Casa Painii

Casa Pâinii

Pâinea și produsele de panificație reprezintă încă din cele mai vechi timpuri sursa principală de alimentație a oamenilor. Aceasta este consumată în orice perioadă a zilei, dimineața, la prânz sau seara, în orice zonă a țării, atât în mediul rural cât și în mediul urban dar și indiferent de statutul financiar al fiecărui individ. Brutăritul este una din principale îndeletniciri în mediul rural, iar odată cu trecerea anilor tot mai mulți săteni și-au realizat în propria gospodărie un cuptor de pâine.

În cadrul bunurilor de consum din România industria panificației ocupă un loc însemnat, pâinea reprezentând alimentul ce se consumă zilnic, românii consumând aproximativ 10 kilograme de produse de panificație pe lună, cu 30% mai mult decât media europeană, potrivit Institutului Național de Statistică.

Ca materii prime și auxiliare folosite la fabricarea pâinii și a celorlalte produse de panificație se utilizează următoarele:

faină de grâu (la unele sorturi și faină de secară);

apă potabilă;

drojdie (comprimată, uscată și lichidă);

sare;

grăsimi (ulei de floarea soarelui, unt, margarină);

produse zaharoase (zahăr, miere, glucoză);

extract de malț, ouă, lapte, cartofi, condimente, semințe uleioase, conservanți;

ameliorator;

materiale pentru ambalarea produselor (ex: hârtie, carton, polietilenă)

Atât materiile prime cât și cele auxiliare au un rol bine precizat în procesul tehnologic de fabricare a produselor de panificație.

Pentru ca toate aceste materii folosite în obținerea produselor de panificație să poată fi utlizate cât mai rațional iar rezultatele să contribuie la obținerea produselor de calitate superioară, trebuie cunoscute compoziția chimică, însușirile, dar și rolul tehnologic în panificație.

În ultimii ani, s-a afirmat adesea despre pâine că ar trebui evitată, că nu este bună pentru sănătate, că poate da simptome de oboseală, balonare, dureri de stomac, de cap și chiar că îngrașă. Cu toate acestea, păinea este în continuare un aliment care place multor persoane și fără de care unele mâncăruri sunt lipsite de gust.

În România sunt licențiați în acest moment aproximativ 5.000 de agenți economici pentru activitatea de morărit, panificație și produse făinoase și toți aceștia au capital privat.

Un lucru interesant îl reprezintă evoluția preferințelor privind gradul de rafinare al pâinii. Timp de secole, pâinea albă a fost considerată “pâinea bogaților” iar pâinea neagră era menită celor săraci. Însă lucrurile s-au schimbat radical în secolul 20, când valoarea nutritivă superioară a pâinii negre a făcut ca aceasta să devină mult mai căutată decât pâinea albă, fiind din ce în ce mai mult asociată cu un stil de viață mai sănătos.

Importanța de necontestat a pâinii este subliniată de menționarea ei în rugăciunea creștină “Tatăl nostru” – “Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”: pâinea fiind simbolul tuturor lucrurilor fără de care traiul zilnic nu ar fi cu putință.

Gama produselor este destul de variată și continuă să se îmbogățească cu noi sortimente, pentru a satisface cerințelor din ce în ce mai vaste ale consumatorilor.

Produsele din fiecare grupă se deosebesc printr-un specific de gust și aspect, care este imprimat ori de sortul de făină utilizat, ori de compoziția aluatului din care este preparat produsul.

Pâine neagră: este realizată din făină neagră de grâu cu sau fără adaos de cartofi, sare, drojdie și apă, iar forma produsului finit poate fi ovală, rotundă sau lungă.

Pâine semialbă: se realizează fie din făină semialbă de grâu, cu sau fără adaos de cartofi, drojdie, sare și apă, fie din făină de secară, la care se adugă pe lângă drojdie, sare, apă și chimen. Forma produselor finite poate fi rotundă, lungă sau paralelipipedică și se pot coace ori în tavă ori direct în cuptor.

Pâine albă: se realizează din făină albă de grâu cu sau fără adaos de cartofi, drojide, sare, apă și uneori se poate adăuga extract de malț, iar forma poate fi rotundă, lungă (franzelă), lipie sau paralelipipedică.

Produse de franzelărie simple: la obținerea acestor produse se folosește făină de grâu, drojdie, sare, apă și uneori extract de malț. Este o grupă care are o gamă variată de produse atât ca mărime cât și ca formă, de exemplu: chifle, cornuri, baghete, împletituri, etc.

Produse de franzelărie cu adaosuri sau specialități cu materiale: pentru prepararea acestor produse se folosește făină albă de grâu, drojdie, sare, zahăr, ulei, margarină, unt, lapte, ouă, apă etc. Aceste produse sunt superioare produselor de franzelărie simple datorită adaosului de zahăr, ulei, unt, ouă, semințe de susan sau mac folosite atât pentru un aspect frumos cât și pentru un gust mai intens.

Produse speciale de franzelărie: este cea mai variată gamă de produse deoarece pe langă ingredientele de bază, făină de grâu, drojdie, sare, apă, grăsimi, lapte, ouă, sunt folosite și esențe aromatizante, fructe confiate etc. Din această grupă fac parte cozonacii, checurile, grisinele etc. Aceste produse sunt superioare din punct de vedere calitativ față de toate celelalte sortimente de panificație. Produsele se coc fie direct pe vatra cuptorului, fie în tăvi speciale, unele sunt ambalate în hârtie pergament sau celofan.

Produse dietetice: este o gamă restrânsă, destinată consumatorilor ce țin regim dietetic. Pentru prepararea acestor sortimente se folosește făină albă de grâu, drojdie și apă dar se poate folosi în funcție de specificul produsului, făină graham, calciu, margarină, miere, lapte, glucoză etc.

Covrigi: sunt preparați din făină albă de grâu, drojdie, sare, apă, la care se pot adăuga ouă, zahăr, ulei etc. Covrigii se presară de obicei cu mac, susan sau sare și pot avea diverse forme: de 8, inel simplu sau inel împletit. Acest produs poate fi păstrat timp îndelungat, dacă este păstrat la umiditate scăzută.

Românii consumă anual aproximativ 110 kg de pâine, mai mult decât țările estice care au un consum mediu de 83 kg și țările vestice cu 66 kg anual, iar la consumul de produse de patiserie se estimează ca fiind aproximativ 144.000 de tone.

Protecția consumatorului în România este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea guvernului, care până în anul 2001 a purtat numele de Oficiul pentru Protecția Consumatorilor (O.P.C.). Aceasta asigură respectarea drepturilor și intereselor consumatorilor pe baza unor dispoziții legale de natură publică sau privată.

Drepturile consumatorilor din România sunt următoarele:

– Dreptul de a fi protejați împotriva riscului de a achiziționa un produs sau un serviciu care ar putea sa le pună sănătatea sau viața în pericol sau să le afecteze drepturile și interesele legitime;

– Dreptul de a fi informați complet, corect și precis asupra serviciilor și produselor astfel încât decizia luată să corespundă necesităților lor;

– Dreptul de a avea acees la o gamă variată de produse și servicii de cea mai bună calitate;

– Dreptul de fi despăgubiți în momentul în care calitatea serviciilor sau a produselor este necorespunzătoare;

– Dreptul de a se organiza în asociații pentru apărarea intereselor lor.

Obligațiile agenților economici sunt următoarele:

Să comercializeze produse și servicii care sunt testate și certificate;

Să anunțe imediat dacă există pe piață un produs ce poate afecta viața, sănătatea sau securitatea persoanelor;

Să asigure condiții igienico-sanitare conforme normelor în vigoare;

Să se comporte corect în relațiile cu consumatorii și să nu folosească practici comerciale abuzive;

Să oprească livrările sau să retragă de pe piață produsele la care au constatat că nu s-au îndeplinit caracteristici calitative prescrise sau că pot afecta viața, sănătatea sau securitatea populației.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor se bucură atât de recunoaștere națională fiind membră în “Comisia Interministerială pentru Supravegherea Pieței și Serviciilor și Protecția Consumatorilor“,“Comisia pentru Securitatea Produselor“ și “Comisia pentru Clauze Abuzive“ cât și recunoaștere internațională fiind membră a Organizației Mondiale a Consumatorilor (“Consumer International“-Londra), a Organizației Europene a Consumatorilor (B.E.U.C.- Bruxellex, Belgia), a Dialogului TransOceanic al Consumatorilor (TACD) și a International Consumer Research and Testing (UK).

Principalele obiective al asociației sunt:

apărarea, promovarea și reprezentarea drepturilor și intereselor consumatorului;

educarea, consilierea și informarea consumatorilor;

analizarea și rezolvarea sesizărilor formulate de consumatori;

dezvoltarea parteneriatului internațional în domeniul protecției consumatorului;

colaborarea cu organizații profesionale, cu instituții abilitate, cu atribuții în domeniul protecției consumatorului în vederea respectării intereselor acestora;

îmbunătățirea cadrului legislativ general de protecție a consumatorului prin solicitări adresate autorităților, participarea la elaborarea unor standarde sau specificații ce definesc bunuri de consum și servicii;

desfășurarea de activități editoriale și publicistice;

formarea profesională în domeniul protecției consumatorului;

conștientizarea asupra drepturilor și intereselor consumatorului.

Pentru perioada anilor 2012-2014 Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a stabilit ca principale direcții de interes, activități în următoarele domenii: acțiuni colective, contracte încheiate de consumatori, drepturi digitale, servicii financiare, siguranță, sustenabilitate energetică, sănătate și produse alimentare.

În cadrul activităților se pune accent pe reprezentarea intereselor la nivelul adoptării deciziilor de interes pentru consumator, accesul acestora la justiție, educare, informare, consultanță în domeniul protecției consumatorului, consolidarea colaborării cu celelalte organizații de consumatori din România, reprezentarea lor în cadrul organismelor consultative naționale dar și internaționale și nu în ultimul rând, participarea la rețele europene și internaționale.

Casa Pâinii – Cuptorul cu poveste

Fondată în 2004, Casa Pâinii încă de atunci și-a propus și astăzi putem spune că, în ciuda dificultăților de piață din România, a devenit liderul incontestabil al pieții de panificație, patiserie și cofetărie din județul Botoșani.

Încă de la început acea secție mică de panificație, Casa Pâinii, a produs specialități nemaîntâlnite pe piața clasică a pâinii, până atunci doar „albe”. Împreuna cu Bakaldrin Austria au dezvoltat o gamă nouă de specialități, reușind să producă, cu făina de secară, făina neagră, semințe și mixuri o gamă de produse care a prins foarte bine la consumatori.

Standardul „gust” a fost un crez pentru cei de la Casa Pâinii și provocarea majoră a fost să producă industrial cu aromele și gustul „de acasă”.

În 2006 au construit fabrica de panificație în standarde HACCP cu o capacitate de 24 tone pe zi, în 2008 au făcut cel mai frumos laborator de cofetărie și așa s-a născut Casa Dulce, în 2014 au investit în linia de produse congelate.

Astăzi, Casa Pâinii înseamnă 500 clienți, 24 puncte de vânzare proprii, partener pentru toate supermarketurile din zonă și un portofoliu bogat și gustos de produse.

Produse obținute în propria fabrică:

pâine la tavă;

franzelă;

specialități;

împletituri;

gramaj mic;

simigerie.

Pâinea la tavă are patru alte subproduse:

pâine albă la tavă „ideală pentru sandwich”;

pâine albă la tavă „tradițional împletită”;

pâine neagră la tavă;

pâine țărănescă de casă „de pus pe ștergar”.

Franzela conține alte 3 subproduse:

franzela albă;

pâine acloridă;

pâine semialbă.

Ca și specialități se fabrică următoarele:

baghetă albă;

baghetă neagră cu semințe;

pâine graham;

paâine cu 5 cereale și secară;

pâine cu cartofi;

pâine de secară;

pâine grâu întreg;

pâine neagră 100% “făină neagră 100% plăcere naturală”;

pâinea grădinarului (conține crupe de soia, bucăți deshidratate de cartofi, cuburi de morcovi deshidratați, semințe de floarea soarelui, semințe de in, amestec de condimente și plante aromatice deshidratate);

pâinea munteanului (conține fulgi de cartofi, malț de secară copt, făină integrală din secară decorticată, condimente);

pâinea soarelui (conține boabe integrale decorticate de secară, bucăți de cartofi deshidratați, semințe de floarea soarelui, malț de secară copt, condimente).

Ca și împletituri Casa Pâinii realizează:

colaci;

pâine împletită.

La gramaj mic se pot găsi următoarele produse:

baton hot-dog;

chifle;

lipii.

Simigeria fabricii oferă spre vânzare covrigi (produs prefiert în baie de opărire cu sirop de zahăr, cu semințe de susan și mac).

Aceștia sunt specializați și în produse de patiserie proaspătă (berline cu fructe, checuri cu diverse fructe, cornulețe cu rahat, covrigi de bere, cozonaci cu diferite umpluturi, sărățele, muffin cu ciocolată și fructe), patiserie congelată (de tip business- foietaj umplut cu diferite creme, fructe, brânzeturi etc, pizza și horeca- colțunași, minimelci cu diverse umpluturi, minipateuri cu diferite creme, miniștrudel cu diverse creme, saleuri cu mac și susan) și nu în ultimul rând produse de cofetărie (prăjituri, torturi, prăjituri de casă, fursecuri, biscuiți, mousse-uri, gelaterie, evenimente).

Compania are o rețea de 8 magazine, dintre care unul se află în Rădăuți județul Suceava, unul în Vorona județul Botoșani iar restul în municipiul Botoșani.

Până în prezent nu s-au descoperit nereguli sau poate acestea nu au fost expuse publicului larg, consumatorilor dar și principalilor concurenți.

Brutăriile fac parte din categoria celor mai periculoase unități de preparare a produselor de panificație chiar dacă oferă produse proaspete, deoarece acestea sunt cele mai riscante pentru sănătatea consumatorilor, întrucât nu toate sortimentele de pâine sunt vândute în ambalaj, trecând astfel prin mâinile angajaților, de cele mai multe ori neavând mănuși de protecție. Pâinea vrac, neambalată, trebuie să fie vândută în cel mult 24 de ore de la fabricare, conform normelor în vigoare.

Reclamațiile pe produse alimentare predomină, de cele mai multe ori, pâinea și produsele de panificație. Reglementările în acest domeniu sunt foarte clare, de la condițiile igienico-sanitare până la comercializare.

Totuși inspectorii care merg în control, întâlnesc vânzători ce nu folosesc mănuși speciale atunci când vând, pâinea este ținută în condiții improprii, pe ciment, în lăzi murdare, pe cartoane, iar gramajul variază de la o pâine la alta.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a efectuat un control la nivel național, în perioada 24-28 august 2012, privind respectarea legislației în vigoare la comercializarea, etichetarea, prezentarea și publicitatea pâinii și produselor de panificație.

Au fost verificate în total 92 de tone de pâine și produse de panificație, din care 22 de tone nu respectau legislația în vigoare.

683 de operatori economici au fost controlați, din care 484 nu respectau prevederile legale.

Abateri evidențiate în urma acțiunii de control, sunt următoarele:

I. Comercializarea la parametri neconformi cu cei declarați sau prevăzuți în actele normative:

– Modificări organoleptice și fizico-chimice;

– Neîncadrarea în cantitatea netă declarată;

– Depășirea datei durabilității minimale.

II. Lipsa informațiilor obligatorii ce permit alegerea sortimentului dorit:

Lipsa afișării atât a denumirii furnizorului și produsului cât si a prețului exprimat în lei/kg și lei/bucată;

Utilizarea de ingrediente destinate să înșele cumpărătorul asupra compoziției produsului și de a-l determina să ia o altă decizie decât ar fi luat în mod obișnuit;

Nerespectarea ingredientelor în ordinea lor descrescătoare, a ponderii introducerii acestora în fabricație;

Lipsa înscrierii în lista ingredientelor a cantității (exprimată în procente), a ingredientelor menționate în denumirea sub care se vinde produsul;

Neînscrierea denumirii categoriei și/sau a denumirii specifice sau a codului CE a aditivilor utilizați;

Lipsa menționării de pe etichetă a utilizării de sare iodată;

Lipsa inscripționării datei durabilității minimale;

Lipsa înscrierii etichetării nutriționale.

III. Nerespectarea condițiilor de transport, depozitare și comercializarea pâinii și produselor de panificație

– Afișarea prețurilor: neafișarea prețurilor în mod vizibil și lizibil; lipsa afișării prețurilor de vânzare;

– Alte abateri: lipsa afișării codului unic de înregistrare la Registrul Comerțului; lipsa afișării denumirii unității și/sau orarului de funcționare; lipsa afișării plachetei cu numărul de telefon cu apelare gratuită INFO-TEL; neinscripționarea corespunzătoare a mijloacelor de transport; utilizarea de mijloace de măsură și control neverificate metrologic; fumatul în spațiul de comercializare a păinii și produselor de panificație.