este îndreptat spre satisfacerea necesităților individuale sau ale grupului de apartenență(familie, gospodărie).

1.2 Particularități ale comportamentului de cumpărare.

Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la comportamentul consumatorilor finali – persoane individuale și gospodării, care cumpără produse agroalimentare pentru consumul personal.

Comportamentul de cumpărare reprezintă rezultanta deciziilor factorilor culturali, sociali, personali și psihologici.

Fig.2 Factori care influențează comportamentul de cumpărare

Factorii culturali – aceștia au cea mai mare influență asupra comportamentului de cumpărare a consumatorilor(cultura, cultura secundară și clasa sociala).

Factorii sociali – aceștia sunt grupurile mici din care cosumatorii fac parte, familia, rolul și statutul social.

Factorii personali – vârsta, ocupația, situația materială, stilul de viață, personalitatea și părerea despre sine.

Factorii psihologici – comportamentul de cumpărare este influentat de patru factori psihologici importanți și anume mortivația, percepția, învățătura, convingerile și atitudinile.

Declanșarea comportamentului de cumpărare poate fii cauzat de:

Elemente referitoare la marcă, termen de garanție, etc.;

Caracteristici ce privesc substanța materială a unei mărfi(mărime, formă, ambalaj, gust,etc.);

Servicii propriu – zise ce însoțesc produsul;

Statutul pe care îl conferă celor ce posedă/folosesc bunul respectiv.

Tipurile comportamentului de cumpărare

H. Assael(1987) a identificat patru tipuri de comportamente de cumpărare bazate pe gradul de implicare a cumpărătorului și pe diferențele existente între produse.

Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos și vor fi prezentate în paragrafele următoare.

Tipurile comportamentului consumatorului

Tabel 1

Sursa: Kotler Philip, Managementul Marketingului, Ed. Teora, București, 1999

Comportamentul complex de cumpărare.

Consumatorii manifestă un astfel de comportament atunci când sunt profund implicați în procesul de cumpărare și conștienți de diferențele însemnate dintre produse.Consumatorii se implică profund în cazul în care produsul este scump, nu este achiziționat în mod frecvent și prezintă unele riscuri.De regulă, consumatorul nu cunoaște multe despre categoria de produs respectivă, având nevoie de mai multe informații referitoare la acesta.

Acest gen de cumpărător va trece printr-un proces de invățare, formându-și întâi anumite convingeri în legătură cu produsul, apoi atitudinile, pentru ca în final să aleagă în conștiința de cauză produsul dorit.Marketerul trebuie sa cunoască modul în care cumpărătorii profund implicați culeg și evaluează informațiile.El trebuie să elaboreze strategii care să-l ajute pe client să cunoască atributele produsului, importanța lor și superioritatea în privința celor mai importante atribute.

Marketerul trebuie să diferențieze caracteristicile produsului, să folosească materiale tipărite în care să prezinte pe larg avantajele acesteia și să motiveze personalul de vânzare și dorința de cunoaștere a cumpărătorului pentru a influența decizia acestuia de cumpărare.

Comportamenul de cumpărare orientat spre diminuarea neconcordanțelor.

Uneori consumatorul se implică profund în procesul de cumpărare, dar observă putine diferențe între marci.Implicarea puternică este din nou determinată de faptul că achiziția este costisitoare, mai puțin frecventă și riscantă.În acest caz cumpărătorul va vizita mai multe raioane pentru a vedea ce produse sunt disponibile, dar va cumpăra mult mai repede, deoarece diferențele între produse nu sunt atât de pronunțate. Cumpărătorul va reacționa mai repede la un preț atractiv sau la ușurința achiziționării.

După achiziționare, cumpărătorul se poate confrunta cu o serie de neconcordanțe rezultate din observarea unor caracteristici mai neplăcute la produsul respectiv sau din recepționarea unor opinii favorabile. Utilizatorul va da importanță acelor informații care i-ar putea justifica alegerea făcută.

Comunicarea de marketing va trebui să ajute cumpărătorul să-și formeze acele convingeri și să facă acele evaluări care să-i întărească sentimentul unei alegeri întemeiate.

Comportamentul de cumpărare obișnuit

De multe ori, consumatorul se implică mai puțin în cumpărarea produselor necesare, în situația în care nu există diferențe semnificative între produse. Este un lucru cunoscut faptul că implicarea scăzută a consumatorilor are loc în cazul produselor mai puțin costisitoare și care sunt cumpărate în mod frecvent.

Comportamentul consumatorului în aceste cazuri nu urmează “traiectoria” obișnuită : convingere – atitudine – comportament.El nu se informează pe larg asupra produselor, nu le evaluează caracteristicile și nu urmărește toate urmările deciziei sale de a alege un anumit produs.

Procesul de cumpărare constă în formarea unor convingeri despre produs prin învățare pasivă, urmată de cumpărarea propriu-zisă, care poate fi urmată la răndul ei de evaluare.

Comportamentul de cumpărare orientat spre varietatea sortimentală.

Unele situații de cumpărare se caracterizează printr-un nivel scăzut al implicării consumatorului, în condițiile existenței unor diferențe semnificative între produse. În astfel de cazuri se constată “treceri” frecvente ale consumatorilor de la un produs la altul.

Strategia de marketing este diferită în acest caz pentru liderul de piață și pentru produsele minore. Liderul de piață va încerca să încurajeze comportamentul de cumpărare obișnuit prin ocuparea la maximum a spațiului de expunere, evitarea epuizării stocurilor și o publicitate de reamintire. Firmele concurente vor încerca să încurajeze căutarea varietății, oferind reduceri de prețuri,mostre gratuite și axându-și reclama pe reliefarea motivelor pentru care merită încercat un lucru nou.

Comportamentul de cumpărare și consum alimentar reprezintă un ansamblu de acte ce au ca scop aportul de substanțe nutritive, dar nu izolate ci sub formă de aliment, care are o semnificație mult mai complexă, decât cea a substanțelor nutritive pe care le conține. Aportul de substanțe nutritive are o motivație strict obiectivă, însă, în alegerea alimentelor predomină influența factorilor de natură subiectivă: dorințe, preferințe, opinii, aspirații individuale etc. În multe situații, consumatorul nu cunoaște nevoile sale fiziologice, precum nici conținutul în substanțe nutritive a diferitelor produse , dar este atras de dorința și plăcerea de a mânca.

În afara factorilor ce țin de produs, respectiv ,caracteristicile senzoriale ale acestora, precum și calitatea, imaginea de marcă (ca emblemă a calității), comportamentul de cumpărare și consum al produselor este influențat semnificativ de:

caracteristicile sistemului de distribuție a produselor, precum și notorietatea unității distribuitoare;

totalitatea informațiilor și mesajelor, precum și particularitățile sistemului de comunicare utilizat de către întreprinderi în legătură cu prezența pe piață a produselor lactate;

factori de natură economică: veniturle consumatorilor, puterea de cumpărare a populației la nivelul unei anumite arii teritoriale, prețul produselor ;

factori de natură socială: statutul social, familia, grupurile de apartenență;

factori de natură culturală: tradiții, obiceiuri, valori, credințe, norme care guvernează statutul oamenilor în societate;

factori de natură demografică: vârsta, sexul, starea civilă, numărul de membri ai unei gospodării, mediul de locuit, naționalitate, etnie.

CAPITOLUL 2 PIAȚA PRODUSELOR LACTATE

În acest capitol se prezintă câteva aspecte referitoare la piața produselor lactate în România. De asemenea este relatată situația realǎ din România în ceea ce privește piața laptelui-prezentarea stadiului cererii și ofertei de produse lactate pe piațǎ, evoluția prețurilor și comerțul exterior.

Datorită schimbării stilului de viață a consumatorilor și apariției mass-mediei ca mijloc principal de informare, influențarea deciziei de cumpărare prin intermediul acesteia a devenit o practică foarte des întâlnită. Ținând cont că sistemul alimentar este al doilea ca marime in ceea ce privește promovarea, după industria de automobile, influența media, este cu atât mai importantă.

Produsele alimentare sunt categoria cea mai promovată de posturile de televiziune unde anunțurile alimentare reprezintă peste 50% din totalul reclamelor difuzate.

Cercetările anterioare arată că publicitatea influențează: preferințele alimentare in ceea ce privește cumpărarea de alimente, comportamentele de consum atât în ceea ce privește preferința pentru anumită marcă cât și preferința pentru o anume categorie de alimente.

2.1. Prezentarea generală a pieței

Structura pieței

Piața reprezintă sfera economică în care producția de mărfuri apare sub formă de ofertă, iar nevoile de consum sub formă de cerere de mărfuri.

Piața are un caracter deosebit de complex datorită diversității largi a produselor care formează obiectul actelor de schimb. In acest fel, tipurile piețelor pot fi structurate prin încadrarea în mai multe categorii după: locul de desfașurare a actelor de vânzare – cumpărare, în funcție de obiectul vânzării – cumpărării, după natura produselor, conform repartizării teritoriale a relațiilor de vânzare-cumpărare(piața urbană, piața rurală, diferite piețe locale în special pentru bunurile de consum individual).

Cuantificarea pieței constituie principalul component în analiza fluxurilor comerciale, dacă produsul nu poate fi obținut în țara care solicită acest produs respectiv consumul național se poate determina conform relației:

Consum național = producție + import export ± modificări în nivelul stocuri

Cu siguranță știm că laptele și produsele lactate sunt importante într-un regim alimentar corespunzător, însă nu știm de ce este considerat laptele atât de important pentru sănătatea noastră și a familiei noastre.

Calciul si fosforul contribuie decisiv la creșterea și menținerea sănătății sistemului osos, la buna funcționare a musculaturii și a transmiterii impulsurilor nervoase. Acțiunea acestora este benefică atât pentru copii (previne rahitismul și întârzierea apariției dinților), cât și pentru adulți, prevenind apariția osteoporozei.

Proteinele : aflate intr-un raport optim în lapte și produse lactate au un rol crescut în dezvoltarea copiilor și asigurarea unui bilanț azotat echilibrat la adulți păstrând o stare bună a sănătății.

Laptele procesat și produsele lactate reprezintă principala sursă de calciu a organismului, un conținut mai mare de calciu (120-130mg/100g) fiind în lapte și 200-900mg/100g în brânzeturi.

Un avantaj suplimentar al calciului din lactate îl reprezintă existența unor condiții favorabile absorbției și asimilării și anume :

raport optim calciu/ fosfor în lapte : 125/100 mg ;

lipsa unor factori de insolubilizare a calciului.

Laptele este o sursa foarte importantă de vitamine pentru organism, conținând majoritatea vitaminelor vitale pentru organism. Vitamina A si Vitamina E sunt prezente în cantități mai mari în produsele lactate grase : smântână, unt, brânzeturi grase. Lactatele au un conținut ridicat în vitaminele hidrosolubile si în grupul B : B1, B2, B6, B12 și Vitamina PP.Grăsimile din lapte sunt o sursă bogată în lecitine, facilitând digestia și absorbția lor în organism.

Digestibilitatea ușoară a produselor lactate cu conținut mediu sau redus de grăsimi, recomandă consumul acestora în multe afecțiuni ale aparatului digestiv: gastrite, ulcere gastroduodenale, colite de putrefacție, pancreatite cronice.

Furnizând energia necesară exercițiilor ce presupun un efort fizic prelungit, 3 pahare de lapte îți asigură 50% din necesarul zilnic de proteine al organismului tău.

Dacă ținem cont că în produsele lactate găsim și complexul de vitamine B, cu un rol important în prevenirea oboselii și stării de nervozitate, vom înțelege de ce laptele este numit și «băutura sportivilor».Cu toate acestea, nu orice produs lactat pe care îl găsești pe piața respectă standardele de igienă acceptate.

În ciuda faptului că este considerat impropriu «mai sănătos», laptele neprelucrat și vândut în stradă sau la tarabele din piață reprezintă o reală sursă de îmbolnăvire.

Lactatele neprelucrate industrial și necontrolate sanitar-veterinar pot aduce cu ele boli grave, precum tuberculoza sau febra aftoasă.

Singura modalitate de evitare a pericolului de îmbolnăvire este prelucrarea industrială a lactatelor, proces care asigură distrugerea tuturor microbilor, fară a afecta calitățile nutritive de bază ale laptelui.

Prin prelucrarea industrială, laptele și produsele lactate nu își pierd nici unul din constituenții săi, ci dimpotrivă crește calitatea igienico-sanitară și valoarea nutritivă a laptelui procesat și a produselor lactate de pe piața liberă țărănească.

Componentele cele mai importante din punct de vedere nutritiv pe care le găsim în lactatele procesate industrial sunt:

– trei pahare de lapte pe zi reprezintă cea mai delicioasă modalitate de a ne asigura pană la 90% din necesarul zilnic de calciu si vitamine de care are nevoie organismul nostru. De aceea laptele este considerat cel mai complex și mai natural cocktail din câte există, gustul său inconfundabil fiind dublat de beneficii majore pe care acesta le aduce în dezvoltarea și menținerea unui corp sănătos și puternic. Ușurința cu care este asimilat îl face net superior soluțiilor medicamentoase, fiind tolerat excelent de către organism și neproducând efecte adverse. O dată cu înaintarea în vârsta există tendința de a consuma tot mai puține lactate. Conform recomandărilor pentru o hrană sănătoasă, atât femeile cât și bărbații trebuie să introducă produse lactate în meniul lor de trei ori pe zi.

2.2. Structura pieței produselor lactate

Obiceiuri de consum:

Laptele natural este consumat mai mult de persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 65 cu studii de gimnaziu sau mai puțin, din orașe mici. Nu prea este consumat de persoane de 19 până la 29 ani, cu studii medii sau superioare, din marile orașe și București.In marile orașe sunt mai solicitate pungile și cutiile de lapte pasteurizat. Cutiile de lapte tetrapak sunt preferate de persoanele cu venituri mari, și sunt mai puțin cerute în orașele mici.

Copiii (1-11 ani) consumă laptele împreună cu altcineva ca și persoanele de până la 30-45 ani, pe când persoanele cu venituri mari au tendința de a consuma singuri.

Persoanele cu studii superioare și venituri mari, cu vârsta cuprinsă între 18-29 și 45-65 nu obișnuiesc să consume laptele împreună cu familia.

Laptele natural este consumat fiert, pe când laptele pasteurizat poate fi consumat și în starea în care se achiziționează. Laptele se poate consuma cu cereale de către copii(l-l 1 ani) și de către femei în general.

Și femeile și bărbații preferă să bea laptele ușor încălzit.

Laptele cu cereale sau cu cacao este consumat în fața televizorului mai ales de persoane cu venituri mari, în marile orașe și București , și mai puțin consumat astfel de către persoanele cu venituri mici. Persoanele de 30-44 ani îl preferă seara, în timp ce cei de 12- 18 ani îl consumă dimineața sau la prânz.

Laptele bătut preparat în casă este consumat mai ales de persoanele de 45-65 ani, cu studii gimnaziale sau mai puțin de atât, cu venituri mici, ce trăiesc în orașe mici. Este mai puțin consumat de cei de 18-29 ani cu venituri mari, cu studii universitare și care locuiesc în marile orașe și în București. Cupele mici sunt mai preferate în orașele mici decât în orașele mari.

Pungile de plastic sunt preferate de către cei de 30-44 ani , din marile orașe și din București. Sunt mai puțin alese de cei din orașele mici și de către cei de 45-65 ani. Laptele bătut vărsat/ la vrac este agreat în orașele mici.

Persoanele cu venituri mari tind să-l consume singuri sau împreună cu soțul / soția. Bărbații, de 45-65 ani, cu studii superioare, cu venituri mari îl consumă de asemenea cu soțul / soția .Copiii (1-11 ani), persoanele cu venituri mici obișnuiesc să-l consume împreună cu toată familia, în timp ce persoanele cu venituri mari și studii medii / superioare și de 45-65 ani preferă de asemenea să-l consume cu toată familia.

În București și în marile orașe există tendința de a bea laptele bătut. în orașele mici se mănâncă laptele bătut, cu lingura. Și femeile obișnuiesc să consume cu lingura, în timp ce bărbații preferă să îl bea.

Bărbații prezintă tendința de a adăuga zahăr.

Laptele bătut este consumat in fața televizorului de către persoanele cu studii medii/ superioare din București. în orașele mari se consumă laptele bătut când se ia masa singur. Cei de 18-44 ani, cu venituri medii îl preferă la serviciu. Persoanele cu venituri mici consumă laptele bătut împreună cu familia la masă.

Cei care consumă lapte nu țin cont de perioada de timp, consumând oricând.

Deseori laptele este folosit și la prepararea altor mâncăruri.

2.3. Aria pieței

Sectorul «lapte și produse lactate » este unul dintre cele mai importante din agricultura României. Valoarea laptelui în anul 2011 a avut o pondere de 40% în totalul producției animale și 15% în valoarea producției agricole (dublându-se în ultimii 8 ani de la 7% în 2003 la 15% în 2011 ).

Laptele oferă prin compoziția lui complexă și calitatea nutritivă, elementele necesare unei alimentații aproape complete și echilibrate a populației, fiind un produs indispensabil mai ales in hrana copiilor, persoanelor in vârsta, bolnavilor și celor ce muncesc în medii toxice. Ușurința în utilizarea laptelui și produselor lactate pentru prepararea meselor, conținutul în proteine, nivelul ridicat de digestibilitate al preparatelor fermentate, raportul avantajos între valoarea nutritivă și prețul produsului constituie premise sigure pentru o evoluție ascendentă a consumului de lapte și produse lactate.

Principalele caracteristici ale filierei acestui produs sunt următoarele :

Producția de lapte este oscilantă, cu diferențe relativ mari între cantitățile de livrare vara și iama, deși țara noastră deține suprafețe însemnate de pășuni și fănețe naturale (33% din terenul agricol). Dispersia accentuată a efectivelor de vaci și a producției pe un număr mare de gospodării implică dificultăți în realizarea unei aprovizionări constante pe toată perioada anului.

Zonele tradiționale de producere a laptelui sunt, în general, cele de deal și munte.

Cererea pentru lapte, precum și exigențele din ce în ce mai ridicate privind calitatea produselor lactate este, în general, uniformă pe parcursul anului,remarcându-se însă solicitări nesatisfăcute în timpul sezonului rece, când oferta de lapte este mai scăzută.

Consumul cel mai ridicat de lapte este semnalat, în special, în marile centre urbane, care, în general, sunt depărtate teritorial de zonele de producție.

Canalele de distribuție prin care acest produs alimentar ajunge la consumatori sunt diferite. Cel mai important din punct de vedere al volumului fluxului de lapte îl reprezintă vânzările pe piața liberă și autoconsumul. Din acest punct de vedere, se poate face precizarea că aproximativ 65% din producția de lapte este valorificată prin acest sistem.

Un alt mod de valorificare este distribuția prin rețeaua magazinelor cu amănuntul și en- gross. Aceasta presupune colectarea laptelui de la producători prin punctele și centrele de colectare și apoi procesarea industrială în unități specializate. Prin acest canal se valorifică doar aproximativ 20% din producția de lapte a țării.

2.4. Analiza pieței lactatelor

Piața interna a lactatelor din România se ridică la circa 800 milioane de euro. Principalii jucători sunt Friesland Foods, Albalact Alba Iulia, LaDorna, Danone și Covalact Sfântu Gheorghe. În ceea ce privește cererea de produse lactate de pe piață, evoluția cea mai spectaculoasă s-a constatat la iaurturile de fructe. Astfel, dacă până în 2000 acest produs nu a avut mare succes, după aceea s-a înregistrat o creștere constantă de 10%-12% în fiecare an, tendința păstrându-se până în prezent. Cu toate că în ultima perioada s-a majorat consumul de lactate, de la 3,4 la 7 kilograme anual pe cap de locuitor, acesta este mult sub media europeană, de 20-30 de kilograme. în Bulgaria, consumul mediu anual ajunge la circa 14 kilograme pe cap de locuitor, în Cehia la 16 kilograme, în Franța la 33 de kilograme, iar în Ungaria la 17 kilograme.A crescut, de asemenea, și cantitatea de lapte procesat.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în primele cinci luni ale anului 2012, cantitatea livrată la fabrică a crescut cu 33.565 tone față de perioada similara din 2011, iar producția de unt a crescut cu 202 tone (7,2%). De asemenea, producția de brânzeturi a înregistrat o majorare cu 2.203 tone (8,9%), cu precădere pe seama cantității de brânză obținută exclusiv din lapte de vacă ce deține o pondere de 91,5% din producția totală pe acest segment. Și producția de smântână de consum a avut o tendință ascendentă, fiind înregistrată o creștere cu 2.765 tone (17,6 %), in timp ce laptele de consum a crescut cu 2.545 tone, respectiv 3,2 %. Anul trecut, producția de lapte din România a crescut cu 6,6% in 2012 față de 2011, de la 60,6 milioane de hectolitri la 64,6 milioane de hectolitri, dintre care 58,3 milioane de hectolitri reprezintă lapte de vacă și de bivoliță, potrivit INS.

CEREREA DE LAPTE

Cererea reprezintă cantitatea de lapte și produse lactate ce poate fi cumpărată la un anumit preț, într-o perioadă de timp, cantitatea cumpărată depinzând în primul rând de preț, în sensul că modificarea prețului determină modificarea cantității cerute.

Comportamentul de cumpărare al consumatorului se concretizează efectiv pe piață, în trei ipostaze distincte:

programarea detaliată a achiziționării de produse (sau apelarea la servicii), până la nivel de sortiment. Ca urmare, decizia este luată înainte de manifestarea comportamentului efectiv;

programarea generală a cumpărării, alegerea propri-zisă a sortimentului urmând a se face în magazin;

cumpărarea propriu-zisă și alegerea sortimentului se realizează în magazin.

In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial.

OFERTA DE LAPTE

În pofida potențialului natural, superior medii europene, producția de lapte obținută de la o vacă se situează sub nivelul performanțelor medii în context european, datorită în principal :

structurii dimensionale actuale a exploatațiilor agricole neadecvate obținerii de performanțe în domeniu;

furajării (continue) deficitare a animalelor, îndeosebi în fermele cu capital majoritar de stat și în gospodăriile țărănești;

numărului redus de animale de rasă superioare în totalul efectivului de vaci pentru lapte;

blocajului financiar, îndeosebi al unităților cu capital majoritar de stat;

dotării tehnice precare a majorității exploatațiilor;

managementului deficitar la nivelul fermei.

În anul 2014, destinațiile ofertei de lapte din producția totală au fost:

consum tehnologic ( 13 %);

consum familial (42 %);

direct pe piață (25 %);

unități specializate (20%).

2.5 Principalii producători:

Grupul Friesland Foods România, care include companiile Napolact, SCIL Târgu Mureș și Friesland România, este principalul producător de lactate, deținând o cotă valorică de 20% pe piața internă. Friesland Foods România este filiala locală a grupului olandez Friesland Foods. în primul semestru al acestui an, afacerile din România ale Friesland Foods au atins 63 milioane de euro, cu 16% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Grupul estimează in 2013 o cifră de afaceri de peste 120 milioane de euro, comparativ cu 107 milioane de euro în 2011. Danone România, filiala producătorului francez de lactate Danone, lider mondial în domeniul produselor lactate proaspete și al producției de apă îmbuteliată {Evian), și până de curând locul secund în domeniul biscuiților (Lu). încă din 1997, anul debutului activității pe piața din România, Danone a investit în constituirea și dezvoltarea liniilor de producție de cea mai bună calitate și la cele mai înalte standarde internaționale. De asemenea, Danone și-a organizat o rețea națională de distribuție a produselor lactate proaspete și, în același timp, un sistem de colectare a laptelui.

Danone România cunoaște o creștere accelerată și o diversificare continuă a portofoliului de produse, aniversând în 2014, 15 ani de la intrarea pe piața din România. Deține o cotă de circa 50% din totalul vânzărilor de iaurturi din România. Compania deține o unitate de producție în apropiere de București, iar aprovizionarea cu materie prima se face de la fermierii locali, cu care au fost încheiate parteneriate. Anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 305,6 milioane de lei (aproximativ 86,7 milioane de euro), cu 20% mai mare decât în anul precedent, potrivit datelor oficiale ale companiei. Hochland este principalul jucător la categoria brânzeturi.

Potrivit datelor de pe piață, brandul Hochland are o notorietate de 80% în rândul consumatorilor, iar cota de piață a companiei pe segmentele pe care este prezentă variază între 30% si 80%. Firma a obținut, anul trecut, o cifră de afaceri de 43 milioane de euro, cu 20% mai mare față de anul precedent.

Grupul LaDorna, operează în industria alimentară din 1998, având activități cu predilecție în sectorul produselor lactate, dar cu extindere și în agribusiness. Firma, care deține o rețea de ferme ecologice, în urma încheierii de parteneriate cu fermierii din zonă Suceava, este prezentă pe piața internă, dar și Ia export, a cărui pondere va crește semnificativ în următorii ani. LaDorna a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de 50.4 milioane de euro, față de circa 45.3 milioane de euro în anul precedent.

2.6. Comportamentul marilor producători din industria lactatelor

Friesland România nu face branding în adevăratul sens al cuvântului, ci exploatează branduri proprii create în altă parte: pe piața romanească, Milli și Oke! sunt un implant, nu o grefa. Compania va trebui să reconsidere atenția pe care o acordă brandurilor proprii, importate și autohtone, dacă va dori să își mențină cota de piață sub presiunea unor noi concurenți întru totul pe măsura ei.

Dorna Lactate gestionează bine brandul propriu și investește atât în el cât și în dezvoltarea unor avantaje competitive cu potențial diferențiator (ferme pentru produse ecologice). Compania pare să aibă o strategie deja adaptată la perspectiva descrisă în acest articol dintre brandurile romanești de lactate, LaDorna are cele mai mari șanse să dăinuiască în țară și să se extindă cu succes în străinătate.

Albalact începe să facă bine branding și, concomitent, se concentrează pe creștere cantitativă urmărind să-și dezvolte capacitatea de producție. Pentru a-și continua ascensiunea,

Albalact va trebui să repete succesul pe care brandul Fulga l-a înregistrat în sectorul laptelui UHT, fie extinzând brandul pe alte categorii de produse lactate, fie dezvoltând branduri noi. în caz contrar, compania va deveni o țintă de achiziție ușoară în următorii câțiva ani.

O ultimă observație importantă este aceea că piața este insuficient dezvoltată în principal din cauza puterii reduse de cumpărare, dar si datorita lipsei de educație a consumatorului. Totalitatea populației adulte României a crescut si si-a format gusturile și preferințele alimentare înainte de 1989 .

Dincolo de banii din buzunar, obișnuința cu laptele neprocesat "de la țară" (gras și sănătos, în accepțiunea multora) îi ține pe destui consumatori departe de laptele UHT, care are un gust specific, nou. Nici unul dintre brandurile existente astăzi pe piață nu face vreun efort vizibil să educe publicul despre calitățile, gustative și de altă natură, ale laptelui procesat, pentru a-și spori baza de consumatori. Nu cred că singura cauză a acestei pasivități este marja redusa de profit și, din punctul meu de vedere, un astfel de efort ar putea constitui o oportunitate serioasă pentru un brand existent sau pentru unul nou, o oportunitate nu ușor de exploatat, dar bazată pe o caracteristică obiectivă a produsului și, de aceea, imediat perceptibilă și apreciabilă de către consumator.Brandingul ne-ar putea ajuta sa ne păstram o industrie a produselor lactate sănătoasă, multă vreme de acum încolo.

CAPITOLUL III: STUDIUL DE MARKETING PRIVIND ATITUDINEA CONSUMATORILUI FATA DE RAPORTUL CALITATE / PRET LA PRODUSELE LACTATE

Cercetarea comportamentului consumatorului de produse lactate (calitate / preț ) din piața agro – alimentara Oltenița.

3.1 Metodologia cercetării

Identificarea problemei și stabilirea scopului cercetării

Această cercetare are ca scop general studierea comportamentului consumatorului de produse lactate , mai ales ce proveniență au acestea, în rândul cumpărătorilor din piața agro – alimentara Oltenița

Obiectivele cercetării:

1.Identificarea profilului consumatorului de produse lactate prin obținerea de informații referitoare la: sex, venituri, domiciliul urban sau rural.

2.Determinarea criteriilor care stau la baza alegerii și cumpărării de produse lactate, respectiv motivele de cumpărare a acestora prin obținerea de informații referitoare la: consum, nivelul de satisfacție, caracteristicile vizate, importanța caracteristicilor vizate, vizionare de spoturi publicitare de interes național cu privire la consumul de produse lactate, impactul publicității asupra deciziei de cumpărare a unei cantității de produse lactate mai mare.

Grupul țintă:

Grupul țintă este constituit în totalitatea din rândul cumpărătorilor din piața agro alimentara Oltenița, care sunt dispui sa acorde importanță acestui studiu de marketing.

Dimensionarea eșantionului:

Pentru determinarea mărimii eșantionului de respondenți , plecând de la volumul colectivității totale N ,respectiv un număr de 30000 de locuitori ai municipiului Oltenița fără a mai lua in considerare caracteristicile populației, folosind expresia Taro Jamane :

7,5%

e- eroarea limită de reprezentativitate admisă

Populațiatotală =30.000 locuitori

Populațiaeșantionului= 179 persoane

Dimensiunea este de 179 de respondenți, în cazul aspectului demografic cel mai mulți respondenți, 138 de respondenți, provin din mediul urban,iar restul de 41 provin din mediul rural. Mediul Rural 23%

Administrarea chestionarului:

Metoda folosită este aceea pe teren, în piața agro-alimentară din Oltenița

Ipotezele cercetării:

Cei mai mulți dintre consumatori de produse lactate sunt de sex feminin, în speță pentru această categorie este mult mai importantă calitatea legumelor consumate.

Consumatori de legume autohtone au un buget mai mare de 1500 RON/luna , iar consumatorii de legume din import au un venit sub 1500 RON/luna.

Cei mai mulți indivizi au în vedere raportul calitate-preț și mai puțin cantitate – preț, considerând mai oportun să consume produse lactate naturale desi sunt mai scumpe, decât produsele lactate industrializate mai ieftine și din punctul lor de vedere mai slabe calitativ.

Pentru a verifica aceste informații vom observa în continuare răspunsurile intervievaților la chestionarul privind preferințele consumului de produse lactate privind raportul calitate pret,aflat în Anexa 4.

3.2 Interpretarea chestionarelor:

l.În cazul primei întrebări, Sunteți consumator de produse lactate?, toți cei intervievați sunt consumatori de produse lactate datorită stilului de viață, preferințelor culinare, culturii, acestea sunt principalele specificații care determină consumul produse lactate.

2.În ceea ce privește a doua întrebare, Care este locul de unde achiziționați produsele lactate?,preferințele consumatorilor sunt împărțite astfel:

După cum rezultă din graficul de mai sus cei mai mulți consumatori achiziționează produse lactate din piețe agro – alimentare, ceea ce înseamnă un plus pentru produsele naturale cumpărate direct de la producători. Se poate observa că o importantă pondere în preferințele consumatorilor de achiziționare al produselor lactate sunt și magazinele alimentare,16 % preponderant în mediul rural unde posibilitățile de achiziționare a produselor lactate sunt mai restrânse, se observă că cei mai puțin consumatori preferă supermarketul ca loc de achiziționare a produselor lactate acesta poate reprezenta un minus pentru produsele lactate deoarece consumatori considera ca nu au aceiasi calitate produsele in comparatie cu produsele naturale.

3.Întrebarea 3 V-a influenteaza raportul calitate / preț la produsele lactate pe care le achiziționați? , va scoate în evidență preferințele consumatorilor .Acestia pun mai mult pret pe calitate decat ceea ce privește pretul pe care il dau pe produse , astfel: din grafic se observă înclinarea preferințelor consumatorilor spre calitatea produselor lactate , consumatorii care preferă calitatea sunt în număr de 150, în timp ce doar 45 de intervievați pun accent preț

4.Întrebarea 4, Cât de mult vă influențează promavarea consumului de produse lactate în alegerea coșului zilnic?, ilustrează rolul promovării în alegerile pe care consumatorii le fac, pe cei mai mulți dintre respondenți îi interesează acest aspect, motiv pentru care producătorii trebuie să își promoveze produsele pentru a câștiga încrederea consumatorilor. Aspecte precum: cel demografic, ca de exemplu consumatorii din mediu rural s-ar putea sa nu fie interesați de promovare deoarece pot deține informații în domeniu; structurarea eșantionului pe sexe influențează de asemenea răspunsurile deoarece promovarea acestui sector este mult mai important pentru persoanele de sex feminin, acestea sunt cele care fac cumpărăturile; veniturile consumatorilor pot influența de asemenea părerile consumatorilor astfel promovarea va crește costurile ceea va duce la creșterea prețului de vânzare al produselor lactate.

5.Întrebare 5, Ce tip de produse lactate consumați? se corelează cu informații precum proveniența produselor lactate, deoarece în cazul produselor lactate naturale prospețimea acestora este interpretabilă deoarece acestea nu au conservanti, consumatorii care preferă produsele lactate în stare extra proaspătă sunt de sex feminin, se poate observa că persoanele de sex feminin sunt mai mult interesate de acest aspect și într-o măsură mai mică persoanele de sex masculin, aici se ia în calcul și criteriul demografic potrivit căruia chestionații care provin din mediul rural pot consuma produse lactate proprii, în stare extra proaspete .În ceea pe privește preferințele consumatorilor de produse lactate procesate se observă că din întreg eșantionul produse lactate în stare procesată sunt pe placul a 11 intervievați, iar produsele lactate proaspete sunt pe placul celor mai muți dinte chestionați.

6.Întrebare 6 De obicei produsele lactate le consumați în diferite momente ale zilei?

Respondenții au ales să răspundă la această întrebare luând în considerare și tipul de produse lactate consumate deoarece la micul dejun si gustarea dintre mese se poate opta pe mai multe tipuri de produse lactate , iar în cazul cinei se poate opta pentru produsele lactate în stare procesată având în vedere că necesită timp pentru preparare.. Criteriul clasificării polulației în funcție de venit poate fi un criteriu important, deorece persoanele care au venituri mai mari muncesc mai mult, determinând alte preferințe de consum decât gustarea dintre mese deoarece nu dispun de timp liber pentru a consuma produsele lactate

7.Întrebarea 7, Care este frecvența de consum a produselor lactate?, se corelează cu întrebarea numarul 6 de asemenea, se apreciază că 146 de respondenți au inclus în dieta lor zilnică produse lactate,în condițiile în care doar 15 respondenți consumă produse lactate de mai multe ori pe zi, iar 18 de respondenți consumă produse lactate săptămânal, niciun respondent nu consumă produse lactate mai rar de odata pe săptămână. Prin compartimentarea chestionaților la această întrebare se observă o reorientare a preferințelor de consum, se optează spre un stil de viță sănătos.

8.Întrebarea 8, În ce măsură cunoașteți oferta de produse lactate?

Răspunsurile sunt foarte importante deoarece putem afla cât de interesați sunt consumatorii de produsele pe care le consumă, dacă aceștia fac cercetări pentru achiziționarea celor mai avantajoase produse atât din punct de vedere economic, dar și calitativ. Un rol foarte important pentru a cunoaște oferta de produse de pe piață o are promovarea acestui tip de alimente, interesul față de cunoașterea ofertei de produse lactate este determinată și de veniturile consumatorilor, pentru consumatorii cu venituri mai mari prețurile mai ridicate nu sunt un impediment în achiziționarea produselor, în schimb cei cu venituri mai mici încearcă sa își satisfacă nevoile cu bugetul disponibil. Observăm o egalitate între criteriile foarte bine informați, bine informați și puțin informați (fiecărui criteriu îi sunt de acord câte 55 de chestionați) și 14 chestionați pentru criteriul foateputin informați.

9.Întrebarea 9, Ce cantitate de produse lactate achiziționați la o singură cumpărare?

Cantitatea de produse achiziționată la o singură cumpărare va determina cunoașterea comportamentului consumatorilor, dacă achiziționeză cantități mici consumatorii pot fi cei ce prefer produsele lactate în stare extra proaspătă ori consumă foarte puține(1 kg), în acest caz se regasesc 59 dintre respondenți poate fi ipostaza persoanelor de sex faminin ce apreciază calitatea și prospețimea; respondenții care cumpără mai mult de 2 kg le pot achizitiona pentru o perioadă mai lungă fie numărul membrilor familiei este mai mare, în această situație se încadrează 104 de respondenți; persoanele care achiziționează mai mult de 3 kg de produse lactate pot reprezenta cazul celor care consumă mai multe produse , fie durata între două achiziții este mai mare, în această categorie se încadrează 14 de respondenți.

10.Întrebarea 10, Când cumpăr produse lactate mă interesează cine este producătorul acesatora?

Interesul față de producătorul produselor achiziționate are acordul total a 40 dintre respondenți, acordul a 85 de respondenți, 35 de respondenți nu sunt siguri, iar dezacordul față de producătorul legumelor este exprimat de 9 respondenți. Mai mult de jumătate din respondenți sunt în acord și acord total față de interesul de a afla cine este producătorul produselor lactate pe care ei le achiziționează, interesul față de acest aspect poate determina sau nu inițierea unui nou proces de cumpărare. Răspunsurile pot fi corelate cu cele de la întrebarea 8, unde cei mai mulți respondenți cunosc oferta de produse lactate ceea ce ar putea determina interesul de a cunoaște cine este și producătorul acestora.

11.Întrebarea 11, Produsele lactate bio sunt mai sanatoase?

În ceea ce privesc preferințele consumatorilor în cazul produselor lactate 40 de respondenți consideră că acestea sunt cele mai bune exprimându-și acordul total, 85 de respondenți sunt de acord, 25 nu sunt siguri cum că acestea ar fi cele mai bune și 29 sunt în dezacord cu afirmația că produsele lactate bio sunt cele mai bune. Aspectul demografic a influențat în mare parte ca cei chestionați ce provin din mediul rural să răspundă cu acordul total la această întrebare. Datorită numărului mare de respondenți care preferă produsele bio chiar dacă oferta este limitată, poate reprezenta baza unei strategii prin care să se relanseze sectorul legumicol în România având ca bază preferințele consumatorilor.

12.Întrebarea 12, Produsele lactate din import nu au aceleași proprietăți organoleptice (gust, culoare, aromă, dimensiune) ca cele românești?

Corelând cu întrebarea anterioară se observă că 55 de respondenți sunt în acord total că produsele lactate din import sunt inferioare prin calitățile organoleptice celor romanesti, 85 de respondenți sunt în acord, 15 respondenți sunt nesiguri preferând ambele variante atunci când achiziționează produse lactate, iar 14 nu sunt de acord, ceea ce înseamnă că prefer produsele din import în detrimentul celor romanesti. Preferințele consumatorilor reprezintă încă un plus pentru produsele lactate romanesti, dar acest lucru nu înseamnă ca în cazul deficitului de produse romanesti consumatorii nu se vor îndrepta spre produsele din import.

13.Întrebarea 13, Ați aprecia o ambalare și o prezentare superioară a sortimentului de produse lactate?

În ceea ce privește ambalarea produselor lactate 15 respondenți sunt în acord total cu această afirmație cei mai mulți dintre aceștia de sex masculin deoarece prin ambalare este mai practic procesul de cumpărare, transport, 65 dintre respondenți sunt de acord, 25 și-au exprimat părerea dezinteresată față de acest aspect, iar 30 preferă produse lactate în stare vrac pentru a le alege pe cele pe care le doresc,însă legumele în vrac sunt mai greu de depozitat și transportat ocupând mai mult spațiu. Precum promovare, ambalarea produselor vor necesita cheltuieli suplimentare care vor ridica prețul de vânzare al produselor lactate.

14.Întrebarea 14, Vă influențează în decizia de cumpărare aspectul exterior al produselor lactate din import în comparație cu gustului celor autohtone?

Prin răspunsurile obținute putem observa că românii încă sunt fideli sortimentelor de produse lactate romanesti, chiar dacă acestea nu au acelasi aspect ca cele din import, astfel 144 respondenți consideră că aspectul exterior perfect al produselor lactate din import nu este în acelaș raport cu calitatea lor, sau mai probabil putem asista la o nouă direcție în cazul preferințelor, aceea a consumului de produse ecologice mai ales că țara noastră se poate încadra cu succes în această categorie datorită cantităților foarte mici de substanțe chimice folosite.

15.Întrebarea 15, Prețul produselor lactate depinde de calitatea lor?

Răspunsurile la întrebarea Prețul produselor lactate depinde de calitatea lor?, 45 de persoane sunt în acord total, aceștia fac parte din categoria celor cu venituri peste 1500 RON și preferă să cumpere produsele lactate pe care le găsesc la un moment dat fără să mai verifice prețurile deoarece consideră că prețurile mari îndreptățesc și calitatea; de acord cu această afirmație sunt 135 de respondenți, dar aceștia vor cerceta piața și vor achiziționa produse la preturi mari doar dacă raportul calitate-preț este sustenabil, se observă că cel mai important rol în acest caz îl are gruparea respondenților pe categorii de venit.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Concluzii:

Ultimi ani au marcat consolidarea și maturizarea pieței românești a produselor lactate, fenomen care la nivelul consumatorilor se poate traduce prin diversificare, se asistă la diversificarea ofertei prezente, datorate integrării României în Uniunea Europenă, astfel țara noastră reprezintă și va mai reprezenta pentru Uniunea Europeană o piață de desfacere vulnerabilă.

Vulnerabilitatea țării noastre este datorată sistemelor defectuase de producție laptelui, deoarece procesul de modernizare a fermelor prin accesarea fondurilor europene este încă la început,iar producătorii sunt reticenți, îmbunătațirea rezultatelor actuale va avea loc în viitor prin cresterea productivității datorată tehnologizării la standarde europene .

Pentru a realiza acest studiu s-a apelat la metoda cercetării calitative, utilizând ca de al acesteia chestionarul administrabil, asupra unui eșantion bine determinat pentru segmentul de piață analizat.

Scopul pe care l-am urmărit a fost acela de a pătrunde în mintea consumatorului pentru a observa raportul calitate / preț la produsele lactate asupra deciziei acestuia de a le cumpăra.

Fenomenul de creștere a consumului de produselor lactate este favorzat de câțiva factorii cheie, precum : creșterea nivelului de trai pentru majoritatea populației, creșterea nivelului de educație, emanciparea consumatorului și implicit a nevoilor de consum ale acestuia.

In această lucrare am putut observa modul intensiv de producere a produselor lactate în Uniunea Europeană și cel extensiv practicat de țara noastră.

În urma chestionarului de la Capitolul III, se observă că toți cei intervievați consumă legume,din raspunsurile obținute pe parcursul chestionarului se obesevă că cetațeni din piata agro-alimentara din Oltenița sunt consumatori ' educați " aceștia fiind foarte interesați de o alimentație cât mai sănătoasă, de aceea cei mai mulți dintre respondeți sunt interesați produse lactate naturale , produse în condiții ecologice în România, decăt de cele care au o aspect frumos și propiețățiorganoloeptice slabe.

Propuneri :

îmbunătățirea competitivității și orientării pieței, astfel încât să contribuie la obținerea unei producții durabile, competitive atât pe piețele interne cât și pe cele externe;

reducerea fluctuațiilor înregistrate în veniturile producătorilor ca urmare a crizelor care afectează piața;

creșterea consumului produse lactate în cadrul Comunității;

continuarea eforturilor în scopul menținerii și protejării rețetelor traditionale .

Creșterea competitivității produselor: având în vedere gradul scăzut al cunoștințelor privind marketing-ul produselor lactate. Creșterea competitivității produselor se poate asigura prin programe de formare profesională, promovarea cercetării aplicate și optimizarea costurilor de producție. În același timp sunt necesare investiții în tehnologie care să determine crearea de plus valoare producției a laptelui, concentrarea ofertei și îmbunătățirea infrastructurii rețelelor de comercializare.

Optimizarea: costurile de producție; stabilizarea prețurile de producție; planificarea producției și a ofertei evitarea supradimensionării pieței, este important ca producătorii să – și planifice oferta și să se adapteze mai bine la cererea pieții (produse de calitate, cantitate, ritmicitate și termene de livrare scurte respectarea principiilor de trasabilitate). Creșterea numărului de organizații de producători și a gradului de profesionalizare a personalului angajat poate determina indirect creșterea veniturilor producătorilor.

Acordurile profesionale pot juca un rol foarte important în stabilirea unui echilibru între cerere și ofertă cu efecte pozitive în piață. De aici se poate deduce necesitatea stimulării dezvoltării organizațiilor interprofesionale ca partener important în modelarea politicii de piață.

Atâta timp cât organizațiile interprofesionale sunt capabile să se implice în rezolvarea problemelor tehnice și tehnologice ale producătorilor printr-un parteneriat cu rețeaua de cercetare acestea pot stimula creșterea importanței cercetării aplicate și a gradului de inovativitate a fermierilor.

Promovare pentru a încuraja desfacerea a laptelui, este necesară o abordare structurală realizată prin strategii naționale profitabilă pentru producătorii autohtoni, dar și pentru a încuraja consumului prin atragerea atenției consumatorilor cu privire la beneficiile consumului de lapte.

Prevenirea și gestionarea crizelor: produse lactate la fluctuația prețurilor de pe piață trebuie sa fie asigurată atât de organizațiile de producători cât si de si de instituțiile statului, prin măsuri precum:

să poată stimula prin promovare și mai mult desfacerea;

să organizeze activități de calificare, de exemplu în domeniul sistemelor de calitate, marketing, stimularea desfacerii, etc.

Creșterea potențialului de producție: se poate realiza prin creșterea gradului de tehnologizare și a orientării către piață a exploatațiilor.

Anexa 4

Chestionarul privind preferințele consumatorilor de legume autohtone vs. legume din import

Sunteți consumator de produse lactate?

a) Da b) Nu

2.Care este locul de unde achiziționați produsele lactate?

magazine alimentare

magazine de legume-fructe

piete agroalimentare

supermarket

hypermarket

3.Care este sursa de proveniență a produselor lactate pe care le achiziționați?

cele provenite din producția autohtonă

cele provenite din import

4.Cât de mult vă influențează promavarea consumului produse lactate în alegerea pentru coșul zilnic?

a) foarte mult

b) mult

c) indiferent

d) într-o mică masură

e) foarte puțin

5. Ce tip de produse lactate consumați?

a) în stare extra proaspată

b) în stare proaspată

c) în stare procesată

6. De obicei produsele lactate le consumați în diferite moemente ale zilei?

a)mic dejun

b)gustare între mese

c)seara

7.Care este frecvența de consum a produselor lactate proaspete?

a)de câteva ori pe zi

b)zilnic

c)săptămânal

d) o dată la două săptămâni

8.În ce măsură cunoașteți oferta de produse lactate?

a) foarte bine informați

b) bine informați

c) puțin informați

d) foarte puțin informați

9.Ce cantitate de produse lactate achiziționați la o singură cumpărare?

a) 1 kg

b) 2 kg

c) peste 3 kg

10.Când cumpăr produse lactate mă interesează cine este producătorul acesatora?

acord total

acord

nesigur

dezacord

11.Produsele lactate bio sunt cele mai bune?

acord total

acord

nesigur

dezacord

12.Produsele lactate din import nu au aceleaș proprietăți organoleptice( gust, culoare, aroma, dimensiune) ca a celor românești?

acord total

acord

nu sunt de acord

dezacord

13.Ați aprecia o ambalare și o prezentare superioară a sortimentului de legume?

acord total

acord

nesigur

dezacord

14.Vă influențează în decizia de cumparare aspectul exterior al produselor lactate din import în comparație cu gustului celor autohtone?

Da

Nu

15.Prețul produselor lactate depinde de calitatea lor?

acord total

acord

nu sunt de acord

16. Sunteți o persoană de sex?

a)feminin

b)masculin

17. Domiciliul dumneavoastră:

a)mediu urban

b)mediu rural

18.Venitul dumneavoastră lunare este:

a)sub 800 ron

b)800-1200 ron

c)1200-2000 ron

d)peste 2000 ron

BIBLIOGRAFIE

1. Barbu Andreea, Curs « Piața Laptelui », București, 2007

2. Cățoiu Iacob, Cercetări de Marketing, Editura Uranus, București, 2003

3.Cruceru Anca Francisca, Marketing – Strategii Concurentiale, Editura Universitară, București, 2006

4.Prihoanca Diana, Televiziune Marketing Comunicare, Editura Uranus, București, 2006

5.Frank Newport, Cât de mult contează sondajele de opinie?, Editura AII, București, 2007

6. Kotler Armstrong, Principiile Marketingului, Editura Teora, București, 2004

7.Leovaridis Cristina, Industria publicității – O abordare organizațională, Editura Universitară, București, 2007

8. Thomas J. Michael, Manual de Marketing, Editura Codecs. București, 1998

9. Phillip Kotler, Managementul Marketingului, Editura Teora, București, 2004

10. Philip Kotler, Conform lui Kotler, Editura Brandbuilders, București, 2006

11. Ion Raluca Andreea, Marketing – Studii de caz și lucrări aplicative, Editura A.S.E. , București, 2005

12. Ștefănescu Paul, Bazele Marketingului, Editura S.C. Tipoalex S.A, București, 1994

13. Manole Victor, Stoian Mirela, Agromarketing, Editura ASE, București, 2001

14. Manole Victor, Stoian Mirela, Horia Dorobanțu Marketing, Editura ASE, București, 2001

15. Mihai Diaconescu, Marketing Agroalimentar, Editura Universitară, București, 2005

20.xxx-.INSSE

21. xxx.-MADR

22. xxx.-FAOSTAT

23 xxx.-AGROROMÂNIA