Bugetul de Stat Si Saracia

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCUREȘTI

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Anul III

Bugetul de stat și saracia

Eremia Andreea grupa 1549, seria B, an 3

Bujor Razvan grupa 1545, seria A, an 3

Bechea Leonardo-Andrei grupa 1544, seria A, an 3

Persoana cu risc de saracie:

Persoanele care traiesc intr-o gospodarie cu venitul disponibil sub pragul riscului de saracie sunt identificate de Eurostat ca fiind persoane cu risc de saracie. Procentul stabilit dupa transferurile sociale la 60% din mediana nationale venitului disponibil echivalent.

Din punct de vedere al excluziunii sociale, obiectivul SE2020 este ca cel putin 20 milioane persoane sa nu mai fie supuse acesteia iar la nivelul anului 2013 circa 121,6 milioane persoane sunt supususe excluziunii sociale,numarul acestora crescand comparativ cu momentul initial.

Pentru a evira esecul Strategia Europa 2020, decidentii de politici publice monitorizeaza indicatorii si anume ca SE 2020 sa aiba 2 prioritati adica:

– o creste economica inteligenta prin dezvoltarea bazata pe cercetare si inovare

– o creste economica durabila- prin promovarea unei economii eficient din punct de vedere al utilizarii resurselor mai ecologice si mai competitive

– o creste economica favorabila incluziunii prin promovarea unei ocupari ridicate a fortei de munca care sa conduca la coeziune economica sociala teritoriala

In acest sens, anul 2012 a fost considerat anul imbratranirii active si a solidaritatii intre generatii

Atingerea obiectivului 2020 este un esec, astazi in tarile Uniunii Europene fiind o situatie sociala agravata de criza economica.

Peste 120 milioane de persoane reprezentand un procent de 24% sunt expusi excluziunii sociale si totodata expusi unui risc de saracie, acestia fiind impartiti astfel: 27% copiii din Europa, 20,5% cei cu varsta de peste 65 ani si 9% pentru cei ce nu sunt incadrati in munca. Conform statisticilor, 9% din europeni traiesc intr-o saracie severa, neputand astfel sa aiba acces la resursele necesare umanitatii.

– 17% dintre europeni traiesc cu mai pu?in de 60% din venitul mediu pe familie a ?arii lor

– 10% dintre europeni traiesc în gospodarii în care nimeni nu are un loc de munca

– Exista un decalaj mare în performan?a între sistemele de protec?ie sociala din diferite ?ari ale UE – cel mai bun a redus riscul de saracie cu 60%, cel mai pu?in eficient cu mai pu?in de 15% (media UE de 35%)

– 12 milioane mai multe femei decât barba?i traiesc în saracie în UE

Spre exemplu, unul din doi copiii rromi frecventeaza gradinita si doar 15% au absolvit ciclul liceal. Tinerii se confrunta cu o foarte mare crestere a somajului,intrucat unul din cinci tineri nu este incadrat in munca; tinerii fiind astfel expusi la o inrautatire a conditiei de viata. In aceeasi situatie se afla si imigrantii cu un nivel scazut de calificare.

Participarea par?ilor interesate

Pentru evitarea excluziunii sociale se organizeaza intalniri periodice in cadrul platformei Europene cu partile interesat dialogului cu ONG-uri, intreprinderi, fundatii unde se dezbat astfel de situatii si se incearca punerea in aplicare a initiativelor pentru a combate saracia si excluziunea sociala. In cadrul conventiei anuale a Platformei Europene se ofera o oportunitate a factorilor decizionali, avand ca obiective urmatoarele: revizuirea punerii in aplicare a actiunilor platformei cat si oferirea unor sugestii pentru viitoarele actiuni intreprinse.

Statistici UE:

Conform datelor de pe Eurostat, procentul persoanelor expuse saraciei si excluziunii sociale a scazut usor in anul 2013 fara de anul 2012; in anul 2013 procentul fiind de 24,5% iar in anul 2012 de 24,8%. Totodata remarcam astfel ca in anul 2008 a rezultat un procent de 23,8%, fiind mai mare in anul 2013.

Procentul excluziunii sociale si riscului de saracie pentru populatia Uniunii Europene a fost de 25% reprezentand astfel 122,6 milioane de persoane, un procent foarte ridicat.

In anul 2013, procentele pentru excluziunea sociala si riscul de saracie au fost urmatoarele: Bulgaria 48%, Romania 40,4%, Letonica 35,1%, Grecia 35,7%, Ungaria 33,5%, Republica Ceha 14,6%, Tari de jos 15,9%, Finlanda 16%, Suedia 16,4%.

Cartografierea saraciei în România:

Potrivit statisticilor, copiii ce sufera de lipsuri materiale necesare s-a ridicat pana la 34,1% in Romania , astfel populatia afectata de saracie ajunge pana la 40%. In tara noastra se inregistreaza rata cea mai mare a saraciei si excluziunii sociale care afecteaza aproximativ 41% din populatie. Obiectivele SE sunt ca: deficitul structural sa fie maxim 0,5% din PIB si max 1% din PIB in statele cu ponderea datoriei publice in PIB semnificativ mai redusa de 60% iar deficitul ESA sa fie max 3% din PIB. Ca obiectiv a SE 2020 ar fi ca 75% din populatia cu varsta intre 20-64 ani sa fie ocupata; la nivelul anului 2014, media fiind de 69,2%. In romania, numarul de saraci a scazut ajungand astfel pana la 8,9 milioane de oameni.

Harta saraciei :

Hărțile sărăcie a confirmat cunoștințele existente despre sărăcie în România. De exemplu, sondajele precedente au aratat regiunea Nord-Est(Moldova) pentru a avea cea mai ridicata rata a sărăciei, și harta sărăciei la nivel de județ arată că toate cele șase județe din această regiune au crescut riscul de sărăcie. total opus fata de acest fapt regiunea Sud (Muntenia)este eterogena, cuprinzând județele cu ratele sărăciei foarte mari, cum ar fi Călărași și Teleorman, precum și județe cu rate scăzute de sărăcie, cum ar fi Prahova. Deasemeni județul Cluj are d a doua cea mai mica rata a saraciri dar judete vecine din regiunea Nord-Vest (Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Satu Mare și) au rata saraciei mai mare decât media românească.

Stiind care judete au rate mai mari de sărăcie poate ajuta în mod mai eficient de direcționare a resurselor pentru dezvoltare și reducere a sărăciei.

Acete Rate variază considerabil, și sunt cele mai ridicate în nord-est și de-a lungul frontierei de sud.Cel mai mare număr de oameni săraci se gaseste în configurație nord-est, dar unele zone cu rate scăzute de asemenea, au mulți oameni săraci.

Totusi rata sărăciei in județul Cluj are mai multe persoane expuse riscului de sărăcie decât Sălaj, și București are mai multe persoane expuse riscului de sărăcie decât 14 județe astfel mai multi săraci trăiesc în zone relativ bogate, orașele cu populație mare au ratele sărăciei mici dar deși ponderea e mica numărul persoanelor este unul mare.

Hărți ale sărăciei nu oferă toate răspunsurile, acestea trebuie corelate cu alți indicatori pentru o mai buna luare a deciziilor. După identificarea zonelor sau a grupurilor , este necesar să înțelegem de ce aceste locuri sunt săraci. Motivele pot varia din loc în loc, și pot include infrastructura inadecvată, lipsa de activitate economică, o forță de muncă insuficient calificata, sau din alte motive precum corupția și exodul tinerilor calificati.

Factori ce influenteaza saracia in Romania:

Rata somajului inregistrata la nivel national a fost de 4,91% la sfarsitul lunii august 2015.Cele mai ridicate niveluri ale ratei somajului au in judetele Teleorman (11,05%), Vaslui (10,53%), Buzau (9,71%), Mehedinti (9,69%), Galati (9,58%) si Dolj (8,85%), in timp ce judetul Ilfov s-a situat la polul opus, cu cel mai mic nivel, de 1,37,date preluate de la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM)

Rata somajului a scazut in 24 de judete si in municipiul Bucuresti, cele mai mari scaderi regasindu-se in: Gorj (cu 0.88 pp), Valcea (cu 0,72 pp), Alba (cu 0,48 pp).

Numarul total al somerilor inregistrati in evidentele ANOFM era de 444.356 de persoane, in scadere cu 6.812 persoane fata de luna precedenta,datele fiind din august 2015.

Din care 77,65%, insemnand 345.053 de personae sunt neindemnizate, doar 99.303 de persone primind indemnizatie.

Somaj in randul tinerilor:

Somerii fara studii si cei cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional au ponderea cea mai mare in totalul somerilor inregistrati in evidentele ANOFM (74,20 %). Somerii cu nivel de instruire liceal si postliceal reprezinta 20,64% din totalul somerilor inregistrati, iar cei cu studii universitare 5,17%.Rata somajului in trimestrul II 2015 a fost de 6,8%, in scadere de la 7,4% in trimestrul anterior, iar somajul in randul tinerilor (15 – 24 de ani) a atins cel mai ridicat nivel, 20,4%, potrivit datelor Institutul National de Statistica.

Cea mai mica rata a somajului este inregistrata in randul persoanelor peste 55 de ani (4% in cazul barbatilor, 1,4% in cel al femeilor), fiind si varsta in care cei mai multi nu isi mai cauta un loc de munca asteptand sa poata sa iasa la pensie anticipat.

Din cele peste 9,2 milioane de persoane active, 8,664 milioane persoane erau ocupate si 625.000 persoane erau someri.

Gradul de ocupare era mai mare pentru barbati (70%, fata de 53,9% pentru femei) si pentru persoanele rezidente din mediul rural (63,4% fata de 60,9% in mediul urban).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,8%.

In anul 2014, raportul de dependenta economica arata faptul ca 1.000 de persoane ocupate sustin economic 1.313 persoane inactive si in somaj, in scadere fata de anul 2004 cand raportul a fost de 1.344 persoane", mai spune Institutul. Astfel generând sume mici pentru toate persoanele dependente de stat (pensionari, șomeri , asistați social) aceștia primind indemnizații mici fiind practic forțați sa trăiască în sărăcie (pensia minima 350 de lei,venitul minim 350 de lei însemnând de aproape 3 ori mai puțin decât salariul minim)

Populatia activa economic de 15 – 64 ani, in anul 2014, a fost de peste 8,882 milioane persoane, in scadere cu peste 75.000 persoane in comparatie cu populatia activa din anul 2010 (8,958 milioane persoane).

In profil regional, populatia activa a crescut, in anul 2014, fata de 2010, in regiunile Bucuresti – Ilfov (cu 2,4%), Nord-Vest (cu 2,0%) si Nord-Est (cu 0,8%), dar a inregistrat scaderi in celelalte 5 regiuni care au oscilat intre-4,9% (Sud-Est) si-1,3% (Vest),acest lucru fiind favorizat și de migrația populației active din zonele sărace în cele bogate.

In anul 2014, rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15 – 64 ani) a inregistrat cele mai mici valori in regiunea Centru, de 60,4%, la fel ca in anul 2010, iar valorile cele mai mari in regiunile Nord-Est, de 69,9%, fata de 68,6%, in anul 2010, si Bucuresti-Ilfov, de 69,5% fata, de 67,2%, in anul 2010, explica INS.

Mai mult de jumătate dintre românii care lucrează legal au venituri nete din contractele muncă de cel mult 1.000 lei pe lună. Concluzia se desprinde din analiza datelor publicate de Ministerul Muncii. Potrivit acestora, o treime dintre salariați obține cel mult 850 lei net,acest lucru cumulat cu pensiile și ajutoarele sociale generează o putere de cumpărare foarte mica a romanilor în comparație cu populatia celorlalte tari europene.

Fie că sunt angajați cu contracte de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial de lucru, românii au, cel puțin oficial, câștiguri foarte mici. Statisticile Ministerului Muncii arată că peste două treimi dintre salariații cu contracte de muncă cu normă întreagă, însemnând 73% din total, abia ajung la un salariu mediu net lunar de 1.600 lei. Mai grav este că, mai mult de jumătate dintre ei, adică în jur de 2,5 milioane de persoane iau lunar pentru munca prestată în jur de 1.000 lei.

În cazul celor care lucrează în baza unor contracte cu timp de lucru parțial, sumele încasate sunt și mai mici. Circa 650.000 din cele 691.000 de angajați cu program redus iau mai puțin de 1.000 lei lunar înseamnă practic mai mult de 90%.

In schimb exista circa 300.000 de persoane care au salarii de peste 5.000 lei, iar în top sunt cei 27.000 de angajați care obțin mai mult de 15.000 lei lunar.

Statistica Ministerului Muncii arată că 4,43 milioane de persoane au contracte de muncă cu normă întreagă, alte 700 de mii de persoane au contracte cu timp parțial și 120 de mii au contracte de drepturi de autor și convenții civile. Practic din populatia activa de 9.2 milioane doar 5.5 milioane lucreaza si inca 1.5 milioane lucreaza fara forme legale.O altă categorie de persoane este a acelora care au venituri din alte tipuri de contracte. În jur de 120.000 de persoane au câștiguri din drepturi de autor și convenții civile. Nici în cazul lor, situația nu este diferită, de vreme ce două treimi iau sub 1.000 lei net lunar.Deasemeni se estimează că cel puțin 1,5 milioane de români lucrează la negru.

Combaterea muncii la negru:

Povara fiscală enormă este unul dintre motivele pentru care munca nu este declarată sau sumele plătite sunt subdeclarate în contracte. Impozitul pe venit și toate contribuțiile de asigurări reprezintă 70-80% din salariu. Astfel, pentru fiecare leu plătit angajatului, compania datorează statului încă 0,7-0,8 lei.

2014, câștigului salarial mediu brut utilizat pentru fundamentarea BASS este 2.298 lei.

Prin majorarea câștigului salarial mediu brut crește și baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale pentru PFA – persoanele fizice care obtin venituri din activitati independente.

Contribuabilii datorează la sistemul de pensii o contribuție de 31,1% din venitul declarat.

Baza de calcul pentru CAS pentru 2014 este cuprinsă în intervalul: minim 804 lei și maxim 11.490 lei.

În 2013, intervalul impozabil pentru CAS era de minim 778 lei si maxim 11.115 lei.

Astfel o impozitare mai mica ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat prin declararea măcar a o parte din cei 1.5 milioane de angajati

Concluzii : Rata ridicata a șomajului și raportul intre persoanele ce lucrează și cei ce sunt susținuți social de către aceștia a fost direct influențată de proasta gestionare a statului si greutatea cu care acesta dezvolta anumite sisteme pentru a evita saracia. România are aproape 20% din populație ce lucrează peste hotare și care plătesc contribuții în tarile vestice , ei practic nesustinand direct statul roman ci doar indirect prin sumele trimise rudelor din tara. Acest lucru a fost posibil datorita faptului ca cele mai multe fabrici comuniste în anii 90' au dat faliment sau au fost privatizate în condiții dubioase lăsând astfel foarte mulți șomeri ce nu au avut de ales. Situația anii devenit dramatica în satele românești , existând sate care au mai puțin de 100 de locuitori toți bătrâni deoarece tinerii au migrat. O alta problema este ușurință cu care se acorda indemnizațiile de asistenta sociala , astfel fiind oameni ce încearcă sa se decurce cu 350 de lei pe luna și nu doresc mai mult. O reforma puternica în educația romanilor cumulat cu o relaxare fiscala ar mari numărul de locuri de munca și numărul persoanelor ce vor lucra legal astfel cuantumul contribuțiilor fiind mai mari. Dacă acest lucru se va întâmpla pensiile ar putea creste la fel și ajutoarele sociale și indemnizația de șomaj. În România mai întâlnim o situație "ciudata" astfel vestul tarii fiind puternic dezvoltat cu o rata a șomajului mica un indice al sărăciei mic și cu un pib pe cap de locuitor ca al statelor din estul europei ce fac parte din UE. Pe deata parte Estul și sudul tarii se confruntă cu o sărăcie pregnanta , tinerii și persoanele calificate prefăcându sa emigreze în vestul europei sau sa se mute în orașele relativ mai bogate( vezi cazul București ,singurul oraș din tara în care populația creste anual). Astfel statul practic este obligat sa își crească veniturile pentru a combate saracia prin mai multe reforme , lucrul acesta nu a fost făcut din considerente politice ,altele fiind prioritățile. Economia se poate uniformiza printr-o creștere a investițiilor mai ales în infrastructura în zonele sărace, stimulându astfel creșterea economica și reducerea șomajului. Nu în ultimul rand o creștere gradual alesstfel salariului minim prin relaxare fiscala ar creste puterea de cumpărare a romanilor și poate ar atrage o parte a populației ce lucrează în vestul europei.

Bibliografie

http://www.qreferat.com/referate/psihologie/Principii-directii-si-metode-u345.php

http://www.cameradeputatilor.ro/docs_comisii/IE/CPM18_tema6_discurs_RO.pdf

http://www.ziare.com/articole/combatere+saracie+comisia+europeana

http://www.stiriong.ro/institutii-publice/institutii-europene/comisia-europeana-a-lansat-platforma-eu

http://www.cnaa.md