Cec Ul Bancar
INTRODUCERE
CAPITOLUL I: CECUL- CADRUL GENERAL, DELIMITARI CONCEPTUALE
1.1. Titlurile comerciale de valoare
1.2 Aparitia si evolutia cecurilor
1.3 Definitie, trasaturi, reglementare
1.4. Clasificarea cecurilor.
1.5. Cecurile electronice.
CAPITOLUL 2: CONDITIILE DE VALABILITATE A CECULUI.
2.1 Reglementarea legislativa in Romania
2.2 Premisele emiterii cecului
2.3. Mentiunile obligatorii si mentiuni facultative ale cecului.
2.4. Circuitul cecului
CAPITOLUL 3: OPERATIUNI IN PROCESUL UTILIZARII CECULUI.
3.1. Avalizare
3.2. Girarea/andosarea
3.3. Plata
3.4. Regresul, in caz de neplata a cecului. Prescriptia
CAPITOLUL 4: RISCURI IN UTILIZAREA CECULUI
4.1 Riscuri in utilizarea cecului
4.2 Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor
4.3 Riscul exportatorului la plata in cont deschis
4.4 Inselaciuni si inducerea in eroare http://contabilul.manager.ro/a/12457/utilizarea-instrumentelor-de-plata-bilete-la-ordin-cec-inselaciuni-si-inducerea-in-eroare.html
CAPITOLUL 5: STUDIU DE CAZ
Având în vedere importanta deosebita pe care o ridica dreptul comercial in sistemul de drept romanesc si international, am ales aceasta tema cu scopul de a aborda in prezenta lucrare
principalele probleme teoretice si practice cu privire la regimul juridic al cecului, in ansamblul instrumentelor de plata, avand rolul de a aduna si furniza informatii cu privire la istoricul cecului, aparitia acestuia, tipuri de cecuri, conditiile valabilitatii acestuia, diverse operatiuni privind utilizarea cecului, etc.
În acest sens primul capitol abordeaza aspectele teoretice cu privire la
În capitolul al-II-lea este realizata o prezentare generala a
Capitolul al-III-lea intitulat „……”reprezinta substanta principala a lucrarii. Aici sunt abordate problemele esentiale ale
În ultimul capitol se abordeaza problematica referitoare la
1.1 Titlurile comerciale de valoare:
Pentru a face mentiune la titlurile care inglobeaza anumite valori patrimoniale sunt folosite simultan notiunile de “titluri de credit” sau “titluri de valoare
Titlul de credit, spre deosebire de orice inscris, are o influenta foarte mare asupra creditului, mai ales asupra circulatiei si stingerii sale. Cel care isi pune semnatura pe titlu se obliga in aceleasi conditii cu persoana care a emis titlul, "neputandu-se obliga mai sever sau mai usor" (nota de subsol 3). Aceste documente confera titularului lor capacitatea de a execita "la o data determinata", dreptul specificat in continutul acestora. Ele sunt negociabile si confera avantajul unei circulatii usoare. Titlul de credit comercial permite constatarea "existentei unei obligatii comerciale, care urmeaza a fi executate dupa trecerea unui interval de timp". “Diversitatea si complexitatea bunurilor care fac obiectul circulatiei (bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale) conduce la o varietate a formelor juridice prin care se realizeaza circulatia. O forma juridical moderna a circulatiei bunurilor o cinstituie circulatia inscrisurilor (titlurilor) care incorporeaza anumite valori patrimoniale..”Pentru desemnarea titlurilor care desemneaza anumite valori patrimoniale, este folosita notiunea generica de "titluri de credit" sau "titluri de valoare" ( nota de subsol 4). Luandu-se in considerare faptul ca ele nu au la baza o creditare, in doctrina se considera a fi mai corecta denumirea de titluri comerciale de valoare.
Titlul comercial de valoare "poate fi definit ca un inscris denumit si titlu in temeiul caruia posesorul sau legitim este indrituit sa exercite, la o data determinata, dreptul aratat in inscris" ( nota de subsol 5 )
Conform prevederilor art. 3 din Codul Comercial, emiterea si circulatia titlurilor de valoare sau a titlurilor de credit, reprezinta fapte de comert obiective.
Dupa modul in care circula, titlurile se impart in trei categorii: titluri nominative, titluri la ordin si titluri la purtator.
Dupa cum cauza obligatiei este sau nu mentionata in inscris, titlurile comerciale de valoare se impart in titluri cauzale si titluri abstracte. Titlurile cauzale cuprind cauza obligatiei, iar cele abstracte incorporeaza obligatia si dreptul corelativ, fara a mentiona cauza operatiei. (ex: cambia, biletul la ordin)
Titlurile de valoare prezinta anumite caractere comune:
– caracter constitutiv: prin acest tip de caracter comun se afirma faptul ca dreptul de creanta este practic absorbit in titlul respectiv si poate fi folosit numai in baza acestuia din urma.
– caracter formal – pentru a imbraca o configuratie legal valabila, titlul respectiv trebuie sa aiba o anumita forma prestabilita si sa contina toate mentiunile si indicatiile expres stabilite de lege pentru forma sa valabila.
– caracter autonom – titlul are un caracter autonom in sensul ca posesorul legitim al acestuia este prezumat a avea un drept nou, propriu si independent fata de dreptul transmitatorului. Indiferent de cauza care a determinat emiterea unui titlu de credit, obligatia care deriva din acest titlu este independenta. Pe cale de consecinta, dobanditorului titlului nu ii pot fi opuse exceptiile ce puteau fi opuse transmitatorului( ex: nevaliditatea, termenul de gratie). Dreptul inscris in documentul respectiv este determinat "numai de relatia dintre posesor si titlu" (nota de subsol 7)
– caracter literal – in sensul ca intinderea si natura dreptului specificat in titlu nu pot fi modificate, ci se pot determina exclusiv in functie de mentiunile cuprinse in titlul respectiv. În consecinta, elementele înscrisului nu pot fi nici completate si nici interpretate cu ajutorul altor înscrisuri ori a unor împrejurari de fapt. Excluderea oricaror dovezi extrinseci este o consecinta a caracterului formal al înscrisului;
-caracterul negociabil – titlurile se numesc si "instrumente negociabile" datorita capacitatii de a fi transmise de prin simpla predare materiala a documentului de catre posesorul acestuia catre o alta persoana. Astfel, ele circula din punct de vedere juridic.
– caracterul complex – Titlurile de credit au un caracter complex datorita faptuluil ca acest termen poate cuprinde trei mari categorii de documente: titlu reprezentativ al marfii, efecte de comert, valori mobiliare.
In sensul de titlu reprezentativ al marfurilor, titlul de credit confera titularului "un drept de proprietate sau de gaj asupra unui bun corporal". Posesorul titlului este titularul unui drept real asupra marfurilor, avand beneficiul dispozitiei asupra lor. Din aceasta categorie fac parte: conosamentul, recipisa de depozit si warantul. Aceste documente se numesc titluri reprezentative ale marfurilor, deoarece tin locul marfurilor, avand posibilitatea de a circula in locul acestora, conform legii.
In sensul de efecte de comert, titulurile de credit constata o creanta pe termen scurt, asigurand plata ei "la scadenta" de catre debitor. Primirea platii se afla in legatura directa si exclusiva cu posesia titlului. Ele dau posesorilor legitimi dreptul la plata unei sume de bani. In aceasta categorie intra cambia, biletul la ordin si cecul. Efectele de comert exprima in moneda valoarea pe care o inglobeaza, ele indeplinesc astfel functia de numerar. Din aces motiv, aceste instrumente de plata mai poarta si numele de "moneda comerciantilor" ( nota de subsol 9). Efectele de comert dau posibilitatea ca pana la ridicarea sumei sumei mentionate in inscris de catre titular, debitorul sa beneficieze de credit.
In sensul de valori mobiliare, titlurile de credit constata o creanta pe termen lung, care se inapoiaza treptat, aducand un venit periodic titularului, pana la rezilierea completa a drepturilor sale. Fac parte din aceasta categorie actiunile emise de societatile comerciale. Actiunile sunt "titluri reprezentative ale contributiei asociatilor, constituind fractiuni ale capitalului social, care confera posesorilor calitatea de actionar".(nota de subsol 10) Ele confera detinatorului dreptul la: dividende, vot in adunarea generala, restituirea valorii nominale, in caz de lichidare a societatii.
Cele mai semnificative titluri de valoare folosite in comertul international sunt: cambia, cecul si biletul la ordin.
Terminologic, cambia îsi are originea în latinescul “cambium”, care era o varietate a contractului “permutatio”, desemnat pentru schimbul de bani contra bani, prin care anticii, având o moneda data, doreau sa o schimbe într-o alta moneda (ceea ce ar corespunde astazi sintagmei “schimb valutar”). Adoptând o definitie pur formala, vom considera cambia ca fiind titlul care, predat (remis) de catre tragatorul beneficiarului, confera acestuia din urma, sau aceluia la al carui ordin a fost emis, dreptul de a face sa se plateasca, la o data determinata, o anumita suma de bani sau, dupa Vivante este “un titlu de credit formal si complet, continând obligatiunea de a plati, fara contraprestatiune, o suma de bani, la scadenta si în locul care sunt mentionate în ea”.
Fig. 1.1 Cambia
Biletul de ordin este un înscris prin care o persoana, numita emitent sau subscriitor, se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane, numita beneficiar sau la ordinul acesteia.
Fig. 1.2 Biletul la ordin
Rezulta, din cele explicate mai sus, ca “un inscris in temeiul caruia posesorul sau legitim este indriduit sa exercite, la o data determinata, dreptul aratat in inscris” este de o importanta mareata pentru activitatea comerciantilor de pe teritoriul tarii si nu numai.
1.2 Aparitia si evolutia cecurilor
Cu o popularitate destul de mare in Europa, contrar asteptarilor multor oameni, cecul nu este o inventie a zilelor noastre. Potrivit anumitor istorici, aceasta modalitate de plata si-a dobandit denumirea in Anglia medievala, acolo unde primul cec bancar a fost introdus in anul 1557 de catre Thomas Gresham. Alti istorici afirma, insa, ca cecurile au aparut in Europa, in jurul anului 1400.
Acesta a evoluat pana la sfarsitul secolului XVII, moment in care a ajuns sa functioneze ca si cecul din vremurile noastre. Au existat mai multe incercari de creare a acestui instrument de plata, anterior acestui moment, predecesorii cecului fiind utilizati de greci si egipteni cu foarte multi ani inaintea aparitiei acestuia.Cecul bancar modern are ca stramo? cecul emis de bancherii Egiptului ptolemeic, urmat apoi de cecul utilizat de bancherii Greciei antice.Isocrate (436-338) in Trapezitica recomanda folosirea cecului de calatorie, aratând exemplul luiStratocles, ceta?ean atenian care a vrut sa evite riscul deplasarii numerarului cu ocazia voiajuluisau la Pont, a platit o suma unui bancher atenian, fiul lui Sapaios din Pont. În schimbul sumeiplatite, bancherul atenian i-a eliberat un cec de calatorie. Ajungând cu bine la Pont si prezentândacel înscris lui Sapaios tatal, acest bancher i-a platit suma înscrisa pe cec Dupa cum atesta sursele istorice, forme primare ale cecului par sa fi fost folosite inca din mileniul intai in estul Mediteranei, ajungand sa se extinda, pana in secolul X, pana in lumea musulmana. In paralel, sistemele monetare erau extrem de primitive, existand, la vremea respectiva, doar cateva monede de valoare. In timpul cruciadelor, ca urmare a contactului cu lumea musulmana, europenii au adoptat o parte semnificativa din sistemele monetare si bancare folosite de acestia. In secolul al XIII-lea, incep sa apara primele banci in orase comerciale ca Barcelona, Florenta, Genova si Venetia, insa nu si primele cecuri.
Primele banci europene se opuneau cu vehementa utilizarii cecurilor, privind acest lucru cu maxima suspiciune si considerand ca poate duce la frauda din partea platitorului si chiar din partea bancii.Desi au devenit populare si si-au dovedit utilitatea, controversele in privinta cecurilor nu au disparut usor. Un ordin din Barcelona anului 1527 interzicea folosirea lor la o anumita banca, in timp ce, in Venetia, sunt interzise, in totalitate, in anul 1526. Acestea preferau ca pentru un transfer de bani, atat platitorul cat si cel care urma sa faca plata sa fie prezenti concomitent in incinta bancii, iar tranzactia sa fie facuta in fata bancherului. Din aceste considerente, o lunga perioada de timp a fost folosita polita de schimb, predecesor al cecului. Aceasta era intocmita dupa modelul primelor polite musulmane, cunoscute in Arabia sub numele de “suftadja” si intocmai ca si cecul, cuprindea instructiunile scrise ale celui care dorea transferul, indicand suma de bani supusa transferului. Erau considerate o modalitate de schimb sigura, avand la baza increderea mutuala dintre parti.
Depasind aceste piedici, oamenii au devenit tot mai atrasi de lejeritatea si utilitatea acestei metode de plata, devenita extrem de versatila in negotul european din secolul XVI. In 1742, Banca Angliei detinea monopolul cecurilor bancare. In secolul XX, cecul a devenit cea mai utilizata metoda de plata non-lichida.
Cecurile sunt larg raspândite in Franta , Marea Britanie si in mod special in SUA . In ideea de a spori acceptarea cecurilor in comertul cu amanuntul, bancile din câteva tari au introdus un cec garantat cu card, pe care îl pun la dispozitia clientilor considerati de încredere. In cazul cecurilor garantate cu carduri se impune respectarea a doua conditii, pentru ca acestea sa fie considerate valide. Numarul cardului de garantare a cecului trebuie sa fie inscris pe verso-ul cecului, iar persoana care accepta cecul trebuie sa verifice validitatea cardului si faptul ca informatia de pe card corespunde cu cea înscrisa pe cec. Daca aceste conditii sunt îndeplinite, bancii i se solicita sa plateasca cecul, indiferent daca exista sau nu exista suficiente disponibilitati in contul platitorului. Cecul garantat cu card este, de regula, utilizat ca instrument de retragere de numerar. ( ex. de cecuri garantate îl ofera sistemul EUROCHEQUE ) .
In perioada actuala, incepand cu anul 1990, popularitatea acestui sistem de plata este in scadere, datorita sistemelor de plata electronice, mai putin costisitoare (viramentul bancar si cardul), avand insa o pondere de 11 %. Desi nu mai detin suprematia, cecurile reprezinta inca o metoda actuala, accesibila si stabila de plata, pastrandu-si locul in istoria instrumentelor de plata pe o perioada de aproximativ o mie de ani.
Fig. 1.3, Cecul
1.3 Definitie, trasaturi, reglementare
Cecul este un titlu negociabil prin care o persoana, numita tragator, da ordin unei banci sau altei institutii de credit, numita tras-la care are un disponibil corespunzator-de a plati la vedere o suma in numerar unui beneficiar, sau la ordinul acestuia. Cecul este utilizat in mod curent ca instrument de plata in raporturile de comert international. Este un titlu la ordin complet si formal. (1)
Astfel cele trei persoane care sunt puse in legatura prin cec executa toate operatiunile legate de acest instrument, dupa cum urmeaza:
Tragatorul-este persoana care emite cecul si creeaza instrumentul, adica titularul contului bancar. Prin emiterea cecului, acesta executa o obligatie de plata. Acesta poate emite cecul si in favoarea sa, in momentul in care doreste sa retraga numerar de la banca, devenind astfel si tragator si beneficiar. (nota de subsol 13)
A doua parte, trasul, este in toate situatiile banca la care tragatorul are deschis un cont activ. Trasul plateste cecul primit doar daca tragatorul are disponibil suficient în contul sau. Chiar daca la data emiterii, tragatorul nu detine o suma suficienta in contul sau banca, titlul emis are valoare de cec. Emiterea unui cec fara acoperire in momentul prezentarii sale atrage dupa sine sanctiuni.
Beneficiarul este purtatorul titlului sau o persoana care incaseaza la scadenta suma indicata. ( Nota de subsol 2 ).
Atunci cand vorbim despre cec, trasul nu poate fi decat banca la care tragatorul are un activ diponibil. Aceasta are responsabilitatea de a verifica daca exista acoperire provenind din depozitul bancar, adica fonduri necesare pentru a se putea onora platile. Acestea trebuie sa fie de o valoare cel putin egala cu suma prezentata pe cec. De asemenea, aceasta suma trebuie sa fie lichida, certa, exigibila si disponibila. Pentru a fi indeplinita conditia valabilitatii sale, cecul trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
1.Denumirea de cec trecuta în însusi textul titlului si exprimarea în limba întrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani, inscrisa in litere si cifre;
3.Numele celui care trebuie sa plateasca (tras);
4.Aratarea locului unde plata trebuie facuta;
5. Mentionarea datei si locului emiterii;
6. Semnatura tragatorului;
Titlul caruia ii lipsesc aceste conditii de valabilitate, nu va fi considerat a fi cec, decat cu cateva exceptii limitative, expres mentionate de lege. In absenta mentionarii locului platii sau locului emiterii cecului, este socotit loc de plata, locul aratat langa numele trasului. În lipsa acestora, sau a oricaror alte aratari, cecul este platit la locul unde trasul are principalul sau stabiliment. ( nota de subsol 1 )
Cecul se trage asupra bancii, in limita activului de care dispune tragatorul. Disponibilul are la baza un contract. Cecul se emite de catre titularul contului, potrivit unei intelegeri exprese sau tacite incheiate cu banca. Prezentarea cecului la un oficiu de compensatie reprezinta prezentarea la plata.
Reglementare:
Desi exista o multitudine de sisteme in domeniul dreptului comercial, pot fi mentionate printre cele de referinta sistemul german, sistemul francez si sistemul anglo-saxon. ( nota de subsol 11)
In urma solicitarilor adresate guvernului olandez sa convoace o conferinta diplomatica internationala in vederea unificarii sistemelor de drept cu privire la cambie si bilet la ordin, ulterior primului razboi mondial, pe plan international s-a incercat si reunirea legislativa a normelor de drept din diferite tari cu privire la cec. Aceasta unificare a fost efectuata de catre Comitetul Economic de pe langa Liga Natiunilor(1928), punandu-se bazele unui proiect unificat de norme cu privire la folosirea cecului. La acesta s-a adaugat “Conventia cuprinzand legea uniforma asupra cecului” (Geneva, 19 Martie 1931) si “Conventia menita sa reglementeze unele conflicte de legi in materie de CEC” (Geneva, 19 Martie 1931). Aceste reglementari au dus insa la o unificare partiala in materie, avand caracter facultativ si orientativ. Statele "si-au rezervat dreptul de a legifera neuniform, potrivit cerintelor specifice", reglementarile folosite fiind cele in vigoare in cadrul fiecare tari participante. S-au mentinut in continuare diferente intre sistemele de referinta mentionate, in special datorita faptului ca sistemul anglo-saxon nu a aderat la conventiile de la Geneva, mentinand reglementarile existente. Sistemul francez si cel german au aderat, pastrand totusi anumite diferente.
Desi a avut o participare activa la Conferintele de la Geneva, Romania se numara printre statele care nu ratificat si nu au aderat la conventiile care au rezultat.
Conferintele au avut, totusi, anumite influente, astfel ca apare ca si prima reglemantare, in Romania, Legea nr. 59/1934 asupra Cecului.(nota de subsol 12)
Aceasta a fost adaptata dupa legea elvetiana existenta in domeniu in momentul respectiv, datorita faptului ca Romania era semnatara a conventiilor de la Geneva din 1931- care la randul ei contine prevederi preluate din proiectul unificat creat de Liga Natiunilor in 1928. Prevederile din 1934 au fost schimbate si din perspectiva tehnic – bancara, cat si din cea juridic, prin Legea nr. 83 asupra cecului, din octombrie 1994.
In afara celor doua acte normative precizate, la nivel national, pentru a asigura functionarea cecului barat, au aparut si urmatoarele norme emise de Banca Nationala: normele cadrul nr. 7/1994 privind comertul facut de societati bancare si celelalte societati de credit cu cecuri; normele tehnice nr. 9/1994 privind cecul, Regulamentul Bancii Nationale nr 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor intrabancare fara numerar pe suport hartie. Pentru a defini cat mai exact termenul de "cec", in punctul 4 din Legea 59/34, cecul este prezentat ca fiind acel instrument de plata prin care persoana numita tragator (emitentul cecului), da ordin unui tras (intotdeauna in cazul cecului acesta este o banca, unde tragatorul are deschis un cont) sa plateasca in favoarea unei terte persoane – beneficiar – o suma de bani de care tragatorul dispune in momentul respectiv. Prima reglementare legala a cecului intalnita in legea 59/1934 nu ne ofera si o definitie a acestui instrument de plata
Potrivit doctrinei, “cecul este un înscris prin care o persoana, numita tragator, da ordin unei banci la care are un disponibil banesc, numit tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o suma e bani unei alte persoane, numita beneficiar" ( nota de subsol 8)
1.4 Clasificarea cecurilor
In functie de anumite criterii, in practica comertului international exista mai mult categorii de cecuri, dupa cum urmeaza:
A. Din punct de vedere al indicarii beneficiarului, putem vorbi despre urmatoarele tipuri de cecuri: cecul nominativ, cecul la ordin, cecul la purtator, cecul in alb.
a. Cecul nominativ. In continutul acestui titlu este desemnata o anume persoana. Titlul contine mentiuni precum numele persoanei si adresa acesteia, asa cum sunt prezentate in actul de identitate. In cazul in care vorbim despre o persoana juridica, titlul trebuie sa contina denumirea firmei si adresa sediului social, asa cum au fost inregistrate la Registrul Comertului. O caracteristica a acestui tip de cec este aceea ca beneficiarul mentionat in continutul acestuia este singurul care are dreptul de a incasa suma respectiva. Acest cec nu poate fi cedat sau transmis decat in conditiile cesiunii ordinare.
b. Cecul la purtator. Spre deosebire de cecul nominativ, in cuprinsul cecului la purtator nu sunt mentionate detalii precum numele sau denumirea persoanei care trebuie sa il prezinte. Astfel, acest tip de cec apartine detinatorului, putand fi prezentat de orice persoana care il detine. In plus, acesta poate fi cedat unui credit pentru plata unei creante.
c.Cecul la ordin. Beneficiarul acestui tip de cec este mentionat in continutul sau, cu sau fara clauza expresa "la ordin". Acesta poate fi cedat sau transmis pe calea girului. Este valabil in mana ultimului posesor, daca acesta il poate legitima prin prezentarea lantului de giruri.
d.Cecul in alb. Este instrumentul de plata incomplet emis de catre tragator, astfel incat noul detinator poate sa il completeze el insusi in urma unei conventii anterioare avute intre acesta si tragator. El poate cuprinde numai semnatura tragatorului sau numai anumite mentiuni obligatorii. Pentru valabilitatea sa, in momentul prezentarii, acesta trebuia sa cuprinda toate mentiunile prevazute de lege.
B. In functie de modul de incasare, distingem intre: cecul barat, cecul circular, cecul certificat, cecul postal, cecul de calatorie, cecul de virament.
a) Cecul barat. In cazul acestui tip de cec, emitatorul sau posesorul are posibilitatea de a trasa doua linii verticale sau oblice deasupra sa. Aceasta barare poate fi generala sau speciala, dupa cum intre cele doua linii este cuprinsa sau nu denumirea bancii, sau "intre cele doua linii nu se indica nimic sau se face mentiunea "societate bancara" sau un alt termen echivalent" ( nota de subsol 14)
Fig. 1.4, Cecul barat
b) Cecul circular. Acest tip de cec are mai multe particularitati specifice. Acesta se emite de catre o banca catre subunitatile sau, sau catre o alta banca. Prin intermediul sau, unitatile bancare respective isi asuma obligatia de a achita contravaloarea cecului respectiv in favoarea beneficiarului. O conditie aparte este aceea ca beneficiarul sa fie si clientul bancii. Daca trasul si emitentul nu reprezinta aceeasi banca, este necesar ca intre cei doi sa existe o intelegere bilaterala. In oricare dintre unitatile bancare indicate in continutul titlului respectiv, acest titlu devine platibil la vedere. Acest titlu cuprinde denumirea de cec circular, promisiunea bancii de a remite suma mentionata, numele si prenumele beneficiarului, data si locul emiterii, semnatura reprezentantului legal al unitatii bancare emitente.
Fig. 1.5, Cecul circular
c) Cecul certificat. Inaintea remiterii acestui tip de cec este ceruta catre o banca, aflata in pozitia de tras, de catre emitent, o confirmarea asupra existentei efective a fondurilor supuse efectuarii platii, in contul emitentului. Aceasta operatiune mai poarta si denumirea de certificare a cecului si se face inaintea darii la plata. Ulterior emiterii cecului, ea poate fi solicitata si de catre beneficiarul ulterior al acestuia. Inaintea expirarii termenului de prezentare a cecului, emitentul nu mai poate dispune de suma respectiva aflata in continuare in contul sau.
d) Cecul postal. Are o vasta raspandire. Este utilizat indeosebi in localitatile in care nu au sucursale unitatile bancare ale bancilor de depozit, locul acestora fiind luat de catre unitatile postale. Acoperirea necesara pentru onorarea acestui tip de cec la purtator este asigurata de catre Administratia Centrala a Postelor.
e) Cecul de calatorie. In acest caz, tragatorul este aceeasi persoana cu trasul, deoarece acest cec nu reprezinta o obligatie de plata in folosul unei terte persoane. Scopul sau este acela de a asigura siguranta persoanelor care calatoresc pe anumite trasee mai lungi, permitand acestora sa transporte anumite sume de bani, fara prezenta fizica a acestora, prevenind, astfel, furtul. Se emite in sume fixe, in moneda nationala sau intr-o moneda de circulatie internationala. Se emit in sume fixe si pot fi incasate usor la orice unitate bancara. Cu ocazia Conferintei Internationale pentru Rationalizarea Operatiunilor Bancare de la Bruxelles din anul 1961, a fost stabilit un anumit model de cec de voiaj, adoptat de 15 state europene. O forma aparte de cecuri de calatorie este reprezentata de Eurocec. Acestea sunt vandute clientilor de catre unitatile bancare, sub forma unui carnet de cecuri care nu au o valoare prestabilita. Acestea au un grad de securitate ridicat. Un alt tip de cec de calatorie actual este cecul VISA, extrem de utilizat pe plan international.
Derularea platii prin cec se desfasoara in urmatoarele etape: in temeiul unui cont active pe care il destine la o banca, care contine suficient disponibil sau in baza unei sume de bani in valuta pe care o detine in numerar, orice persoana poate achizitiona cecuri de calatorie de la o agentie sau de la ghiseul unei banci. In momentul achizitionarii, fiecare fila de cec trebuie sa fie semnata de catre solicitant. Detinand un astfel de cec, beneficiarul are posibilitatea de a se prezenta la unitati bancare sau agentii din tarile care accepta astfel de plati pentru a intra in posesia sumei indicate pe cec in valuta mentionata pe acesta sau in moneda tarii respective, la cursul din ziua prezentarii. In acest moment, pe fiecare fila de cec, beneficiarul se semneaza pentru a doua oara, ocazie prin care reprezentantul bancii ii compara semnatura a doua cu cea dintai, precum si cu cea de pe actele oficiale ale beneficiarului. Cu acest tip de cec pot fi achitate diverse obligatii, precum cazarea la un hotel sau taxele pentru depasirea greutatii bagajelor intr-un aeroport. Toate unitatile bancare si institutiile in care cecul a fost schimbat pe bani lichizi, ori prin intermediul caruia au fost achitate diverse obligatii, au datoria de a remite cecurile spre incasare catre institutia emitenta. In temeiul cecurilor primite, aceasta institutie, transmite contravaloarea cecurilor primite.
Fig. 1.6, Cecul de calatorie
f) Cecul de virament. Mai poarta si denumirea de "platibil in cont". Cuprinde mentiunea "numai prin virament".Aceasta mentiune este precizata transversal pe fata cecului. Prin emiterea acestei forme de cec, este interzisa plata in numerar a sumei, trasul efectuand plata prin credit in cont.
1.5 Cecurile electronice
In zilele noastre, de mare actualitate in tehnica bancare este procesarea electronica a platilor, prin care se realizeaza prelucrarea, trimiterea si stocarea informatiei în expresie electronica. Astfel ca tehnologia noua a permis o mai mare flexibilitate prin faptul ca se renunta din ce in ce mai mult la circuitul fizic al documentelor în general, si implicit, a cecurilor în special. Circuitul fizic al cecurilor reprezinta pentru banci o operatiune laborioasa, rutiniera, costisitoare si riscanta. Prezentarea electronica acecului (electronic cheque presentment sau ECP) inseamna, de fapt, copierea datelor prezentate pe cecurile suport – hârtie si transpunerea lor în mesaje electronice si în speta o prelucrare bancara eficienta si sigura. Astfel elementele esentiale cuprinse în cec, în fapt un document de plata suport-hârtie, devin parte componenta a unui mesaj electronic de plata, care poate fi stocat si transmis prin retele specifice. Insa institutiile de credit au decat facultatea de a adera la acest mod de procesare, nu sunt si obligate.
Un cec electronic, care mai poarta si denumirea de eCec, reprezinta un document electronic care cuprinde aceleasi mentiuni ca un cec pe hartie, la care este posibila, insa nu obligatorie, adaugarea de semnaturi digitale a platitorului sau a celui care este platit. eCecurile sunt utilizate mai ales in platile din comertul pe internet, pentru achizitionarea de bunuri si servicii, si pentru a permite un transfer de fonduri intre persoane.
In momentul efectuarii platii cu eCec prin Internet, platitorul citeste datele inscriptionate pe carnetul sau de cecuri pe hartie si le introduce in formularul afisat de navigator, dupa care apasa pe un buton care comanda plata. Acceptarea unei astfel de plati prin eCec nu se face de obicei in timp real, asa cum se intampla in situatia platii prin carduri, situtatie ce se datoreaza in special specificului sistemului bancar americat, acesta putand sa intarzie pana la mai multe zile, iar transferul read al sumei respective intre banca care emitatoare a cecului cumparatorului si cea care a permis plata prin cec, poate dura intre doua si cinci zile. Un cont special din retea verifica validitatea cecului si apoi trimite un mesaj de accept comerciantului. Comerciantul va livra bunurile numai dupa momentul in care primeste un mesaj electronic care sa ii confirme ca plata a fost efectuata, in caz contrar, putandu-si asuma riscul de a nu primi plata bunurilor.
Acest sistem a fost dezvoltat in cadrul University of South California. ( nota de subsol 15). Datele numerice de la Banca Reglementarilor Internationale (BRI) ne arata ca Statele Unite si Franta erau cele mai mari doua consumatoare de cecuri dintre membrele G-10.Asa ca, in 2003, partea cecurilor din volumele de plati scripturale era de 49,9% in Statele Unite si de 29,7% in Franta, iar la aproape 0% in Tarile de Jos sau in Suedia.
In prezent este utilizat indeosebi de companiile care doresc sa isi implementeze un sistem de plata electronica. Utilizatorii pot scrie cecuri electronice pentru alti utilizatori, pe care le pot trimite pin e-mail sau ca plata pentru servicii oferite prin intermediul altor protocoale Internet. Cecul autorizeaza transferul soldului din contul in care cecul a fost platit in contul in care a fost depozitat. Semnaturile digitale ale cecurilor sunt autentificate prin protocolul Kerberos. Cecurile electronice sunt ideale pentru operatiunile de lichidare de conturi, pentru plati on-line de valori mici, accesul la informatii, etc. Printre cele mai mari avantaje ale cecurilor electronice se numara costurile aproape nule ale transferurilor de bani (costul conexiunii la internet).
Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plati si alte functii financiare ale cecurilor pe hartie, prin utilizarea semnaturilor digitale si a mesajelor criptate, pe suportul retelei Internet, sistemul cecurilor electronice fiind proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor, autenticitatea si nerepudierea proprietatii, toate conditii suficiente pentru a preveni frauda din partea bancilor sau a clientilor lor. Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea ca documentele electronice pot substitui hartia, iar semnaturile digitale cu chei publice pot substitui semnaturile olografe. Prin urmare, e-cecurile pot inlocui cecurile pe hartie, fara a fi nevoie sa se creeze un nou instrument, inlaturandu-se astfel problemele de legalitate, reglementare si practica comerciala ce pot fi provocate de schimbarea si impunerea unui instrument de plata nou. Pentru protejarea impotriva furtului si folosirii abuzive a cecului electronic, este utilizat un smart-card. Utilizarea hardului criptografic al cardului ofera semnaturii mai multa confidentialitate. Astfel, cheia privata pentru semnarea cecurilor nu este niciodata transferata catre computerul semnatarului, deci nu este niciodata expusa furtului din respectivul computer.Semnarea criptografica este suficienta in sistemul cu cecuri electronice ca masura de securitate impotriva fraudelor prin falsificari de mesaje. In afara de acestea, sistemul cu cecuri electronice si nivelul aplicatie criptografica pot fi exportate si utilizate international. Atunci cand este nevoie de confidentialitate intre oricare doua parti, criptarea poate fi folosita la nivelul legatura de date. Semnatarul e-cecului poate opta pentru a include alte date personale, cum ar fi nume, adresa, numar de telefon, adresa e-mail etc. Aceste date sunt inregistrate in carnetul de cecuri electronice, la initializare, de catre banca si pot fi schimbate doar dupa ce carnetul respectiv a fost de-protejat, utilizand codul de administrare PIN al bancii. Printre celelalte avantaje ale utilizarii cecurilor electronice mai putem aminti: viteza foarte mare de efectuare a platilor, reducerea costurilor privind hartia folosita, confirmarea instantanee a solvabilitatii platitorului, flexibilitatea si marea varietate de implementare. Si in acest domeniu revolutia abia a inceput.
CAPITOLUL II
CONDITIILE DE VALABILITATE A CECULUI.
2.1 Cadrul legislativ in Romania
In tarile avansate din punct de vedere economic, cecul este unul dintre instrumentele de plata utilizate cu o pondere destul de mare, fiind folosit de catre comercianti atat in cadrul platilor interne, cat si a celor externe. Acesta este folosit chiar si in turism. In tara noastra, institutia cecului este reglementata de Legea nr. 59/ 1934 asupra cecului, modificata ulterior prin Legea nr. 83/ 1994. În completarea acestor legi, în România, vin pe alocuri si alte dispozitii legale, precum normele de functionare ale cecului barat, instituite de Banca Nationala a Romaniei. Pot fi mentionate in acest sens: normele cadru nr. 7/94 privind comertul efectuat de catre societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri, normele tehnice nr. 9/94 privind cecul; Regulamentul Bancii Nationale nr 10/94 cu privire la compensarea multilaterala a platilor intrabancare fara numerar pe suport hârtie. Cea mai recenta prevedere legislativa referitoare la cec este OUG 38/ 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 59/ 1934 asupra cecului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,nr.248/2008, care a instituit posibilitatea prelucrarii electronice a cecului.
Premergatoare emiterii cecului este conventia incheiata intre tragator si societatea bancara precum si soldul creditor pe care il detine tragatorul intr-un cont la o unitate bancara(provizionul acestuia), precum si permisiunea de descoperire a contului acordata de banca (descoperirea contului – overdraft). Pentru a se conforma standardelor stabilite de Banca Nationala Romana, cecurile trebuie sa contina mai multe elemente, precum: serie si numar diferite pentru fiecare fila de cec (formular) in parte, componente de desen (filigran inclus si retea complexa de linii, elemente de text ori desen introduse in culori fluorescente, cu posibilitatea detectarii sub ultraviolete a cel putin doua dintre culori, fibre invizibile cu reflexii albastre, verzi si rosii, hartie tratata chimic si cerneluri care sa nu reactioneze la apa sau alte substante chimice, elemente de siguranta specifice fiecarei banci, microtext, includerea unui desen imposibil de copiat prin intermediul xeroxurilor alb negru sau color, banda rezervata procesarii automate, precum si acceptul BNR acordat anterior tiparirii formularelor.
Pentru a avea capacitatea emiterii cecurilor, titularii trebuie sa dispuna de conturi in care sa detina sume cel putin egale sumelor inscris in cecul pe care l-au emis, in forma unui depozit bancar sau pe baza solicitarii unui credit. In situatia inexistentei acestor sume de acoperire a cecurilor se savarseste o infractiune care se pedepseste in legislatiile tuturor tarilor utilizatoare de cec.
Persoana care semneaza un cec, reprezentat o alta persoana, insa in lipsa existentei unei imputerniciri de a efectua acte in locul acesteia, ia locul acestei personae, fiind obligata, in temeiul cecului, iar in cazul in care a achitat cecul, dobandeste drepturile presupusei persone reprezentate. Acest lucru este valabul si pentru persoana care are, totusi, o imputernicire, insa depaseste atributiile dobandite prin intermediul acesteia. Orice individ isi poate asuma o obligatie de plata, prin cec, prin intermediul unui mandatar, chiar daca formularea din continutul mandatului este destul de vaga cu privire la dreptul mandatarului de a semna sau emite cecuri. In plus, in cazul in care fila de cec este semnata de o persoana incapabila de a-si asuma o astfel de obligatie, semnaturile false sau cele ale unei personae inexistente, precum si toate celelalte semnaturi care, din orice considerente, nu pot crea obligatii persoanelor care au semnat cecul, sau in numele carora a fost semnat, obligatiile celorlalte personae care au semnat raman in continuare valabile. Tragatorul este direct responsabil de efectuarea platii. Se socoteste a fi nescrisa orice mentiune facuta pe cec, prin care acesta doreste sa se sustraga de la aceasta obligatie. Din prisma eventualelor probleme "de completare" ale filei de cec exista precizari legale clare cu privire de interpretare. In ipoteza in care, cu scopul de a frauda, sau datorita unei erori, pe continutul cecului suma este scrisa atat in litere, cat si in cifre, insa intre acestea exista o diferenta, suma reala este considerate a fi cea in litere, posibilitatea de a gresi fiind mai mica in cazul acesteia. Daca sunt scrise pe cec mai multe sume de plata, care nu corespund, este considerata a fi corecta cea mai mica dintre acestea. In cazul unei file de cec necompletate in momentul emiterii si care a fost completata netinand cont de acordurile intervenite, neobservarea acestor acorduri nu poate fi opusa detinatorului, decat in situatia in care el se afla in detinerea filei cu rea credinta, sau daca acesta a gresit in mod grav atunci cand a dobandit cecul.
Plata cecului se face la vedere, iar daca exista vreo clauza contrara, aceasta va fi considerata inexistenta. Ordinul de a efecua plata sumei prevazute in cec nu produce efecte decat dupa expirarea termenului legal de prezentare la plata. Daca nu exista un astfel de ordin, trasul poate efectua plata si dupa incheierea termenului. Cecul isi produce efectele chiar si dupa incetarea din viata a tragatorului sau in cazurile in care acesta devine incapabil sau ii este restransa capacitatea dupa momentul emiterii cecului. La efectuarea platii cecului, trasul poate solicita ca acesta sa ii fie inmanat cu precizarea "achitat" de catre posesor. Posesorul nu are posibilitatea refuzului unei plati partiale, fiind obligat sa o accepte. In aceasta situatie a platii partiale, banca poate solicita sa se faca pe cec o precizare cu privire la aceasta plata si sa remita o chitanta. Chiar daca discutam despre un instrument de credit, in cazul cecului, orice clauza cu privire la existenta unei eventuale dobanzi este, de drept, nula. Cecul nu poate fi tras decat asupra unei banci. Chiar si asa, atunci cand discutam despre un cec care este tras sau platibil in strainatate, este valabil ca cec si daca trasul nu este reprezentat de o banca. Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, cecul reprezinta un titlu executor pentru capital si accesorii. Formula executorie este aratata in art. 640 al Noului Cod de Procedura Civila. (nota de subsol 16). Investirea cecului cu formula executorie intra in competenta notariatului de stat (judecatoria). De acelasi efect executoriu se bucura si cecul emis in strainatate, daca acest efect este acceptat si de legea statului respectiv. Somatia de executare trebuie sa cuprinda reproducerea literala a cecului sau a protestului, dar si celelalte documente din care rezulta suma datorata.
2.2. Premisele emiterii cecului, conditii de valabilitate
Emiterea cecului presupune existenta unor premise juridice. Potrivit legii, emiterea cecului poate fi facuta decat in baza existentei unui disponibil al tragatorului la tras, precum si a existentei unei conventii stabilite intre tragator si tras cu privire la posibilitatea emiterii de cecuri.
Tragatorul poate emite cecul doar in baza unui provision de acoperire disponibil la banca responsabula cu efectuarea platii. Aceste fonduri banesti mai poarta denumirea de disponibil sau acoperire. Ne putem afla in prezenta unui depozit bancar anterior constituit al tragatorului, precum si in prezenta unei deschideri de credit efectuata de banca în favoarea acestuia. Este necesar ca acestea sa fie anterioare emiterii titlului si de o valoare egala sau mai mare decat aceea scrisa in continutul titlului. Conform legii, disponibilul trebuie sa reprezinte o suma de bani lichida, certa si exigibila, cu privire la care tragatorul are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei conventii anterioare exprese sau tacite. Titlul emis prin încalcarea acestor conditii valoreaza totusi ca cec.
Unul dintre elementele de baza al efectuarii unor astfel de plati este constituit de catre conventia referitoare la emiterea cecurilor, incheiata intre client si banca, conventie ce confera tragatorului dreptul de a efectua plati prin cec. Acesta este raportul de baza, pe care se intemeiaza emiterea titlurilor de catre tragator. Prin intermediul acesteia, banca banca ii accepta clientului tragerea de cecuri asupra sa, asumandu-si, in acelasi timp, obligatua de a onora platile din disponibil, la ordinul tragatorului. Ea poate fi efectuata atat expres, cat si taci, putand fi inclusa ca o clauza in contractul de efectuare de servicii pentru client, a unui credit acordat clientului de catre banca. In baza acesteia, banca inmaneaza clientului anumite formulare tipizate, înseriate si imprimate pe o hârtie speciala, pentru completarea lor ulterioara de catre acesta.
<<<<<<emiterea de cecuri fara autorizarea bancii-reglementare>>>>>>
2.3. Mentiunile obligatorii si mentiunile facultative ale cecului
Pentru a se asigura emiterea sa valabila, cecul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, precum:
a.Forma scrisa a cecului. Conditia formei scrise a cecului rezulta din dispozitiile legale, care se refera la “textul înscrisului”. Înscrisul cecului este tiparit sub forma unui formular tipizat, eliberat de catre unitatea bancara, în carnete de cecuri de pana la 100 de file. Emiterea cecului consta în completarea formularului de catre tragator cu mentiunile cerute de lege si semnarea înscrisului.
b. Denumirea de cec, mentionata in textul titlului. Aceasta denumire trebuie sa fie inscrisa in textul instrumentului pentru a atrage atentia asupra semnificatiei juridice a acestuia. De asemenea, pentru a evita eventualele fraude, denumirea trebuie sa fie scrisa in limba utilizata la redactarea inscrisului. Lipsa denumirii reprezinta o cauza de nulitate a titlului respectiv.
c. Ordinul neconditionat de a plati o suma determinata. Cecul trebuie sa cuprinda ordinul emitentului (tragatorului), adresat trasului (bancii) de a plati beneficiarului suma de bani mentionata in titlu. Conditiile esentiale sunt ca suma sa fie determinata, iar ordinul clar, precis si neconditionat. Suma de bani este mentionata in cifre, indicandu-se, de asemena, moneda in care se va face plata. Orice conditii, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, pe cec, duc la nulitatea acestuia. Potrivit legii, în înscris nu poate fi mentionata dobânda. Orice stipulatie în acest sens se socoteste nescrisa (art. 7 din lege).
d. Numele trasului. Înscrisul trebuie sa arate pe cel care, în calitate de tras, va trebui sa plateasca suma de bani mentionata în titlu. Dupa cum am precizat anterior, calitatea de tras o poate avea numai o societate bancara. Deci, în înscris va fi mentionata denumirea (firma) societatii bancare platitoare a cecului. Aceasta mentiune este evidenta, întrucât bancile comerciale care dau carnete de cecuri persoanelor fizice sau juridice care îsi au deschise conturile curente la ele, îsi tiparesc în mod vizibil pe formularele de cec denumirea firmei bancii si adresa. Indicarea numelui trasului este obligatorie. Lipsa acestei mentiuni duce la nulitatea cecului.
e. Locul unde se va face plata. In inscris trebuie sa fie mentionat acest loc. In caz contrar, se va tine cont de locul mentionat langa denumirea trasului. In ipoteza in care sunt mentionate mai multe locuri, locul unde se va face plata este primul mentionat, iar in ipoteza in care nu este precizat vreun loc, acesta va fi reprezentat de locul unde trasul are principalul centru de activitate. Locul unde se va face plata va purta denumirea de adresa. Adresa trebuiesa contina locul geografic încadrat într-o unitate administrativ-teritoriala existenta în prezent – judet, municipiu, oras, comuna – identificata prin denumirea acesteia, însotita de denumirea exacta a strazii si a numarului, eventual codul postal si alte elemente de identificare care sa permita localizarea neechivoca.
f. Data si locul emiterii cecului. Înscrisul trebuie sa cuprinda ziua, luna si anul emiterii,precum si locul unde a fost emis cecul. Daca înscrisul nu mentioneaza locul emiterii, legeaconsidera ca cecul a fost semnat la locul aratat lânga numele tragatorului. De la aceasta data, se scurge termenul de prezentare la plata, ulterior acestui termen, el decazand din drepturi. Data emiterii trebuie sa fie unica, certa si posibila (de exemplu: 28 sau 29 februarie în anii bisecti si niciodata 30 ori 31 februarie, 31 aprilie etc). Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cecului. Daca înscrisul nu mentioneaza locul emiterii, legea considera ca cecul a fost semnat la locul aratat lânga numele tragatorului.
g. Semnatura tragatorului. Semnatura va trebui sa fie scrisa de mâna de catre tragator.Ea trebuie sa cuprinda numele si prenumele sau firma tragatorului. Legea considera ca valabila si semnatura în care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiale. Ea trebuie sa fie scrisa la sfarsitul textului, cu pix sau stilou de culoare neagra sau albastra. Cecul nominativ la ordin arata numele beneficiarului, pe când cecul fara mentiune privind persoana beneficiarului este considerat cec la purtator.
Mentiuni facultative (clauze) care pot fi scrise pe cec. În afara mentiunilor obligatorii care trebuie sa existe în textul cecului, sub sanctiunea nulitatii sale ca efect de comert si afectarii drepturilor si obligatiilor care decurg din acest titlu, pe cec mai pot fi consemnate o serie de mentiuni facultative, denumite si clauze. Diverse mentiuni, ca: numarul carnetului de cec, numarul de ordine al filei cecului respectiv, orele de functionare ale casieriei bancii. În cazul cecului, înscrierea dobânzii se considera ca nescrisa si nu conduce la nulitatea acestuia (art. 7 din Legea 59/1934). Mai putem vorbi despre clauza platii prin virament. Tragatorul sau unul dintre beneficiarii succesivi si detinatori ai cecului (ca urmare girarii), pot mentiona clauza „platibil în cont” sau „numai prin virament” ori alta expresie echivalenta. Un asemenea cec nu poate fi încasat în numerar, suma de plata virându-se în contul curent bancar al beneficiarului. Clauza „netransmisibil” Scrisa pe cec, fie de tragator la solicitarea beneficiarului, fie de catre un girant, înseamna ca acest cec este platibil numai acestui ultim posesor-beneficiar, acesta având latitudinea de a-l gira unei banci comerciale pentru a fi încasat.
2.4 Circuitul cecului
a. eliberarea carnetului de cecuri de catre banca clientului ei (tragatorul), in baza unui disponibil constituit in cadrul acesteia.
b. tragatorul cecului cumpara marfurile de la vânzator (beneficiarul cecului), incheiand un contract, avand ca obiect active transferate
c. trage cecul asupra bancii X (banca cumparatorului / trasul);
d. tragatorul remite beneficiarului cecul tras asupra Bancii X;
e. beneficiarul remite cecul la banca sa pentru încasare;
f. banca beneficiarului (Banca Y) prezinta cecul la Banca X, in cadrul sedintei de verificare a instrumentelor de plata de debit, pentru verificarea disponibilului din contrul tragatorului si pentru acceptarea platii
g. Banca X proceseaza cecul prin compensare, banca beneficiarului crediteaza contul clientului sau cu suma inscrisa pe cec
h. Creanta beneficiarului asupra platitorului se stinge.
Instrumentul de plata de debit este instrumentul de plata, care circula de la unitatea bancara abeneficiarului catre unitatea bancara a tragatorului, rezultatul fiind debitarea contului platitorului ?icreditarea contului beneficiarului. Participan?ii pu?i în legatura sunt în numar de trei daca, tragatorul ?i beneficiarul au conturi curente deschise la aceea?i societate bancara, aceeasi unitate bancare sau unitati bancare diferite care apartin aceleiasi societati bancare. Daca este vorba de o plata interbancara, participan?ii vor fi în nr. de cinci. Cecul barat nu este acceptat în compensare decât înso?it de un borderou de încasare a cecurilor,completat în prealabil de beneficiar. Acesta trebuie sa completeze borderourile de încasare a cecurilor.
Exista mai multe circuite pe care poate sa le urmeze cecul, în func?ie de localita?ile în care î?i au sediul banca platitorului ?i respectiv, banca beneficiarului sumei specificata în instrumentul de plata. Este esential ca angaja?ii bancii sa studieze atent cecurile in momentul in care le suntprezentate, pentru a se asigura ca acestea con?in toate elementele obligatorii ?i ca au fostcompletate corespunzator, pentru ca omiterea anumitor mentiuni ar putea pune unitatea bancara într-o situa?ie de risc daca ar exista probleme la încasarea acestuia.
a. Circuitul local este ultilizat numai in situatia in care persoana care beneficiaza si persoana care plateste au conturi deschise la unitati bancare situate in resedinta de judet si care apartin unor societati bancare diferite. Clientul beneficiar remite cecul unitatii bancare la care are deschis cont curent. Unitatea bancare initiatoare completeaza cecul. Ulterior, unitatea bancara initiatoare prezinta cecurile unitatii bancare destinatare, fara a le introduce in compensare la sucursala din judetul respectiv. Unitatea bancara destinatara debiteaza contul clientului platitor cu suma aferenta cecurilor acceptate. Unitatea bancara initiatoare introduce scriptic in compensare cecurile la sucursala din judetul respectiv. Unitatea bancara destinatoare accepta sau refuza, prin compensare, la sucursala, cecurile prezentate anterior de unitatea bancara initiatoare. Unitatea bancara initiatoare crediteaza contul clientului beneficiar cu suma aferenta cecului acceptat de unitatea bancara destinatara.
b. Circuitul intrajudetean al cecului. În cel de-al doilea circuit al decontarii cecurilor clientul beneficiar ?i clientul platitor auconturi curente deschise la unita?i bancare situate în acela?i jude? ?i care apar?in unor societa?i bancare diferite. Se respecta urmatorii pasi:
Clientul beneficiar remite cecul unitatii bancare la care are deschis cont curent. Unitatea bancara initiatoare completeaza cecul
Unitatea bancara initiatoare (prezentatoare) prezinta cecurile unitatii bancare primitoare fara a le introduce in compensare. Unitatea bancara primitoare trimite cecurile, prin reteaua intrabancara, unitatii bancare destinatare. Unitatea bancara destinatara, dupa verificarrea cecurilor, debiteaza contul clientului platitor cu suma aferenta cecurilor acceptate. Unitatea bancare destinatara transmite unitatii bancare primitoare (din judetul de initiere) date privind cecul care urmeaza a fi acceptate la compensare. Unitatea bancara initiatoare introduce scriptic in compensare cecurile in compensare la sucursala din judetul de inititiere. Unitatea bancare primitoare crediteaza contul clientului beneficiar cu suma aferenta cecului acceptat de unitatea bancara destinatara.
c. Circuitul interjudetean al cecului. Se încadreaza în acest circuit clientul beneficiar ?i clientul platitor care au conturi curente deschise la unita?i bancare situate în jude?e diferite ?i care apar?in unor societa?i bancarediferite;societatea bancara ini?iatoare dispune de o unitate bancara în jude?ul de destina?ie. Circuitul este urmatorul: Clientul beneficiar remite cecul unitatii bancare la care are deschis cont curent si unitatea bancara initiatoare completeaza cecul. Ulterior, unitatea bancara initiatoare trimite cecurile centralei societii bancare prezentatoare. Dupa aceasta, centrala societatii bancare prezentatoare prezinta cecurile societatii bancare primitoare fara a e introduce in compensare la centrala BNR. Centrala societatii bancare primitoare trimite cecurile prin reteaua interbancara societatii bancare destinatare. Unitatea bancara destinatara debiteaza contul clientului platitor cu suma aferenta cecurilor acceptate. Unitatea bancara destinatara transmite centralei societatii bancare primitoare datele primind cecurile acceptate si compensate. Centrala societatii bancare prezentatoarea, introduce scriptic in compensare cecurile la centrala BNR si centrala societatii bancare primitoare accepta la compensare cecurile prezentate anterior de centrala societatii bancare prezentatoare.Centrala societatii bancare prezentatoare transmite unitatii bancare prezentatoare date privind cecurile acceptate la compensare de catre unitatea bancara destinatara. Unitatea bancara initiatoare crediteaza contul clientului beneficiar cu suma aferenta cecului acceptat de catre unitatea bancara destinatara.
d. Circuitul national al cecului. Acest circuit este mai rar întâlnit întrucât majoritatea societa?ilor bancare au unita?i teritoriale careopereaza în acela?i jude?. În cazul acestui circuit clientul beneficiar ?i clientul platitor au conturi curente deschise launita?i bancare situate în jude?e diferite ?i care apar?in unor societa?i bancare diferite; societateabancara ini?iatoare nu dispune de o unitate bancara în jude?ul de destina?ie ?i societatea bancaradestinatara nu dispune de o unitate bancara în jude?ul de ini?iere. In acest caz, pasii sunt urmatorii: Clientul beneficiar remite cecul unita?ii bancare la care are deschis cont curent; Unitatea bancara ini?iatoare trimite cecul prin re?ea intrabancara, Centralei societa?ii bancare prezentatoare, când aceasta î?i are sediul în Bucure?ti. Centrala societa?ii bancare prezentatoare prezinta cecurile centralei societa?ii bancare primitoare, fara a le introduce în compensare la Centrala; Centrala societa?ii bancare primitoare trimite cecul prin re?ea intrabancara, unita?ii bancare destinatare (din jude?ul de destina?ie); Unitatea bancara destinatara dupa verificarea cecurilor debiteaza contul clientului platitor cusuma aferenta cecurilor acceptate; Unitatea bancara destinatara transmite Centralei societa?ii bancare primitoare, în cazul în careaceasta î?i are sediul în Bucure?ti, date privind cecurile acceptate la compensare; Centrala societa?ii bancare prezentatoare introduce scriptic în compensare cecurile la Centrala sau accepta la compensare cecurile prezentate anterior de Centrala societatii bancare prezentatoare. Centrala societa?ii bancare prezentatoare transmite unita?ii bancare ini?iatoare date privindcecurile acceptate la compensare de catre unitatea bancara destinatara; Unitatea bancara ini?iatoare crediteza contul clientului beneficiar cu suma aferenta ceculuiacceptat de catre unitatea bancara destinatara.
CAPITOLUL III.
OPERATIUNI IN PROCESUL UTILIZARII CECULUI.
Circulatia cecului din momentul emiterii lui si pana in momentul prezentarii la plata, poate presupune si efectuarea unor operatii suplimentare cum sunt: avalizarea, girarea/andosarea, plata, regresul in caz de neplata.
Transmiterea cecului:
Întrucât cecul este un titlu platibil „la vedere”, beneficiarul cere imediat plata. Dar, beneficiarul poate si sa transmita titlul catre o alta persoana. În privinta modalitatii transmiterii cecului, legea distinge dupa cum cecul este la ordin, la purtator sau nominativ. Transmiterea cecului la ordin. Potrivit legii, cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa „la ordin”, este transmisibil prin gir. Deci, daca în înscris tragatorul l-a desemnat pe beneficiar, cecul va putea fi transmis prin gir, indiferent daca exista sau nu o mentiune expresa „la ordin”. Daca cecul mentioneaza numele si prenumele beneficiarului si cuprinde clauza „nu la ordin”, cecul va fi transmisibil prin cesiune, în conditiile dreptului comun.
Transmiterea cecului la purtator. Cecul poate fi stipulat platibil la purtator. El este socotit la purtator si în cazul când s-a prevazut ca este platibil unei persoane cu mentiunea „sau la purtator”, precum si în cazulcând cecul nu îl mentioneaza pe beneficiar. În toate cazurile, cecul la purtator se transmite prin simpla traditiune a titlului.
Transmiterea cecului nominativ. Cecul nominativ cuprinde numele beneficiarului, precum si mentiunea „nu la ordin” ori o expresie echivalenta. Un atare cec se transmite prin cesiune, în conditiile dreptului comun.
3.1 Avalizarea cecului
Vine din italienescul avallo, el insusi transformat din limba araba sau hindi – hawâla si care inseamna mandat. Asta pentru ca atunci cand vorbim de un cec avalizat vorbim despre o garantie suplimentara atasata instrumentului de plata de catre semnatar, avand valoarea unui act juridic.
Avalizarea reprezinta garantia înscrisa pe cec sau în afara acestuia de catre o persoana fizica sau juridica care se angajaza sa achite contravaloarea tranzactiei în cazul în care nici unul din ceilalti debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cecul garanteaza pâna la scadenta . Altfel spus, avalul este o garantie personala prin care o persoana denumita avalist, adica cel care da avalul, garanteaza obligatia uneia dintre persoanele mentionate obligat in cec, direct sau pe cale de regres, persoana denumita avalizat, pentru toata suma sau pentru o parte din suma inscrisa pe cec. Aceasta garantie poate fi data de un tert, altul decât trasul sau chiar de un semnatar al cecului. art.26 din Legea 59/1934. Avalul este o garantie autonoma si independenta, cel care garanteaza intervine pentru a intari increderea in titlu, obligandu-se solidar cu ceilalti semnatari. In cazul cecului, plata acestuia poate fi garantata printr-un aval, pentru întreaga sau numai pentru parte din suma. Avalul se da pe cec. El se exprima prin cuvintele: "pentru aval" sau orice forma echivalenta, cu necesitatea semnarii de catre avalist. Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari el se socoteste dat pentru tragator (art. 27 din Legea nr. 59/1934). Avalistul este tinut în acelasi mod ca si persoana pentru care a dat avalul. Obligatia sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula pentru orice alt motiv decât un viciu de forma. Când avalistul plateste cecul, el dobândeste drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat si împotriva acelora care sunt tinuti catre acesta din urma, în temeiul cecului (art. 28 din Legea nr. 59/1934).
Avalistul este definit ca fiind persoana care se obliga sa garanteze obligatia asumata de catre un debitor al titlului comercial de valoare (cambie, cec, bilet la ordin). Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a obligatiei , al carui accesoriu este. O persoana obligata prin cec poate beneficia de mai multe avaluri. Avalistul este obligat in aceeasi masura ca si avalizatul.
Avalizatul este reprezentat de catre debitorul titlului comercial de valoare (cambie, cec, bilet la ordin), a carui obligatie este garantata de catre avalist.
Avalul contine angajamentul unei terte persoane numita avalist prin care se obliga sa faca plata cecului, garantând astfel executarea obligatiei de catre cel care trebuia sa plateasca, numit avalizat. (nota de subsol 19). Se prevede aceasta posibilitate a garantarii platii prin avalizare pentru o mai mare siguranta in incasarea platii. În cazul neacceptarii sau neplatii, beneficiarul are la dispozitie ori o actiune directa contra acceptantului si avalistilor sai sau o actiune în regres contra oricarui obligat. În acest sens, posesorul se poate îndrepta cu actiune împotriva oricaruia dintre ei (tragator, acceptant, girant sau avalist), acestia fiind tinuti solidar fata de posesor. Un efect de comert are o valoare cu atât mai mare cu cât este acoperit cu mai multe semnaturi care garanteaza plata lui. Avalul poate fi dat de catre o persoana fizica, o societate comerciala, o institutie financiara, sau de catre o banca. In cele mai multe cazuri, avalul este dat de catre o banca. Avalul bancar este o garantie data de o banca, înscrisa direct pe titlu, prin care avalistul se obliga sa plateasca la scadenta suma înscrisa pe respectivul titlu, în cazul în care suma nu este platita de debitorul garantat. Nu este obligatoriu ca un cec sa circule cu aval, insa existenta acestuia confera o putere circulatorie mai mare si o incredere a partenerului la relatiile comerciale mai mare. (nota de subsol 20) Avalul constituie o conditie ce trebuie indeplinita inainte ca documentele sa fie remise spre incasare: el trebuie intrebuintat adesea pentru garantarea platilor sub forma documentelor spre acceptare.
3.2 Girarea/andosarea.
Girul este principalul mod de transmitere a cecului. Prin intermediul acestui act, detinatorul cecului, numit girant, transmite printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe instrument, concomitent cu predarea acestuia unei alte persoane, numita giratar, toate drepturile ce decurg din cecul astfel redactat si completat in vederea achitarii unei terte obligatii.
Girul trebuie sa fie neconditionat (nota de subsol 21) si pentru intreaga suma. Acesta nu poate fi conditionat de vreo contraprestatie, astfel incat orice alta mentiune suplimentara formulata prin gir si trecuta pe cec este apreciata ca fiind nescrisa.
Este obligatoriu ca girul sa fie total, girul partial fiind considerat nul din punct de vedere juridic.
De regula, girul este scris pe spatele cecului in locul special creat pentru aceasta mentiune sau pe o alonja si se semneaza de catre girant. Girul este valabil si fara indicarea numelui giratarului daca este semnat de girant (art.17, alin.2).
Exista mai multe forme ale girului cecului, dupa cum urmeaza:
-girul in plin. Aceasta forma de gir trebuie sa cuprinda minim urmatoarele trei mentiuni:
numele girantului, data cand a fost semnat, precum si semnatura girantului.
-a doua forma este reprezentata de girul in alb. Acesta necesita numai semnatura girantului, aflata pe spatele cecului; Asemanator este girul la purtator care se exprima prin formula “platiti purtatorului”.
Cel care poseda un cec girat in alb are urmatoarele alternative:
In primul rand, aceea de a il completa cu numele lui sau al altei persoane;
In al doilea rand, aceea de a gira cecul din nou in alb pentru alta persoana;
De asemenea, el are posibilitatea predarii cecului catre un tert fara a-l gira, ori poate sa completeze girul in alb.
Girantul este responsabil de efectuarea platii, in cazul in care nu exista clauze contrare. El are posibilitate a opri un nou gir, daca nu doreste sa isi assume indatorirea efectuarii platii in legatura cu persoanele carora cecul le-a fost girat dupa acest moment.
Dreptul detinatorului cecului este justificat prin intermediul sirul necontenit al girurilor, chiar si in cazul in care ultimul gir este in alb. Girurile anulate se socotesc a fi nescrise.
Girantul devine responsabil, conform prevederilor in legatura cu refresul, pentru girul scris pe un cec la purtator.
“Girul facut dupa protest sau dupa expirarea termenului de prezentare produce numai efectele unei cesiuni”.
Girul pe care nu este mentionata data emiterii se considera a fi precedent protestului sau termenului de prezentare.
Transmiterea cecului se face prin mai multe modalitati, in functie de modul in care acest lucru este stipulat. Cecul nominativ, cu sau fara clauza expresa “la ordin” se poate transmite atat prin gir, cat si prin remitere. Cecul nominativ care cuprinde clauza “nu la ordin” ori o alta mentiune asemanatoare inscrisa in text nu poate fi transferat prin intermediul girului, ci doar prin cesiune de creanta ordinara. Aceasta reprezinta un mod characteristic de transferare a obligatiilor, prin care creditorul ( numit si cedant) transfera in mod voit ( atat cu titlu oneros, cat si cu titlu gratuit) dreptul sau de creanta catre alta persoana ( numita si cesionar) care se transforma, astfel in noul creditor care primeste de la debitor creanta cedata.
3.3 Plata cecului
In temeiul legii 59/1934, plata cecului, in continutul raportului juridic, echivaleaza practic cu indeplinirea obligatiei de catre tras. Cecul se plateste la vedere, iar orice mentiune contrară se consideră nescrisă (art. 29 din Legea nr. 59/1934). Nu este nevoie de o acceptare prealabila din partea trasului. Prezentarea unui cec la o casă de compensații echivalează cu o prezentare la plată. Ordinul de a plăti suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare. In situatia in care ordinul lipseste, trasul poate achita suma datorata și după expirarea termenului (art. 33 din Legea nr. 59/1934). In situatia cecurilor emise pe teritoriul tarii noastre, loc in care se face si plata lor, prezentarea la plata, este necesar sa fie facuta in termen de 15 zile. Sactiunea neprezentarii in acest termen este reprezentata de pierderea dreptului de regres impotriva girantilor si garantilor. Termenul de prezentare creste pana la 30 de zile in ipoteza unui cec emis in afara teritoriului tarii, dar a carei plata se face in Romania. In cazul in care este emis in afara Europei, creste pana la 70 de zile. Aceste termene se scurg incepand cu ziua emiterii.
In acest domeniu, termenele de prezentare la plata sunt diferite, in functie de statul in care se face plata. In acest sens, fiecare stat stabileste propriile termene prin legislatia adoptata. Dacă legea locului plății nu dispune se vor aplica regulile mai sus-arătate (art. 30, art. 32 din Legea nr. 59/1934). Când un cec este tras între două locuri, având calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată (art. 31 din Legea nr. 59/1934).
In momentul prezentarii la plata, trasul are functia de a verifica legalitatea cecului, precum si indeplinirea conditiilor de forma ale acestuia, descrise in capitolul anterior. Potrivit legii, “trasul care plătește un cec care poate fi girat estedator să verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu și autenticitatea semnăturilorgiranților. Plata efectuată de tras poate fi integrală sau parțială, posesorul cecului neputând refuza o plată parțială.” ( nota de subsol 21 ).
In mod normal, prezentarea la plata a cecului se face in original. Exista insa si prezentarea acestuia la plata prin trunchiere, in urma supunerii cecului la mai multe operatiuni care se succed. In cadrul acestui procedeu, urmandu-se mai multi pasi, informatia de pe cec este transpusa in format electronic, impreuna cu imaginea acestuia, dupa care acest format este transmis catre unitatea bancara platitoare. In cazul in care acest cec este emis cu respectarea prevederilor legale si a tuturor standardelor prevazute anterior in conventiile in domeniu, cecul trunchiat prezentat la plata are aceeasi valoare cu cel original.
Transmiterea către instituția de credit plătitoare a informațiilor relevante și a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea și integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege (nota de subsol 23). Aceasta are obligatia de a verifica conformitatea cecului trunchiat cu cel original. In cazul neindeplinirii acestei obligatii, este raspunzatoare in mod direct pentru eventualele prejudiciile cauzate.
Exista situatii in care, in urma verificarii formatului electronic al cecului, unitatea bancara isi exprima refuzul total sau partial de a-l plati. Acesta trebuie exprimat tot in format electronic. In urma refuzului, banca este obligata sa faca anumite mentiuni pe cec, precum : ziua in care a primit cecul spre a efectua plata, pentru a se dovedi ca acesta a fost prezentat in termenul legal, declarația prin care a fost facut refuzul, care trebuie sa cuprinda data si semnatura reprezentantilor legali ai unitatii bancare. Mențiunile înscrise pe cecul original constituie dovada refuzului de plată. In cazul platii partiale, beneficiarul este obligat sa accepte.
3.4 Regresul, in caz de neplata a cecului
Protestul de neplata a cecului reprezinta un inscris prin care stabilieste refuzul de a plati cecul, util pentru conservarea dreptului de regres al titularului cecului. Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati, daca cecul prezentat în termen util nu este platit si daca refuzul de plata este constatat:
– printr-un act autentic ( poarta si denumirea de protest);
– prin intermediul unei declaratii a bancii (trasului) datata si scrisa pe cec, care sa cuprinda exact ziua când a fost prezentat;
-prin intermediul unei confirmari oficiale datate a unei case de compensatii, care sa dovedeasca faptul ca cecul a fost prezentat pentru compensare în termenul legal, insa acesta nu a fost platit. (nota de subsol 16)
Posesorul nu mai beneficiaza de posibilitatea de a actiona in regres, in cazul in care nu aduce titlul la plata in termenul prevazut de lege- de 30 de zile de la emisiunea acestuia. Actiunea contra emitentului este prescriptibila in termentul de trei ani de la data emisiunii.
Desi protestul sau constatarea corespunzatoare protestului nu au fost facute sau cecul nu a fost prezentat in termen, beneficiarul ramane titular al drepturilor sale impotriva tragatorului. In ipoteza expirarii termenului legal de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, detinatorul cecului pierde aceste drepturi in total sau numai in limita sumei disparute. In cazul in care prezentarea s-a facut in ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta pot fi facute in prima zi lucratoare. Posesorul trebuie sa aduca neplata la cunostinta girantului sau si a tragatorului, in primele patru zile lucratoare incepand din ziua protestului, sau constatarii echivalente ori zilei prezentarii, in caz de stipulatiune "fara cheltuieli". Aceasta clauza nu il absolva pe detinator de prezentarea cecului la datele stabilite, nici de instiintarile ce urmeaza a fi facute. Proba nerespectarii termenelor este obligatia aceluia care o opune detinatorului. In cazul in care stipulatia este înscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii; daca ea este înscrisa de catre un girant sau avalist, ea are consecinte numai cu privire la acesta. Daca, chiar si în conditiile existentei clauzei tragatorului, detinatorul întocmeste protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile ramân în obligatia sa. Daca stipulatia a fost înscrisa de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatarii echivalente, daca un atare act a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii. ( nota de subsol 17)
Toti cei care s-au obligat prin cec sunt tinuti solidar de catre posesor, care are un drept individual sau colectiv asupra lor, fara a fi obligat sa tina cont de ordinea in care s-au obligat. Putem vorbi despre acelasi drept in cazul oricarui semnatar care a platit cecul. Actiunea pornita impotriva unuia dintre obligati nu impiedica urmarirea celorlalti, chiar daca sunt posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intai. ( nota de subsol 18)
Persoana care a platit prin regres cecul poate solicita girantilor sai sa ii inapoieze toata suma platita, dobanda aferenta acestei sume, incepand cu ziua in care a fost efectuata plata, cheltuielile de protest sau cele ale constatarii echivalente, acelea ale incunostiintarii facute, precum si celelalte cheltuieli aferente.
In momentul in care intervine un obstacol de neinlaturat, un caz foruit ori un eveniment de forta majora, aceste termene se prelungesc. Conditia esentiala este acea ca posesorul sa aduca de indata la cunostinta girantului sau cauzele de forta majora si sa faca pe cec, precizarea datata si semnata de el cu privire la aceasta incunostiintare. Dupa incetarea acestor cauze, el trebuie sa prezinte cecul la plata de indata si sa faca protesul sau constatarea necesara. In situatia in care cazul fortuit sau de forta majora dureaza cincisprezece zile, adunate din ziua incunostiintarii girantului de catre posesor despre cazul fortuit ori de forta majora, chiar daca aducerea la cunostinta sa este facuta inainte de expirarea termenului legal de prezentare, exista posibilitatea exercitarii drepturilor de regres, fara a se necesita prezentarea, nici protestul sau o constatare echivalenta.
Nu sunt considerate a fi cazuri fortuite ori de forta majora faptele ce tin strict de persoana posesorului sau de acea persoana angajata cu prezentarea cecului, cu intocmirea protestului ori a constatarii echivalente.
Protestul trebuie sa fie efectuat la locul de plata in contra trasului sau al celui indicat pentru plata. Daca aceste locuri nu se gasesc, protestul se poate face in orice loc, din cuprinsul comunei locului de plata, dupa alegerea posesorului cecului. Incapacitatea trasului nu dispenseaza de obligatia de a adresa protestul contra acestuia, cu exceptia situatie cand el este falit, caz in cae sentinta declarativa de faliment este suficienta pentru a exercita regresul. Daca el a incetat din viata, protestul se va face de asemenea pe numele sau.
Este absolut necesar ca protestul sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
-anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat.
-Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului.
– Numele persoanei contra careia s-a facut protestul.
-Aratarea locului in care a fost dresat, cu mentiunea cercetarilor facute.
-Somatia de plata cu raspunsurile primite sau motivele pentru cae nu s-a obtinut nici un raspuns. Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat. Protestul prin act separat va trebui sa cuprinda si transcrierea exacta a cecului.
CAPITOLUL 4: RISCURI IN UTILIZAREA CECULUI
4.1 RISCURI IN UTILIZAREA CECULUI
Desi reprezinta unul dintre cele mai des utilizate metode de plata, pe langa multiplele avantaje, cecul prezinta si anumite dezavantaje, sau situatii de risc pentru beneficiarul acestuia. In acest sens, putem mentiona faptul ca beneficiarul cecului nu poate avea siguranta existentei activului pentru a se realiza plata sumei cuprinse in cadrul cecului. Pentru a evita aceasta situatie, beneficiarul cecului poate apela la unitatea bancara, in vedera vizarii sau certificarii cecului. In cazul vizarii cecului, banca ii confirma beneficiarului existent sumei respective in contul tragatorului, fara a lua, insa, masuri in vederea conservarii sau blocarii acestei sume, pentru viitoarea plata a cecului. O metoda mai sigura o reprezinta certificarea cecului, situatie in care unitatea bancara blocheaza suma aferenta cecului, in vederea platii acestuia.
In vederea depistarii unei tentative de fals, lucratorii de la unitatile bancare au obligatia de a efectua un control riguros asupra cecurilor prezentate la plata. In primul rand este verificata indeplinirea tuturor conditiilor de forma ale acestuia, a elementelor obligatorii pentru a fi un document valid din punct de vedere juridic, a conditiilor de redactare, data emiterii, precum si incadrarea in termenul de prezentare la plata, echivalenta sumei mentionate in cifre cu cea mentionata in litere, precum si respectarea conditiilor de barare si girare. De asemenea, este verificata corepondenta semnaturii emitentului cecului cu cea aflata in unitatea bancara, pentru a se evita inselaciunea printr-o falsa semnatura. In tara noastra sunt admise cecurile incasate sau post datate, cu conditia de a nu fi fost revocate.
De-a lungul timpului, pentru a se diminua diferitele riscuri si potentialele fraude in vederea utilizarii cecului, tarile care il folosesc au recurs la adaptarea legislatiei in domeniu, prin instituirea unor masuri severe, care merg de la pedeapsa cu amenda pana la cea cu inchisoarea. Legea Nr. 59 din 1 mai 1934 pedepseste tragatorul cu amenzi sau inchisoare persoanele aflate in urmatoarele situatii: emiterea de cecuri fara autorizarea trasului, emiterea de cecuri fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si, anterior trecerii termenelor fixate pentru prezentare, dispune total sau partial de disponibilul avut; emiterea de cecuri cu data falsa sau carora le lipseste unul din elementele esentiale. In plus, in vederea evitarii fraudei, in tara noastra, in anul 1996 a fost creata institutia numita Centrala Incidentelor de Plati, aflata in subordinea BNR. Aceasta are ca principala activitate administrarea Fisierului National al Cecurilor, care reprezinta, practic, o vasta baza de date ce cuprinde data referitoare la toate incidentele de plata cu cec semnalate pe teritoriul tarii, precum si date despre persoanele care au avut legatura cu aceste incidente. Toti emitentii cecurilor refuzate la plata de catre banci apar in aceasta evidenta a Centralei Incidentelor de Plati. Orice persoana interesata se poate adresa unei banci pentru a verifica aceasta baza de data, precum si existent unei persone in cadrul acesteia.
Centrala Incidentelor de Plati (C.I.P.) este “un centru de intermediere care gestioneaza, in numele Bancii Nationale a Romaniei, informatia specifica incidentelor de plati, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor.” (nota de subsol 22) ) Sunt aduse la cunostinta CIP incidentele de plata majore, adica cele in care se inregistreaza cel putin una dintre urmatoarele situatii:
-emiterea cecului este realizata fara acordul trasului;
-cecul este refuzat din lipsă totală sau partiala de disponibil, in ipoteza prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare;
-emiterea cecului a fost realizata cu dată falsă sau acestuia îi lipsește o precizare obligatorie;
-cecul circular sau cecul de călătorie a fost emis "la purtător";
-cecul a fost emis de un trăgător aflat în interdicție bancară;
In concluzie, pe langa multiplele avantaje pe care le oferta, in lipsa unei verificari minutioase din partea beneficiarului, cecul prezinta si riscuri ascunse, precum cel al imposibilitatii incasarii sumei datorate.
4.2 Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor
In situatia in care are loc pierderea filei de cec, se procedeaza la anularea acesteia prin intermediul unei hotarari judecatoresti. Pasii pentru a indeplini aceasta procedura sunt descrisi de legea 59/1934, in articolele 67-72.
Conform acesteia, in situatiile de pierdere, furt ori distrugere a cecului detinatorul are posibilitatea de a aduce acest lucru la cunostinta trasului, pentru apararea propriilor interese. Astfel, impreuna cu banca, solicitatul trebuie sa completeze un formular intutulat Declaratie de pierdere/furt/distrugere/anulare a cecurilor. În clipa în care o persoană fizică sau juridică cere unei banci anularea propriilor cecuri, fie ca sunt completate sau în alb, aceasta are obligatia de a retine respectivele instrumente și de a le remite băncii trase in baza unui proces verbal. Ulterior se solicita anularea titlului prin intermediul unei cereri adresată președintelui de la judecătoria in circumscriptia careia se afla locul de plată a cecului.
Este necesar ca cererea sa cuprinda indicatiile esențiale ale cecului, adresa emisa de catre banca, din care sa rezulte ca cecul priedut a fost inregistrat la Centrala Incidentelor de Plati.
Dupa analizarea cererii, precum si a dreptului posesorului, presedintele instantei de judecata va pronunța de urgenta o ordonanță. In cuprinsul acestei ordonante sunt mentionate datele cecului. Scopul acesteia ere de a declara nulitatea cecului, indifferent de posesorul acestuia. De asemenea, aceasta ordonanta va permite efectuarea platii cecului in interval de 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, conditia fiind ca in acest timp, detinatorul cecului sa nu fi facut opozitie, sau aceasta sa fi fost respinsa. Daca acesta face opozitie impotriva acestei ordonante, ea se comunica petitionarului, trasului si tragatorului in momentul citarii lor la tribunalul locului de plata.
“Ordonanța trebuie să fie notificată atât trăgătorului, cât și trasului și publicată în Monitorul Oficial al României, la cererea și pe cheltuiala petiționarului. Cu toată înștiințarea, plata cecului făcută deținătorului mai înainte de notificarea ordonanței liberează pe tras de obligația de plată.”
In acest termen de cincisprezece zile, petitionarul are dreptul de a exercita actele de conservare asupra drepturilor sale si a solicita plata cecului, platind cautiune, ori, in lipsa de cautiune, prin consemnarea sumei. Dupa indeplinirea acestui termen, respectivul cec pierdut sau sustras nu mai poate produce efecte. Persoana care obtine inlocuirea cecului, are posibilitatea de a cere plata acestuia, prezentand ordonanta de anulare, precum si certificatul grefei respective de neintroducerea in termen sau opozitie. De asemenea, poate prezenta hotararea definitive de respingere a opozitiei. Daca cecul pierdut, sustras sau distrus are clauza “netransmisibil”, nu se poate solicita anularea lui. Primitorul are, insa, posibilitaea de a solicita trasului si tragatorului sa inlocuiasca cecul printr-un duplicat. ”Ordonanța sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cecul anulat, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea.”
Un cec alterat prezinta urme de stergere, modificare sau contine adaugiri ale cuvintelor, date, precizari din textul instrumentului. Un cec afectat de pierdere, sustragere sau distrugere este anulabil prin declarare la Centrala Incidentelor de Plati de catre banca la initiativa persoanei care doreste anularea. In acelasi timp, un cec poate fi anulabil si la initiativa bancii, in situatia in care tragatorul, ca si consecinta a producerii unui incident major este declarat in interdictie bancara si nu a restituit bancii, in termen de maxim zece zile, formularele de cec cumparate anterior de la aceasta si cerute de aceasta prin somatie.
Emiterea unui cec de catre un tragator, neavand fondurile necesare la banca la data emiterii lui, atrage obligatia trasului de a refuza cecul la plata, iar pentru tragator aduce sanctiuni civile si penale. Falsificarea cecurilor este pedepsibila, conform prevederilor legale in vigoare. Informatiile, datele si raportarile privind cecurile sunt confidentiale.
4.3 Riscul exportatorului la plata in cont deschis
4.4 Inselaciuni si inducerea in eroare in utilizarea cecului
Infractiunea de inselaciune prin cecuri a fost incriminata pentru prima oara prin art.533 din Codul Carol al II-lea. Legiuitorul a incercat, pe cat se poate, sa protejeze valoarea sociala a increderii, care trebuie sa insoteasca orice titlu de plata., incredere pe care nu a subordonat-o nici unui scop; inselaciunea, precum si a bunei credinte a celor care intrea in relatii patrimoniale prin utilizarea acestui instrument de plata.
Avand in vedere ca inșelăciunea și delapidarea sunt prevazute in noul Cod Penal într-o manieră cu mult mai blândă decât o făcea vechea lege, cu pedepse care ajung la a fi de pana la patru ori mai mici, ne aflam in prezenta unui pericol social destul de ridicat in ceea ce priveste aceste infractiuni. Una dintre forme este reprezentata de înșelăciunea cu cecuri, care se numara printre cele mai des intalnite infractiuni din domentiul economic. Din aceasta deriva prejudicii de sute de milioane de lei anual, la nivel national. Desi este de actualitate, aceasta inca intra sub incidenta legii din 1934, nefiind prevazuta de catre Codul Penal. Noul Cod penal tratează destul de bland infracțiunile de natură economică, pedepsele fiind mai mici decat in trecut. Acest lucru este valabil si in cazul termenelor de prescriptie, care au scazut si ele.
Una dintre modificările ce prezinta interes in cazul de fata o reprezinta excluderea din articolul destinat inselaciunii a paragrafului cu privire la cecurile fără acoperire. Înșelăciunea prin cecuri se regaseste in momentul de fata ca fiind incriminata numai in Legea asupra cecului nr. 59/1934, si modificarile ulterioare. Conform acesteia, regimul sancționator este închisoarea de la 6 luni până la un an sau amendă, aflata la polul opus fata de regimul sanctionator din vechiul cod penal unde, anterior datei de 1 februarie, fapta era pedepsita conform infractiunii înșelăciunii, putand sa ajunga pana la douazeci de ani de inchisoare in cazurile cele mai grave. Aceasta modificare este de mare importanta, fiind de amploare in ultimii ani fenomenul infractionalitatii cu privire la cecuri. Potrivit rapoartelor Băncii Naționale a României (BNR), în fiecare lună din 2013 au fost refuzate la plată între 600 și 800 de astfel de instrumente, cu o valoare totală medie de cel puțin 20 de milioane de lei. Maximul a fost înregistrat în ianuarie 2013, când peste 1.000 de cecuri cu o valoare totală de 31 de milioane de lei au fost refuzate.
Fig. 4.1 Raport BNR
Potrivit Î.C.C.J, pentru stabilirea intenției în cazul infracțiunii de înșelăciune cu cecuri trebuie sa se tina cont de mai multe criterii, precum:
Conduita anterioară a persoanei acuzate în legătură cu alte
contracte sau instrumente de plată, Caracterul diferit sau consecvent al conduitei persoanei acuzate față de faptele din cauza dedusă judecății, alte elemente faptice.
Exista mai multe modalitati prin care pot fi desfasurate aceste activitati infractionale, dintre care pot fi amintite:
– incheierea de contracte pe baza unor file cec fără acoperire după instituirea interdicției bancare de a emite cecuri, situatie cunoscuta anterior de catre emitentul cecului.
– utilizarea de identitati false
– societati infiintate sau preluate cu scopul exclusiv de a derula activitati infractionale prin utilizarea de cecuri
– achitarea unui avans din suma datorata in numerar, pentru a castiga se increderea
-filele cec nu sunt emise de banca pe care o mentioneaza tragatorul
– Infractorii de folosesc de anumite functii pentru a castiga incredere
– Contractele sunt incheiate prin folosirea de date de identificare gresite, pentru a se ingreuna gasirea ulterioara a faptuitorilor
– Faptuitorii valorifica marfurile astfel dobandite prin mijoace ascunse, fara documente care sa ateste provenienta si la preturi mai mici
Pentru a beneficia de protectia instutuita de Codul penal prin reglementarea infractiunii de inselaciune, este necesar sa fie probata intentia directa a autorului faptei de a prejudicia persoana vatamata in sensul de a nu dori sa ii plateasca suma datorata. Daca, insa, partea vatamata a cunoscut la momentul primirii filei cec, ca acesta nu beneficiaza de acoperirea necesara, fapta nu se incadreaza la infractiunea de inselaciune, ci la cea prevazuta de art. 84 din legea 59/1934, o infractiune de pericol.
Pt concluzii si propuneri !!!
PIMM Galati noteza ca legislatia trebuie completata cu:
Obligativitatea avalizarii atat spre tras cat si spre administratorul firmei.
In urma primei actiuni fie ea fara intentie sau cu intentie, la a doua constatare sa se autosesizeze bancherul trasului si sa raporteze incidentul de plata direct catre CIP cat si in copie organelor in drept pentru a incepe cercetarea penala, ac. facandu-se in max. 48 ore dupa data inscrisa pe fila CEC.
La romani trebuie sa scrii deslusit si clar fara a lasa loc la echivoc si interpretari!
– dupa savarsirea primei fapte daca se dovedeste ca a fost cu intentie, sa se interzica pentru totdeauna dreptul de a mai achizitiona astfel de instrumente de plata si sa fie decazut din dreptul de a mai administra vreodata o societate comerciala, ONG sau chiar o As. de proprietari!
Tertul, in cazul nostru bancherul sa se constituie ca parte in acest proces de plata, deoarece el este cel care achizitioneaza si distribuie aceste instrumente cu elemente de protectie.
Eliberarea carnetelor CEC si a biletelor la ordin (avand caracter de regim special) celui care solicita aceste instrumente de plata sa se faca de catre bancher numai in baza unei analize a bonitatii si a istoricului acesteia in baza documentelor justificative emise de catre toti bancherii cu care solicitantul a colaborat, sau cu o validare a CIP.
Acest lucru se poate aplica de la o data ulterioara convenita de mai multi factori, BNR, Bancheri, CIP etc., anulandu-se la nivel national toate aceste instrumente de plata, urmand a se tipari alte instrumente total diferite de cele aflate in circulatie care sa respecte noile norme legislative. In mod cert se va diminua considerabil numarul celor care vor avea acces la aceste instrumente de plata!!!
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cec Ul Bancar (ID: 111314)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.