Buna Guvernare Democratia

Buna guvernare, democrația, ca proces politic în general, nu este un scop în sine, nu este menită să producă satisfacție și să aducă recompense guvernanților. Buna guvernare este subsumată unui scop final: dezvoltarea umană, creșterea bunăstării cetățenilor și a colectivităților.
Tocmai de aceea actul de guvernare depășește sfera statalității – responsabilă pentru eficiența și costurile guvernării – cuprinzând într-un tot unitar statul, societatea civilă și sectorul privat care, într-o economie de piață, este principalul furnizor de venituri pentru bugetul de stat.
Dacă guvernarea este modalitatea de exercitare a puterii, buna guvernare presupune, între altele, imperativul consensului celor guvernați față de obiectivele și metodele guvernării, responsabilitatea guvernanților, eficiența guvernării și dreptul cetățenilor de a fi informați în primul rând în ceea ce privește utilizarea și repartizarea resurselor financiare ale guvernării.
Buna guvernare reprezintă managementul efectiv al afacerilor publice prin generarea unui set de reguli, în scopul de a promova efectiv valorile societății căutate de cetățeni sau grupuri.
Buna guvernare asigură ca prioritățile politice, sociale și economice să se bazeze pe un larg consens în societate și ca interesele grupurilor defavorizate să fie luate în considerare în procesul de adoptare a deciziilor și alocării resurselor.
Buna gevernare se mai bazează pe transparența procesului decizional, care asigură disponibilitatea informațiilor pentru cei care vor să beneficieze sau sunt afectați de acestea cît și luarea deciziilor pe baza legii și a unor reguli bine determinate.
 Există o serie de ingrediente care contribuie la asigurarea unei bune guvernări. Dintre acestea amintim: angajarea răspunderii imparțiale a autorităților, justiție independentă și eficientă, sisteme optime pentru colectarea taxelor și impozitelor, sisteme de sănătate și educație performante, administrație publică alcătuită dintr-un corp de funcționari profesioniști și competenți, un sistem legislativ eficient, transparență decizională etc.
Descentralizarea și delegarea puterii reprezintă, însă, cel mai important element al bunei guvernări . Element universal recunoscut ca fiind cheia bunei guvernări. Creșterea autonomiei guvernării locale încurajează și asigură participarea la procesul decizional.
Atât buna guvernare cât și descentralizarea trebuie analizate din punct de vedere politic, administrativ și economic. Dimensiunea politică presupune o colaborare permanentă între stat și societate. Administrativ trebuie făcută o diferență între administrație și administrare; fiecare cetățean are drepturi și obligații și posibilitatea de a contesta actele administrative. Dimensiunea economică presupune un obiectiv care rezultă din elementul de eficacitate și eficientă și buna redistribuire a produsului național.
 Deciziile luate pentru întreaga comunitate, mută accentul de la individ la comunitate. Aceste decizii trebuie gândite pe termen lung astfel pentru a se putea ajunge la obiectivele stabilite. Cunoașterea contextului cultural, istoric și social asigură succesul obiectivelor.
CAPITOLUL 1 – BUNA GUVERNARE

Buna guvernare este un concept recent, promovat cu insistență de democrațiile liberale ale lumii, mai ales în spațiul European.
“Buna guvernare constituie o condiție esențială a securității și prosperității, instrumentul prin care democrația trece din planul conceptelor și al teoriilor, în planul vieții reale. Ea este unitatea de măsură cumulativă prin care viața socială validează rezultatul alegerilor democratice, probează realismul programelor și capacitatea forțelor politice de a-și îndeplini promisiunile, cu stricta respectare a standardelor democratice. Buna guvernare evaluează succesul măsurilor de combatere a insecurității, inechității și sărăciei și stabilește corecțiile necesare.” Drept urmare buna guvernare este un instrument esențial în construcția securității naționale.
Principalii factori implicați în acest proces sunt statul și societatea civilă, statul de drept reprezentând o caracteristică esențială a bunei guvernări. Organismele statului care participă la realizarea bunei guvernări democratice sunt: puterea legislativă, puterea executivă, puterea judecătorească, autoritățile publice locale. Actorii nestatali principali sunt: partidele politice; sindicatele, patronatele și alte organizații profesionale; organizațiile non-guvernamentale și alte forme de participare ale societății civile; organismele de conducere a companiilor de interes public; mass-media.
Există foarte multe abordări și definiții pentru buna guvernare. Am definit buna guvernare ca fiind modul de guvernare care:
Se bazează pe respectarea legilor și aplicarea regulamentelor;
Presupune asumarea deplină a răspunderii față de membrii
comunității;
Permite participarea echitabilă a tuturor factorilor interesați în
elaborarea și formularea politicilor și deciziilor publice;
Permite participarea cetățenilor la buna funcționare a
intituțiilor publice;
Este transparentă;
Asigură integritatea reprezentanților administrației publice;
Livrează servicii publice în mod eficient.
Vorbind despre buna guvernare luăm în calcul existența unor reglementări care să asigure calitatea guvernării locale dar și modul în care aceste reglementări sunt respectate la nivel local, atât în litera cât mai ales în spiritul lor. În afară de reglementări, luăm în calcul mai cu seama folosirea unor bune practici care merg dincolo de aplicarea legislației și arată dorința reală a autorităților de a “guverna bine”.
Fără îndoială, conceptul de „bună guvernare” rămâne unul controversat și interpretabil. În “Analiza Strategiei de Securitate Națională a României”, acest concept de “bună guvernare” este definit ca „unitatea de măsură cumulativă” prin care viața socială validează rezultatul alegerilor democratice, probează realismul programelor și capacitatea forțelor politice de a-și îndeplini promisiunile electorale cu stricta respectare a standardelor democratice, evaluează succesul  măsurilor ce vizează combaterea insecurității, inechității și sărăciei și stabilește corecțiile necesare . Tradusă, această definiție sui-generis, spune că:
• Fiind o unitate de măsură indirectă și cumulativă, în „buna guvernare” pot fi incluse infinite chestiuni de ordin general sau particular, fără a putea fi contestată legitimitatea unui astfel de demers. De fapt, sintagma „buna guvernare”, deși aclimatizată în limbajul politic european după ce a fost importată din SUA, este un concept populist și ambiguu, nedemocratic ca urmare a lipsei de transparență în ceea ce privește definirea sferei sale conceptuale și mai mult decât atât, a tendinței de a substitui printr-un „soft” subiectiv deficitul de „hard” obiectiv care este democrația. (I. L. Caragiale a explicat avant la lêttre acest concept prin formula celebră: „să fie bine și tot românul să prospere”);
• Instituția care are misiunea de monitorizare a aplicării obiectivelor de securitate, deci și a „bunei guvernări”, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, devine, potrivit tezelor acestei definiții, o structură care are misiunea de a realiza controlul îndeplinirii promisiunilor electorale. Mai direct spus, prin astfel de teze se încearcă legitimarea filosofică a intervenției nedemocratice a Președintelui României în activitatea instituțiilor și a societății, folosindu-se artificial conceptului neconstituțional de „președinte-jucător”.

 1.1. Delimitări conceptuale

Guvernarea nu este un termen legat strict de Guvern, de activitatea politico-administrativă a țării. Buna guvernare este un concept referitor la întreaga arie a instituțiilor Statului, la tot ce are legătură cu domeniul public și cu cei care-l deservesc. Așadar, în democrațiile liberale, mai ales în țările cu mare stabilitate și respectabilitate, buna guvernare s-a obținut nu doar prin consolidarea democrației și a libertăților, prin crearea unui “establishment” subordonat politicului, ci și prin competență, încredere, respect, cultivarea valorilor instituțiilor.
Buna guvernare, standardele acesteia vin în întâmpinarea unei nevoi de reconstrucție instituțională în România în vederea sesizării în termeni reali a schimbării în bine a mecanismului statal, în general și a serviciilor publice, în special.
Standardele de bună guvernare implică schimbare, evoluția mentalității la nivel de management public prin conștientizarea și aprofundarea abordărilor specifice statului democratic angrenat în respectul pentru cetățeanul-contribuabil, finanțator și beneficiar al serviciilor publice, precum și în viziunea conform căreia „serviciile publice sunt în serviciul cetățeanului
  Buna guvernare, globalizare, buna administrare, suveranitate, democrație, guvernare globală sunt concepte aduse în atenția publicului în ultimii ani, în special odată cu extinderea Uniunii Europene. Terminologia este dată de o serie de factori: nivel de abordare, geneza principiilor sau noutatea conceptelor.
 La nivelul organizațiilor internaționale termenul nu se rezumă la constatări generale, ci este unul calificat, apărând astfel, noțiunea de bună guvernare. De-a lungul timpului noțiunea a fost revendicată de diverse categorii socio-profesionale. Cu toate acestea, de referință pentru etimologia conceptului de bună guvernare este menționat în lucrarea „Politica” a lui Aristotel.
 La nivel economic, buna guvernare este determinată de responsabilitate și de transparență. La acestea se adaugă principiul consultării.  Responsabilittaea și transparența, pentru a fi efective, trebuie exercitate prin intermediul unor proceduri și instituții adecvate.
 Sfârșitul secolului al XX-lea  a adus asocierea bunei guvernări cu reforma în sectorul public, urmărindu-se următoarele: furnizarea de servicii publice de calitate, prin accentuarea rolului managerului public; creșterea autonomiei manageriale; identificarea cererilor, recompenselor necesare atingerii performanțelor organizației sau individului; stabilirea importanței resursei umane, a furnizării acesteia, precum și a tehnologiei pe care managerii publici o solicită în vederea atingeri performanțelor propuse.
 Trasăturile bunei guvernări au următoarele dimensiuni: dimensiunea politică a conceptului (văzută prin prisma modului de guvernare într-un anumit stat); dimensiunea instituțională (administrarea efectivă a afacerilor într-un stat); dimensiunea tehnică – calitatea managementului și capacitatea instituțională.
 Din punct de vedere politic, buna guvernare presupune un sistem pluripartid, competitiv, respectarea drepturilor omului dar și o societate civilă fără constrângeri. Autorii din domeniul științelor politice recunosc introducerea conceptului de bună guvernare în tematica dezvoltării, care a dus la extinderea conceptului și către soluționarea problemelor globale. Dimensiunea instituțională și cea tehnică au în vedere: diminuarea rolului statului în afacerile economice; un program de reformă radicală a sectorului public; sisteme credibile de responsabilitate și transparență cu privire la sistemul public; funcționarea eficientă a cadrului legal.
 Din perspectivă sociologică, în aplicarea unei bune guvernări, statele trebuie: să creeze un mediu politic economic și legal în scopul protejării grupurilor vulnerabile, prin crearea de politici publice; sporirea eficienței și eficacității guvernării; creșterea forței societății civile; descentralizarea sistemului administrativ; reducerea diferențelor dintre săraci și bogați; diversitatea culturală; egalitatea de tratament și protecția mediului.
 1.2. Considerații generale privind buna guvernare la nivel european

 Governance a fost folosit la nivel european cu referire la procesul de luare a deciziilor publice în interiorul Uniunii Europene. 
Termenul desemnează, în viziunea Comisiei Europene, exercitarea puterii politice, economice și administrative în conducerea și administarea afacerilor publice în mod transparent, cu respectarea drepturilor omului și a cadrului legal general. Buna guvernare reprezintă, de asemenea, gestionarea transparentă și responsabilă a resurselor umane, naturale și economico-financiare în vederea dezvoltării echitabile.
 Începând cu anul 2000, conceptul de bună guvernare beneficiază de conotații distincte. S-a evidențiat faptul că la nivel de Uniune există o dublă provocare și anume aceea de adaptare a guvernării la tratatele existente și aceea de dezbatere mai amplă cu privire la viitorul Europei.
 Astfel, Carta Albă a Guvernării Europene scoate în evidență principiile bunei guvernări europene, acestea constituind fundamentul discurslui european în materia respectării drepturilor cetățenești, dezvoltare, respectarea cadrului legal.

1.3. Principiile bunei guvernări

 Principiile bunei guvernări,  așa cum sunt menționate de Carta Albă a Guvernării Europene, sunt următoarele:
deschiderea – maniera în care instituțiile înțeleg să lucreze să fie una deschisă;
participarea – asigurarea unei participări mai largi pentru mai buna eficiență a politicilor UE;
răspunderea – procesele legislativ și executiv să fie clare;
eficiența – claritate și promptitudine în ceea ce privește politicile;
coerența – la nivelul acțiunilor și politicilor.

Principiul deschiderii
Acest principiu este promovat prin evidențierea drepturilor cetățenilor Uniunii Europene la viața democratică a acesteia – cetățenii au dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii Europene, iar deciziile se iau în mod deschis, la nivelul cel mai apropiat de cetățean. Instituțiile mențin deschis dialogul, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.
Principiul participării
Conform art. 8 B pct.3 în vederea asigurării coerenței și transparenței se procedează la consultări ale părților interesate. Cetățenii au dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii Europene.
Principiul eficienței
Principiul este promovat în cadrul Tratatului în domeniul politicii de securitate și apărare comună, în cadrul politicilor privind controlul frontierelor, a celor din domeniul energiei, a protecției civile, precum și a acțiunilor de ajutor umanitar.
Principiul responsabilității
Principiul responsabilității este adus în atenție prin promovarea principiului responsabilității democratice a guvernelor statelor membre, precum și a principiului responsabilității politice a organelor consultative ale Uniunii Europene.
Principiul coerenței
Acest principiu se referă la coerența între diferitele politici ale Uniunii, în conformitate cu principiul de atribuire a competențelor.
 Carta Albă a Guvernării Europene are în vedere mai mult decât Europa, are în vedere dezbaterea asupra guvernării globale. Uniunea Europeană trebuie să urmărească aplicarea principiilor de bună guvernare, să crească eficiența și puterea de aplicare a instituțiilor internaționale, să devină mai accesibilă participanților guvernamentali și neguvernamentali din alte părți ale lumii.
Uniunea Europeană reprezintă o arhitectură exemplară pentru guvernarea globală existând o serie de asemănări între integrarea globală a piețelor și principiile guvernării europene. Sunt identificate și o serie de soluții ale guvernării europene:
reglementări pentru prevenirea eșecului;
modalități de a descentraiza reglementările existente (domeniul concureței – politica în materia concurenței extrem de centralizată);
trecerea de la reguli la drepturi (discriminarea rasială, egalitatea de tratament, monitorizarea drepturilor fundamentale);
responsabilitate;
transparență, acces la informație, publicitatea deciziilor europene.
Natura statului este în schimbare, iar echilibrul dintre suveranitatea teritorială, putere și abilitatea de a acționa se transformă și el. Schimbarea are în vedere trecerea de la suveranitate către așa numitul „parteneriat statal”.
În general, statele au fost întotdeauna angajate în relații comune de cooperare, competiție și conflict cu alte state. Competiția – dusă până la conflict – va continua să existe, însă acțiunile colective devin mai importante. Termenul parteneriat statal exprimă faptul că statele, acum mai mult decât altădată, pot rezolva efectiv un număr crescut de probleme numai în strânsă colaborare. Într-adevăr, acțiunea statului devine dependentă de parteneriatul cu alți actori guvernamentali și non-guvernamentali.
Așadar, statul continuă să fie tipul de actor dominant, însă cu schimbări semnificative în ceea ce privește rolul său în cadrul arhitecturii inter-guvernamentale. O reformă majoră, necesară din perspectiva statelor este promovarea tipului de guvernare continentală supra-statală, precum Uniunea Europeană.
Întrucât statele devin prea mici pentru multe activități esențiale, iar nivelul global este vast și eterogen, un nivel intermediar adițional supra-statal la nivel continental va satisface atât nevoile naționale, cât și pe cele globale. Aceasta va putea ajuta în crearea unui nou echilibru între nivelurile de guvernare local și global, depășind limitările statelor, fără a afecta, însă, identitatea lor.
Uniunea Europeană, reprezintă o formă nouă și de succes a guvernării continentale supra-statale. Structuri guvernamentale comparabile ar putea fi dezvoltate și în alte părți ale lumii, ca răspuns la incapacitatea statelor de a rezolva unele probleme esențiale, dezvoltând politici optime pentru abordarea diferitelor probleme teritoriale. Însă această transformare trebuie abordată cu precauție pentru a nu crea noi blocuri de conflict.
Buna guvernare și principiile care stau la bază sunt preluate de Uniunea Europeană în relațiile cu statele membre precum și cu sistemul său instituțional.
Aplicarea principiilor bunei guvernări reprezintă o cerință de actualitate în context european al promovării publice, al responsabilității și coerenței actului de guvernare europeană precum și al eficienței și eficacității cheltuirii fondurilor publice. Conștienți de responsabilitatea statelor membre precum și a celor implicați în dezvoltarea și implementarea politicilor Uniunii Europene la orice nivel, analiza dimensiunilor principiilor bunei guvernări în Uniunea Europeană poate avea loc cercetând comparativ modul în care statele membre dezvoltă și implementează politicile Uniunii Europene .

1.4. Buna guvernare în România

Transformarea societății românești nu se poate face abstracție de sistemul administrației publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene în acest domeniu, în conformitate cu valorile acestui spațiu administrativ. Prin derularea coerentã și continuã a procesului de descentralizare, în perioada imediat urmãtoare, vom putea asista la creșterea calitãții și eficienței serviciilor publice, iar administrațiile locale vor răspunde într-o măsură (îmbunătățită) mai mare exigențelor cetățenilor și dezvoltării locale.
Începând cu anul 1990 administrația publică românească a cunoscut un lung șir de transformări, de la o administrație specifică regimurilor totalitare la una cu instituții și reglemetări noi, Uniunea Europeană având un rol important prin fondurile de pre-aderare destinate restructurării administrației publice din România.
Instituțiile administrației publice din țările membre ale Uniunii Europene încurajează și aplică aquis-ul comunitar, dar pentru a fi eficiente acestea trebuie să aplice principiile de bună guvernare precum și să încerce să ajungă la standardele administrative așa cum au fost definite de Uniunea Europeană .
În România programul SIGMA – Sprijin pentru imbunătățirea guvernării și managementului public în Europa centrală și de est, finanțat prin programul PHARE a fost unul din primele demersuri pentru îmbunătățirea guvernării.
Pentru a pune mai mult în practică rolul cetățenilor în promovarea integrității și bunei guvernări, în România a fost lansat un portal destinat ”integrității și bunei guvernări”, portal care promovează principiile și standardele bunei guvernări în România.
Unele dintre componentele bunei guvernări sunt integritatea, transparența și răspunderea. Aproape toate rapoartele interne și internaționale asupra stadiului democrației și statului de drept în România afirmă că fenomenul corupției este o problema importantă în calea dezvoltării democratice. Din perspectiva studiilor Băncii Mondiale, corupția împiedică, de asemenea, dezvoltarea economică. Fenomenul corupției are multiple consecințe negative dovedite: descurajează investițiile străine, încurajează investițiile în lucrări publice neproductive (în loc să fie cheltuiți în educație și sănătate, banii publici sunt folosiți pentru achiziționarea de automobile de lux sau deplasări nejustificate în străinătate, ca să ne referim doar la doua exemple cunoscute), inhiba inovația și eficiența (firmele private iși vor consuma timpul pentru a identifica căi de ocolire a legilor și de a extrage rente sau pentru a se împrieteni cu cât mai mulți politicieni și funcționari publici în loc să identifice noi produse și căi de a îmbunătăți situatia clienților). Într-un cuvânt corupția înseamna scădere economică și, astfel, sărăcie.
Într-o societate democratică, principiile transparenței trebuie să fie atent respectate. Cetățenii trebuie să fie informați și trebuie să dispună de instrumente de evaluare a performanțelor instituțiilor publice.
Rețeaua “Integritate și bună Guvernare”, prin cercetări și dezbateri publice, iși propune să creeze standarde și valori comune de integritate. Integritatea nu este o cerință pe care trebuie să o respecte funcționarii publici sau politicienii, ci este o valoare pe care trebuie să o aprecieze, în primul rând, cetățenii și mediul privat.
Tot la nivel național, Asociația Pro Democrația (APD), Agenția de Monitorizare a Presei (AMP) și Centrul de Resurse pentru Participare Publică (Ce-Re) au lansat website-ului www.bunaguvernare.eu , o sursă de informare și o oportunitate de implicare în stimularea bunei guvernări la nivel local pentru administrația publică locală, organizații neguvernamentale și cetățeni. Website-ulwww.bunaguvernare.eu oferă celor interesați informații, studii și resurse online cu privire la diferitele ingrediente ale bunei guvernări, informații despre activitățile din cadrul proiectului ce sunt în derulare în prezent precum și posibilitatea de a multiplică proiectul la nivelul altor comunități. Website-ul a fost dezvoltat în cadrul proiectului “Parteneriat pentru o bună guvernare” finanțat de Agenția pentru Dezvoltare Internațională a Statelor Unite (USAID) prin intermediul World Learning for Internațional Development și reprezintă unul din instrumentele pe care organizațiile partenere ce implementează proiectul au ales să-l folosească pentru a contribui la dezvoltarea și susținerea principiului bunei guvernări în cât mai multe localități din țara.  Toate cele trei organizații partenere, APD, AMP și Ce-Re au implementat, separat și independent una față de celelalte, programe care urmăresc o bună guvernare la nivel local. Expertiză lor privește participarea publică (Cere), integritatea și responsabilitatea (APD) și transparența (AMP).
În același tip de inițiativă se poate înscrie și demersul de a elabora și a edita o broșura despre buna guvernare cu titlul “Buna guvernare la români. Principii, metodologie și studii de caz.”, proiect finanțat de către Agenția pentru Dezvoltare Internațională a Statelor Unite (USAID) prin intermediul World Learning for International Development în cadrul Programului de Consolidare a Societății Civile din România. Broșura “Buna guvernare la români. Principii, metodologie și studii de caz” se constituie într-un inventor al activităților derulate de membrii Parteneriatului pentru o bună guvernare în sensul definirii și promovării bunei guvernări, al sprijinirii eforturilor adminsitrațiilor publice locale dar și a cetățenilor pentru familiarizarea cu și aplicarea principiilor bunei guvernări.
Acestea sunt numai câteva exemple dintre inițiativele naționale ce vizează buna guvernare cu aplicabilitate din partea mediului social.
Autoritățile publice trebuie, în consecință să ofere cetățenilor suficiente ocazii pentru ca aceștia să-și poată exprima punctele de vedere în legătură cu natura și/sau calitatea serviciilor publice. De eficiența comunicării celor doi actori în discuție (administrația public și societatea civilă) depinde în mare măsură însăși performanța activităților administrative; de asemenea, cu cât autoritățile își dovedesc mai des receptivitatea și eficacitatea în satisfacerea nevoilor colectivităților locale, cu atât crește disponibilitatea acestora din urmă de a se implica în finanțarea infrastructurii și a producției de „servicii administrative”.
Citând din practica statelor cu tradiție în implementarea construcțiilor manageriale, „buna guvernare” înseamnă participare cetățenească, eficiență prin concurență cu sectorul privat, planificare strategică și management antreprenorial.
Provocare majoră pe termen scurt și mediu pentru administrațiile publice locale, o reprezintă crearea mecanismelor care să susțină România în Uniunea Europeană,  pentru a face față schimbărilor culturale, economice, pentru a putea gestiona fondurile europene, cât și pentru a pune în practică politicile publice specifice.
În acest sens, dezvoltarea capacității administrațiilor publice locale este strâns legată, pe lângă alte aspecte, și de creșterea nivelului de pregătire a funcționarilor publici care deservesc aceste instituții publice locale.
Un rol important în acest proces revine reformei funcției publice. Crearea unui corp de funcționari publici neutru din punct de vedere politic, profesionist și onest va asigura premisele unei transformări reale a administrației publice din țara noastră.
 Evoluția legislației românești în materia implementării principiilor bunei guvernări europene s-a concretizat prin adoptarea unor pachete de legi care au avut ca rol creșterea transparenței, reducerea și combaterea corupției. Accesul la informații, declararea averilor, regimul incompatibilităților și conflictelor de interese, codul funcționarilor publici și transparența decizională sunt o serie de reglementări care au conturat reforma în domeniu.
 Cadrul legal conform cerințelor europene este necesar, dar nu și suficient. Un rol important îl are implementarea acestuia la nivelul administrației publice. O serie de programe și proiecte au fost derulate în parteneriat organizațiile neguvernamentale și instuțiile publice.
Unul dintre programele de succes este desfășurat de Transparency Internațional Romania și are ca scop instruirea personalului din administrația publică în vederea creșterii capacității administrative și rezistența instituțiilor publice la corupție.
Dezvoltarea conceptului de “bună guvernare”, trecerea bunei guvernări din plan conceptual în planul vieții reale, reprezintă un pas important al României către dezvoltare, către modernizare, către o reală reformare.
Preluată la nivel național, buna guvernare devine prin urmare impulsul schimbării în sectorul public, reformând structurile a căror organizare nu este compatibilă cu rigorile noului management public.
Reprezentarea bunei guvernări:
 Înscrierea bunei guvernări ca și obiectiv de securitate națională, obligă instituțiile cu responsabilitate în acest domeniu să asigure și să promoveze dezvoltarea mentalităților și atitudinilor europene la cetățenii români, în ceea ce privește participarea activă a cetățenilor la viața comunității fie că este vorba de dezbateri publice sau decizii administrative, precum și în ceea ce privește lupta împotriva corupției. De asemenea obligă aceste instituții la sprijinirea procesului de curățire a vieții publice de fenomenul corupției, cu accentul în special pe corupția la nivel înalt sau cea organizată în diverse structuri.
În ciuda politicilor de modernizare a administrației publice, aplicarea în practică a principiilor bunei guvernări este timida. Reforma administrației publice din România este un proces anevoios, care cere participarea tuturor factorilor interesați. Eforturile de reformare ale administrației publice locale și centrale sunt sprijinite de inițiativele organizațiilor societății civile precum și de instituțiile europene. Alăturarea acestor trei parteneri și sprijinită de participarea membrilor comunităților guvernate, pot schimba în bine guvernarea locală și centrală din România.