Campaniile Nationale Despre Romi Si Gradul de Discriminare

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Facultatea de Științe Politice

PROIECT DE CERCETARE

Campaniile naționale despre romi și gradul de discriminare

Absolventă: Radu Alexandra – Cătălina

București, iulie 2016

Campaniile naționale despre romi și gradul de discriminare

Introducere. Punctarea problematicii studiului

În acest proiect de cercetare doresc să aduc în prim plan problematica comunităților de romi, mai exact atitudinea cetățenilor asupra acestor comunități. Voi aduce în discuție campaniile naționale din România ce au avut ca scop diminuarea gradului de discriminare, prin campanii de informare și conștientizare, în ceea ce privește minoritatea romă și cum oamenii percep aceste campanii, dacă au un rezultat pozitiv, așa cum se dorește. Pe lângă acestea, putem observa dacă se înregistrează o schimbare în atitudinea cetățenilor față de grupul de persoane de etnie romă și putem afla dacă această schimbare se datorează campaniilor naționale.

Cercetarea acestei teme urmărește mai multe aspecte. În primul rând, sunt diferite organizații care abordează problema minorităților rome și felul cum sunt tratați, într-un mod discriminatoriu. Aceste organizații încearcă să lupte pentru drepturile persoanelor de etnie romă și să lupte împotriva discriminării având ca instrumente de combatere campaniile de informare și conștientizare. Aceste campanii se axează în a le prezenta cetățenilor situația romilor și promovează drepturile pe care cetățenii de etnie romă le au. În al doilea rând, cercetarea are ca obiect de studiu atitudinile cetățenilor cu privire la minoritatea romă și dacă aceste campanii de informare și conștientizare au acele rezultate dorite și anume o schimbare în atitudinea negativă a cetățenilor față de minoritatea romă.

Astfel, intenționez să identific efectul campaniilor naționale despre romi asupra cetățenilor în ceea ce privește discriminarea. Vreau să observ dacă aceste campanii naționale au efectul dorit de acestea, acela de a schimba atitudinea negativă a cetățenilor în ceea ce privește discriminarea minorității rome.

Obiectivul proiectului

Obiectivul principal al proiectului de cercetare este de a vedea cum campaniile naționale despre romi pot să schimbe atitudinile negative ale oamenilor asupra cetățenilor de etnie romă și astfel, se ajunge la o reducere a gradului de discriminare.

Se poate observa destul de ușor că fiecare campanie națională de informare și conștientizare are în vedere combaterea tuturor formelor de discriminare față de minoritatea romă și se încearcă integrarea acestora și creșterea gradului de participare în ceea ce privește domeniul muncii. Aceste campanii ajută la promovarea drepturilor cetățenilor de etnie romă și la conservarea tradițiilor și culturii romilor. Copiii sunt sprijiniți prin aceste campanii în a merge la școală și se încearcă diminuarea ratei abandonului școlar și a discriminării în școli.

Întrebările de cercetare

Principala întrebare de cercetare este: În ce măsură campaniile naționale ce vizează schimbarea atitudinilor negative ale populației față de romi au ca rezultate reducerea gradului de discriminare?

Ca întrebare secundară avem: Cum sunt influențați cetățenii prin programele campaniilor naționale în a-și schimba atitudinea discriminatorie față de romi?

Ipoteza studiului

Campaniile naționale, de informare și conștientizare, care au în vedere schimbarea atitudinilor negative ale populației față de romi sunt capabile să influențeze comportamentul, reducând gradul de discriminare.

Importanța studiului

Studiul este unul important dat fiind faptul că aduce în lumină actele de discriminare la care sunt supuse persoanele ce aparțin minorității rome. Acest studiu aduce în prim plan problemele cu care se confruntă persoanele de etnie romă și faptul că, indiferent de acțiunile luate pentru a remedia aceste probleme, trebuie, mai degrabă, să ne axăm pe încercarea de a schimba atitudinile negative și de a le prezenta cetățenilor o altă față a acestui grup etnic. Este ușor de realizat o campanie ce prezintă situația romilor, dar nu se urmăresc și efectele după prezentarea acesteia. Putem urmări, astfel, dacă există o schimbare în atitudine a cetățenilor față de minoritatea romă sau rămân indiferenți și nu există nici un efect, iar actele de discriminare se petrec în continuare.

În ceea ce privește Constituția României, este stipulat faptul că discriminarea etnică sau religioasă este interzisă, dar acest lucru nu oprește oamenii să aibă atitudini negative și să realizeze acte de discriminare față de minorități, în general. Aceste acte discriminatorii sunt atât la nivelul locului de muncă, cât și la nivelul sistemul de educație, iar minoritatea romă este cea care suferă aceste forme de abuzuri.

România face parte dintre statele membre ale UE ce au elaborat politici și strategii naționale pentru a contribui la incluziunea socială a romilor. „Romii au în România statutul de minoritate națională și din această perspectivă este justificată utilizarea termenului de integrare”. Dar această integrare nu este realizată în adevăratul sens al cuvântului, avem de-a face cu acte de discriminare și izolare în ceea ce privește sistemul de educație, dar și la locul de muncă. Pentru că avem acte de izolare și rasism în sistemul educațional, ca un efect al acestor cauze se manifestă abandonul școlar și lipsa unei calificări. Prin urmare, cetățenii de etnie romă își găsesc foarte greu un loc de muncă, iar dacă sunt angajați suferă acte de discriminare sau rasism făcându-le mult mai grele condițiile de lucru.

Interesul față de incluziunea romilor a fost prezent pe agenda românească încă din anii ’90 unde au fost catalogați ca fiind un grup vulnerabil și cu posibilități economice și sociale inferioare populației în general. Acest grup vulnerabil a avut de suferit de pe urma relelor tratamente la care au fost supuși de către cetățenii ce aveau un grad mare de discriminare față de aceștia. Multe lucruri nu au fost schimbate, faptul că am evoluat și ne-am dezvoltat ca țară nu a adus și o schimbare în mentalitatea oamenilor ce încă au un grad înalt de discriminare față de grupurile de etnie romă. Atitudinile negative afectează atât cetățenii de etnie romă, cât și imaginea lor fiind văzuți peste tot în lume ca fiind o minoritate ce are intenții rele.

Literatura de specialitate relevantă

În urma studiului „Campania publicitară socială despre minorități. Perspectivă pragmatică. Preliminarii. Campanii sociale (considerații generale). Campanii sociale în spațiul publicitar românesc” elaborat de Olga Bălănescu se observă că ideea de publicitate este prezentată ca fiind un mesaj ce se adresează tuturor persoanelor, o formă de comunicare. Sunt mai multe tipuri de campanii, cum ar fi cea politică sau socială. Campania socială este cea care are ca interes răspândirea unui mesaj ce are ca scop sensibilizarea populației și creșterea conștientizării unei anumite probleme. Toate aceste campanii sociale au obiective bine stabilite de la bun început și acționează asupra unui grup țintă. Campaniile au ca scop sensibilizarea publicului, dar și încercarea de a găsi soluții spre a remedia problemele apărute. Acestea prezintă anumite aspecte negative ale unei minorități și încearcă să emoționeze populația cu privire la problemele cu care se confruntă grupul respectiv.

Încă din 1999 au apărut pe teritoriul românesc astfel de campanii sociale cu scopuri bine definite. Cele mai multe dintre campaniile sociale au menirea de a arăta problemele cu care se luptă minoritățile în speranța de a sensibiliza și de a aduce la cunoștință aceste aspecte publicului larg. Sunt utilizate cuvinte cheie pentru a atrage atenția și pentru a amplifica emoția transmisă de imagini. La fel ca în toate campaniile sociale, este ales un grup sau o minoritate și sunt evidențiate problemele cu care se confruntă. În România au existat astfel de „campanii sociale de integrare a comunităților rromilor în societate prin reliefarea necesității de comunicare și desfășurare a activității sociale, indiferent de etnie”.

În acest studiu sunt evidențiate două campanii sociale ce au avut un impact asupra populației. Prima campanie avea denumirea de „Să nu excludem nici un copil” și avea ca slogan „Discriminarea ucide vise”. Această campanie a fost derulată de către UNICEF și de către Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Protecția Copilului, ambele luptând împotriva discriminării copiilor romi. Campania are în vedere educarea părinților care îi pot influența pe cei mici și îi pot învăța anumite valori de care trebuie să țină cont. Copilul preia informațiile provenite din mediul familial și le reproduce mai târziu, astfel, construindu-și un sistem de valori. Această campanie acționează la nivelul părinților pentru a putea face o schimbare atât la nivelul lor, de adulți, cât și la nivelul copiilor, grupul țintă al acestei campanii. Sloganul folosește cuvinte puternice și încearcă să inducă o emoție la fel de puternică la nivelul părinților dorind, astfel, să aibă o schimbare în comportamentul lor față de grupul minoritar. Se induce ideea că în calea realizării viselor copiilor romi obstacolul îl reprezintă comportamentul și atitudinea celor din jurul lor.

A doua campanie „Când o să mă fac mare o să urăsc țiganii” este organizată de către Romani CRISS ce și-a ales ca public țintă la fel, părinții. Are același scop ca și campania precedentă, de a înfăptui o schimbare în comportamentul părinților și în a modela copiii după noile valori adoptate. Părinții sunt cei care dețin puterea de a-și modela și înzestra copilul cu noi valori, până când acesta începe să își construiască singur un sistem de valori, totul pornind de la părinți. Astfel, este stipulată ideea că cei mici nu au încă un sistem de valori în care să cunoască discriminarea sau rasismul și influența pe care părinții o au asupra copiilor poate influența la fel de bine comportamentul lor față de o minoritate romă.

Există mai multe tipuri de rasism cum ar fi cel clasic care este predominant în istorie în ceea ce privește comunitatea de romi și se manifestă prin atitudini negative și comportament ce tinde spre acte discriminatorii față de aceștia. Minoritatea romă este văzută ca fiind inferioară populației în general ceea ce duce spre izolare și excluziune socială. Un alt tip de rasism este cel camuflat, unde persoanele respective afișează un comportament ce îndeamnă spre tratarea egală a tuturor persoanelor, dar în sinea lor au un dispreț față de minoritatea romă. Al treilea tip de rasism este cel aversiv, unde persoana în cauză prezintă o formă de rasism subtil, afișând în fața celorlalți semne de toleranță și de condamnare a rasismului, dar tocmai prin evidențierea făcută de aceștia, dintre romi și ne-romi, este văzut rasismul. Această manifestare a rasismului poate duce foarte ușor la izolarea grupului de etnie romă și mai ales la considerarea acestuia ca fiind inferior.

În Convenția ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială din anul 1965 se stipulează faptul că orice discriminare ce are la bază motive precum rasa, culoarea, etnia nu sunt tolerate, existența lor îngreunând relațiile de pace dintre state sau a persoanelor ce fac parte din același stat. Eliminarea discriminării reprezintă o conviețuire armonioasă între persoane. Prin urmare, discriminarea rasială este socotită ca fiind orice fel de act ce ar duce spre excluziunea socială sau inegalități asupra minorității respective.

Discriminarea reprezintă acțiunea de a trata în mod diferit persoane ce fac parte dintr-un grup minoritar față de persoanele ce fac parte din comunitatea largă, în general, grupul majoritar, fără a avea o justificare obiectivă. Consecințele unui astfel de act sunt izolarea și excluziunea socială, dar și implementarea ideii precum că persoanele din grupurile defavorizate sunt inferioare populație majoritare.

Avem trei tipuri de discriminare și anume directă, indirectă și structurală. Prima formă de discriminare, cea directă, unde este observat cu ușurință caracterul defavorizant al persoanei respective asupra minorități rome. Discriminarea indirectă are drept caracteristică faptul că acțiunile sunt oarecum camuflate, dar au intenția de a duce spre izolare și excluziune socială minoritățile rome. Al treilea caz de discriminare, cea structurală, are în vedere o slabă reprezentare a minorității rome în diferite domenii de lucru.

Pentru a putea avea o idee în ceea ce determină apariția unui comportament vom începe de la valori ce reprezintă esența, ceea ce ajută la dezvoltarea personalității umane. Această personalitate se manifestă în atitudini și norme, unde atitudinile se reduc la un caz concret și se exprimă în opinii. Toate aceste schimbări se petrec la nivel individual, iar la nivelul societății este introdus idealul și avem astfel valori, urmate de idealuri, norme și atitudini ce sunt transformate în opinii. Atitudinile reprezintă cauza comportamentului. Atitudinile reprezintă ceea ce oamenii gândesc și simt, iar comportamentul reprezintă felul cum se comportă sau cum acționează, ceea ce fac în urma a ceea ce simt și gândesc, dacă aleg să arate ceea ce simt sau aleg să mascheze tot. Comportamentul este în strânsă legătură cu valorile, acțiunile și stările unei persoane și se manifestă în prezența altor persoane.

Metodologia cercetării.

Ipoteza acestei cercetări este: Campaniile naționale, de informare și conștientizare, care au în vedere schimbarea atitudinilor negative ale populației față de romi sunt capabile să influențeze comportamentul, reducând gradul de discriminare.

„Experimentul este metoda de cercetare prin care se verifică o relație presupusă (dată în ipoteză) dintre două fenomene prin provocarea și controlul acestora de către experimentator”.

Am în vedere efectuarea unei cercetări experimentale de laborator, într-un mediu controlat și creat de către cercetător. „Designul experimental este cel mai puternic din punctul de vedere al validității interne, adică al relațiilor cauzale pe care vrem să le verificăm”. În această cercetare experimentală voi avea nevoie de două grupuri, unul de control ce nu va fi supus nici unui stimul, iar al doilea grup este cel experimental ce va fi supus stimulului pentru a vedea ce efect are asupra lui și dacă a cauzat o schimbare. Ca orice cercetare experimentală, pe lângă cele două grupuri, avem la începutul experimentului o pretestare, ce include administrarea unui chestionar, pentru a putea vedea gradul de discriminare, fiind variabila dependentă, de care dispun subiecții, iar la finalul experimentului se va aplica același chestionar, posttestare, pentru a putea vedea dacă gradul de discriminare s-a schimbat sau s-a accentuat.

Metodă în care datele vor fi colectate este chestionarul, reprezentând instrumentul prin care se poate observa incidența de a discrimina.

Variabilele utilizate sunt: variabila dependentă (efectul – reacția) se referă la atitudinile și comportamentul oamenilor și anume gradul de discriminare, iar variabila independentă (cauza – stimulul) se referă la campaniile naționale cu caracter social.

Operaționalizarea variabilelor are în vedere variabila independentă și anume campaniile naționale cu caracter social ce sunt operaționalizate prin preluarea mesajelor sociale și prezentarea lor într-un filmuleț ce are menirea de a expune problemele cu care se confruntă minoritatea romă. Variabila dependentă se referă la comportamentul și la atitudinile pe care le expun subiecții și pot fi operaționalizate prin vizionarea filmulețului cu caracter social ce are în vedere diminuarea gradului de discriminare și aprofundarea sentimentelor ce se axează pe incluziune socială și empatie asupra minorității rome.

Subiecții vor fi selectați în mod aleatoriu și împărțiți în cele doua grupuri, de control și experimental. Astfel, subiecții din grupul de control vor putea fi comparați cu subiecții din grupul experimental. Subiecții vor fi selectați pe criterii generale și anume mediul de proveniență, nivelul de educație și ocupație, dar în mod aleatoriu, astfel, vom putea avea o concluzie generală.

Voi administra chestionare în cele două grupuri, această fază fiind cea de pretestare și vom vedea gradul de discriminare față de minoritatea romă. Subiecții vor fi împărțiți în două grupuri, unul de control (A) și unul experimental (B). În ambele grupuri subiecții nu prezintă o părere definitivă asupra minorității rome și sunt, mai degraba, neutrii din acest punct de vedere. Cercetarea experimentală încearcă să afle care este efectul ce îi urmează vizionării filmului ce a preluat mesajele sociale și expune problemele cu care se confruntă minoritatea romă, dacă gradul se discriminare s-a schimbat, dorindu-se o diminuare sau dacă s-a accentuat. În primul grup, cel de control (A) nu se va administra niciun stimul, ci doar în grupul experimental (B). Stimulul îl reprezintă variabila independentă și anume campaniile naționale ce au un caracter social și sunt operaționalizate prin preluarea mesajelor sociale și prezentarea lor într-un filmuleț ce are menirea de a expune problemele cu care se confruntă minoritatea romă. După vizionarea filmulețului este administrat un chestionar, fiind posttestarea, atât în grupul de control (A), cât și în cel experimental (B) pentru a putea vedea diferențele, dacă stimulul a putut produce o schimbare în comportamentul și atitudinea subiecților, dacă există o schimbare a gradului de discriminare sau o accentuare. La final, vom compara rezultatele dintre grupul de control (A) și cel experimental (B) și vom putea vedea dacă gradul de discriminare, ce poate fi observat prin atitudine și comportament, a rămas neschimbat sau s-a produs o schimbare în atitudine (ceea ce simțim și gândim) și comportament (felul cum acționăm).

Limitele cercetării experimentale: Ca limite în cercetarea experimentală avem în primul rând, timpul, cercetarea experimentală necesitând destul de mult timp, dar și costul ce îl impune aceasta. Spre exemplu, aparatura tehnică ce este necesară în cazul proiectării filmulețului și anume video-proiector sau camere de supraveghere pentru a surprinde reacțiile subiecțiilor. Costul în ceea ce privește remunerația subiecților pentru a fi dispuși în a participa la experiment.

Problemele cercetării experimentale: Pot interveni probleme în ceea ce privește disponibilitatea subiecților sau dorința lor de a se retrage din experiment. Acestea pot fi inconveniente ce pun în pericol cercetarea experimentală și chiar oprirea experimentului.

Rezultate

Ca rezultate ne așteptăm ca în prima parte a experimentului, aplicarea chestionarelor și anume pretestarea, în ambele grupuri atât cel de control (A), cât și cel experimental (B) să aibă același grad de discriminare asupra minorităților de etnie romă. După aplicarea stimulului în grupul experimental (B) ne așteptăm ca în ceea ce privește posttestarea, acest grup să înregistreze o diminuare a gradului de discriminare față de minoritatea romă, iar grupul de control (A) să nu sufere nicio modificare. Astfel, se poate observa dacă stimulul aplicat a înregistrat o schimbare în ceea ce privește gradul de discriminare, dacă acesta s-a diminuat sau s-a accentuat.

Rezultatele așteptate sunt în primul rând, îndeplinirea obiectivului principal de a vedea cum campaniile naționale despre romi pot schimba atitudinile negative ale oamenilor asupra cetățenilor de etnie romă și astfel, se ajunge la o reducere a gradului de discriminare. Sunt oferite răspunsuri întrebărilor de cercetare și se aduce în prim plan problema discriminării minorității rome.

Concluzie

Cercetarea experimentală ne poate oferi o nouă perspectivă în a vedea dacă aceste campanii naționale cu caracter social ce vizează o schimbare a atitudinilor negative ale oamenilor față de minoritatea romă au efectul dorit, acela de a diminua gradul de discriminare. Prin această cercetare se poate observa dacă atitudinile și comportamentul oamenilor pot fi influențate sau campaniile naționale rămân doar la stadiul de a fi difuzate și de a transmite mesajul social, dar fără un efect anume. Cercetarea experimentală ne ajută în a descoperi minusurile și plusurile unor astfel de campanii naționale.

Bibliografie:

„Convenția ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială”, Adoptată și deschisă spre semnare de Adunarea generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția 2106 (XX) din 21 decembrie 1965. Intrată în vigoare la 4 ianuarie 1969, conform dispozițiilor art. 19

Babbie, Earl, „Practica cercetării sociale”, Ed. Polirom, București, 2010

Bălănescu, Olga, „Campania publicitară socială despre minorități. Perspectivă pragmatică. Preliminarii. Campanii sociale (considerații generale). Campanii sociale în spațiul publicitar românesc”, Departamentul de Istorie Literară, Universitatea din București, România

Berceanu, Diana, „Incluziunea socială a romilor”

Chelcea, Septimiu, „Inițiere în cercetarea sociologică”, Ed. Comunicare.ro, București, 2004

Csaba, Mateffy, „Atitudini axiologice și modele de comportament social”, Studii, 1995 november – december

O’Grady, Cathy și Tarnovschi, Daniela, „Minoritățile din Europa de Sud-Est – Romii din România”, Centrul de Documentare și Informare despre Minoritățile din Europa de Sud-Est (CEDIMR-SE)

Proiect finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investește în oameni” POSDRU/156/1.2/G/133630 PROIECT „Dezvoltarea programelor de studii universitare și extinderea oportunităților de învățare pentru studenți și piața muncii.”

Rus, Călin și Sandu, Neștian Oana, „Măsuri pentru incluziunea romilor pe piața muncii: de la ipocrizie organizată la eficacitate reală”, Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 6. „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul Major de investiție 6.2. „Îmbunătățirea accesului și participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii”, Titlul proiectului: „Împreună pentru un început sigur!”, Istitutul Intercultural Timișoara

„Asociatia Viitorul Romilor – ASOCIATIA VIITORUL ROMILOR” – http://viitorulromilor.jimdo.com/ – data accesării 10 iunie 2016

„Comportament uman”. Scribd – https://www.scribd.com/doc/58018085/Comportament-uman – data accesării 11 iunie 2016

„Experimentul – metoda de cercetare stiintifica – Documents”. Documents.tips – http://documents.tips/documents/experimentul-metoda-de-cercetare-stiintifica.html – data accesării 11 iunie 2016

„Metode de Cercetare in Stiintele Sociale”. Scribd – https://www.scribd.com/doc/45048955/Metode-de-Cercetare-in-Stiintele-Sociale – data accesării 5 iunie 2016

ANEXA – Instrumentul de culegere a datelor – Chestionar privind discriminarea

Date socio-demografice:

Nume și Prenume:__________________

Sex: Feminin/Masculin

Vârsta dumneavoastră? ___________

Ocupația: fără ocupație/muncitor necalificat/muncitor calificat

Mediu de proveniență: urban/rural

Nivelul studiilor: fără studii/liceul/școala profesională/școala postliceală/studii universitare/studii postuniversitare

Ce înseamnă pentru dumneavoastră cuvântul „discriminare”?

O diferențiere aplicată unei persoane pe motiv că aparține unui anumit grup

O formă de marginalizare aplicată unei persoane pe motiv că aparține unui anumit grup

Altă variantă de răspuns: _____________

Considerați că discriminarea se manifestă mai des în mediul rural sau urban?

Rural

Urban

Nu știu/Nu răspund

În ce domenii considerați că este mai puternică discriminarea?

În sistemul educațional

La locul de muncă

Asistența medicală

Altă variantă:_____________

Nu știu/Nu răspund

Considerați că persoanele de etnie romă au aceleași drepturi, dar și obligați ca și dumneavoastră?

Da

Nu

Nu știu/Nu răspund

Considerați că deosebirile dintre clasele sociale reprezintă o cauză ce duce la acte de discriminare?

Da

Nu

Nu știu/Nu răspund