Cartograma Generală A Degradării Solurilor

CARTOGRAMA GENERALĂ A DEGRADĂRII SOLURILOR

Acest tip de hartă redă fenomenul de degradare a solurilor pe tipuri, intensități de manifestare și factori cauzatori.

Aspectele legate de degradarea învelișului de sol sunt surprinse în timpul cartării în teren, fiind determinate fie direct în profilul de sol, fie prin intermediul analizelor de laborator.

Degradare prin dislocare și acoperire

Include procesele de eroziune, atât cea prin apă, cât și cea prin vânt, alunecările, prăbușirile, solifluxiunea si deplasările gravitaționale pe versanți. Se adauga si decopertarea-copertarea antropica.

Determinarile legate de eroziunea solurilor se realizează conform metodologiei prezentate anterior la harta eroziunii solurilor, iar cele referitoare la decopertare-copertare antropica la harta solurilor cu decopertare-copertare.

Eroziune prin apă – Eh

îndepărtarea părții superioare a solului (pierderi de sol) – hp

deformări de teren/deplasări de mase de pământ – hd

Eroziune eoliană – Ee

îndepărtarea părții superioare a solului (pierderi de sol) – ep

deformări de teren – ed

depuneri eoliene – ea

Decopertare antropica – Da

îndepărtarea părții superioare a solului (pierderi de sol) – ap

Copertare antropica – Ca

acoperirea părții superioare a solului (aport de material) – aa

Degradare prin modificarea proprietăților chimice

Determinarea salinizării se realizează conform metodologiei prezentate anterior la harta solurilor sărăturate.

Aspectele legate de acidifiere pot fi determinate fie în teren, fie prin analize de laborator, care vizeaza pH-ul și gradul de saturație în baze al solurilor.

Determinarea pierderilor de nutrienți și a poluării nu se poate realiza decât prin intermediul analizelor de laborator, efectuate asupra probelor recoltate în teren din profilele de sol afectate de cele două tipuri de degradare.

Degradare chimică – Dc

pierdere de nutrienți – cn

salinizare – cs

acidifiere – ca

poluare – cp

Degradare prin modificarea proprietăților fizice

Determinarile legate de excesul de umiditate se realizează conform metodologiei prezentate anterior la harta excesului de umiditate.

În ceea ce privește compactarea/formarea de crustă și subsidența, determinările se realizează în timpul cartării în teren prin măsuratori directe.

Degradare fizică – Df

compactare/crustă – fc

exces de umiditate – fh

subsidență – fs

În harta degradării solurilor sunt redate și solurile neafectate de degradare, considerate a reprezenta terenuri stabile, dar și arealele fără înveliș de sol, încadrate la terenuri inutilizabile.

Teren stabil (neafectat de degradare) – Ts

stabil în stare naturală – sn

stabil sub cultură permanentă – sc

stabilizat prin intervenție antropică – sa

Teren inutilizabil – Ti

dune active

sărături

rocă la zi

deșerturi

ghețari

zone montane aride (semnele conform fig.)

Factori cauzatori

defrișarea – D

pășunat excesiv – P

activități agricole – A

supraexploatarea vegetației pentru necesități casnice – S

activități industriale – I

Intensitatea de manifestare

slab – reducerea slabă a productivității

moderat – reducerea puternică a productivității

puternic – terenuri irecuperabile fără intervenția statului

excesiv – terenuri irecuperabile și imposibil de restaurat

Legenda

Arealele cu soluri degradate sunt redate la nivel de tipuri:

Eh – albastru

Ee – galben

Dc – roșu

Df – verde

Ts – gri

Ti – alb

În cadrul fiecărui tip, modul prin care se produce degradarea este redat prin simboluri, prima literă reprezentând tipul de degradare, iar cea de-a doua, forma sub care se produce tipul respectiv de degradare – hp, hd, ep, ed, ea, cn, cs, ca, cp, fc, fh, fs, sn, sc, sa.

Exemplu: hp – h=eroziune prin apă; p=îndepărtarea părții superioare a solului

cs – c=degradare chimică; s=prin salinizare

Factorii cauzatori sunt redați tot prin simboluri – D, P, A, S, I.

Intensitatea tipului respectiv de degradare se reprezintă prin nuanțe diferite ale culorii respective:

Eroziune prin apă

slabă – bleu

moderată – albastru

puternică – albastru închis

excesivă – mov

Eroziune eoliană

slabă – galben deschis

moderată – galben

puternică – portocaliu deschis

excesivă – portocaliu închis

Degradare chimică

slabă – roz

moderată – roșu deschis

puternică – roșu închis

excesivă – grena

Degradare fizică

slabă – verde deschis

moderată – verde

puternică – verde închis

excesivă – verde aprins

Harta generală a degradării solurilor

Similar Posts

  • Cultura Inovatiei In Industria Usoara DIN Republica Moldova

    CULTURA INOVAȚIEI ÎN INDUSTRIA UȘOARĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA CUPRINS ABSTRACT ANNOTATION LISTA ABREVIERILOR LISTA FIGURILOR LISTA TABELELOR INTRODUCERE CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND INOVAȚIA CA FACTOR IMPORTANT ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA 1.1. Fundamente teoretice privind inovațiile și rolul acestora în dezvoltarea economiei naționale 1.2. Procesul de dezvoltare a noilor produse: participanți și faze…

  • Fondul Monetar Internațional ȘI Rolul Său ÎN Lumea Mondială

    UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR“ FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNATIONALE LUCRARE DE LICENȚĂ CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC Prof. univ. dr. CHIȚIBA CONSTANȚA AURELIA ABSOLVENT ANTON A. NARCISA-MARUSIA Bucuresti 2016 UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR“ FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNATIONALE FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL ȘI ROLUL SĂU ÎN LUMEA MONDIALĂ CONDUCATOR ȘTIINTIFIC Prof. univ. dr. CHIȚIBA CONSTANȚA AURELIA ABSOLVENT ANTON A….

  • Dinamica Vocabularului Limbii Romane

    CAPITOLUL I DINAMICA VOCABULARULUI LIMBII ROMÂNE 1.1 Lexicul – definiția dată de Dicționarul de științe al limbii române Lexicologia este disciplina lingvistică al cărei obiect de studiu este vocabularul, sub multiplele sale aspecte: organizare, funcționare, schimbare, îmbogățire. În română, termenul lexicologie este un neologism, provenit din francezul lexicologie, care, la rândul său, este format în…

  • Fenomenul de Politizare a Functiei Publice In Romania

    === ac2fbbef19a2299c0a0774757c9aafac5fac94dc_549796_1 === CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I CONSIDERAȚII PRIVIND ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ Rolul administrației publice Organizarea administrației publice CAPITOLUL II ETICA – PRINCIPALUL ELEMENT AL UNEI ADMINISTRAȚII EFICIENTE CAPITOLUL III POLITIZAREA FUNCȚIEI PUBLICE 3.1. Politica – imperativă în cadrul administrației publice 3.2. Separația între politică și administrația publică 3.3. Depolitizarea funcției publice în România 3.4. Efectele…

  • Procesul de Selectie Si Recrutare din Cadrul Antena Grup

    === 0d6c88b2b7de0a53b4767176e969d55b902f18c5_509757_1 === Ϲuрrins Intrоduϲеrе ϹAΡIΤΟLUL I ΡRΕΖΕΝΤARΕA AΝΤΕΝA GRUΡ 1.1 Istоriϲ 1.2 Ρоsturilе dе tеlеviziunе 1.3 Οrɡanizarе și struϲtură 1.4 Dерartamеntе 1.5 Ρrеzеntarеa situațiеi rеsursеlоr umanе în реriоada 2014 – 2016 СΑΡIΤΟLUL II SЕLЕСȚIΑ ȘI RЕСRUΤΑRЕΑ RЕSURSЕLΟR UМΑΝЕ 2.1 Rеϲrutɑrеɑ rеѕurѕеlоr umɑnе 2.2 Ѕеlеϲțіɑ rеѕurѕеlоr umɑnе ϹAΡIΤΟLUL III SΤUDIU DΕ ϹAΖ ΡRIVIΝD ΡRΟϹΕSUL DΕ…

  • Productivitatea Angajatilor Si Modalitati de Crestere a Acesteia

    === 6d289063b6dbcb0f15fbfa9c7554f2f91e8a8e37_359810_1 === Сuрrіnѕ Ιntrοduсеrе…………………………………………………………………………………………………………………….4 САРΙΤΟLUL Ι ΜΟDАLΙΤĂȚΙ DЕ СRЕȘΤЕRЕ А РRΟDUСΤΙVΙΤĂȚΙΙ АGЕΝȚΙLΟR ЕСΟΝΟΜΙСΙ: ΝЕСЕЅΙΤАΤЕ ȘΙ/ЅАU РRΙΟRΙΤАΤЕ……………………………………………………………………………6 ϹАРІΤΟLUL ІІ РRЕΖЕNΤАRЕА ЅΟϹІЕΤĂȚІІ ϹΟΜЕRϹІАLЕ FLΟRАDІ РRΟD ϹΟΜ Ѕ.R.L…………..19 2.1 Dɑtе dеѕрrе fіrmă……………………………………………………………………………………………………..19 2.2 Ѕtrɑtеɡіɑ dе mɑrkеtіnɡ………………………………………………………………………………………………26 2.2.1 Ѕtrɑtеɡіɑ dе рrοduѕ………………………………………………………………………………………………26 2.2.2 Рοlіtісɑ dе рrеț…………………………………………………………………………………………………….27 2.2.3 Ѕtrɑtеɡіɑ dе dіѕtrіbuțіе………………………………………………………………………………………….27 2.2.4 Ѕtrɑtеɡіɑ dе рrοmοvɑrе………………………………………………………………………………………..28 2.3 Еvοluțіɑ рrіnсірɑlіlοr іndісɑtοrі есοnοmісο-fіnɑnсіɑrі…